vera f. birkenbihl semnalele corpului

147
••••••••••• CELE MAl CITITE CARl'! Vera F. Birkenbihl cum sa intelegem IImb8Jui coroului -- CD - •••• CD - I: :::t -- -=u i.53 •••••• •• Oricine poate Invata so Inteleaga limbajul secret al corpului. Despre ce este vorba, se spune In aceasta carte: ea ne Invata, cu ajutorul a numeroase exemple din viata cotidiana, cum so percepem semnalele limbajului trupului, of era exercitii de control pentru aprofundarea a ceea ce am citit si prezinta diverse posibilitati de interpretare a tinutei, a mimicii si gesticii, a distantei pastrate fata de ceilalti si a intonatiei. Cine se va ocupa cu descifrarea semnalelor limbajului corpului si va sti so patrunda gcm- durile semenilor sai, acela va dobandi 0 mai mare capacitate de Intelegere si de transpunere In situatia altora; In acelasi timp InSa, se va putea Intelege mai bine pe sine, Isi va Intelege mai bine propria gandire si propriul mod de a actiona. Reguli ale limbajului corpului Trei metode privind controlul succesului Criterii de percepere si evaluare Gesturi conforme si contradictorii cu gandirea Citirea personalitatii interlocutorului prin decodificarea atitudinii lui corporale fata de dumneavoastra Gesturi mici, semnificatii mari Studii de caz In relatii oficiale si In viata particulara Cortea 0 ojuns 100 12-0 ecJi~e, cu un tiroj de peste 90000 de exemplare cum sa intelegem limba)UI corpului Vera F. Birkenbihl, psiholog $i jurnalist de cariera, director alllinstitutului german pentru studiul activitatii cere- brale", $i-a Inceput activitatea In 1970, dupa studii efectuate In SUA, unde a tinut $i primele sale cursuri $i seminarii. Revenita In Europa dupa 1972, se con sacra instruirii $i pregatirii managerilor din domeniul economic. Avcmd In vedere vasta sa experienta, unanim recunos- cuta, firme precum: BMW, Henkel, Hewlett-Packard, IBM, LBS,Procter & Gamble, QueUe, Siemens, Mercedes, Knorr, Sony, reprezinta door 0 parte a beneficiarilor carora Ie acordo consultanto. (Mile sale, editate In peste 12 limbi, In sute de mii de exemplare, constituie lucrari de referinta In domeniu $i care la scurt timp dupo aparitie au devenit best-seller-uri .

Upload: linux-cycler

Post on 02-Dec-2015

865 views

Category:

Documents


98 download

TRANSCRIPT

Page 1: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

•••••••••••

CELEMAlCITITECARl'!

Vera F.Birkenbihl

cum sa intelegemIImb8Jui coroului

-­CD-••••CD-I:

:::t---=ui.53••••••••

Oricine poate Invata so Inteleaga limbajul

secret al corpului. Despre ce este vorba, se

spune In aceasta carte: ea ne Invata, cu ajutorul

a numeroase exemple din viata cotidiana, cum

so percepem semnalele limbajului trupului,of era exercitii de control pentru aprofundarea a

ceea ce am citit si prezinta diverse posibilitati

de interpretare a tinutei, a mimicii si gesticii, a

distantei pastrate fata de ceilalti si a intonatiei.

Cine se va ocupa cu descifrarea semnalelor

limbajului corpului si va sti so patrunda gcm­durile semenilor sai, acela va dobandi 0 mai

mare capacitate de Intelegere si de transpunere

In situatia altora; In acelasi timp InSa, se va

putea Intelege mai bine pe sine, Isi va Intelege

mai bine propria gandire si propriul mod de aactiona.

• Reguli ale limbajului corpului

• Trei metode privind controlul succesului

• Criterii de percepere si evaluare• Gesturi conforme si contradictorii cu

gandirea

• Citirea personalitatii interlocutorului prin

decodificarea atitudinii lui corporale fatade dumneavoastra

• Gesturi mici, semnificatii mari

• Studii de caz In relatii oficiale si In viata

particulara

Cortea 0 ojuns 100 12-0 ecJi~e,cu un

tiroj de peste 90000 de exemplare

cum sa intelegemlimba)UI corpului

Vera F. Birkenbihl,

psiholog $i jurnalist de cariera,

director alllinstitutului german

pentru studiul activitatii cere­brale", $i-a Inceput activitatea

In 1970, dupa studii efectuate

In SUA, unde a tinut $i primele

sale cursuri $i seminarii.

Revenita In Europa dupa

1972, se con sacra instruirii $i

pregatirii managerilor dindomeniul economic.

Avcmd In vedere vasta sa

experienta, unanim recunos­

cuta, firme precum: BMW,

Henkel, Hewlett-Packard, IBM,

LBS,Procter & Gamble, QueUe,

Siemens, Mercedes, Knorr,

Sony, reprezinta door 0 partea beneficiarilor carora Ie

acordo consultanto.

(Mile sale, editate In peste

12 limbi, In sute de mii de

exemplare, constituie lucrari de

referinta In domeniu $i care la

scurt timp dupo aparitie audevenit best-seller-uri .

Page 2: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

Alte aparitii 'in seria editiilor de buzunar necartonate, 'ineditura mvg, semnate de Vera F. Birkenbihl:

Antrenamentul comunicarii sau arta de a ne 'intelegeStabilirea unor rclatii interumane efieiente

Cum sa negociem eorect din punet de vedere psiho-logicTehnici profesionale de negoeiere, eu experimente $i excreitii

Bueurie prin stres

Eduearea sueeesului

Crcati-va singur propria realitate

Tare de cap?Mod de intrebuintare a ereierului: de la "a poseda" la "a $tisa-ti folose$ti" creierul

Numerele va decid viataNumerologia - 0 calc spre 0 mai buna cnnoa$tere a oamenilor

Sueeesul personalStudiati-va profilul personalitatii $i activati-va talentele

Cum sa invatam u~or limbile straine!Metoda Birkenbihl pentru invatarea limbilor strainc

De ee ii eritieam aspru pe altiiEseuri, editoriale, articole

Cartea de fa(li, "Semnalele eorpulut - Cum sii in(elegem limh{(iuleorplllui" este versiunea de bliZllnar a edi;iei eartonate ell titful"Semllalele eOI1Jltlui ,~iee exprimii ele". A fast tradusli # ill lil!/hilespaniolii .~iolalldezli.

Vera F. Birkenbihl

SEMNALELECORPULUICum sa infelegem limbajul

corpului

Traducere ~i note de Roxana Procopiescu

GEMMAllRES1999

Page 3: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

Traducere dupa:Vera F. Birkenbihl

SIGNALE des Korpers, 1997

© Copyright mvg verlag im verlag moderne industrie, AG, 86895 Landsberg amLech, Deutschland. Veri:iffentlicht rnit freundlicher Genehrnigung des mvgverlages im verlag moderne industrie, Landsberg am Lech.

Toate drepturile, in special dreptul de multiplicare $i comercializare, precum $icel de traducere, sunt rezervate Editurii GEMMA PRES, Bucure$ti

Nici 0 parte a lucrarii nu poate fi reprodusa in nici un fel (fotocopiere, microfilm,sau alte procedee), sau rnernorizata in sisteme electronice, prelucrata, multiplicata

sau raspandita fara perrnisiunea scrisa a editurii.

ISBN 973-9398-08-1

TIP ARIT LA TIPOGRAFIA MIRONTel: 335 88 25; 336 33 04

Dedicafie

Aceasta carte ii este dedicata tatalui meu,

Michael Birkenbihl.

In primul rand, deoarece inca din frageda mea copilarie,A mi-a indreptat atentia spre limbajul eorpului.In al doilea rand, pentm ca eel putin 20% din textul de fata sebazeaza pe infoID1atiipe care Ie-am obtinut mai intai de la el.

Si, in al treilea rand, fiindca, in pofida "naturii mdestrangatoare", ma lasa intotdeauna in camera sa de lucm,chiar ~i atunci eand erau impra~tiate peste tot carti nou

apamte (inc1usiv pe aeeasta tema), astfel indit,uneori, aveam voie sa citesc aeeste carti chiar inaintea lui!

5

Page 4: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

iij """1lim:"

Cuprins

Cuvant inainte 13Introducere 17

Partea I: Perceperea semnalelor limbajului corpului

Capitolull :PrincipiHe perceptiei orientate 341.1 Impresia 341.2 Constitutia fizica ~i tinuta 351.3 Autocunoa~tcrea 371.4 Lcgilc limbajului corpului 371.5 Eroarea cstc vc~nic posibilii! 391.6 Un "dictionar" al kincsicii? 401.7 Controlul rezultatului face posibilii inviitarca

sistematica 411.8 Trei mctodc ale controlului rczultatului 41

1.8.1 Intrcbarca c1eschisa 421.8.2 lntrcbarca inchisii 431.8.3 Tikerea 43

Capitolul 2: CriteriHe perceptiei orientate 452.1 Metode 452.2 Cinci critcrii 46

2.2.1 Tinuta 462.2.2 Mimica 462.2.3 Gestica 462.2.4 Distanta 462.2.5 Intonatia 47

2.3 Coordonarea semnalelor (Exercitiu preliminar) 472.4 Lectia Nr. 1 502.5 Verbalizarea perceptiei 512.6 Lectia Nr. 2 522.7 Lectia Nr. 3 532.8 Capacitatea de transpunere 532.9 Lcctia Nr. 4 54

7

Page 5: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

2.10 Limbajul aetiv al eorpului 552.11 Lectia N r. 5 562.12 Efcetu1 transpunerii in praetica zilnidi 562.13 Excrcitiu de inchciere 572. J4 Excmplu dc caz: Un comcntariu 57

Capitolul 3: Criterii de evaluare 593.1 A pcrccpe altfel 593.2 Oncstitate / Sinccritate 60

3.3 Congruenta / Incongruenta 6]3.4 Spontancitate / Autodisciplina 623.5 Pozitiv / Negativ 633.6 Gluma ~i ironic 653.7 Numai un singur semnal? 66

Partea all-a: lnterpretarea semnalelor limbajuluicorpului

Capitolul 4: Tinuta 704.1 Experimente cu privirc 1a tinuta 70

4.1.1 Cum stati in pozitia in picioarc? 704.1.2 Va simtiti mu~ehii atunci cand stati

in picioare? 714.1.3 Inca 0 data accla~i lucru,

dar altfel, va rag! 714.1.4 Cum stati in pozitia ~czand? 724.1.5 Pozitia ~czand A 724.1.6 Pozitia ~ezand B 734.1.7 Pozitia ~ezand C 734.1.8 Cum mergeti? 744.1.9 Cum stati inpozitia culcat? 74

4.2 Tinuta cxterioara ~i intcrioara 754.2.1 Dcspre pozitia stand in pieioarc 784.2.2 Despre mers 824.2.3 Desprc pozitia ~ezand 834.2.4 Contactu1 N-O (dupa SUSMANN) 904.2.5 Desprc pozi tia eu leat 91

Capitolul 5: Mimica 945.1 Mimica ~i fizionomia 945.2 Trei zone ale fctei 98

5.2.1 Zona fruntii 985.2.2 Mij10cul fetei 985.2.3 Zona gurii ~i a barbiei 99

5.3 Zona fruntii (Interpretare) 995.3.1 Riduri1e orizontale ale fruntii J005.3.2 Un experiment cu privire 1a formarea riduri10r

orizontale J025.3.3 Riduri1e vertica1c ale fruntii ] 035.3.4 Un experiment cu privire la formarea ridurilor

verticale 103

5.3.5 Mi~carile spranccnelor 1055.4 Mij1ocu1 fetei (Interpretare) 105

5.4.1 Privirea dirceta, ferma, deschisa 1065.4.2 Contactul vizua1 ] 07

5.4.3 Un experiment cu privire la contactul vizual .. 1085.4.4 Inca doua experimente! 1095.4.5 ContactuJ vizua1 ea strategie? 1105.4.6 Marimea pupi1e1or ea semnal? 1125.4.7 Mu~ehii ocu1ari 113

5.5 Gura ~i barbia (lnterpretare) 1155.5.1 Un experiment eu privire la grimasa gurii .. 1165.5.2 Co1turi1e gurii 1175.5.3 Gura stransa 1195.5.4 Smile! 1205.5.5 Gura deschisa ]22

5.5.6 Expresia aera a gurii 1235.5.7 Expresia dulceaga a gurii 1245.5.8 Barbia J24

5.6 Semnale ale intregului cap 125

Capitolul 6: Gestica 1266.1 Limbajul mainilor 126

6.1.1 Gesturi mari ~i mici 1276.1.2 Congruenta / Ineongruenta In

9

Page 6: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

6.1.3 Deschis /lnchis 1306.1.4 Gestica in directia capu1ui 1316.1.5 Excurs: Comportament il1nascut sau inculcat

prin educatie? 1326.1.6 Gcsticu1atia in dircctia ce1ui1a1t? 134

6.2 Seml1a1e adecvatc 1346.2.1 Incongruel1ta in raport cu persoal1a 1356.2.2 Gestica tara continut 137

6.3 Limbaju1 corpu1ui 1386.3.1 Sanatate ~i boa1a 1386.3.2 Scmna1e ale sufletu1ui 140

6.4 Actiunca ca semna1 14]6.4.1 Actiuni1e 1416.4.2 Actiuni ale maini10r 1436.4.3 Limbaju1 corpului 1a vo1an? 144

Capitolul 7: Zona ~i distanfa 1467.1 Zona intima ]47

7.1.1 111til1dereazonei intime 1497.1.2 Siguranta ~i zona intima 1497.1.3 Statutu1 personal ~i zona intima 1527.1.4 Zona intima la masa 155

7.1.5 Un cxperimcnt cu privire 1a zona intima (dupaFAST) 156

7.1.6 Variatiul1i ale expcrimentu1ui 1597.2 Zona pcrsonaUi 1607.3 Zona social a 1647.4 Zona publica 1667.5 Semnalc ale distantei 168

Capitolul 8: Intonatia 1708.] Ritmu1 ~i modu1atia vorbirii 175

8.1.1 Ritmu1 vorbirii 1758.1.2 Modu1atia vorbirii 181

8.2 Viteza vorbirii· 1838.2.1 Viteze "absolute" 1838.2.2 Vitezc relative 184

8.3 Pauze1e 189

10

8.4 Intcl1sitatea sonora ~i claritatca 1908.4.1 1ntensitateasonora 1908.4.2 C1aritatea 192

8.5 Rasu1 1958.5.1 Rasu1 il1A: Haha 1968.5.2 Rasu1 in E: Hehe 1968.5.3 Rasu1 in 1: Hihi 1978.5.4 Rasu1 in 0: Hoho 1978.5.5 Rflsu1 in U: Huhu 198

8.6 Exprimari son ore fara continut verbal 1988.6.1 Plcscaitu1, oftatu1, gemutu1 etc 1988.6.2 Dresul vocii, tu~itu1, ragaitu1 199

Capitolul 9: Deosebiri culturale 2029.1 Exista oare seml1ale universa1e? 202

9.2 Seillilalele ana10ge transmit 0 infomlatie - dar care? .. 2039.3 Studiu de caz: Manageri germani ~i amcricani 2109.4 Doua studii de cazuri: Negocieri cu arabii 212

9.4.1 Bricheta 2139.4.2 In'sh'allah! 214

9.5 Reguli de comportament 1a noi ~i in aIte parti 2159.6 Nu l1eputem bizui pc nimic! 216

CapitolllllO: Limbajul corplllui in viata cotidiana .. 21810.1 Limbaju1 corpului in practicarea profesiunii 218

10.1.1 Studiu de caz: Vanzatom1 de ma~ini de spa1at .. 21810.1.2 Studiu de caz: lnterviu in vederea angajarii . 22210.1.3 Studiu de caz: Lauda ~i 1imbaju1 corpu1ui .. 225

10.2 Limbaju1 corpu1ui in viata privata 22810.2.1 Studiu de caz: Mama ~i copilu1 22810.2.2 Studiu de caz: Sotii 230

Observatie fina1a 232

Anexa A: De la 1imbajul corpu1ui 1a dansul corpului(0 scurta initiere in "muzica trupu1ui", dupa F. DAVIS) 233Anexa B: Efcctu1-Pygmalion (dupa ROSENTHAL) deMICHAEL BIRKENBIHL 239

11

Page 7: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

Anexa C: RezumatuI tuturor regulilor elaborate in carte,respectiv allegilor cu privire la limbajul corpului 245Anexa D: Un poster de decupat ~i de lipit 251

Bibliografie 265

Iodice alfabetic de termeni ~i de autori 271

Cuvant inainte

Sa presupunem ca vi s-ar cere sa descrieti culorile dintr-ocamera, in care tocmai va aflati. In acest caz, ati folosinumeroase cuvintc, pentru a face descrierea nuantelorculorilor. A~ putea, deexemplu, sa va spun ca peretii caseime Ie sunt de culoarc galbena, ruginie sau cafenie, ca am uncovor portocaliu, 0 etaj era de carti alba, doua telefoanc deculoare verde ~i ro~ie etc.

Daca a~ fi artist, a~ putca sa va descriu acestc lucmri multmai nuantat. In locul culorilor de baza, a~ alege probabil, pentmcnumerarea mea, tonuri cum arfi "siena arsa" sau "ocru",printre altele. Daca insa, dimpotriva, a~ fi un "maidu", adica unmembm al unui trib de piei-ro~ii din California de Nord, atuncia~ avea la dispozitie doar doua culori de baza, ~i anumccuvantuI LAK pentm "ro~u" ~i cuvantul TIT pentru toatetonurile de albastm-verzui. In plu~, a~ mai putea folosi 0notiune, pentm a descrie tonurile de galben-portocaliu-cafeniu,combinand cuvantul LAK (ro~u) cu cuvantul TU (urina) ~idescriind aceste nuante coloristice prin cuvantul TULAK.

Cuvantul "descriere" apare de mai multe ori in modintentionat, pentru a sublinia legatura cu cuvintele luiCASTANEDA (14):

"Oricine vine in contact cu un copil. .. , descrie lumeanecontenit, pana in acel mpment, dnd copilul poate percepelumea in modul in care i-a fost descrisa ...

De acum inainte, copilul este un membru al comunitatii. EJcunoa~te descrierea lumii ~i atinge ... capacitatea totaJa de a fimembru al acelei comunitati, atunci cand este capabil Scl

deshl$eaSCcl toate percepiiile sale in a$a leI, indit acestea .\'(1corespunda aces tor descrieri" (pag. 8).

13

Page 8: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

De aceea, cartea de fata este structurata astfel: inIntroducere, Incearca sa prezinte punctele principalealternative, despre care va fi yorba in continuare. Partea I neintroduce in perceptia dirijata spre un scop precis $i indescrierea acestor semnale $i se incheie cu 0 scurta discutie cuprivire la criteriile pc baza carora se pot interpreta astfel desemnale. In Partea a II-a este yorba de semnalele in sine ale

limbajului corpului, ultimul capitol fiind constituit numai dinexemple de cazuri, prin care devine evidenta corelatiagenerala a detaliilor discutate in Cap. 4-8. Acest capitol poatcfi citit chiar $i inainte!

In Anexa gasiti atat 0 scurta introducere in domeniulmuzicii corpului (Anexa A), cat $i 0 discutie cu privire laefectul Pygmalion, amintit in Cuvantul inainte (Anexa B) $iun rezumat al tuturor regulilor $i "legilor" emise in text(Anexa C).

Atentie: Paginile 251 $i in continuare (Anexa D) cuprindun poster referitor la limbajul corpului, pe care il putetidecupa $i pune pc perete! Acesta va ofera cateva informatii­cheie referitoare la text, la care, mai tarziu, puteti aruncaoridind 0 privire.

De altfel, in aceasta carte nu este yorba numai despresemnalele emise de altii, pe care dorim sa Ie intelegem maibine, ci $i de propriile noastre semnale, care ne dau mai multeinformatii despre noi in$ine, dad invatam sa tinem seama deele!

A$adar, individul "maidu" va percepe altfel lumea deditun om a dirui limba poate descrie mai multe nuante de culori.La randul sau, un artist va percepe mai nuantat lumea, dinpunct de vedcrc coloristic $i/sau din punctul dc vedcrc alformelor. decat cineva, caruia Ii Iipsesc practic cuvintelepentru asa' ceva. Un "maidu" care Invata engleze$te va afla, Inschimb, ca exista mai l11ult de trei tonuri de culoare. I$i vaputea ascuti $i fmbwu/tci,ti capacitatea de perceptie, astfclIndit va Invata sa vada $i lucruri care panel acum nu au tacutparte din descrierea lwnii, proprie lui, numai prin faptul caInvata cuvintele necesare pentru aceste notiuni!

Cuvantul-cheie estc "pana acum". A$a cum acel "maidu"constata, uluit, cat de colorata poate fi totu$i lumea, tot astfelyeti constata eurand $i dumncavoastra, cat de multc scmnaleale scmenilor v-au scapat ptl71elacum! Deoarcec eonfruntareacon$tienta cu semnalelc limbajului corpului va poate imbogeltiin asemenca masura vechea descriere a lumii, la fel cum $iinsu$irea cuvintelor care desemneaza culorile probabil ca arschimba vechea descriere a lwnii pcntru un "maidu". Deaccea, textul de fata nu se poate limita numai sa of eremijloace de interpretare. El trebuie sa contina $i indrumariclare, care sa faca mai intai posibil acest nou mod de a vedea$i de a auzi! In primul rand, trebuie sa fi perceput un scmnalnon-verbal, inainte de a putea invata sa i1 intelcgi. *

Nu va mirati, a$adar, prea mult, in cazul cand veti constataca descrierea lumii dumneavoastra se modifica in masura in

care participati in mod activ la ea.Acest text prezinta 0 descriere alternativel a lumii, in

masura in care poate abate atentia de la cuvantul vorbit lasemnalele non-verbale! Asupra acelor semnale, deci, pc carepanel acum nu le-ati perceput decat vag, incon$tient, $i care,de cele mai multe ori, nu pot fi descrise (= verbalizate), pentruca, adesea, lipsesc cuvintele potrivite.

* Exista si semnalc non-vcrbalc care nu pot fi perecp!,!te de ochi sau de urecheIn ritm normal, deoarece se petree mult pre a rapid. In asemenea cazuri. suntfolosite unitati de timp de nanosecunde penlru a calcula viteza. 0 scurliiintroducere In aeest domcniu gasiti In Ancxa A, pag. 233 si mai depmic.

14

Va urez multa bucurie de a descoperi!

Miinchen, 1979 - vara Vera F. Birkenbihl

Page 9: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

Cuvant inaintela cea de-a cincea editie,

Introducere

Numeroase scrisori de la cititori confirma strategia acestei

carti, In special a Partii 1. Dc asemenea, s-a mentionat inrepetate randuri faptul ca acele muite exercitii (peste 50) aufost receptate ca fiind foarte benefice, deoarece mai J:ntaitrcbuie sa Invatam sa percepem semnalele corpului, pana sameditam la semnificatia lor.

Intrucat multe dintre aceste exercitii pot fi facute ~i standla televizor, va fac urmatoarea propunere: cand va place 0emisiune, uitati-va "normal" la televizor. Daca 0 emisiuneeste insa plicticoasa, atunci "comutati-va mental", adica fitiatenti numai la limbajul corpului. In acest mod, suntetiintotdeauna in avantaj ~i va dezvoitati continuu simtul pentrudetcctarea semnalelor corpului.

1988, vara Vera F. Birkenbihl

La Intrebarea privitoare la aspectul unic care ar fi favorizateel mai mult dezvoltarea omului spre stadiul de homo sapiens,~tiinta ar raspunde astazi, aproape unanim: "capacitatea decomunicare". Cu toate acestea, trebuie sa deosebim acelesemnale, a caror utilizare 11 ridica pe om deasupra niveluluianimalului. Daca, de pilda, un singur strigat de avertizarepoate determina un grup de fiinte sa recurga la fuga, acestproces de comunicare poate fi trait atat de om, cat ~i deanimal. Altceva este, insa, atunci cand succesiunea decuvinte: "Um1ati-ma in salon, va rog!" determina un grup deoameni sa 11 "urmeze" pe vorbitor, ~i anume In ambele sensuriale cuvantului. Strigatul de avertizare al animalelor ar fi unsemnal analog, iar fraza de mai sus ar consta, dimpotriva, dinmai multe semnale digitale. Aceasta impartire a luiWATZLAWICK (88) afirma ca, in principiu, exista douatipuri de semnale: semnalele analoge sunt directe, plastice saureprezinta 0 analogie, in timp ce semnalele digitale suntsimbolice, abstracte, adesea "complicate" ~i, probabil,specific umane.

Un copil va putea asocia mult mai u~or cuvantul "ham­ham", pentru caine, cu animalul respectiv, deoarece "ham­ham" reprezinta 0 analogie cu latratul cainelui, in timp cesemnalele digitale trebuie mai J:ntai invatate cu osteneala,pana sa fie pricepute ~i folosite. Cu cat yeti pronunta mai"latrat" cuvantul "ham-ham", cu atat mai analog devinesemnalul dumneavoastra. Cuvantul "caine" este, dimpotriva,o informatie digitala, care are la fel de putin in comun cuanimalul pe care vreti sa 11 descrieti, ca ~i cuvintele "dog",

"chien", "cane" sau ~

17

Page 10: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

Semnalele din planul continutului ofedi informatii, intimp ce semnalele din planul relational ofera informatiiasupra informatiilor!

element predominant cUVINTELE (digital)

element predominant non-verbal (analog)L1MBAJUL CORPULUI

CONTI NUT

RELATIE

Fig. 1

Planul continutului cuprinde, a~a cum sugereaza ~i cuvantul,accle informatii pe care Ie consideram drept continutul unei .comunicari, atata timp cat suntem concentrati, in principal,asupra cuvintelor. Sa luam, de pilda, urmatoarele cuvinte: "Lasalipiciul deschis ~i sa vezi ce indintat vei fi, daca vrei sa itfolose~ti mai tarziu!" Banuiti deja, unde vrem sa ajungem. Nusuntem in stare sa emitem "numai" continut, respectiv sainregistram "numai" senmale analoge. Ati observat imediat ca,probabil, vorbitoml "nu asta" vrea sa spuna, mai precis, vrea saspunc7 exact contrariul. Daca omul ar fi 0 ma~ina, un robot, 1m

computer - atunci ar fi capabil sa emita, respectiv sa receptezesingur in planul continutului. Oricum. in mod normal, neconcentdim prea mult asupra semnalelor digitale, astfel incatpercepem senmalele analoge abia dmd acestea ne fac "sa ciulimurechile". Cert este, totu~i, faptul ca semnalelc ana loge aleplanului relational merg i'ntotdeauna mana in mana cu cuvintelevorbite ~i di i'ntotdeauna ofera infonnatii suplimentare asupra aceea ce "a vrut sa spuna" vorbitoml. De aceea se ~i nume~teacest plan, planul relational: prin semnalele analoge ne definimrelatia noastra cu ceilalti. Putem, a~adar, retine um1atoarele:

Cine a fost in strainatate ~i nu stapanea limba tariirespective, ~tie cat de direct ~i :tara probleme se poate des:ta~uracomunicarea analoga. Sa presupunem ca doriti cinci pachete detigari. Ati descoperit marc a dumneavoastra preferata, astfelincat puteti explica. Limbajul corpului dumneavoastra iidescrie vanzatorului ceea ce doriti. Si numarul pachetelor ilputeti reprezenta analog, ridicand cele cinci degete ale mainii.Este absolut egal daca vanzatorul transpune acest semnalanalog in "cinci", "five", "cinq" sau ~ , adica esteindiferent ce semnal digital aplica mental. Reprezentareadumneavoastra pentru cifra cinci a fost de-cinci-ori, de aceeaati fost inteles. In legatura cu aceasta, WATZLAWICK (88)citeaza 0 fraza sclipitoare a lui BATESON ~i JACKSON:

" Cifra cinci nu are nimic special in sine, care sa insemne de­cinci-ori, iar cuvantul "masa" nu contine nimic in sine, care sasugereze masa". (Pag. 62)Astfel incat, putem retine urmatoarele: omul poate

comunica atat analog, cat si digital, cu toate ca semnaleledigitale trebuie sa fie intai invatate, inainte de a fi intelese,respectiv folosite. Dar nici nu trebuie sa se considere ca unmod de comunicare sau altul ar fi "mai bun", pentru ca:fiecare din ele este limitat! Multe lucruri se pot exprimanumai digital, altele doar analog. Tocmai faptul ca omul sepoate servi de ambcle moduri de comunicare, ii confera, inochii ~tiintei, calitatea de homo sapiens!

Dar omul, nu numai ca se poate servi de ambele tipuri desemnale, dnd dore~te sa exprime ceva, el poate controla, deasemenea, punctul principal al perceptiei sale: el poate fi atent,in mod preponderent, la semnalele digitale (adica la cuvantulvorbit), dar poate invata, in acela~i timp, sa acorde atentie ~isemnalelor analoge (de exemplu, limbajului corpului)!

Aceasta posibilitate a diverselor perceptii 0 putem exprima~i aItfel, abordand, astfel, un al doilea model de gandireWATZLAWICK (88): putem spune ca fiecare comunicare areloc simultan pe doua planuri, eel digital ~i eel analog.Primular fi, dupa WATZLAWICK, planul continutului, iar al doilea,planul relational (Fig. 1).

18 19

Page 11: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

De pilda, cu dit este mai buna relatia dintre tata ~i fiu, cuatat "mai bine" va reactiona tanarul la remarca ironica atatalui cu privire la lipici. Daca, insa, relatia este incordata,atunci tanarul nu va auzi, eventual, remarca tatalui sau, chiardaca sesizat-o, 0 va respinge.

in popor se descrie foarte exact acest fenomen, atunci candse spune: "Tonul face muzica!" Dar nu numai tonul este acelacare "face muzica". Mimica, atitudinea ~i gestica cuprind ~ie1e 0 multitudine de semnale analoge, care mijlocescinterlocutorului infoffi1atii in planul continutului.

De multe ori, sesizam doar din semnalele non-verbale, caspune exact contrariul a ceea ce vrea sa spun a, ca

exemplul de mai sus. Dar se poate intampla ~i ca vorbitorulsa se "triideze", adica sa fi vrut sa faca 0 anumita impresie ~isa nu fi reu~it, pentru ca semnalele sale analoge ii dezmintcuvintele. Un exemplu celebru pentru acest caz ni I-a datRICHARD NIXON, dnd studentii din vremea moratoriilorimpotriva razboiului din Vietnam i-au "constrans" sa poarte 0discutie cu ei. Cu putin timp inainte, NIXON refuzase mga­mintea de a participa la un fel de conferinta de presa cureprezentanti ai universitatii: Ulterior, studentii ~i-au sustinut

prin sute de telegrame, care soseau zilnic la CasaAlba. (Textul unic: Opriti razboiul!) SPIREW AGNEWsublinia, in cadrul unui interviu televizat, ca pre~edintele nuse va lasa ~antajat. Ca urmare, numaml te1egramelor cre~teazilnic, astfel incat acestea au devenit curand 0 problemaadministrativa serioasa. in cele din urma, Washington-ul acedat ~i a avut loc conferinta.

Cine citea in ziar cuvintele de salut alelui NIXON, poateca Ie credea! Cine era insa de fata, respectiv urmarea scena latelevizor, nu Ie dadea crezare! Pentru ca, in planulcontinutului, pre~edintele dec1ara: "Bineinteles ca dorescdialogul cu voi, tinerii", in timp ce fucea cu mana gesturi clare

.de respingere ( ca ~i cum ar fi vrut sa ii indeparteze de Ia el pestudenti! !), ceea ce ~i un neinitiat in interpretarea semnaleloranaloge din planul continutului putea sa recepteze!

Ce inseamna insa un "neinitiat" in acest context?

Ca regula, putem retine urmatoarele:

Semnalele din planul continutului pot fi intelese eu atiltmai bine, eu cat relatia dintre partenerii de discutiedeeurge mai bine!

Fig. 2

Tocmai aceste semnale ne indica dadi un enunt "vrea safie" serios, un altul glumet, iar un al treilea enervat. De undeputem deduce daca relatia este pozitiva sau negativa. AHitatimp dit este pozitiva, de cele mai multe ori ii sesizamsemnalele incon~tient, dar dnd aceasta relatie este negativa,ea devine importanta! Atunci "auzim", ca sa spunem a~a,"numai enervarea", ~i nu mai inregistram continutulcuvintelor. in acest caz, vorbim de ceara psihologica(FESTINGER) (31) care, ca ~i sora sa reala, lnghite imaginea,visunetul, astfel incat informatiile din planul continutului sunt"inghitite" de ea. A~adar, daca unui pmtener de discutie ii esteteama, daca se simte atacat sau jignit, daca se infurie - atuncicapacitatea sa de judecata analitica este diminuata in masurain care il cople~esc sentimentele. *

* Ne referim la acel proces, pe care 11discuHlm in aWi lucrare (7.b.), cu privirela activarea "creierului de reptiUi", proces care declanseaza numai partialblocajul gandirii. eu cat sunt mai puternic "avariate" aceste procesebiQlogice, ell atat mai mult are de suferit comunicarea'

20 21

Page 12: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

Cine se eonfrunta eu a~a-numitul limbaj al eorpului, selovqte de un fenomen interesant: Fiecare il vorbq,te(ineon~tient), dar eu greu poate eineva sii rl "fn{eleagli"eon~tient (adiea sa il interpreteze!).

Prin aeeasta vreau sa spun: Nu putem emite semnale inplanul eontinutului, mra a "trimite impreuna eu aeestea",simultan, ~i semnale analoge in planul relational. Nimeni nupoate spune ceva tara intonatie. Nimeni nu se descurca faramimica, tara un minimum de gesticii. Fiecare ezita cateodata.lntotdeauna avem 0 anumita tinuta, care poate fiinterpretabila, ~.a.m.d.

Cu toate acestea, putini sunt eei care inteleg in modcon~tient aeeste scmnale non-verbale. Deoarece descrierealumii noastrc (v. Cuvantul inainte) ne-a indreptat atentiafoarte dcvreme asupra cuvantului vorbit. De aceea, cei maimulti dintre noi nu am avut nieiodata posibilitatea de a invatasa pereepem in aceea~i masura scmnalclc din planulrelational. Astfel, in mod obi~nuit, ne scapa multe semnalecare ne-ar putea spune "mai mult". Din aeest motiv, inmajoritatea cazurilor, reactionam incon~tient, intuitiv, impin~ide senti mente, la purinele semnale analoge ale celorlalti, pccare Ie percepem. Cine, fnsct, poate fnvclra set f\~i fndrepteqtentia in mod eOl1,\'tient ({supra aces tor semnale, are dou((avantaje: fn primul rand, el poate recunoa,,I'te cand inccpeinrautatirea unei relatii, in planul relational, avandposibilitatea sa 0 "contracareze", daca se ocupa de acest lucrucu mult tact. Cand pcrsoana din fata lui incepe sa tipe, atunci~tie ~i un neinitiat ca aeea pcrsoana este "furioasa". Celexperimentat insa, a receptat ~i a Itlteles accst lucru chiar de laprimelc semnale de indispozitie. De aceea, el se poate fixachiar pe accste semnalc, deoarece cunoa~te perico lul cetcipsihologice. Prin urmare, el lucrcaza la 0 risipire a "cetei"Inca u~oare, pana dnd sa cmita altc semnale in planulcontinutului. Faptul ca aceasta capacitate are avantaje atat inviata profesionala, cat ~i in eea privata, este de la sine inteles!in al doi lea rc7nd, cel experimcntat i~i poate ~i verificaobservatiile sale inrcgistrate in mod con~ticnt. EI poate initia,

22

a~adar, un control al rezultatului, deoarece ~tie ca semnalele

analoge nu sunt totdeauna univoce. A~a cum arata ~iWATZLAWICK (88), semnale cum ar fi, de pi Ida,"lacrimile", "zambetul" sau "pumnul strans" nu se pottraduce, tara echivoc, in "durere", "bucurie" sau "agresiunebataioasa". Pentru ca se pot varsa ~i lacrimi de bucurie, sepoatc zambi arogant sau stingherit, iar pumnul strans poateindica ~i un efort de autodisciplina, care vrea sa evite tocmai

lupta! La fel se intampla ~i eu tacefea. Poti taeea pentru cameditezi, pentru ea respingi 0 afirmatie, pentru ea speri ca vavorbi celalalt, pentru ca vrei sa iti subliniezi urmiitoarelc

euvinte sau, pur ~i simplu, din nesiguranta. Cat de u~or pot figre~it intclese semnalele analogc ale corpului! A~a poate nuva mai mira faptul ca atat de multi oameni retinuti, timizi, trecdrept aroganti. Persoana initiata se poate convinge daca aintc1es corcet semnalele corpului! Fara un astfc1 de control al

rezultatului, put em face gre~eli grave, de exemplu sainterpretam "negativ" un semnal, numai pentru ca noi, in acelmoment, suntem i111r-odispozitie negativa!

Chiar ~i atunei cand am interpretat semnalele individuale

suta la suta "eoreet", tara un control al rezultatului, se poateajunge la erori strategice extreme (~i absolut inutile!), ca Inurmatorul exel11plu. Un eonsilier negociase cu 0 firma, inmma cu cateva saptamani. ~ra yorba de 0 noua investitie, invaloare de 200.000 marci. In l11ol11entul In care consilierulpronunta cuvantul "cost", el poate urmari, eu precizie, maimulte semnale analoge de ap(7rare: primul partener de

intrerupe eontactul vizual, al doilea se lasa brusc pespeteaza scaunului, iar al treilea i~i rote$te scaunul turnantmtr-o parte fata de consilier.

Am participat ~i eu la aceasta situatie, ca observator.COl1silicrul era ne~xperimentat, adica "a Illteles" cele trci

semnale ca respingand eostul. Intrucat s-a bazat pe intuitie ~i,ca Ufmare, a luerat .fara eontrolul rezultatului, a reactionatimediat, tacand observatia eaasupra costului se mai poate,desigur, negocia. lmediat dupa aeeea, s-a sil11tit Ineurajat Intactica sa, deoarecc persoana cealalta ~i-a rotit scaunul la loc,

23

Page 13: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

25

Congruenta convinge.

Atata timp cat semnalele non-verbale ale planului relationalsunt congruente cu cuvintele vorbite, fie nu Ie percepem inmod deosebit, fie Ie sesizam drept "subliniand, respcctivaccentuand, sustinand cuvintele". Atunci cand, de exemplu, neimpresioneaza in mod foarte placut un vorbitor, impresianoastra pozitiva nu se bazeaza niciodatii numai pe semnaleledin planul continutului (oricat de stralucitoare ar fi acestea!), ci~i pe faptul di semnalcle non-vetbale sunt deosebit decongruente cu vorbele. Altfel, vorbitorul nicinu ne-ar putcaeonvinge. Astfel incat, pntem formula urmatoarea regula:

analizeze comportamentul consilierului dupa consumareafaptelor ~i cu ajutorul nnor informafii pe ascuns, pe care Ie-amobtinut in urma convorbirilor mele ulterioare cu ceilaltiparteneri de discutie. Din pacate, cel care aduce astfel deargumente, uita principalul: Tocmai astfel de informatiisuplimentare i~i poate procura, pe ascuns, cel experimentat, ~ianume la timp, deci pana sa i~i planuiasca al doilea pas alstrategiei sale, daca nu se bizuie numai pe interpretareaintuitivo, incon-?tientaa semnalelor lilnbajului corpului!

Daca ~tim ca informatiile digitale ~i cele analoge trebuie safie emise ~i interpretate fmpreuna, atunci ne surprinde faptulca inginerul s-a intors cu spatele, tacand! A~adar, in acelmoment nu aveam informatii digitale! Cu toate acestea, noiam atras deja atentia ca, de regula, nu trebuie sa fieinterpretate univoc numai semnalele analoge, separat!

De cele mai multe ori insa, avem semnale in ambeleplanuri, dar "ne trezim complet" abia atunci dnd semnaleledigitale ~i cele analoge nu transmit aceea~i informatie, ca inexemplul cu NIXON. Putem retine, a~adar, urmatoarele:

Semnalele planului continutului ~i ale celui relationalsunt fie congruente, fie incongruente*.

* Unde V011l1ncadra ca incongruenta absen!a unlli grup de semnale In caz dedubiu.

24

s-a aplecat inainte, din nou interesata, I-a privit pe consilier ~ia intrebat: "Cat scadeti din cost?"

Mai tarziu, consilie1'ul mi-a explicat: ,,~titi, simtul pentfnlimbajul corpului, pur ~i simplu 11 ai sau nut Asta nu se poateinvata. Omul a transmis semnale negative, eu Ie-am observat~i am patruns in esenta lor. De altfel, de aeeea am ~i primitcontractul! "

Dar scazuse ~i pretul cu patru p1'ocente! Cu toate acestea,nu ar ji avut nevoie sa scadd costul cu patru procente, a~a ­dupa cum a reie~it dintr-un control al rezultatului, intreprinsde mine. ~i anume, am avut posibilitatea, trei saptamani maitarziu, sa stau de yorba en insami cn acest pa1'tener de discutieal consilierului. ~i atunci, am aflat de la el urmatoarele: ,,~titi,eu, cu de la mine putere, nu a~ fi incercat niciodatc'i sancgociez reducerea costului. Eu sunt cadru tehnic ~i tocmaiprimisem O.K.-ul de la firma, in cazul in care eram multumitde instalatie din punct de vederc tehnict"

Dar apoi, el a mai "scazut" totu~i patru proccnte. De ce?,,~titi, dadi cineva se of era singur sa scad a costul, a~ fi de-adreptul prost sa nu mar~ez!"

Corect. De ce, insa, consilierul a fiicut aceasta ofertageneroasa ~i inutWi din proprie initiativa? Pentnl ca aveaimpresia co interpretarea sa intuitiva a limbajului corpului arjipe/jecta!

Cand I-am mai intrebat pe inginer dad i~i mai amintca,intampHitor, ce simtise in momentul in care s-a pronuntatcuvantul "cost", m-a intrebat, la randul sau, ce voiam sa spun.~i a 1'as: "Ce amuzant ca ma intrebati acest lucru, da1' eu numai ~tiu exact, sa ma fi ene1'vat atunci!" .

,,~i chia1' deloc in privinta costului?""Nu, nul Cand omul a pronuntat cuvantul "cost", mi-am

amintit brusc ca uitasem sa fi trimit unui anume D/~Costeani~·tedocumente pe care i Ie prOinisesem! Aveam con~tiintaincarcata ~i, de aceea, primul meu impuls a fost sa dau untelefon, sa dispun cxpedie1'ea materialului!"

In cadrul seminarului meu se intampla adesea, ca unparticipant sa afirme cat este de neelegant, in opinia sa, sa se

Page 14: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

Incongruenta' (sau discrepanta dintre semnalele ambelorplanuri) are ca efect, bineinteles, contrariul. Incongruenta nuare putere de convingere! Ea na~te in ceilalti senzatii confuze,inconfortabile, de tipul "asta-nu-e-de-crezut", cu deosebirea,insa, ca acela care este experimentat, ~tie exact ce semnale audeclan~at aceste senzatii. Ca urmare, daca dore~te, el poatecontrola aceste semnale. Acest lucrunu numai ca ii mare~tecapacitatea de a-i intelege pe altii, ci impiedica ~i neintelegerilecare ar putea aduce multe dezavantaje ambelor parti.

Astfel, un om nesigur pe el ar putea, din cauza nesiguranteisale, sa emita semnale incongruente. Poate ca spune (in planulcontinutului) cat de mult se bucura sa ne cunoasca (respectivsa ne revada), in timp ce pe plan relational (al limbajuluicorpului) nu emite nici un fe1 de semnale de bucurie. Unexemplu tipic: Va aflati la ni~te prieteni, al caror vecin intra ~iva este prezentat. Daca acest vecin este un om caruia ii estegreu sa stabileasca contacte cu strainii, atunci cre~teprobabilitatea un or semnalc incongruente de fclul cclordescrise mai sus. Dc aici, putem deduce urnlatoarcle:

Nesiguranta duce adesea la incongruenta, care totu~ipoate fi u~or gre~it interpretata.

De aceea, nu ne mira de ce, a~a cum am amintit deja maiinainte, oamenii timizi, nl~ino~i, rezervati, trec adesea drept"aroganti". Tocmai acest exemplu arata dit de mult poatefn,I'ela interpretarea neinitiata, intuitiva, dictata de sentimente,a limbajului corpului. Din nefericire, la cei neexperimentati,aceasta eroare induce adesea a$a-numitul efect PYGMALION(ROSENTHAL, 72), care face ca $i noi, asemenea luiPygmalion, sa 11 tran~l()rm(lm pe celalalt dupa propria noastrarcprezentare! Unde yom incadra ca incongruenta absen/a unuigrup de semnale fn caz de dubiu.

lmpresia noastra, conform careia celalalt ar fi "arogant",dcclan~eaza deci semnalele ostile din pat"tea noastra, careaccentueaza in celalalt tocmai acea nesiguranta, careprovocase: initial, semnalele sale "arogante". Drept unnare,

26

se accentueaza insa ~i impresia noastra "negativa", ceea ce, lan'indul sau, accentueaza din nou semnalele noastre negativedin planul relational, etc. etc.

A~adar, noi il tran~formam pc celalalt, ca ~i Pygmalion,intr-o persoana aroganta, la sfar$itul accstui proces avand chiarsentimentul de "a fi :;;tiut de la inceput ce tip arogant este!"Acela~i lucru se intampla, de pilda, ~i cand un profesor, unpedagog (sau unul din parinti) umlaresc un copil care vede sauaude prost, inte/pretand gre,'lit semnalele emise de eopil (carese straduie$te "cu incordare" sa inteleaga ceva)! Cat de U$or sepoate crede, in acest caz, ca ar fi "cam prost" copilu!! Si atuncise actioneaza ca ~'i cum copilul ar fl, fntr-adeva/; canl prost,ceca ce ii va induce acestuia complexe de infcrioritate ~ispail11e, care due la a~a-numitele blocaje ale gi:lndirii (= ceatapsihologica), astfel incat, in curand, eopilul va lasa tuturoril11presia de "prost". Prin accasta, adeverindu-se inca 0 data,chipurilc, profetia autoimplinita! Ceca ce pare a fi, 0 data inplus, confimlarea interpretarii gre~ite din capullocului! Acela~ilucru il traiesc ~i multi straini (copii, ca ~i adulti), ale carorcuno~tinte de lil11ba sunt inca limitate, ceea ce afecteaza

semnalele noastre digitale. Si ace~tia vor fi repede catalogatidrept "pro~ti", "necultivati", "neinteligenti" sau chiar"primitivi", ceca ce duce la semnalele corespunzatoare acestornotiuni, pc care noi Ie transmitem in planul relational. Vorbimpc un ton pc care il adoptam, de obicei, pentru copii ~i scmi­idioti, cadem intr-o maniera primitiva de "limbaj al copiilor"(Tu pune cutie acolo!) ~i explicam prin nenumarate altesemnale ale corpului, cat de putin conteaza ci pcntru noi.Bineintcles, nu suntem con~tienti de faptul ca aceste semnaleale cOlpului nostru ii fac pc ace~ti oameni "a~a" cum am vrutnoi sa fie, numai ca, de fapt, 11Uam "vrut" niciodata acest lucru!

De aItfel, efectul Pygmalion este declan:;;at, in proponie de95%, de semnalele limbajului corpului *!

* As c\ori sa reeomand tuturor pihin(ilor, eclueatorilor si pedagogilor saciteasca artieolul Illi Michael BIRKENBIHL despre efectul Pygmalion,articol care. initial, era c\estinat ca Indrllmar pentrll instruirea adlll(ilor, darcare se potrive~tc oricui se ocupa de educa(ie. respeetiv de instruire (AnexaB. Pag. 239 si mai departc).

27

Page 15: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

29

Acum :?tim insa, macar de cand HUME :?i-a formulatcelebra problema a inductiei, ca ne credem in mod nejustificatin siguranta, deoarece conc1uziile :?ilegile enumerate mai susnu trebuie sa fie neaparat corecte, respectiv ca nimic,vreodata, nu poate fi in realitate dovedit suta la suta!

Acest lucru inseamna ca nici macar miliardele de rasarituride soare de pana acum nu pot conduce, cu absolutacertitudine, la concluzia ca :?imciine va rasari soarele. La felde valabila era :?ilegea conform careia apa incepe sa fiarba lalOODC,pana la un moment dat, cand s-a intampla altfel!Atunci am inceput sa ne intrebam de ce s-a intamplat a:?a:?i

..astfel am aflat dl legea noastra este valabila numai la 0

anumita inaltime peste nivelul marii, pentru ca ~i presiuneaaerului :?ialti factori trebuie 1uati in considerare. Toti ace:?tifactori ar trebui sa fie "incorporati" in lege ... Vedeti, deci: cucat "suna" mai simplu un principiu, 0 regula sau 0 lege, cuatat este mai mare pericolul de a exista exceptii, din cauza canu se va tine seama de un factor oarecare in formulare!

BineJnteles ca acest lucm este valabil :?ipentm urmatorulenunt: jn fiecare dimineata va rasari soarele". ~i anume,probabilitatea ca va rasari :?ia doua zi este atat de mare, incatin practica zilnica plecam de la ideea ca ar fi dovedit faptulrespectiv, dar cu adevarat dovedite, cu adevarat sigure nu potfi aceste cuno:?tinteniciodata.

Timp de doua secole, felul de a gandi al lui HUME i-atulburat, nedumerit sau contrariat pe multi oameni de :?tiinta;cutoate acestea, nimeni nu a gasit 0 dovada contrara! Pana candKARL POPPER (58) a gasit 0 solutie ajutatoare salutara,platind cu aceea:?i moneda: Nu incercati - a spus el - satransferati 0 experienta din trecut drept 0 certitudine absoluta Inviitor, pentru ca nu merge! Plecati, mai bine, de la urmatoareapremisa: a teza se considera atata vreme demonstrata, cat nu afost dovedita falsa!

Aceasta inseamna ca principiul conform caruia "apaincepe sa fiarba la lOODC", a fost considerat drept 0certitudine (fundamentata :?tiintific), pana cand faptulrespectiv nu s-a mai intamplat! Abia apoi a inceput lumea sa

Este evident acum de ce, la intrebarea care se pune mereuin cadrul seminarului: "cat de corecta este prima impresie pecare ti-o faci asupra unei persoane?" raspund cu recomandareade a se avea multa grija. Cand aceasta prima impresie (v. :?icap. 1.1) a fost "pozitiva", se poate presupune, tara pericol, caa fost corecta. Daca, totu:?i,impresia a fost "negativa", atunciconsecintele efectului Pygmalion pot fi deosebit depericuloase. Poate ca judecam gre:?itun om timid, pentru cada impresia de "infumurat". Poate ca am interpretat gre:?itsemnalele neutre, pentru ca noi eram enervati. Poate capersoana respectiva tocmai avusese 0 "zi proasta" sau macarun sfert de ora neprie1nic, atunci cand noi am cunoscut-o. Amdori noi, oare, ca impresia pe care 0 facem cand suntemobositi, mcih17iti, enervati sau iritati, sa fie considerata dreptimpresia corectc1?!

Yom aduce in discutie inca 0 intrebare, care trebuie saapara la orice curs sau seminar pc tema limbajului corpului,pentru ca este foarte importanta. Ea suna astfel: in ce masurasunt fundamentate ~tiintific, respectiv demonstrate i'n modreal, cuno\~tintele din domeniul kinesicii*? .

Din aceasta intrebare razbate 0 anumita nevoie desiguranta. Se dore:?teca tot ceea se :?tiesau ceea ce tocmai seinvata sa fie :?iadevarat. ~i, de multe ori, se considera caeticheta "demonstrat :?tiintific"reprezinta 0 forma de garantie.

A:?a-numita "metoda :?tiintifica", dezvoltata deDESCARTES, este totu:?i0 metoda inductiva, adica: Daca, depilda, un om de :?tiintaa stabilit de zece sau 0 suta de ori caapa fierbe la lOODC,e1 elaboreaza 0 lege ipotetica ("Apaincepe sa fiarba la lOODC"),a carei corectitudine este apoiverificata, tacandu-se alte experimentc. Daca respectivaipoteza este demonstrata, mai departe, de 0 multime de ori inconditii :?tiintifice, atunci legea trece drept corecta, dovedita.In felul acesta au aparut :?ilegile noastre naturale (cu toate camulta llffi1cprctinde ca ele ne-ar fi fost revclate direct de laDumnezeu ... ).

* n.t.: kinesica = (gr. kinesis - l11i~care) ~tiin\a care se ocupa cu studiulcomunicarii non-verbale (mimica, gcstica etc.).

28

Page 16: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

se intrebc de ce nu s-a intfnnplat. $i abia aeeasta intrcbare afacut posibile cereetari1c ulterioare, ale diror rczultate au dusla eoncluzia ea trebllia sa sc studieze ~i mai mult. POPPERafirma ca lIl/mai calea dovcclirii earaeterului fals al tezclor"reeunoseute", urmata, in eontinuarc, dc 0 aetivitatc deecreetarc, po ate duee Ia 0 dezvoltare a cUllo,~'til1relor (58)!

in aeeasta lumina a~ vrea sa imi fie jucleeate cartile, mai euseama eea de fata. POPPER atrage atentia ~i asupra faptuluici:i prea mul~i oameni de ~tiinta, autori ~i "oameni obi~nuiti"pun prea mare accent, In general, pe ideea cle "a aveadreptate", in loc sa eonsickre dovedirca earacterului fals alenunturilor lor drept un imbold spre a gfll1di, respectiv dreptun prilcj de a cereeta mai departc.

Ineere, desigur, sa ofcr aeek informa~ii cu privire la temalimbajului corpului, pc care 1c consider sigure" ~i a c{trorprobabilitate de a fi "corectc" estc, dup{t aprccierea mea,foartc mare. eu toatc aces tea, anumitc concluzii ale mclc potfi t~tlse. in fine, EINSTEIN ii scria candva lui POPPER (58),intr-o scrisoare ca, in dcfinitiv, tcoriile ~tiintifiee nu pot ficledusc logic Iliciodatil, ci pot fi claar i17\'cntatc, ~i ca arice omcle $tiinta sau oricealltor creeazil intr-o anumita masura,prezcntilnd ~i intcrpret5ncl in felul sau faptelc ~i obscrvatiile!In afara de aecasta, modclclc de ganclire nu trcbuie sa ficneaparat "corcetc", pentru a garanta un avantaj practic ~ilsaumaterial. Astfcl, unii au navigat spre "Indii", pentru ea saajunga In "America"! Tot a$a, cle exemplu, fizica luiNEWTON nu numai di revolutioneaz8 ($i dovedqtc a fi fostf~llsa) imaginea preccdcnta asupra Imnii, ci $i stimu1eaza 0imcnsa clezvoltare in multe directii, pana dnd dovedireat~llsitatii acestei imagini Newton-icne asupra lumii ~iimbunatatirca ei de catre EINSTEIN ne mai impinge inainteell inca un pas. Asa cum obscrva Betrand RUSSELL(74):

"NEWTON credel\... il1tr-1ll1spatiu absolut si un timpabsolut. Acestc convingeri ... au fost preluate de alti fizicieni,care au unnat dupa e1.

EINSTEIN a inventat un nou mod de a privi lucrurilc, care l1Umai tinea de ipotezclc lui NEWTON." (Pag. 16)

30

Este oare posibi! ca aprecierile noastre de astazi indomeniul kinesicii sa fie, in fond, tot judecati "NEWTON­iene"? S-ar putea ca maine-poimaine sa apara un "EINSTEINAL KINESICll", care sa abordeze a!tfc1 cuno$tintele noastre~i, pornind de aici, sa emita judecati diferentiate sau completnoi. La orizontul cercetarii interdisciplinare se contureazadirectii de dezvoltare care aproape di fac sa se presimta un

AL KINESICII". Cu to ate acestea, noi putemaetiva In practica zilnica, cu ajutorul cuno~tintelor noastreactuale (dupa cum se arata ~i in Cap.IO). Fizica lui NEWTONa rezistat 200 de ani ~i a avut nenumarate avantaje practice,

cand i s-a dovedlt caracterul fals ~i a fost imbunatatita.Kinesica are doar cateva decenii vechime, dar a demonstratdeja, cat de utila poate fi pCl1tru cei care $tiu sa ii val orificefoloasele, aplicandll-le in practica lor cotidiana!

1mi doresc en dumneavoastra sa trageti astfel de foloasedin infl)rmatiilc cuprinse In aceasta carte. Pentru ca exactacesta ~i este scopul saul

Page 17: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

Partea I

Percepereasemnalelor limbajului corpului

Page 18: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

Partea I

Percepereasemnalelor limbajului corpului

Page 19: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

CapitolullPrincipiile percepfiei orientate

1.1 Impresia

Este interesant faptul ca excitatiile care se succed rapid, nusunt percepute de om ca un rezultat al unor stimilli, ci ca 0imagine de ansamblll. Acest lucru 11puteti veri fica, daca facetiurmatorul experiment cu b tigara aprinsa, pc intuneric: Daca"desenati" un rotocol de fum, mi$cfmd incet tigara, putetiobserva mi~'carea circulara. Daca faceti accea$i mi$care, darfoarte rcpedc, 'yeti percepc numai forma (respcctiv cercul).Cel mai U$or faceti aceasta observatie daca priviti, in acelmomentl intr-o oglinda.

Acest fenomen se explica prin faptul ca, permanent,creierul nostru este in cautarea perceptibilului, incearca sapuna ordine in dezordine (aparenta), sa complcteze ceea ceestq incomplet etc. Oricum, lucrurile se intampla atat de rapid,ineat nu con$tientizam acest proces. Dc aceea, laexperimentul mcut, ati perceput numai figura globala a"cercului".

Exact la fel ni se intampla $i cand cunoa$tem saureintalnim 0 persoana. Cu toate ca, $i in acest caz, primiminstantaneu 0 multitudine de unitati de informatie succesive,suntem con$tienti numai de imaginea de ansamblu. Vorbimdespre faptul ca persoana respectiva lasa 0 anumita impresie,nota bene: un semn imprimat (n.t.: cuvantul Eindruck ingermana inseamna at~H impresie, cat $i semn, intiparire,imprimare) de$i aceasta "unica" impresie cOl1sta, de fapt, dinnenumarate impresii (semne imprimate) partiale, succesive.

In acest fel, atunci cand privim 0 persoana, ii inregistram,de pilda, pe rand, confonnatia corpului, tinuta, mimica,

34

;~'

I.~(g~stic~, percepand v to~u$i acest proce~ drept "simu1ta~l'~~.'••.fimdca sc desm$oara atat de repede. Daea persoana respectlVa;!toemai ar vorbi in momentul respeetiv, atunciam reeepta, in

~•••imagine a noastra de ansamblu, $i intonatia, modulatia $i(,. .ritmul vorbirii, intensitatea vocii, eventuale nuante dialectaleY$i multe altele. Un bun observator poate inregistra mult maif"mult dintr-o "prima" privire, de exemplu 0 pata pe haine, 0~.'prol1lmtie extrem de clara, faptul ell persoana este nebarbierita

.f- sau ea sc joaca nervoasa eu bricheta ::;imulte altele.Intrucat aceasta imagine de ansamblu nu este formata

t;dintr-o singura informatie, ci din multe informatii partiale~.diferite, se rididi intrebarea, care dintre impresij (partial e) a\;;i'fost "cu adevarat" prima. Unii autori pomesc de la premisa di~!prima impresie ar trebui sa fie produsa de constitutia fizica, inr",:

ffitimp ce altii considera crt tinuta unci persoane ar face aceasta~timpresie. Jar altii socotesc ca mimica ($i in special ochii)~Iactioneaza cel mai rapid asupra unui observator. Dupa parerea

'~mea, aceasta intrebare este totu::;i inutila,tocmai pentru ca~(succedarea impresiilor se petrece atat de repede, incat nu 0~!putem descrie clar. Aceasta inseamna ca succesiunea acestortimagini partiale nu poate fi stabilita cu exactitate (cel putin~)pana acum). Daca, deci, puteti inregistra eonstitutia fizica a

unei persoane eu 0 nanosceunda inainte de a-i inregistra tinutasau invers, aceasta mi se pare deja 0 intrcbare academicii.

1.2 Constitutia fizicii ~i tinuta

.... 0 aWi Intrebare ar putea fi, totusi, importanta pentru~/,practica zilniea ::;ianume: Contribuie influenta constitutici~••fizice a Llneipersoane la formarea impresiei generale mai mult

dedit tinuta persoanei respecti'i'C sau invers? $i in acest eazsUnt inca in curs discutii aprinse in cercmile de spee ial itate.Eu, personal, inclin s(\ cred ca au 0 mai mare valoare practicaacck informatii care se modificii rnai repcclc (respcetiv eele

pc care noi ln~ine, eel mai eurand,.1c putem influenta).Intruca.t accst lucru corespul1de, in mod evident, tinutei, yom

35

Page 20: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

prefera aceasta teorie tezei constitutiei fizice. Pe Hingaaceasta, merita sa reflectam la faptul ca aceste "cuno~tinte"asupra constitutiei fizice pot declan~a un fel de efectPygmalion (v. lntroducerea), raportat la elinsu~i. Astfel, depilda, am intaInit in America un barbat, pe care 11yom numiaici Billy S. Era un adept al teoriei lui KRETSCHMER cuprivire la relatia dintre constitutie ~i caracter (51).

Conform acestei teorii, Billy S. afirma ca el ar fi trebuit safie vesel ~i sociabil, pentru ca avea 0 structura foartepronuntata de tip picnic. In realitate insa, suferea din cauzaacestei descrieri *, pe care 0 considera drept 0 cerintii. 0acceptase pentru ca, in opinia sa, era ,,~tiintifidi" (adicadecisiva pentru el). Aceasta inseamna ca Billy nu suferea dinpricina ca era un tip picnic, ci pentru di defin}tia luiKRETSCHMER era in contradictie cu natura sa. lntrudtcredea, insa, ca un om de ~tiinta ar ~ti mai mult desprepropriul sau "tip~~decat ar putea ~ti el vreodata, traia intr-unpelmanent conflict cu el insu~i, fiindca ii venea foarte greu sa~i aplice atitudinea care i se cerea.

Trebuie sa se faca observatia ca "definitiile" luiKRETSCHMER nu cuprind, fire~te, nici un fel de cerinte.Problema a aparut doar pentru ca Billy S. a interpretat aceastade~criere drept cerinta. Prin aceasta s-a confirmat insa ~i aceaparte a tipologiei lui KRETSCHMER, care afirma ca tipulpicnic este predispus ~i la tristete ~i la dispozitie labila. In cemasura acest al doilea enunt reprezinta un aspect al oricaruitip picnic sau in ce masura I-a prezentat Billy S., deoarece aacordat incredere primului enunt, este greude stabilit. In oricecaz, Billy S. este un bun exemplu pentru dilema unui om care ."se confunda cu definitia sa", a~acum n)lme~te WATTS acestfenomen (87). lndiferent daca aceasta "definitie" iana~tereprin cerintele educatiei (fii a~a ~ipc dincolo!) sau prin cerintepe care singurini Ie impunem, rezultatul este acela~i: unzbucium interior, 0 annonie deficitara, sentimente vagi saufoarte accentuate de neplacere, neimplinire, nemultumire, pescurt: conflicte.

* v. Cuvant Inainte, "descrierea lumii".

36

1.3 Autocunoa~terea

Pe vremea dnd Billy S. frecventa cursul in care seqonfrunta cu tipologia lui KRETSCHMER, el nu cauta, dealtfel, sa se cunoasca mai bine pe sine, ci era in cautarea maimultor cuno~tinte asupra celorlalti. Acest fapt dovede~te ca.nu

true putem interesa de teme ale capacitatii de cunoa~tere~~;aplicaHia oamenilor, fara a afla, in acela~i timp, mai mult..despre noi in~ine ~i propriile noastre semnale. De aceea,~."'.consider ca este deosebit de important sa subliniez inca 0 data,~{ca informatiile noastre nu reprezinta "adevaruri absolute",~.respectiv chiar ~i infonnatiile pe care dumneavoastra Ie~.;;ocotiticorecte nu reprezinta nici unfel de cerinte.

. Un om nu trebuie sa fie neaparat vesel, numai pentru ca~.~stegras $i pentru ca noi credem ca am descoperit legea care:i,~oreleaza corpolenta cu veselia!~".'. Cu toate acestea, pomim de la ideea ca informatiile noastre

ar fi (pentru moment) "corecte". Dar, dupa cum arata, atilt de"rminunat, cclebra problema a inductiei a lui HUME: nu puteml'p.iciodata pomi de ·la premisa ca, vreodaHi, ceva ar. putea fi$> "dovedit" cu adevarat ca fiind sigur. Ceea ce este •..valabil">, .

~Cpentru rasaritul de soare, este valabil, desigur, $i pentru!,' semnalele limbajului corpului (v. lntroducerea).

1.4 Legile limbajului corpului

Sa presupunem, de pilda, di ati fi invatat, prin experiente,respectiv prin studii teoretice, urmatorul lucru: "Buzele

~, stranse inseamna ca persoana (in cauza) nu vrea sa lase sa. patrunda nimic dinafara inHiuntrul sau, respectiv nu vrea sa

lase sa iasa nimic dinlauntrul sau in afara."Mii de observatii facute In trecut,in care 0 gura stransa

poate insemna, intr-adevar, a-se-inchide-impotriva-lumii­dinafara, nu demonstreaza, totu$i, nimic cu privire la persoanaa ciirei gura stnlnsa 0 yeti remarca maine sau poimaine!

lmportanta acestei succesiuni de idei nu poate fi suficientde cIar scoasa In evidenta (v. lntroducerea). Deoarece, tocmai

37

Page 21: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

concluzia de acest tip, inadmisibiUi dupa HUME, a condus, depilda, la faptul ca ARISTOTEL, pomind de aiei, eonsidera dioamonii eei mai inteligenti ar avea ede mai miei capete, intimp ee acum ca. 200 de ani, GALL presupunea contrariul.Referitor la aceasta, ZED DIES (94) afirma:

"Din vrcmca lui GALL provine ... parerea falsa, care maipoate fi auzita ~i astazi ... , potrivit careia «spiritul», care aici esteegal cu inteligenta, s-ar reliefa Intr-o frunte inaIta. Un geniuti'ebuie sa se deosebeasca de oamenii neinteligenti printr-o fruntedeosebit de Inalta, apoi «fruntea Inalta» trece, Intr-adevar, dreptun senm neindoielnic al «spiritului inalt» ... Medicul H.KRUKENBERG a atras, candva, atentia cat de mult au fostinfluentati pana ~i arti~tii de doetrina lui GALL ~i de eoneeptiatimpului sau, asup1'a importantei «spiritualului» ... conturat Informa craniului. Dcs,iGOETHE avea 0 frunte joasa, tc~ita, dupacum sc poate constata foarte clar din portretele sale ~i,mai ales,din ilustratia aparuta in anii 1777/78, 0 serie de portreti~ti plini deintcntii bune I-au inBiti~atpc GOETHE, In ultimii sai ani de viata,eu 0 asemenea frunte proeminenta, incat capul sau a1'putea trecefoartc bine drept al unui «tip hidrocefal»." (Pag. 17/18)

.Ca urmare, se rididi, poate, intrebarea, dit de utile sunt "euadevarat" teoriile privitoare la capacitatea de cunoa~tereaplicata a oamenilor (in cazul de fata: privitoare la limbajulcorpului), avand in vedere dezbaterea anterioara. Raspuns:

Ce-i drept, este foarte mare probabilitatea ca 0 gurc7stninsc7 sc7con find \s'i maine aceea~'i injormatie a fnchiderii £nsine, dar foarte "sigur" nu se poate $ti niciodata. De aceea, seimpune 0 deosebWi precautie, cand se dore~te a se face "Iegi"din anumite REGULARITATI ale formelor de exprimare alimbajului corpului. A$a cum constata MAGEE In minunata

sa introducerc in gfmdirea lui POPPER (58), cuvantul "lege"este ambiguu ($i anumc, aproape In toate limbile de carem-a111ocupat palla acum!). In timp ce 0 lege ill sens juridicimplidi, desigur, 0 cerinta, nu acesta esto, in mod clar,~i cazullegilor cmise de oamenii de ~tiinta. Acest fapt real, spune

38

MAGEE, este adesea ignorat, ducand astfella reprezentari ~ia$teptari false sau la concluzii eronate.Pentru ca, 0 lege(natural a) (sau 0 "regula") nu poate fi "lezata", deoarece nureprezintao cerinta, ci <5incercare de descriere. Contrar uneilegi in sens juridic, care cuprinde atat 0 cerinta concreta, cat$i posibilitatea de a fi incalcata!

1.5 Eroarea este ve~nic posibiHi!

In practica no astra obi$nuiUi, accasta inseamna: Cand sesocotc~te ca, in spatele gurii stranse, s-a recunoscut sau s-aacceptat "legea" sau "regula", nu este permis, totu~i, sa seporneasca de la ideea ca arice gura stnlnsa trebuie sacorespunda fntotdeauna legii noastre! Din acest motiv esteatat de important sa lucram cu intrebari de control. Numai a~ase poate veri fica, de la caz la caz, dac3. propria impresie"corespunde" ~i aici.

Um1eaza acum 0 "lege", pe care sper sa 0 intelegeti ~i sa 0acceptati ca pe 0 cerinta:

Cand cel experimentat considera "a fi inteles"semnalele limbajului corpului, el se straduie~te sarealizeze controlul (rezultatului), ~i nu sa presupuna cal-ar fi citit pe celalalt dintr-o privire!

Numai a~a poate invata cel experimentat cum sadeosebeasca semnalele aroganfei de cele ale timiditc7tii (incazul in care existao forma de infumurare, care nu provinedin nesiguranta). In primul rand, controlul rezultatuluipermite sa se stabileasca dad perceptiaa fost corecta. Pentruca, daca macar un singur. scmnal a fost ignorat, intreagasituatie poate evolua complet "altfel". Abia acest control ajutasa se verifice daca semnalele care au fost percepute au~emnificatia care Ii se atribuie. Astfel, de exemplu, 0 rotirelateral a a capului poate insemna "da" pentru oameniiapartinand altei arii culturale, in vreme ce, la latitudinea

39

Page 22: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

geografica la care ne aflam noi, aeest semna1 se traduce eu"nu" (eu dh averi mai mult de a face cu lume din rari straine,cu atateste mai important pentru dumneavoastra sa sesizarisemnalele a carol' semnificatie difera. Vom reveni 1a acest

subiect in Cap. 9).Mai departe, contro1u1 rezultatului poate evita ca un

semnal sa se raporteze in mod fals la el insu~i, la cuvintelesale, la momentul ~i locul prezent. Dc multe ori, cuvintele ~iactiuni1e noastre (respectiv ceva ce tocmai este perceput decelaIa1t) declan~eaza asociatii care nu au nici 0 1egatura cunoi. A~a cum cuvantul "cost" (in Introdueerea noastra) i-aamintit inginerului di uitase sa i~i Tina 0 promisiune!

In fine, se poate ~i ca semnalele sa nu contina nici 0il?forl71atie. A~a cum tresarirea nervoasa a pleoapei euivapoate fi luata de privitor drept un clipit din oehi. In funqie desituatie, aceasta poate insemna ca pe cel neexperimentat ilpoate bucura sau enerva aceasta comunicare aparenta.

1.6 Un "dictionar" al kinesicii?

Exista autori ale diror lucrari cu -privire la semnalele non­verbale sunt receptate aproape ca un "dictionar". Gasim, inastfel de carti, ce "inseamna" dnd cineva tine mana inbuzunar. Mai departe, se poate citi ce diferentieri pot fi rncute,daca mana este tinuta drept sau eu pumnul strans in buzunar,respectiv ce senzatie este semnalizata daca se tine degetulmarc inauntrul sau in afara marginii buzunarului. Acestejudecati sunt, in opinia mea, atat false, cat ~i nefolositoareunei mai bune fn,telegeri a limbajului corpului. In primulrand, pentru ca, de pilda, moda buzunarelor plate la pantaloniistramti I1U va tinc seama ca nu 111capemana cu pumnul strans,respectiv ca degetul mare nu are nicicum loc! In al doilearand, este yorba de faptul ca acela care crede ca ar detine 0"lista de cuvinte", va inclina, cu mult mai mult, sa creada cai-ar "citi" pe ceilalti. Multa 1ume arc, incon$tient, aceastaconvingere, d'll1d, ca $i consilieru1 ilOstru (v. Introducerea),

40

presupune imediat di ar fi avut intuitia corecta pentrusemnalele non-verbale respective. Astfel in cat, .va exista ~i

mai putin tendinta de a pune intrebari de control! Acestea dinurrna rcprezinta insa, dupa parerea mea, singura modalitate dea-ti veri fica observatiile. Ace1a~i lucru voia sa il spuna, inmod sigur, ~i SCHOPENHAUER, atunci cfmd aflrma:"Cunoa~terea oameni1or este un domeniu in care niciodata nutermini de invatat ~i in care chiar ~i cel mai experimentat scsurprinde ve$nic gre~ind (94)".

Cum, insa, sa se surprinda, daca nu i~i fonnuleaza intrcbaride control?! Fara acestea, va depista numai 0 midi parte aerorilor ale, insuficient pentru a invata, in mod sistematic,ceva din ele.

1. 7 Controlul rezultatului face posibiHiinvatarea sistematica

Orice sistem al cuno~tintelor aplicate despre oameni, de laastrologie pana 1a numerologie ~i pana la sistemele,,~tiintifice", sc bazeaza pe metoda incercarii ~i a erorii. Sestudiaza ~i se apreciaza pereeptiile, apoi se interpreteaza pebaza unor oarecare criterii, care apartin sistemului. Pe uffila,se verifica propria impresie ~i se stabile~te ca interpretarea afost fie corecta, fie falsa. in ultimul caz, se pune intrebarea dece s-a produs eroarea, iar data urmatoare se incearca evitareaacestei erori. Acest sistem corespunde exact tezei lui POPPER

cu privire la modul in care se dezvoWi cuno~tintele despreoameni (v. Introdueerea). Dar fara un control permanent, deacest fel, al rezultatului, cuno~tintele nu pot evolua!

1.8 Trei metode ale controlului rezultatului

Cum se efectueaza, a~adar, acest control al rezultatului?Exista trei posibilitati, dintre care una pare a fi cea mai simplapentru majoritatca oamcnilor. Cand $i ce metoda de control

41

Page 23: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

II11II

aplicam,trcbuic, bineinteles, sa decidem singuri, deoareceaceasta depinde atat de stilul personal al celui care facecontrolul, cat $i de situatia in cauza.

1.8.1 Intrebarea deschisa

Aici este yorba de intrebiiri la care nu se poate raspunde cuda sau nu. Acest tip de intrebari are un avantaj strategic,interlocutorul fiind incurajat (sau aproape constrans, am puteaspune) sa i$i exprime propria parere. Cu cat roste$te mai multecuvinte (de exemplu, daca raspunde printr-o propozitie, cuatM mai multe $anse avem sa ne atingem scopul. Si anume, saascultam atM con!inutul, cat $i modul de exprimare (de pildaenervat, $ovaielnic, ganditor). Presupunand ca, dupa ce aobservat semnalcIe "de respingel'e" ale inginerului (v.Introducerea), consilierul nostru ar fi formulat 0 astfel deintrebare de control, atunci inginerul al' fi avut posibilitatea saii explice in mod obiectiv consiIierului, ceea ce ii venise inminte in acel moment. Si atunci, ar fi devenit cIar ca toate celetrei semnale "negative" nu se referisera nici la cost $i nicimacal' la momentul sau locul respectiv.

intrebiirile deschise de acest tip solicita, a$adar, 0exprimal'e a opiniei. Formularile care urmeaza reprezinta,printe altele, posibile modele ale unor astfel de intrebiiri:

"Cum privip, a$adar, acest lucru?""Ce ziceti despre asta?"

"Care este parerea dumneavoastrc7 cu privire la aceas'ta?""Cum se vede acest lucru din perspectiva dumneavoastra?""Ce vreti sa spuneti cu asta?"$i altele.

Nota bene: Nici 0 intrebaie nu reprezinta 0 formulare denatura sugestiva, intalnita adesea: "Gasiti ca acest lucru este,intr-adevar, corect?" (Sau: "Intr-adevar sunteti de aceea$iparere cu mine?" $i altele).

De fapt, astfel de intrebiiri sugestive i$i au, :tara indoiala,sensul lor strategic, dar nu au voie sa fie folosite ca tntrebc7ride control referitoare la senmalele limbajului eorpului, pentruca ele nici nu VOl'cu adevarat sa expl'ime liber 0 parere $i nici

42

nu 0 fac, probabil. (Aici exista pericolul incuviintarii, dreptcale a rezistentei minime, respectiv al contrazicerii, atuncidlnd ceUilalt a ghicit tactica.)

1.8.2 Intrebarea inchisa

in acest caz, se intreabii clal' $i deslu$it dacc7s-a intelpretatcoreet un semnal. 0 intrebare care, desigul', nu este totdeaunapotl'ivita. In exemplul nostru de caz, ea nu ar fi fost favorabila.Oar, adesea, acesta este drumul eel mai scurt. De exemplu:

"E$ti nervos sau mi se pare?" Sau: "Am impresia ea nu-tieonvine ceva, nu-i a$a?" Sau: "Asta chial' te bucura, nuT $i altele.

Acest tip de intrebiiri poate fi folosit $i in tratativelccomerciale, dar numai atunci cand climatul discutiilor estefoarte deschis $i cand pal'tenerii se apl'eciaza reciproc. In cazcontrar, 0 astfel de intrcbare poate fi considerata drept 0intruziune in sfel'a psihologica intima. Tocmai psihologii i$iatrag mania lumii incol1juratoarc, atunci cand cred cii toateobservatiile posibile trebuie sa fie traduse in astfel de intrebiiri ...

1.8.3 Tacerea

Tacerea este metoda prin care se obttn cele mai lmnerezultate, dar care, pentru majoritatea oamenilor, este greu deinvatat. Daca ar fi tacut consilicrul nostru, atunci cfmd asesizat cele trei semnale "negative", inginerul ar fi avut $ansade a se exprima, respectiv de a lamuri lucrurile, inainte de acontinua discutia. intrucdt majoritatea oamenilor fncep savorbeasdi atunci cdnd interlocutorul tace, consider acestametode1 drept cea mai eficientc1, mai cu seama in viataprofesionala, dud cea de-a doua metodii nu pare utilizabilii.

Metodei tacerii ii apartine $i 0 tehnidi, pc care GORDON (36)o nume$te tiicerea activa: Se lasa 0 fraza neterminata,atarnand in gal. La GORDON este yorba despre cuvinteleaItora, care se repeta, dar $i propriile noastre cuvinte pot fi insensul intrebarilor de control. De exemplu: "in ceea ceplive$te costul, pc care deja l-ati aflat, probabil, din documente ... ?"

43

Page 24: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

In cazul in care ceHilalt a aflat care cste costul ~i tocmai~i-a construit 0 strategie de rezistenta, probabil va intra inyorba enervat, intrerupand tacere~. Ar putea, insa, la fel debine, sa ceara informatii, manifestand interes, sau sa treadi,lara probleme, peste chestiunea costului. In ex6111plulnostru,inginerul ar fi avut ~i posibilitatea sa reactioneze pe bazaasociatiei pe care a facut-o (D-l Dr. Costea).

Faptul di aceasUi metoda este atat de eficienta (cand este

yorba sa aflam mai multe despre ceilalti) explica, propabil, dece este aplicata, aproape permanent, de psihanali~ti. In carteasa, SHEPARD, un psihiatru american (79), a numit aceastatactica jocul HHM. 0 varianta a sa este jocul dc-a zgariatul custiloul sau jocul de-a dresul vocii. In cazul in speta, analistulproduce din cand in cand cate un zgomot, pentru a atrageatentia ca nu a adormit, in timp ce, prin tactica tacerii, 11face

pe pacientul sau sa vorbeasca intr-una!Incercati 0 data ~i singuri. Puneti-va, in zilele urmatoare,

ata~ea intreb.ari de control pc cat este posibil ~i stabiliti dacaputeti aplica metoda tacerii. Daca va este (Inca) prea greu,invatati sa folositi celelalte doua tehnici, deci intrebareadeschisa, respectiv intrebarea inchisa. Pe ultima 0 yeti puteaaplica, probabil, mai des in domeniul privat, decat pe cea dintai.

Cand, mai departe in cartea de fata yom face anumiteafirmatii dcspre semnificatia unui semnal, va rog sa nu Ie luatica pe 0 "lista de cuvinte" pentru interpretarea imediata, cinumai ca pe un element auxiliar al observatiei. Abia propriuldumneavoastra control al rezultatuilli poate stabili, de la cazla caz, daca interpretarea respectiva corespunde.

Dar la ce trebuie sa fim atenti? Ce putem vedea, auzi,percepe?

Atunci dnd acceptam ca 0 "lista de cllvinte" nu poatereprezenta obiectivlIl nostru, se pune problema "gramaticii"limbajuilli corpului. Carui gen proxim ii putem atribuisemnalelc individuale? Cum ne dezvoltam simtul pentru"constructia sintactidi", adica pentru mai multe semnale, carenumai combinate intre ele au putere de cxpresie? Despre astacste yorba in continuare.

44

Capitolu12Criteriile perceptiei orientate

2.1 Metode

Inprincipiu, ne stau la dispozitie doua posibilitati. Primametoda lucreaza cu 0 multitudine de genuri proxime, deexemplu cu semnalele "spre celalalt", "de la cela1aIt","orientat spre sine insu~i", "semnale1e psihosomatice" (cumar fi actiunea de a pali) ~i multe altele. Un astfel de mod dea proceda permite cercetatoruilli sa sesizeze ~i sa c1asificefara echivoc chiar ~i cele mai mici elemente ale semnalelor

(a~a-numitele kinoane). El este folosit atunci dndkinetologii se ocupa luni In ~ir cu analiza unei pelicule de 8ininute (v. Anexa A: Muzica ~i dansul corpului, Pag. 233 ~imai departe).

Cea de-a doua metoda se serve~te mai putin de genuri

proxime, trebuind sa accepte faptul ca unele semnale nu pot fic1asificate tocmai "exact". (Vom reveni la aceste "cazuri­limita"). Acest mod de lucru este potrivit, totu~i,.pentruobservarea proceselor ce se desfas,oara "live" (pe viu), adica

pentru persoanele in viata, a caror comportare nu poate fi nicistudiata cu incetinitorul, nici repetata.

Intrucat in viata de zi cu zi facem observatii aproapeexclusiv live, ne yom servi, In cadrul prezentei lucrari, de ceade-a doua metoda. Cu· to ate acestea, sun tern con~tienti diaceasta corelare a noastra este destul de grosiera, chiar daca

permite 0 modalitate de analiza rapida. Si chiar despre astaeste yorba.

Ce sens ar avea 0 observatie exacta care, In pnictica

zilnica, poate fi formulata abia dupa 40 de secunde? Trebuiesa ne multumim, totus,i, cu faptul ca 0 astfel de analiza

45

Page 25: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

grosiera trebuie sa ramana, la urma urmelor, inexactii pana laun anumit punct*.

Clasificarea noastra cuprinde doar cinci categorii.

2.2 Cinci criterii

2.2.1 Tinuta:

Prin aceasta intelegem at<1ttinuta pe care un om 0 adoptaintr-un anumit moment, cat $i mi$carile care modifica,respcctiv influenteaza pozitia corpului, cum ar fi, de exemplu,dcplasarea greutatii corpului prin aplecarea inainte sau inapoi,balansul pe varfuri $i pc calcaie, pozitia picior peste picior etc.(v. CapA).

2.2.2 Mimica:

Prin aceasta intclegem toate semneIc $i fenomenelc pe careIe put em observa pe fata cuiva, inclusiv proceselepsihosomatice, cum ar fi, de piIda, imbujorarea (v. Cap.S).

2.2.3 Gestica:

Prin aceasta i'nteIcgem toate gesturile bratelor, "Iimbaj\.l!mainilor", cat $i multc actiuni, cum ar fi, de exemplu,deschiderea unci u$i, stingcrea unei tigari, $i a$a mai departe.(v. Cap.6).

2.2.4 Distanta:

Prin accasta i'ntclegem distanta pc care 0 pastram fata deceilalti (uncori $i faPi de animalc san de obiectc), cat $imi$carile bru$tc, care au drept scop modificarea distantci fatade un obiectiv, de pild{t saritul brusc cu nil pas inapoi, etc.

* Cine dore~lc. cu adevarat, sa aprofundeze kinesica ~i sa studieze inregistrarilevideo in detatiu, gase~te sugeslii in acest sensln Bibliografic (v. 3,5, 15, 18,23,25.29, 35b, 38a, b, d. 46a+b. 47, 54, 57a, 62, 77, 84, 94), si in special laBIRDWHISTELL (5e) gase~tc infonnatii si indieatii judicios selectate.

46

(Aici vedem deja posibilitati1c semnalelor de granita: Trebuiesa interpretam retragerea drept 0 modificare a pozitiei sau sao judccam In raport cu distanta? Yom reveni la accstachestiune (v. Cap.7).

2.2.5 Intonatia:

Prin aceasta intelegem toate aspectele care se manifesta intimpul vorbirii, in masura in .care analiza noastra nu seconcentreaza asupra continutului a ceea ce se spune. A$adar,intonatia, modulatiiIe, pauzelc de vorbire, intensitatea sonora,ritmul vorbirii, etc. in sfera intonatiei intra $i manifestarilesonore lipsite G-econtinut verbal, cum ar fi, de exemplu,plescaitul din limbii, oftatul, gemutul, etc. (v. Cap.8).

2.3 Coordonarea semnalelor (Exercipu preliminar)

in practicii, aceasta coordonare trebuie sa se petreacainstantaneu, deoarece situatia pe care 0 urmarim este. incontinua schimbare. Asta $i vrem sa spuncm, dnd vorbim deobsevatia "live"*. Expresia s-a impamantcnit repcde, pentm adeoscbi situatiile pe viu ("autcntice") de cele inregistrate(rerun)** sau inmagazinate cu muIt timp inainte (canned)***.1ar acest clement al obsevatiei pe viu ne sile~te sa lucramrapid $i energic. De aceea, se recomandil mai intai exersareaprintr-un "curs preliminar"****, adica acum, imediat! Laseminar dureaza, de regula, ca. IO minute, pana candparticipantii reu~esc, fie sa c1asifice imediat semnalele date,fie sa Ie catalogheze, instantaneu, drept "cazuri-limitil".

incele ce urmeaza, gasiti, prin urmare, un exercitiupreliminar:

inccrcati, va rog, sa clasificati scmnalele non-verbale dinlista de mai jos in cele cinci catcgorii: tinutil, mimica, gestica,

* N.t.: eng. "live" = "pe viu".** N.t.: cng. "re-run" = "reluat" (d. un film, 0 piesii etc.).

*** N.L: cng. "canned" = "conscrvat".**** N.L: germ. "Trockenkurs" = curs pregatitor in cadrulunui curs de schi.

47

Page 26: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

distanta ~i intonatie. Toate semna1ele sunt "ascunse" lntr-ofraza, care schiteaza u~or, respectiv lasa sa se banuiascasituatia generala.

Exemplu: "Ea zambea visatoare". Analiza: mimica.

1. Strigd: "A~ vrea sa vad ~i eu, 0 data, cafaci ceea ce ti s-a spus!"

2. Se dadu un pas inapoi: "Iti po1i inchipuia~a ceva?!"

3. Statea spijinit lejer de bufet, cu picioruldrept peste stangul.

4. Dupa ce micuta Belinda, in varsta depat1"u ani, 0 asigura pe mama ei ca i~iputea ineheia deja singura paltonul,aceasta ii raspunse: "Sigu1" dl poti,scumpa mea!", in timp ce ii incheiamicutei paltonul.

5. Cand NIXON sustinea ea do1"ea samentina contaetul cu tine1"ii, #-a intinsde cclteva ori bratele inainte, intr-ungest de respingere, ca ~'icum arji vrutsa ii indeparteze.

6. A a~teptat, leganandu-se pe varfuri ~ipe caldiie, pana eand asistenta acompletat formularul.

7. Porni spre fe1"eastra ~i 0 deschise.

8. II privi taeuta, cu narile tremurandedeo emotie stapanita.

9. Cafeaua era atat de fierbinte, incat 0scuipa in mod reflex.

10. Spuse ironic: "Lasati pedal a deamb1"eiaj sa hurnie cat mai mult, asta iiface foarte bine transmisiei."

(Dupa WATZLAWICK, 88).

48

Sa examinan1 acum, impreuna, cele zece exemple:

Evident, INTONA TIA.Aici s-a1"putea lua in considerare atat TIN UTA, cat ~iDlSTANTA, accentul cazand, in ultimul caz, asup1"aaltui aspect. Exact despre asta estc yorba in "cazurile­limita", care se pot incad1"a in doua catego1"ii. In acestcaz, nu exista un raspuns definitiv, intrucat evaluareadcpinde mereu de interpretarca situatiei respective.(Unii auto1"i ar descrie un pas brusc inapoi chiar ea peun "gest" ~i l-ar categorisi in cadrul gesticii. $i acestpunct de vedere ar fi legitim, deoarece c1asificarile lalimita dintre domenii constituie intotdeauna aspecteale interpretarilor actuale.)Evident, TlNUTA.Actiunea mamei 0 atribuim GESTICl!. Acest exempluindica INCONGRUENTA (v. lntroducerea), deci nu ede mirare sa nu se lase convins copilul de mama sa, cisa capete sentimentul ca este considerat incapabil!Evident, GESTICA ~i, din nou, INCONGRUENT A.Evident, TINUTA, de~i leganatul, daca este practicatinmod expres, de exemplu, spre a enerva pe cineva, poatefi interpretat ~i ca actiune, respectiv, ca GESTICA.Ambele semnale impreuna pot fi atribuite GESTIC/I.Daca, totu~i, se pune accentttl pe mers, ne putem gandi~i la genul proxim TINUTA. Din nou, in functie dein terpretarea gen erala !Evident, MIMICA, atat in ceea ce p1"ive~te privirea,~at ~i in privinta na1"ilor.Int1"-adevar, scuipatul se face cu gura ( fiind, in modsignr, insotit ~i de alte semnale mimice ale dezgustuluisau ale durerii) dar, cu toate acestea, se poate miza ~ipe GESTlCA, In loc de MlMICA, daca scuipatul esteconsiderat actiune.Cuvantul "ironic" duce la concluzia unei INTONA Tllironice. Adesea, ironia nu este inteleasa (sau esteinteleasa g1"e~it), atunci cand INTONATlA deviazanumai cu putin de la a~teptari. Ironia frizeaza Inca In

49

Page 27: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

masura ~i mai mare sareasmul, dupa pare rea mea, dacaanumite informatii sunt astfel prezentate, incat ar flintr-adevar a~a.

A~adar, vi s-a pamt u~or exereitiul pregatitor?ineereati, aeum, primul exereitiu.

2.4 Lectia Nr. 1

ineereati sa atribuiti rapid urmatoarele semnale celor eineicategorii. in eazul semnalelor de gran ita, este suficient sa sesemnaleze 0 singura categorie, dat fiind ca aici lipse~tecorelatia eu diverse1e po.sibilitati de interpretare.

1. A ranji2. A bate din pieior3. A fi ezitant invorbire

4. A se a~eza5. A ridiea din sprancene6. A se indrepta spre eineva7. A vorbi sacadat

8. A se apleea pentm a ridica de jos eeva9 . .A strange pumnul

10. A lasa greutatea corpului pe un picior11. A intrerupe contactul vizual12. A vorbi tare ~i apasat13. A tacea14. A se ridiea

15. A face 0 mutra posomorata16. A se scarpina in cap

Analiza:

1. A rdnji - Mimica2. A bate din picior - Tinuta

(Am spus deja ca, in cazurile-limita, yom lua in caleul,deocamdata, doar un singur eriteriu).

50

3. A fi ezitant in vorbire - Intonatie4. A se a,\'eza - Tinuta (eaz-limita)

A ridica din sprclncene - Mimica6. A se indrepta spre cineva - Distanta (caz-limita)

A vorbi sacadat - Intonatie8. A se apleca pentru a ridica de jos ceva - Gestica (vazuHi

ca actiune)9. A strange pumnul - GestieaO.A liisa greutatea corpului pe un picior - Tinuta

.>11.A fntrerupe contactul vizual - Mimica12. A vorbi tare ~'iapasat - IntonatieB. A tClcea - ~i aceasta 0 putem atribui intonatiei, daca 0

apreciem ea semnal.14. A se ridica - Tinuta (caz-limita)15. A face 0 mutra posomoratcl - Mimiea16. A se scc7rpina in cap - Gestica.

V-ati familiarizat, a~adar, eu categoriile noastre? Yeti ~ti,de aeum tncolo, imediat ~i.farcl a mai sta pe ganduri, ce vremsa spun em cand folosim cele cinci notiuni?

Daea da, faceti un pas mai dcparte.

2.5 Verbalizarea perceptiei

Leetiile care urmeaza contin principalele exercirii pentm 0mai buna intelegere a semnalelor limbajului corpului ingeneral! Transpunerea interpretarilor intuitive, de cele mail11ulte ori ineon~tiente, in gandire con~tienta, analitica,necesita 0 verbalizare a proceselor non-verbale. Aceastaimbracare-in-cuvinte a observatiilor, care anterior au fostjnregistrate sub pragul verbal, ~e realizeaza foarte u~or lajl.,lnelesemnale, in timp cc la altelc, procesul pare, dimpotriva,aproape imposibil. Din aceasta cauza, antropologii ~ispcciali~tii in kinesica au inventat propriul lor limbajsimbolic, prin intermediul caruia inregistrcaza aceste semnalenon-vcrbale (v. Exemplu de caz, Cap. 8). Dc fapt, nnpretindem a lucra chiar atat de exact, dar este necesara 0

51

Page 28: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

transpunere 'in limbajul nostru prin cuvinte, deoarece, flira 0astfel de descriere (v. Cuvantul'inainte), nu este posibila nicio analiza con$tienta. La fel, cititul unui text asupra limbajuh.licorpului are tot atat de putin sens ca $i cititul unei partituri,pentru acela care nu este prea familiarizat cu simbolurileutilizate!

Pornind de aici,' merita sa faceti, cand este posibil,exercitiile care urmeaza, pana cand reu$iti sa il rezolvati pefiecare repede $i lara efort. La urma mmei, $i aici estevalabila vcchea regula: fie ca Ii vine U$or celui care exerseaza,$i atunci merge repede, astfel'incat nu exista nici un motiv sanu absolve exercitiul, fie ca 'ii vine ceva mai greu, $i atunciapare necesitatea de a exersa exact acest aspect, cu conditiasa se doreasca $i aplicarea 'in practica a cuno$tintelor asupralimbajului corpului, 'in mod activ (practic)!

2.6 Lectia Nr. 2

Priviti imagini 'in care sunt reprezentate persoane. Poate fivorba de fotografii dintr-un album de familie, de desene, deilustratii din reviste, din carti sau din materiale publicitare, etc.

Verbalizati, acum, va rog, toate semnalele limbajuluicorpului, pe care Ie puteti observa.De exemplu: "Barbatul dinaceasta imagine 0 tine pe femeie pe dupa umeri. Ea zambe$te.Copilul sta singur, deoparte, $i 'ii prive$te pe cei doi."

Pana aici' este 'inca U$or. Mai departe, 'insa, devine maigreu: cum prive$te copilul? Se simte singur, paras it, neglijatsau se bucura de faptul ca barbatul a luat-o pe dupa umeri pefemeie? Bine'inteles, aici este vorba de interpretari, a carorcorectitudine nu 0 puteti verifica prin'intrebari de control, dar,pentru moment,exersati numai verbalizarea observatiilordumneavoastra. De control ne 'lorn ocupa abia atunci cand'lorn putea atat sa percepem, cat $i sa reflectam la ceea ce amperceput. Pentru ca, pentru a fl exacta, interpretarea,tCilmacirea,dezlegarea, nu este, 111 mod normal, verbalizata.Din acest motiv, tocmai In legatllra cu acest aspect, estenecesara 0 exersare averbalului.

52

Ideal ar fi sa faceti acest exercitiu In doi sau 'in grup.esea, semenii duml1eavoastra 'lad un aspect care, poate, v-a

apat.De altfel, prin verbalizare, 'intelegem 0 exprimare prin

'uvinte. De aceea, articularea sonora, respectiv gandirearbiUi, este mai buna de cat 0 con$tiinta interioara vaga. (Pi-inndire vorbita 'intelegem procesul subvocalizarii, adica 0

indire precisa, care merge 'impreuna cu formarea interioara aIvintelor, in a$a fel, 'incat lucreaza $i mU$chii laringelui $i aimbii odata cu ele.)

In cel mai bun caz, nu treceti, va rog, la exercitiul urmator,ana cand nu ati flicut acest exercitiu cu cel putin doua, treitografii.

2.7 Lectia Nr. 3

Practicarea lectiei se va face la fel ca In cazul exercitiului,~nterior, cu deosebiTea ca, de data aceasta, 'lorn face observatii'live" (n.t.: pe viu). A$adar, fie descrieti viata 'insa$i (de pildantr-o cafenea,'intr-o sala de a$teptare, in statia de autobuz, 'ineroport, etc.), fie va uitati la televizor (de exemplu la 0ezbatere sau la un film artistic).

Veti constata ca aceasta abordare a temei vi se va pareadificila numai atata vreme cat nu stapaniti exercitiul precedent!

2.8 Capacitatea de transpunere

Dc cate ori nu spunem: "daca a$ fi 'in locul tau" $i 'intelegem,realitate: "daca a$ fi eu, eu 'intr-un loc ca al tau ... (7d).Nu este U$or sa intri In pielea altuia. Ce retineti din

llfl11atoarea regula?

Cineva care nu poate deveni con~tient de propriile sale I •

semnale ale limbajului corpului, nu va putea niciodatasa inregistreze prea exact semnalele altora.

53

Page 29: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

$i anume, analiza senmalelor corpului presupune nu numaio privire "ascu~iUi" (cite~te: format~i) ~i 0 ureche "buna" (adicaformata), ci ~i, probabil, un "simt" special, in buna masura.Acest cuvfmt din urma descric 0 buna capacitate de transpunerein situatia altuia, tara de care nu functioneaza nici 0 metoda deautocunoa~tere sau de cunoa~terc a oamenilor. (Cunoa~teti oarepe cineva care a participat la 30 de seminare ~i a citit 500 decarti pe aceasta tema ~i care, totu~i, nu poate depa~i 0 anum italimita?) Inregistrarea propriilor senzatii ~i semnale non-verbaleinssamna, de fapt, trecerca prin doua procese esen~iale:

/n prhnul rand, percepem un semnal, de exemplu faptul cane mu~dim, nervo~i, buzele. in al doilea rand, inregistramcum ne simtim exact in acel moment. Aceasta combina~ie neajuta, mai tarziu, sa ghicim ce senza~ie Ie poate declan~a altoraun anum it senma\. Aceasta ghicire este numita, de cele maimulte ori, "interpretare" (sau talmacire), deoarece acesttermen sun a mai ,,~tiin~ific". Ramfme, totu~i, 0 realitate faptulca ~i oamenii de ~tiin~a trebuie sa "ghiceasca", atata timp catlucreaza la 0 teorie a cunoa~terii, respectiv 0 creeaza.

Capacitatea de transpunere in situa~ia· altuia se poateexersa, deci, prin inregistrarea proceselor proprii. Putemexprima aceasta idee, din nou, printr-o regula:

Cu dH este mai mare capacitatea de transpunere a unuiom in propria sa lume senzoriaHi, cu atilt mai mult i~i vaputea dezvolta aceasta capacitate ~i pentru altii.

$i invers. Aceasta regula explica, de asemenea, de ceoamenii deosebit de sensibili nu numai ca pot avea multain~clegere pentru altii, dar sunt foarte susceptibili ei in~i~i(uneori, asemeni unor mimoze). Accasta idee ne aduce laurmatoarea leetie pentm dumneavoastra.

2.9 Lectia Nr. 4

incercati, va rog, de aceastc1datc1,sc1retineti semnalelelimbc!fului propriului dumneavoastrcl corp, printr-un comen-

54

tariu cursiv (asemeni unui "reporter dez1c1ntuit"). Pute~i facelucm at~it in gand, cat ~i cu glas tare, poate chiar

inregistrand comentariul pe banda. Ati putea folosi 0 astfel deinregistrare ~i la exercitiul suplimentar de la punctul 2.10, incazul in care doriti sa faceti ~i acest exerci~iu. (El nu face partedin ciclul de exercitii "oficial~" ~i nu intra in discutie decatpentm 0 parte a cititorilor.) In definitiv, pute~i face acestexercitiu ~i fn scris, daca vreti sa il aplicati in scopul uneiautoinvestigatii, pentm a depista eventualele dumneavoastraciudatenii.

Incercati, timp de 10-15 minute, sa descrieti fiecare aspectcare 11 descoperiti cu privire la limbajul corplllui

dumneavoastra. De pilda: "Ma incmnt,· strang din buze, mahotarat spre bucatarie, spatele imi este incordat,

observ d ma sprijin doar pe un picior, pornesc filtml decafea ... " Incercati sa sesizati semnalele din fiecare categorie!

2.10 Limbajul activ al corpului

Uneori, poate fi un mare avantaj sa ne putem folosi,respectiv sa ne putem limita, in mod activ, limbajul corpului.Am dori, poate, sa invatam cum sa evitam un semnal denervozitate sau cum sa folosim un semnal, a cami utili tate esteevidenta, chiar dad noi in~ine am aplicat prea putin acestsemnal in trecut, ca in exemplul contactului vizual.

Cui este interesat de aceasta chestiune, ii recomandamexercitiu:

Se va face referire, pe banda de magnetofon, la 0 serie desemnale ale limbajului corpului (sau se va lua bandainregistrata pentru Lectia Nr. 4). In caz de dubiu, cand nu vavine nici 0 idee, gasiti cxemple de texte in "romanele ieftinc",pentm ca acest gen literar opereaza cu 0 mul~ime de semnaleale limbajului corpului, pentru a ntl obosi, desigur, fanteziacititorului!

In locul unei inregistrari pe banda, poate, bineinteles, ~i 0a doua persoana sa recite sau sa citeasca indica~iile.

55

Page 30: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

Acum se incearca sa se dea ascultare imediat, mra ezitare,tuturor solicitarilor. 0 situatie pe care orice actor, aricefotomodel, trebuie sa 0 stapaneasca.

Ca varianta, este adecvata ~i il11itareaaltor persoane, fie caacestea sunt de fata sau doar la televizor. Daca acceptati acestlucru ca pe un joe de societate, puteti sa va distrati, pe de 0parte, iar pe de aha parte, sa va exersati aptitudinile! De altfel,in cadrul unui grup, veti putea constata ca acest exercitiu Ievine foarte u~or unora, in vreme cc altora aproape ca nu Iereu~e~tenici macar sa imite celc mai sumare mi~cari.Carui tipii apartineti dumneavoastra?

2.11 Lectia Nr. 5

Ceea ce inca nu ne-am educat pana acum, este auzul. Pentrua ne dezvolta un simt pentru sesizarea intonatiei, trebuie sainvatam sa auzim anfel ca pana acum. Cel mai u~or merge saexperimentiim cu un program de televiziune, ale carui emisiunisa corespunda acestui scop.' Emisiunile de ~tiri contin, fire~te,mai putinc nuante ale inf/exiunilor vocii' decat filmele artistice,dar acest lucru il yeti constata, eel mai bine, singuri. Uitati-vala televizor :?iincercati sa verbalizati semnalele intonatiei. Deexemplu: "Vorbe~te tare, agresiv, ezitant, incet", etc. Aici yeticonstata din nou, ca perceptiile nuantate apar numai prinexercitiu, ajungand sa puteti sesiza 9i verbaliza, de exemplu,chiar :?i0 ezitare aproape imperceptibila, 0 vibratie Ll~oarainvoce :?ialte nuante asemanatoare!

.2.12 Efectul transpunerii in practica zilnica

Aceste exercitii nu va ajuta numai sa exersati anumiteaspecte, obiectivul principal consta in efectul transpune'rii inpractica zilnica. Dintr-o data, incepeti )'sa vedeti ell alti ochi"(v. Cuvantul il1ail1te).Percepeti eO/1,~tient~inuanteleintonatieisau pauzele unui vorbitor, Astfel incat, invatatura biblica

56

"cauta ~i vei gasi" se adevere~te inca 0 data. In viitor yetisesiza mai multe aspecte, pentru ca yeti cauta in modcon~tient! Semnale pe care Ie inregistrati acum c0/19tient, :?inu ineOl19tient, cum se il1tampla lnainte.

2.13 Exercipu de i'ncheiere

In inchcierea ciclului nostru de exercitii, care s-a ocupat deperceptie, categorisire ~iverbalizare, inca 0 lectie, in care suntcuprinse toate etapele de pana aC1ll11.Puneti-va intr-o situatie,in care ~i dumneavoastra, ~i altii, sa poata observa. (Cameradumneavoastra de zi, cu televizorul care sa functioneze, ar fi,de piIda, 0 astfel de situatie.)

$i acum percepeti, verbalizati ~i categorisiti. De dataaceasta, fiti atenti atat la semnalele cclorlalti (respectiv alepersonajelor de la televizor), cat ~i la propriile dumneavoastrasemnale, ca ~i in practica zilnica. Bineinteles, nu pot fiverbalizatc chiar toate semnalele care se produc simultan. Deaceea, exercitiul de fata cuprinde ~i un aspect suplimentar,foarte apropiat de practica. $i anume, trebuie Scl selectcifi.(Doar asta facem mereu.) In timp ce percepeti ~i interpretatiun semnal, va scapa alte semnale. Este normal. Mai departe,yeti sesiza interesantul salt de la propriilesel11nale la cele alealtora $i lnapoi. $i acesta este un aspect firesc al evaluariilimbajului corpului in practica.

Caexemplu de caz, redam, in continuare, un proces-verbal~ amuzant, in parte - al unui cursant (tiparit cu acceptulacestuia):

2.14 Exemplu de caz: Un comentariu

Domnul M. mormaie "ce porcarie" (intonatie). Vecinulmeu din dreapta il prive~te dezaprobator (mimica). Eu ranjesc(mimica). Doamna Birkenbihl se plimba agale de colo panacolo (tinuta sauactiune?). Domnul Y se uita dupa ea peste

57

Page 31: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

umaml meu (mimica) ~i i~i acopera comentariul (gestidi), caea sa nu poata citi nimic (speculatic). Dar ea nici macar nu aincercat! Ranjesc din nou (mimica). Se pare ca, aici, laseminar, ranjesc cam prea mult. Acum, doml1ul M. prive~tetinta Inainte (mimica). Nu se gandqte la nimic (sau, maicurand, nu observa nimic). Fire~te, aceasta este 0 nouaspeculatie. Acum ar trebui, de fapt, sa pun 0 Intrebare decontrol. Aha! Deodata Imi dau seama ca genunchiul stang mise balabane~te Incoace ~i incolo (tinuta sau gestic a?) - Cred cafac acest lucru mai de mult. Matu~ica de langa mine i~i roadecreionul (mimica sau gestica?). Intotdeauna face asta, atuncicand trebuie sa scriem ceva. Oare ~tie ce face? Vecinul ei 0prive;;te (mimica). Ea pare sa nu observe (?). DoamnaBirkenbihl i~i mu~ca buza de sus (gestica). Acum se uita laceas (gestica, de ce actilme?). Si eu, la fel (gestica din parte amea!). Mai sunt doua minute. Domnul M. tocmai a amncatcreionul, ostentativ (gestica)! Acum se reazema,demonstrativ, de speteaza (tinuta, dupa interpretareamea!).Vecinul meu i1 prive~te iara;;i dezaprobator (mimidi).Atitudinea lui este adesea dezaprobatoare. Este oare con~tientde aceasta? Tocmai constat ca mi se balabane din nou

genunchiul (aparent, totu;;i, un gest?). Domnul M. tocmai acascat zgomotos (intonatie?). Emite multe semnale, pentru aarata di vrea sa se distinga fata de noi (distanta din partea lui,speculatie din parte a mea).

In pauza de cafea, Ii voi vorbi, odata, des pre asta (actiuneplanificata!). Mana dreapta imi este incle~tata pe hartie(gestica). Aha, genunchiul mi se balabane din nou (in modsigur, gestica!). Va trcbui sa am grija ... Timpul a trecut.

Am vazut ca ~i aici apar cazuri-limita. La urma urmelor, nueste totu$i foarte important, carei categorii i se atribuie unsemnal, atata timp cat in primu1 rand il percepem, iar in a1doilea rand 11 verbalizam. Cuno$tintele despre aceste genuriproxime trebuie sa reprezinte doar un cadru de referinra inmintea noastra, care sane faciliteze perccptia, ~i care sa nefaca posibilacomunicarea cu privire la limbajul corpului.

Capitolu13Criterii de evaluare

3.1 A percepe altfel

Cu siguranta ati trait fenomenul ca un cuvfll1t pc caretocmai ati invatat sa i1 intelcgeti, "sa se iveasca pcnea;;tcptate" tot timpul. Estc ca $i cum ziarele, radioul,tcleviziunea, cartile ~i oamenii s-ar fi vorbit sa foloseasdipermanent aceasta vocabula. in rcalitatc, euvantul respectivera, dupa toate probabilitatilc, la fel de frecvent utilizat ~iinainte, dar noi IlU il auzeam $i IlU 11 citewll.

La fel vi sc va parea acum situatia $i In legatura cusemnalcle limbajului eorpului. Verili uimiti, ce l11ultitudine deinfarmorii va curge spre dumneavoastra din toate pc7rti1e!Poate di ati observat deja acest efect. Dar nu vreti numai sapercepeti, ci $i sa aplicati practic aceste perceptii.

Daca dorim totu~i sa evaluam, sa analizam, sa interpretamsau chiar sa judecam (dar nu sa condamnam) ceva, avcmnevoie de criterii. Fara etaloane, nu se poate masura, tara a dao indieatie asupra a ceca ce vrem sa ccrcetam, nu putcm obtinenici un fei de rezultate. Notiunilc noastre de tinuta, mimica,

gestica, distanta ~i intonatie sunt criterii ale percepriei, care ncservesc (asemcni liniilor auxiliarc) sa ne fonnam a "imagine".Daca putcm perecpe ~i verbaliza numai un singur semnal,atunci inscamna ca am mcut deja primul pas necesar: amrcalizat 0 descriere (v. Cuvfllltulll1aintc). Verbalizarea noastranu spune, totu;;i, nimic asupra evaluariisemnalului.

Ce vrem, Insa, sa amim? Ce punctc principale vrem sastabilim? Cc putem lua in cOl1sidcrare?

Orice "indicatie" pc eare va dori sa v-a dca cineva, vaputea influcnta puternie, il1 anumite imprcjurari, felul in care

59

Page 32: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

11

va yeti vedea'pe dumneavoastra in~iva ~i pe ceilalti in viitor.De aceea, vreau sa va rog sa considerati succesiunea de ideicare urmeaza, numai ca pe un posibil mod de a vedealucrurile. Exista ~i altele. Stabiliti-va propriile reactii in timpce cititi.

Fiti deosebit de critici. Pentm ca, in acest capitol esteyorba deja, in sens strict, de 0 problema filosofica: "La cetrebuie sa fii atent, dind vrei sa te judeci pe tine ~i sa ii judeci~ipe altii?" Cineva considera spontaneitatea drept un criteriuimportant, altcineva socote~te ca onestitatea este maiimportanta, un altul pune mare pret pe autodisciplina (astfelincat el va evalua spontaneitatea altfel dedit cel care 0 apreciaatat de mult). Mai departe, cineva ar putea considera dreptimportante semnalele observate care corespund conceptiilorsale de "buna purtare", pentm ca pentm el, politetea este uncriteriu esential. Ca urmare, acel cineva ar tinde sa apreciezemai curand "negativ" discatul altcuiva, mai ales dndpersoana in cauza nu duce mana la gura, respectiv arinterpreta acest semnal ca pe 0 impolitete la adresa lui, cu altecuvinte, ca pe un semnal "ostil".

Care sunt reperele principale, trebuie sa stabileasca fiecarepentru sine, dar de multe ori, 0 discutie asupra criteriilorposibile poate ajuta la definirea mai exacta a celor proprii!

3.2 Onestitate / Sinceritate

Acesta este un criteriu considerat drept "criteriu principal"de aproape toti cursantii. A~ dori, aici, sa recomand multaatentie. in primul rand: Cat de onest inseamna "onest"? in aldoilea rand: Aveti un raspuns ciaI' la intrebarea dacasinceritatea "absoluta" nuar putea rani uneori ~i in ce masuramerita sa tindem, spre ea? in al treilea rand: Sunteti atat desiguri ca dumneavoastra in~iva nu ii mintiti niciodata pealtii?!?! (Fie din nesiguranta sau dinstanjeneala, fie subforma unei minciuni "politicoase", fie di poate, cumva, nuvreti/nu puteti sa recunoa~teti ceva?)

60

in mod interesant, am constatat adesea di tocmai aceia carepun mare pret pe faptul de a~iprinde pe altii cu minciuna, nu iau,eiin~i~i, tocmai in serios adevarul intotdeauna. Aici se potrive~temai degraba concluzia psihanalitica potrivit careia ace~tia setern atat de mult de nesinceritatea altora, toemai pentru eel,

por!lind de la persoana 10l~trag eonciuzii despre afrii.In afara de aceasta: Cand cineva minte de teama

eonsecintelor, sau pentru ca nu vrea sa lezeze pe altcineva,atunci motivele sunt complet diferite. De acest lucm nu tincont, insa, de cele mai multe ori, "fanaticii adevarului",

.tocmai pentru ca nu au meditat inca suficient asupracriteriului onestitatii.

3.3 Congruenta / Incongruenta

arice semnal se refera intotdeauna, fire~te, la situatia incare se afla in acel moment persoana in discutie. In acestcontext, incongmenta poate insemna urmatoarele:

1. a diserepanta lata de cuvantul vorbit (v. exemplul luiNIXON, din Introducere).

2. a diserepanta intre semnalul analizat ~iorizontul nostm dea$teptare: Sa presupunem ca oferiti cuiva un cadou ~ia~teptati 0 reactie de bucurie din partea respectivului, darconstatati ca acesta are 0 privire dezamagita sau abatuta.Aceasta ar fi 0 astfel de incongmenta.

3. a diserepanta intre un semnal analizat ~ia~teptarile noastrepoate duce ~i la 0 incongruenta aparenta, cand celalalt nuare idee ce am a~teptat noi de la el. in exemplul de mai sus,cel care prime~te cadoul ~tie ca acela care i l-aoferit, speraca el sa se bucure. Altfel se intampla atunci cand a~teptati 0reactie, pc care celalalt nu are cum sa 0 banuiasca.Fie,deoarece credeti ca ar dispune de ni~te informatii, pe careel, totu~i, (inca) nu Ie are. Fie, pentru di el provine din altmediu cultural ~i, in consecinta, va emite semnale"riea~teptate", care 110uane-ar putea parea incongruente,chiar daca, (din perspectiva lui), nu sunt astfel (v. Cap. 9).

61

Page 33: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

4, 0 discrepan{a fata de persomu'i. De la FRANZ JOSEFSTRAUSS sc a~tcapta, in anumite situatii, ca sa spuncmasa, anumite grupc de semnale, eu cat cunoa~tem mai bineun 0111, cu atat suntem mai siguri ca putcm anticipasemnalelc sale analoge. Daca acestea sunt, totusi, completdi {{:rite, atunei spunem ca persoana respectiva nu ar fi "eainsa$i" in acea zi, Prin aceasta, Intelegem incongruenta fatade persoana (v, Cap, 6,2.1).

5, in finc, rczulta un factor de incongrucnta din gestllrile care,in sens riguros, l1U ex is tc'1, Unele persoane gcstieulcaza inaer absolut ncmotivat, atunci cand vorbcsc, sau bat ritmuluniform In masa, chiar daca nu spun nimic, ceea ce trebuie"int{lrit", Accstc semnale analoge par sa l1Ufie ill niei un felde rela~ie fa~a de euvinte $i tocmaide aceea sunt reccptateca incongruente (v, Cap~ 6,2,2).

3.4 Spontaneitate I Autodisciplina

Cu cat estc mai spontana 0 reactie, cu atat cste matnegandita. Cand se pune marc prct pc sil1ceritate sauonestitate, spontaneitatca va fi receptata mai curand "po ziti v",fat a de cazul cand este apreciata mai mllit autodisciplina,Semnalele sunt intotdcauna "incorporate" in situatia general a,astfcl indh pot exista momente In carc atitudinea deschisa,libcra, ncconstransa ~i spontana poate parea "mai pozitiva"dccat un comportament rctinut, disciplinat. Mai departc,tocmai acelora care, in caz de dubiu, considera fntatdeaunaspontaneitatea ca fiind "mai buna", trebuie sa Ie fie cIar ca ~ilipsa de tact este spontana. ~i anume, lipsa de tact este 0reactie pc care cincva 0 cmi te inainte de a se fi gandit lacuvintele sale! De 'aceea, uneori ma amuz de una singura pcsocoteala unci persoane pc care 0 cunose Si care, pc de 0 parte,prctinde ca trebuic sa fii merell span tan, dar care, 111 acela$itimp, poatq fi foarte lI$or 1ezata caud fratele sau 0 abordeazaspontal1 culipsa lui de diplomatic. $i din acest eaz declucemcatestc de greu sa stabilim normc "absolute" pcntnl cvaluarea

62

mnale10r limbajului corpului (respectiv norme pentrualuarea fiecarei atitudini!)

3.5 Pozitiv I Negativ

Bineinte1es ca noi receptam semnalele individl:tale ca fiindune" sau "rele", adica Ie clasifieam imediat $i, de eele maiulte ori, in mod incon$ient, drept "pozitive" sau "negative".rebuie sa fie limpecle, ea aeeasta reeeptare reprezinta 0scriere deosebit de subiectiva a lumii ~i a semenilor llO~tri. Cuvantul inainte). Dadi 0 atitudine este spontana sau

ontrolata, se stabileste eu ajutorul aitei nO/'me, in afarareeierii semnalelor drcpt "bune" sau "rele". A~adar, daca

ineva categoriseste caseatul cuiva ca dezinteres, deci caemnal negativ, aprecierea sa este foarte subiectiva. In primul'and, plcaca de 1a premisa ca respectivul casdi numai atunciand nu il interes~aza ceva (probabil extinde la ceilalti propria

,~li atitudine?)! In al doilea rand, se poate intampla saecepteze acest semnal drept "negativ", deoarece este.nepoliticos". Referitor exact la aceasta etieheta denepoliticos", trebuie sa ne fie clar di toate regulile deomportament sunt stabilite in functie de anumite medii

culturale Si de anumite epoci, De pilda, pe vremea luiErasmus din ROTTERDAM* (26), se spunea:

"Atunei cand iti sufli nasul eu doua degete ~i cade pe josceva, trebuie sa stergeti imediat cu pieioml", ceea ce, pentru,noi ar fi grosolan - atat suflatul nasului cu doua degete, cat si~tergerea cu pieioml a mucozitatilor nazale.

Un al doi1ea exemplu din vremea lui ROTTERDAM se'refera la 0 reeomandal'e care, totu$i, a supravietuit pana inzilele noastre, in codul bunelor maniere:

"Unii ... trebuie neaparat sa se scarpine in cap sau saseseobeasca in dinti sau sa gesticulezc violent $i sa se joace cucutitul (la masa). Sau trebuie sa tuseasca, sa isi sufle nasul sisa scuipe. Toate aces tea provin, de fapt, dintr-un fond

* A trait lntre anii 1465-1536'

63

Page 34: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

necioplit ~i dau impresia unui soi de sminte~la. "Un ultil11exel11plucste menit sa clarifice doua aspecte. In primul rand,cat de putin con~'!tientne grabim sa clasificam, de obicei, drept"negative", atitudinile sau semnalcle care par "false", cu altecuvintc reactionam el110tionallaaceste sel11nale,enervfmdu"nesau simtindu-ne jigniti. Aceasta reactie este mai evidenta incadrul acelor narme, despre care, de obicei, nu se maivorbe~te deloc. Sunt, bineinteles, astfcl (programate), incatsuntem de-a dreptul consternati cand cineva Ie da grai. in aldoilea rand, ell cat are cineva mai mult de a face cu oameniapartinfmd altor medii (sub)culturale, cu atat mai mare estepcricolul de a recepta "prost" anumite semnale, instantaneu ~iincon~tient, ~i de a se lasa impresionat negativ de acestea _atata timp ceit nu este con.~tiel1t de acest pericol $i nu poatelupta impotriva lui. Si acum, ultimul exemplu:

"Unii prescriu ca baiatul "compressis natibus ventris flatumretineat",dar prin accastase poatecontracta0 boala*."

Cat de rar ne gandim, in mod cOl1$tient,ca in ziua de azitrebuie s'a ne retinem "vanturile"? In cazul de fata este yorbadeci, nei'ndoielnic, despre 0 nonna care aproape niciodata nueste verbalizata. Cu toate acestea, reactionam imediat atuncicaad cineva nu 0 urmeaza, respcctiv cand cineva, dupa ce "i"s-a intamplat faptul cu pricina, nu emite semnalele analoge"aferente", adica nu indica, stanjenit, cat i'i este de penibil!Daca, insa, ati avea vreodata ocazia sa stati cu beduinii injurul unui foe de tabara, atunci v-ati atrage mania aceloroameni, dadi v-ati arata stanjeniti, pentru ca ei nu acceptaaceasta norma ... '

AI' fi ideal, a$adar, daca s-ar putea tine sub control aceastaimpartire in "bine" sau "rau", respectiv in "pozitiv" sau"negativ". Pc de 0 parte, pentfcuca ne enervam sau ne simtimlezati ori de cate ori receptal11 un semnal drept "negativ".

>£< Estc sllrprinziitor faptul ca ELIAS (20), In lucrarca carllia am gasit tQatecelc trei ex empie, redii in ultimul dintre de chiar textul originar in latina.fai-lla oferi 0 tradllcere. Aceasta ar suna astfc!:". pentru ea biiiatul "sa poataretine vanturile pantecului prin stri'ingerea obrajilor sezlltului".

64

Aceasta inseamna ca, in acel moment, producem hormoni delupta $i ne risipim inutil energia in procesul "nervilor lastomac". In masura mai mica, accla$i lucru este valabil,fire$te, pentru arice suparare, cat de u~oara. Pe de alta parte,pentru ca uncle semnale nu trec deloc drept "negative" inochii altora, dad ace$tia se raporteaza la alte norme $i

, obiceiuri decat noi. Astfel ca, nu numai ca ne-am enervat, dar,in anumiteimprejurari, ne-am enervat degeaba (v. Cap. 9.4)1

Aceste senzatii de nepliicere din partea noastrase asociaza,totu$i, cu senmale negative, pe care Ie transmitem noi acum inplanul relational, provocand, desigur, inrautatirea relatiei $i"otravirea" atmosferei de discutie. "Otrava" 0 constituieh0rmonii no~tri de lupta (v. "Bucurie prin stres" (7a) $i "Cumsa judedim corect din punct de vedere psihologic" (7b).

3.6 Gluma ~i ironie

A~a cum am vazut, taUil voia sa spuna exact contrariul,atunci cand 11sfiituia pe fiu sa lase lipiciulmereu deschis (v.lntroducere). La fel sunt ~i cuvintele instructorului auto (dupaWATZLAWICK), care nu trebuie l'uate "in serios", atuncicand spune: "Lasati mereu pedala ambreiajului sa huruie, astaii face foarte bine transmisiei" (v. Cap. 2.3).

Dar exista oameni care iau totul foarte "in serios". Deaceea, nici macaI' nu Ie vine ideea ca ar putea face cineva 0gluma. Cand "t011111ironic" este numai u~or sugerat, esteposibil ca astfel de persoane "sa cada in capcana" semnaielordigitale. Tocmai de aceea Ie ~i ia lumea cu placere "pestepicior". Pentruastfel de oameni, intrebarea cat de serios aspus cineva ceva, ar fi un chteriu util in anumite imprejurari.Mai ales cfmd avem de-a face frecvent cu persoane al CarOl'"umor see" se insinueaza prin semnale analoge atat de slabe,incat numai un om experimentat ar putea depista ironia,respectiv sarcasmul. Care sarcasm tocmai atunci poate fijignitor, cand exprima lucruri suparatoareprin tonnl sau, caresuna atat de "lucid", de "rational", de "obiectiv".

65

Page 35: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

lill"Iii

Ar putea fi enumerate mai multe criterii. Dar, in primulrand, multe altele intra in subgrupele pe care tocmai Ie-amamintit ~i, in al doilea rand, in acest cadru nu putem accepta,din pacate, sistemele etice, care trebuie sa fie supuse oricareiselectii a criteriilor. Mica noastra expunere are doar scopul dea va ajuta sa stabiliti conform caror criterii puteti faceaprecierea. Aceasta decizie este, desigur, la latitudineadumneavoastra!

Ar mai trebui sa discutam inca un criteriu, de un alt fel,pana sa trecem la semnalele propriu-zise:

3.7 Numai un singur semna}?

Exista situatii in care este imposibil de operat un control alrezultatelor. De exemplu, dlnd urmihim la televizorsemnalele analoge ale unui politician, saucand nu vrem saintrerupem pe cineva. In acest caz, ar trebui, dupa parereamea, ca numai un singur criteriu esential sa reprezinteintrebarea privind numarul de semnale (~i, respectiv, care suntaceste semnale) pe care va intemeiati judecata. $i anume,exista uneori semnale individuale care au chiar' putere deexpresie (vom reveni la ele), dar, in general, ele reprezintacazuri de exceptie. Deoarece regula de baza suna astfel:

Un semnal de unul singur nu are putere de expresie!

Acest principiu este valabil, in special, pentru semnalele"minore", cum ar fi ridicatul din sprancene, care poate aveacele mai diverse cauze. Din acest motiv, consider dreptpericuloase anumite enunturi ale unor autori care vor sainterpreteze, de pilda, de unul singur, gestul de a baga manain buzunar, sau care presupun ca numai felul in care tinecineva tigara, are putere de expresie in sine.

Poate ca un astfel de semnal ne da un indiciu, dar numaiunul singur, nu unicul! Daca cineva, de pilda, va trece tigaraaprinsa prin fata ochilor, acest fapt poate constitui un indiciu

66

ca probabil zona intima a celuilalt nu este respectata (v. ~iap. 7.1).

Daca raportam acest indiciu numai la analiza noastraorientata, s-ar putea sa sesizam ~i alte semnale, care duc inaceca~i directie. Probabil ca respectiva persoana intra in modfrecvent in "spatiul altora" (atat la propriu, cat ~i la figurat)sau ia obiectele altora, fara sa intrcbe daca i se permite.Numai un grup de semnale poate avea 0 anumita putere deexpresle.

Exceptiile de la aceasta regula sunt gesturile exagcrate,foarte neobi~nuite, care sunt, in mod evident, in contradictiecu ceea ce se spune, ca in exemplul lui NIXON (unde amasociat, de asemenea, informatii suplimen tare in vedereainterpretarii!) Mai departe, VOl'fi considerate ca exceptie de laregula toate modificarile bru~te de tinuta a corpului(explicatiile urmeaza in Cap. 4).

In incheierc, pana sa abordam interpretarea, inca un cuvantal marelui kinetolog BlRDWHlSTELL (Se., Pag. 107):

Nici 0 tinuHisau mi~carea corpului nu are 0 semnificatiespeciaHi in sine. Limbajul corpului ~i limba suntinterdependente.

Aceasta nu inseamna, de fapt, altceva, decat di trebuie sapel'cepcm $i sa descriem simultan scmnalele din planulcontinutului $i din planul relational, cand dorim sa"talmacim" un gest sau un alt semnalnon-verbal.

Page 36: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

Partea a II-a

Interpretareasemnalelor limbajului corpului

Page 37: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

Capitolul4Tinuta,

4.1 Experimente eu privire la tin uta

Pentru a accentua ideile esentiale ale acestui capitol, vainvit la 0 scrie de mini-e.xperimente (cu durata de ca. 15minute). Cel mai bine ar fi sa cititi textul care urmeaza abiadupa ce rezolvati exercitiile.

In ceea cc prive~te rezolvarea, aveti doua posibilitati. Fiea~ezati cartea in a~a fel, indt sa puteti citi ~i aplica, in acela~itimp, 0 indicatie, pana sa 0 cititi ~i sa 0 puneti in practicil peunnatoarea. Fiecare succesiune de idei este separata optic decealalta prin cuvantul "stop" ~i cate un rand gal. Fie lasati sava citeasca indicatiile altcineva, randurile goale mardndu-Ieprin cate·o pauza, pana dind dati un semnal care indica faptulca sunteti pregatit pentru urmatoarea etapa.

Dadl doriti sa invatati foarte mult din acest mini-ciclu,, , , ,

puteti nota, desigur, experienta. dobandita dupa fiecareexperiment. Aceasta ar constitui atat 0 aprofundare acapacitatii dumneavoastra de verbalizare (v. Cap. 2), cat ~i 0buna inregistrare a propriilor semnale, pe care 0 yeti puteaapoi folosi la reaIizarea ~i interpretarea urmatoarelor exercitii!Puteti sta lejer in picioare ~i aveti loc sa faceti cativa pa~i incamera in care vaaflati? Aveti la indemana un scaun fadbrate? Daca da, putem incepe.

4.1.1 Cum stati in pozitia in picioare?

Luati pozitia stand in picioare, a~a cum stati de obicei (deexemplu, ca atunci dnd a~teptati ceva, respectiv pe cineva).

Stop.

70

Ramaneti in aceasta pozitie~icon~tientizati [elul in careGreutatea corpului dumneavoastra se sprijina (de obicei)

ambele picioare sau numai pe un picior?Va schimbati, de obicei, greutatea 'de pe un picior pe altul?

Stop.

Gasiti-va centrul de greutate! Unde se afla? In cap, inpiept, in stomac, in spate, in ~ezut sau in picioare, respectiv inlabele picioarelor?

Stop.

(Daca doriti sa faceti insemnari, scrieti acum raspunsurilela intrebarile de mai sus.)

4.1.2 Va simtiti mu~chii atunci dnd stati in picioare?

Stati din nou drept, 'in picioare (nu tepeni, ci numai"drepti", a~a cum faceti in mod normal). Apoi aplecati parteasuperioara a corpului incet inainte, deplasandu-i con~tientgreutatea in fata, pana cand aproape va pierdeti echilibrul.

Stop.

Repetati aceasta mi~care ~i ramaneti 0 clipa in aceastapozitie. Con~tientizati care parti ale mu~chilor simtiti catrebuie sa Ie incordati, cat de mult ~i in ce zona, pentru a nuva pierde echilibrul.

Stop.

(Daca doriti sa faceti insemnari, scrieti acum observatiiledumneavoastra. )

4~1.3Inca 0 data aceIa~i Iucru, dar altfeI, va rog!

Deplasati din nou greutatea corpului, dar acum inapoi, sprespate, pentm a inregistra ce parti ale mu~chilor trebuie sa seincordeze, cat de mult ~i in ce zona., pentru a nu va. pierdeechilibrul.

Stop.

(Dadi doriti sa.faceti insemnari, scrieti acum ... )

71

Page 38: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

4.1.4 Cum stati in pozitia ~ezand?

Va rog a$czati-va pe un scaun fad brate, care se afla inmijlocul camcrei, pentru a nu va sprijini de nimic.

Stop.

In ce pozitie $edeti? Un de se afla centrul de greutate alcorpului dumncavoastra dind stati jos? In fata, deasupra sauin spate Ie bazinului (daca ati trage 0 linie dreapta de la bazinin sus)?

Stop.

(Daca doriti sa faceti insemnari, scrieti acum ... )

4.1.5 Pozitia s,ezand A

A$czati-va pe marginea din fata a scaunului $i lasati-vagreutatea corpului in fata.

Stop.

Veti constata ca este foarte probabil ca picioarelc sa va fieacum paralele. Schimbati-Ie in pozitia de mers, deci un piciorinaintea celuilalt.

Stop.

Acum aplccati putin capul $i Hisati sa va atarne mainileintre genunchi. Cum va simtiti?

Stop.

Cum v-ati simti daca in urmatoarele 10 minute ar trebui saintepcniti in aceasta pozitie?

Stop.

Cand ati observat aeeasta pozitie la dumneavoastra sau laaltii?

(Dadi acum doriti sa faceti insemnari ... )

72

4.1.6 Pozitia s,ezand B

A$ezati-va din nou in a$a fel, ineat greutatea partiisuperioare a eorpului sa se sprijine deasupra bazinului. Nu ­aceasta nu inseamna sa $cdeti "drept ca 0 lumanare".

Lasati-va umerii relaxati, in pozitia lor obi$nuita.

Stop.

ACllm a$ezati-va picioarele intr-o pozitie paralela comoda.Unde ati dori sa va "puneti" mainile? In poala?

Stop.

Ce simtiti in aeeasta pozitie?

Stop.

Cand ati observat aeeasta pozitie la dumneavoastra $i laaltii?

Stop.

Daca .ar fi sa deserieti starea dumneavoastra interioara,eare merge mana in mana cu tinuta exterioara, care euvfmt dinlista de atribute care urmeaza s-ar potrivi eel mai bine custarca dumneavoastra?

I. Tematoare / retinuta / nesigura / timida / stfmgace.2. Deschisa / in a$teptare / atenta.3. Aroganta / plictisita / in dispozitie de petrecere.

(Daca acum doriti sa faceti insemnari ... )

4.1.7 Pozitia ~ezand C

Uisati-va acum greutatea corpului spre spate, rezemandu-va.

Stop.

Ce alte mi$cari a mai mcut, automat, in acela$i timp,corpul dumneavoastra?

Stop.

Ati intins un picior sau pe amandoua sau ati simtit impulsulde a pune un picior peste celalalt? (De unde se vedeca un

73

Page 39: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

selnnal, de unul singur, cum ar fi, de pilda, a pune tm piciorpeste ceHilalt, nu are putere de expresie in sine. Adesea seincearca prin acest gest doar sa se sprijine coloana vertebrala!.Adica acest lucru depinde de iniHtimea picioarelor scaunului inraport inaltimea corpului celui care ~ade pe scaun.)

(Daca doriti sa faceti insemnari, scrieti acum ... )

4.1.8 Cum mergeti?

Duceti-va intr-un colt al camerei, din care sa puteti faceminimum 10 pa~i (preferabil mai multi) ~i apoi parcurgetiaceasta distanta, incercand in acest timp sa observati "cum"mergeti.

Stop.

Repetati mersul de cateva ori, pana cand credeti ca putetiraspunde la cateva intrebari privitoare la felul dumneavoastra

de a merge, pana sa cititi despre aceasta (ceea ce v-ar puteainfluenta mersul!).

Stop.

$i aClIm, sa trecem la intrebari:

1. Unde v-ati simtit "centrul de greutate" (prin aceasta nu se

intelege ~eapar~t greut~tea corporala)? In cap, in piept, in~tomac, in spate, in ~ezut sau in picioare?

2. In general, mergeti mai curand incet / prudent / retinut saupa~iti rege~te sau calcati energic, cu 0 tinta precisa?

3. Mai faceti un tur ~i incercati sa raspundeti la urmatoarele~ntrebari: Cum merg in casa? $i: Cum merg pe strada?Stop

Puteti constata vreo diferenta?

(Daca doriti sa faceti insemnari, scrieti actIm ... )

4.1.9 Cum stati in pozitia culcat?

Ultimele intrebari se ocupa de felul in care stati culcat. Aicieste suficienta memoria dumneavoastra, pentm a raspune:

74

1. In ce pozitie va intindeti in pat dind mergeti la culcare?2. In ce pozitie stati culcat cand sunteti gata sa adormiti?3. In ce pozitie va treziti dimineata? .

Stop

Ati exersat ~i dumneavoastra, inainte de a merge maideparte?

Daca nu, reflectati daca nu ar exista, totu~i, vreoposibilitate de a percepe aceasta invcntariere, pana sa mergemmai departe.

4.2 Tinuta exterioara ~i interioara

Cand spunem despre cineva ca este un tip de neclintit, nune referim numai la tinuta sa interioara, ci $i la felul sau de afi bine infipt pe picioare. Referitor la aceasta, LOWEN,psihanahst american care, ca bioenergetician, se confrunta inspecial cu tinuta, cu mimic a ~i cu gestica pacientilor sai (57a),afirma:

"Problema sigurantei emotionale a unui om nu poate fiseparaHide problema sigurantei fizice, in functie de cat de bine setine pe picioare." (Pag. 97).

~i intelepciunea orientala a rncut aceasta observatie. InBudismul-Zen, se vorbe$te despre "centml Pamantului", cares-ar afla, la om, in zona abdomenului (Hara). DORCKHEIM(22) stabile~te ca omul occidental ~i-a a~ezat, in general, preasus centru1 de greutate, de pildii in zona toracelui sau chiar incap. Un asemenea om, spune el, ar putea fi dezechiIibrat princea mai u~oara impingcre. Este evident faptul ca un asemeneaom nu este "cu picioarele pe pamant" nici din punct de vederefizic, nici psihic, astfelincat ~i un "ghiont" sufletescminor Ilpoate dezorienta (v. Cap. 6.3.2).

FELDENKRAIS (29) vrea sa spuna acela~i lucnl, atuncidnd pretinde ca un corp "trebuie sa stea in schelet" intr-o

75

Page 40: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

tinuta optima. Prill aceasta, intelege ca TIU ar trebui sa fie

nevoiede 0 activitate (contractie) inutila a mu~chilor, pentrua mentine corpul drept d.nd starn in picioare, cand umblamsau dind stamjos. Daca va ganditi la cele doua experimentemcute mai devreme, in care va aplecati cat puteati mai multinainte, respectiv inapoi, pana cand era gata sa cadeti - aticonstatat ca va pareau absolut Jamihare tensionarilemu~chilor, de~i erau mai puternice de cat de obicei? Cu cateste necesara 0 mai intensa activitate musculara pentmmentinerea pozitiei, cu atat mai nesigura devine aceastapozitie ~i cu atat este mai obositoare, adica un astfel de om nu

poate fi relaxat cand sta in picioare, merge sau este a~ezat.Dar, intmcat procesele fizice ~i cele spiritual-suflete~ti seinfluenteaza reciproc pennanent, inseamna ca un astfel de omeste "incordat" ~i suflete~te.

De obicei, pornim de la premisa ca avem un corp, in timpce un oriental nu ar face niciodata 0 asemenea afirmatie(WATTS, 87). EI spune: "Eu sunt corpul meu". Aceasta frazareflecta deosebirea fllndamentala dintre doua conceptii,aceeaa vointei-de-a-fi ~i cea a vointei~de-a-avea*. Cu cat este mai

accentuata orientarea spre vointa-de-a-avea, cu atat mai putincon~tient percepe omul propria sa realitate de a-fi-in-Iume.Acest lucm este valabil ~i pentm procesele ~i semnalele salecorporale! El i~i indreapta atentia asupra lucrurilor pe care ardori sa puna mana. EI cauta lucmri pe care Ie poate manui.Aceasta atitudine interioara se va reflecta, inevitabil, inexterior. LOWEN afirma urmatoarele in legatura cu celementionate (57 a):

"Pretutindeni unde se manifesHi 0 nesiguranta fundamentalain jumatatea inferioara a corpului, individul compenseaza prinfaptul ca se tine bine cu mainiIe $i Cll ochii de reaIitatcaobiectiva" (Pag. 99).

Un astfel de tip uman descrie $i el:

* A se consulta In acest caz ~iexceIenta carte a Iui FROMM: "A avea sau afi" (33).

76

"Acum cativa ani tratam un pacient cu 0 hipertensiunearteriaIa grava. Era agent de presa pentru cateva staruri de IaHollywood $i cativa producatori de film. Manca exagerat demult, era un mare bautor ~i era incIinat spre logoree. Avea 0figura rotunda, prospera ~i un tmp indesat. Cand s-a dezbracat,am fost ~ocat de picioarele subtiri ca ni~te fuse ... , care au ie~it Iaiveala. Era inevitabiIa concluzia, conform careia siguranta ~iforta aparenta a jumatatii superioare a corpuIui compIetaslabiciunea dinjumatatea inferioara. Activitatile sale de baza eraulimitate la jumatatea superioara a corpului $i, in principal, la celede natura oraIa." (Pag. 98).

Daca un om sufera din pricina lipsei de armonie, a lipseipacii ~i lini~tii interioare, atunci el nu va fi impacat nici cusine. In aceasta situatie, el nu mai este corpul sau,ci doar"are" unul, pe care 11 mai ~i neglijeaza. Un alt autor,SCHUTZ, a elaborat un ciclu de exercitii. uimitoare, cuajutoml carora se poate invata sa se stabileasca sau chiar sa seinlature eventualele dificultati referitoare la propria tinuta(atat interioara, cat ~i exterioara!) (77).

Un astfel de exercitiu consta, de pilda, in a se tranti pe 0canapea sau pe a saltea, cat de tare posibil. Ce poate rezultadin astfel de exercitii, descrie LOWEN, care aplica acestexercitiu chiar ~i in domeniul terapeutic (57a):

"De curand, I-am tratat pe un tanar pilot de avioane cureactie, de la Marina ...

Problema sa a devenit clara cand I-am mgat sa se amncepe canapea. De fiecare data cand i~i lua avant, i~i ridicapicioarele de la sol. Cand i-am atras atentia asupra acestuilucm ~i i-am semnalat cat de greu ii era sa mentina contactulcu solul*, a replicat: "Acum ~tiu de ce ma simt mult mai siguracolo sus, in aer!" (Pag. 98)

* Expresia al11ericanii "to keep one's feet on the ground". foIositii aici, are,intrucatva, aeeea~i senmificatie ca ~iexpresia noastrii (n.t.: in Iil11bagermanii) ,,111it beiden Beinen fest auf der Erde stehen", astfellncatobservatia Iui LOWEN se referii atat Ia verticalitatea fizicii, cat ~i Ia ceapsihicii. (N.t.: ambele expresii se traduc prin "a fi cu picioarele pe piil11ant").

77

Page 41: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

pozitie inclinata u$or spre spate, pentm a nu trebui sa ridicetot timpul capul. Prin urmare, in ceea ce prive$te aspectuldiscutat, tinuta corpului poate reprezenta un semnal, darUllmai unul. Abia cand $i alte aspecte intaresc impresiaformata, se poate presupune ca intelegem semnalele cuiva. Unal doilea aspect de acest fel, la care putem fi atenti, estecaracteml deschis, respectiv inchis, al tinutei. Prin aceasta seface referire la zona gatului$i a toracelui. Din vremuriimemoriale, arice fiinta i$i apara instinctiv carotida, in caz depericol. Omul face acest lucfu ridicandu-$i umerii $i/sautragandu-$i capul intre umeri. In anumite situatii, se ascunde(suplimentar) in spateIe bratelor, respectiv al unui obiect (deexemplu, un dosar), pe care il folose$te ca pe un scut (Fig. 4).

Cu siguranta cunoa~teti oameni care, in acest sens, nu seascund aproape niciodata sau care, dimpotriva, se ascund inmod cronic. Unul umbla prin firma purtand dosamlla vedere,avand 0 atitudine deschisa (Fig. 4A), altul are 0 atitudineinchisa (Fig. 4B).

Atitudine inchisain purtarea dosamlui

79

B

Atitudine deschisain purtarea dosarului

Fig. 4

78

4.2.1 Despre pozitia stand in picioare

Pri'mullucru asupra caruia trebuie sa ne indreptam atentiaeste modul in care oamenii i~i deplaseaza greutatea corpului.Sta drept omul pe care il studi'em (tara, insa, a fi rigid), saugreutatea corpului sau este deplasata in fata sau in spatelebazinului? (Dad aveti vreun dubiu, trasati 0 linie imaginarade la bazin in sus; la 0 pozitie dreapta, urechease afla cam peaceasta linie, chiaqi daca spatele ar fi putin adus).

Teoria limbajului carpului exprima, de fapt, ceea ce sespune $i in popor: cu cat cineva se tine mai drept, cu atat mai 'verticala este $i tinuta sa morala. Tot astfel, un om este fienesigur (inclinare in fata), fie increzut (inclinare spre spate).Cu toate aces tea, se recomandii precautie la aceste aprecieri.Multe persoane foarte inalte s-au obi~nuit cu b pozitieu$orinclinata inainte, pentm d nu vor sa se uite mereu "desus~'.t~fel,Joamenii foarte mici de statura au invatat sa adopte 0

Acestea au fost numai cateva idei pe care Ie putem formulacu privire la propria noastra tinuta, respectiv privitor lacorelatia dintre propria tinuta interioara $i cea exterioar~. Dacase dore$te aprofundarea acestei teme care, in opinia mea,estedeosebit de importanta (din punct de vedere atat spiritual, cat~i tizic!), recomand cartea amintita, a lui SCHUTZ (77), cat $i"Hara", de DORKHEIM (22). In acest context, mai recomandcu caldura minunata carte a lui FELDENKRAIS, "Mersuldrept" (29), care este din nou pc piata, dupa ce multa vreme afost interzisa. (Toate numerele de pagini specificate in citateledin FELDENKRAIS se refera la editia interzisa).

Aceste trei carti ofera 0 fascinanta privire de ansamblu ~icontin exercitii practice, spre deosebire de alte carti care, cusiguranta merita sa fie citite, dar care, din nefericire, de celemai multe ori, nu includ $i exercitii. (Toate trei cartile pot fiprocurate in limba germana.) Al doilea motiv pentm care varecomand atat de dlduros tocmai aceste trei carti, se bazeazape u$urinta cu care pot fi cititi toti cei trei aut6ri.

S,iacum, sa ne indreptihn atentia spre semnalele emise dealte persoane.

Page 42: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

Tinuta A, pe care am am desemnat-o drept "increzuta",produce abia atunci aceastii impresie, dlnd, simultan, directiavizuala merge de sus in jos. ~i anume, inregistram la celalaltun "sentiment-de-eu-deasupra,-tu-dedesubt", pentru a citatitlul lui WALLRAFF (86). Interesant mi se pare faptul caexista tendinta de a se enerva din cauza unei tinute,,increzute" a altcuiva. Poate ca ar trebui sa ne para rau decineva care este nevoit sa adopte aceasta tinuta. Maretia,atunci dnd 0 are cineva cu adevarat, nu mai trebuiedemonstrata in mod special, dupa parerea mea!

Tinuta B, pc care am desemnat-o drept "deschisa", seasociaza, de obicei, cu 0 privire dreapta (produdnd impresiade caracter deschis). A~adar, sesizam acest semnal nu ca pcunul negativ, in afara de cazul in care celalalt ne "fixeaza" cuprivirea (v. Cap. 5).

Tinuta C, numita in general "tinuta umila", se asociaza fiecu 0 privire de jos in sus, fie cu lipsa unui contact vizual.Receptam ambele atitudini, dar cum Ie receptam? Existaoameni carora Ie place tinuta umila a altora ~i oameni care nuse simt bine cu un astfel de interlocutor. Adoptarea tinuteiumile este ceva dezagreabil, s-ar putea spune, care serecomanda fata de unele autoritati, atunci cand se dore~te sase obtina ceva ...

Ceca ce mai putem studia la tinuta unei persoane, este dacaaceasta sta liber, tara a se tine de eeva sau daca este in cautareaunui sprijin. Exista oameni care mereu trebuie sa se rezeme deeeva. Altii, dimpotriva, nu se folosesc de mijloacele de sprijin,chiar ~i cand aeestea exista. Aeest lucru 11puteti observa eelmai bine la un bufet expres sau in unele baruri. Din nou, limbapopulara ne da un indiciu, cand spune cacineva ar avea nevoiede sprijin. Pentru ca un am care "sta in seheletul sau"(FELOENKRAIS 29), se sprijina pe centrul sau de greutate(OURKHEIM 22) sau se simte sigur prin faptul di este foartecu pieioarele pe pamant" (LOWEN 27a), va dori, totu~i,cateodata - in nici un caz permanent - sa se sprijine.

Acest aspect poate fi observat foarte bine la profesori, laconferentiari sau la oratorio (Urmatoarea dezbatere parla-

-'C

inchis

B

deschis

A

lncrezut

Fig. 5

Contrariul ultimei tinute mentionate 11 observam la uninfumurat. In acest caz, omul emite semnale indidlnd cat desigur pe sine se simte. Sau poate vrea sa capete aceastasiguranta tocmai prin aceasta tinuta? [Eu, personal, plec de lapremisa ca nu exista infumurare "real a", ci ca toate aspectelevointei de a pretinde, ostentativ, superioritatea asupracelorlalti, respectiv de a-i privi de sus pe ceilalti, provin dinnevoia de a-~i ascunde nesiguranta (fata de sine ~i fata deceilalti). De aceea,un astfel de om trece adesea drept"arogant" in fata ce10rlalti (v. Introducerea ~i Cap. 1)].

Din acest motiv, numim tinuta dreapta ~i tinuta deschisa. Easemnalizeaza aHh un caracter deschis fata de ceilalti ~i fata delume, cat ~i 0 pozitie gratie careia se poate re-actiona in ambeledirectii, in functie de imprejurari. Deci ~i 0 tinuta flexibila!

Dar tinuta se mai asociaza ~i cu alte semn~tle, de pilda cufelulin care cineva ne prive~te (sau nu ne prive~te). (Ca 0 micaanticipare a Cap. 5, pentru a scoate in evident a ansamblulsemnalelor.)

80 81

Page 43: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

mentara transmisa la televiziune arfi un bun inceput!) Uniivorbitori se agata, pur ~i simplu, de tribuna, altii par sa "se~ina bine", in mod normal, de pozitia lor, iar altii stau, in ceamai mare parte a timpului, tara sa se sprijine. Cand una dintreaceste poze exprima 0 tinuta obi~nuita, atunci se presupune, ingeneral, ca aceasta tinuta uzuala reflecta ~i tinuta interioara aindividului.

Un alt aspect al pozitiei stand in picioare (ca ~i al pozitiei~ezand) este distanta pe care 0 luam fata de (sau de la?)celalalt (v. Cap. 7).

De asemenea, poate fi interesant sa observam cat de(ne)lini~tit este cineva atunci cand sta in picioare. Se agitaincoace ~i incolo, se leagana pe varfuri ~i pe calcaie sau sesprijina solid pe picioare?

lndiciile de interpretare rezulta din succesiunea de idei dela punctul 4.2.

Desigur, ar mai exista ~i alte aspecte, dar vreau sa spun caaici, cel putin, este mai mult de spus. Daca invatati saobservati aspectele mentionate ale diverselor categorii, vaputeti crea un cadm de referinta, care sa va ajute. Deoarece,cu cat vrem sa vedem mai mult "deodata", cu atat mai putinpercepem, pana la urma.

De aceea, trecem acum la capitolul despre mers.

4.2.2 Despre mers

Aproape tot ceea se refera la statuI in picioare, este valabil,fire~te, ~i pentm mers. In plus, insa, mergand, corpul este inmi~care, astfel incat ne putem intreba, cum executa el aceastami~care. Merge omul cu 0 directie precisa? Sunt mi~carilesale degajate, flexibile, agile, sau sunt rigide ~i incordate?

Exista au tori care considera ca directia privirii unui ommergand spune foarte mult despre acesta. Astfcl, unextravertit prive~te inainte, aHit spre drumul pe care merge,cat ~i la ceea ce i se pare interesant in drumul sau. In timp ceun introvertit prive~te mai curand "inlauntrul" sau. Merge cucapul plecat ~i nu percepe nici dmmul, nici obstacolele dincalea sa (alte persoane sau lucruri interesante).

82

$i felul in care cineva i~i duce picioarele poate avea efectulunui semnal. 0 persoana care arata pre cum un "cocostarc pearatura", i~i trage genunchiul inainte, astfel incat primul punctal corpului care iese in evidenta, ca sa spunem a~a, estegenunchiul. Aceasta maniera de a merge este corelata cuprecautia, respectiv cu nesiguranta. In acest fel ar merge, depilda, un soldat pe un teren minat sau cineva care s-ar teme sanu se izbeasca de ceva pe intuneric.

In contrast cu acest stil de mers, se poate umbla ~i cuvarfurile picioarelor amncate inainte. In acest caz, se ca1caapasat pe calcaie, spre deosebire de "mersul cocostarcului", lacare trebuie sa se ca1ce pc toata talpa (centml de greutate fiindin partea anterioara a taJpii).

Prin urmare, mersul cu varfurile in sus este un mersputernic, care ocupa spatiul. A~a merge cineva caruia nu iieste frica sa nu se raneasca. Cineva care are un tel precis deindeplinit, cineva care se grabe~te. Cele mai potrivite punctede observatie sunt pietele, garile, ie~irile de la biserica dupaslujba, cat ~i ~oselele in orele de varf.

Mcrsul in doi sau in mai multi poate fi, ~i el, revelator. Uniiautori pretind di, atat capacitatea de transpunere in situatiaaltuia, cat ~i egoismul, pot fi exprimate prip modul in carecineva merge impreuna cu una sau cu mai mLllte persoane. Iipasa respectivei persoane daca celalalt merge prea repede sauprca incet? I~i da macar seama, cand a1tii au ramas mult inurma, pentm ca nu pot tine pasul? Trebuie sa fie mgata, inmod repetat, sa tina seama ~i de ceilalti?

Un alt aspect al mersului in gmp poate fi, desigur, ~idistanta pastrata fata de ceilalti (v. Cap. 7).

Dar, intmcat cea mai mare parte a timpului 0 petrecem~ezand atunci cand suntem impreuna cu alte persoane, yomfolosi mai multe clemente de interpretare pentm acest aspect.

4.2.3 Despre pozitia ~ezand

Din nou trebuie ca, dintr-oprima privire, sa ne dam seamadaca greutatea corpului este concentrata in fata, deasupra sauin spatele bazinului.

83

Page 44: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

Fig. 6

Sii fncepem cu pozi!ia A, a~a-numita pozitie de fuga. Vamai amintiti experimentele din pozitia ~ezfll1d? Aceastapozitie 0 adoptati dnd sunteti indispus sau va simtiti nesigur.In camera de a~teptare a unui dentist vedeti frecvent aceastaatitudine.

intmcat greutatea corpului este concentrata in fatabazinului, persoana se poate ridica ~i pleca (fugi) foarterepede. in special daca picioarele se afla in pozitia de a pa~i.Daca un partener de discutie, cu care trebuie sa stati de yorba,adopta aceasta pozitie, atunci nu mai continuati discutia, panadnd nu aflati motivul care a generat aceasta atitudine,respectiv pana cand celalalt nu i~i schimba pozitia cu ajutomldumneavoastra. Un om care adopta 0 astfel de atitudine estein pozitie de fuga, chiar ~i pe plan psihic. Acest lucminseamna ca, in anumite conditii, produce hormoni aistresului, iar "creierul sau de reptila" lucreaza in acest sens.Astfel incat, nu ne putem bizui pe faptul ca, in momentulrespectiv, "mintea" sa ar functiona foarte bine*. DupaFESTINGER (31), ar fi yorba de ceata psihologica(v. Cuvantul inainte). Daca ne reamintim de modelul degandire al lui WATZLAWICK cu privire la planulcontinutului ~i la planul relational (v. Introducerea), atunciputem sa reconstruim imagine a cetei psihologice:

* Procesele mentionate aici au fost expuse detaliat in "Bucurie prin stres" (7a)~i in "Psihologia negocierii" (7b).

84

Relatie buna

Fig. 2

Dupa cum vedeti, aceasta ceata impiedica informatiadumneavoastra sa ajunga corect la celalalt. Un om care segasqte, in starea sa interioara, in pozitie de fuga, aude ~ivedenumai 0 parte a infom1atiei transmise (a~a-numitele "depe~eEmser"!).

(Aceasta indicatie strategica este valabila ~i atunci candobservati ca persoana cealalta este p~ picior de razboi, dndtonul sau devine ridicat/agresiv, sau cand apar alte manifestaride acest fel.)

Am spus deja ca un semnal, luat singur, nu are, in general,forta de expresie, dar am mentionat, in acela~i timp, ca exista ~iexceptii de la aceasta regula. Tinuta corpului in pozitia ~ezandpoate constitui 0 astfel de exceptie, in special cand estemodificata bmsc. Daca, de exemplu, cineva adopta, dintr-o data,pozitia de fuga. Aceasta situatie este descrisa printr-o alta regula:

Orice schimbare brusca a tinutei exterioare reflectainto~deauna 0 modificare brusca a tinutei interioare.

Avand in vedere informatiile de la punctul 4.2, aceastaobservatie ar putea fi foarte lamuritoare. Dadi ati efectuatmicul ciclu de experimente, atunci ati putut chiar ~i in acestescurte momente, in care ati luat fiecare pozitie, sa constatatica orice atitudine exterioara a corpului influenteaza atitudineainterioara (~i invers)!

85

Page 45: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

Cu toate ca descrierea de mai sus arata ca pozitia de fugapoate fi interpretata destul de sigur, nu trebuie, totu~i, sa fieuitata intrebarea de control. Se poate intampla, de piIda, saaiM cineva dureri de spate ~i sa se apiece inainte, pentru a-~irelaxa anumite parti ale mu~chilor. Cineva poate adoptapozitia de fuga ~i pentru ca vrea sa mearga la toaleta ~ia~teapta un moment prielnic, pentru a nu-l intrerupe pccelalalt din vorbit. (in special daca sta in aceasta pozitiedeoarece, poate, cineva trebuie sa se ridice pentru a-I lasa satreaca.)

Pozitia B indica, din nou, 0 atitudine flexibila, deschisa.Cineva care ~ade in acest fel, este gata sa lase lumeainconjuratoare sa i se apropie, respectiv sa se apropie de ea.Este 0 atitudine de expectativa, dar ~i de luare aminte, inacela~i timp. De aceea se dadea inainte atata importanta, la~coala, faptului de a sta drept in bandt, cu mainile pe pupitru,cu privirea indreptata inainte. Aceasta tinuHi a corpuluigenereaza ~i0 receptivitate interioara, dacc1este re.spectatc1 cuadevarat*.

Atata timp dit interlocutorul dumneavoastra ~ade in acestfel, puteti presupune, in general, ca va recepteaza mesajul,respectiv ca il intereseaza discutia sau persoanadumneavoastra. (Ceca ce nu inseamna ca nu poate existaacela~i interes ~i in cazul altor pozitii ale corpului, numai caaceasta tinuta poate fi interpretata ca semnal al interesului.)

in acest punct al expunerii, se pune intotdeauna, laseminar, urmatoarea intrebare: "Cum se poate deosebi pozitiade fuga de aceea a aplecarii corpului din interes pentru cecace se spune sau se lntampla?"

o intrebare desavar$ita, nu-i a$a?Raspunsul este legat de direqia privirii. in cazul pozitiei

de fuga, capul este plecat, astfel incat (la fel ca $i in pozitiaumila stand in picioare) privirea este orientata de j os in sus,daca are loc, cumva, vreun contact vizual. 0 aplecare bruscainainte, dintr-un interes arzator, se asociaza cu pozitia dreapta

* In acest context, sc va face deosebirea Intre profesorii care impull 0asemenea \inuta ~i cei al caror stil pedagogic fascinant 0 declan,\'eazii.

86

a capului, cu alte cuvinte, Cll 0 privire directa, deschisa (plinade interes).

Aceasta trimitere anticipata $i repetata la mimica, indica inmod clar doua lucruri diferite. in primul rand, ceea ce vrem saspunem dmd afirmam ca un semnal, luat de unul singur, nuare putere de expresie. Se poate interpreta raportul diverselorsemnale cu "frazele", dar nu si cu "cuvintele" separate(exceptiile nu fac altceva, decat'sa confirme regula). in aldoilea rand, vedeti cat sunt de importante tocmai semnalelemimicii in combi~atie cu alte sernnale!

Pozitia B poate fi, a$adar, mai mult sau mai putin deschisa.Este posibil ca, a~ezat fiind, cineva sa aiM 0 tinuta dreapta,dar totu$i, sa i$i acopere partial zona toracelui $i a gatului (deexemplu, cu un brat sprijinit ~i 0 mana la gura). $i aici vedemca trebuie sa luam in considerare $i semnalele gesticii (aledistantei, cat ~i ale intonatiei), inainte de a putea interpreta.

Pozitia C corespunde tinutei pline de sine a pozitiei standin picioare, deoarece greutatea partii superioare a corpuluieste deplasata spre spate. Corect? Gre$it!

De$i greutatea partii superioare a corpului este deplasataspre spatc, nu putem face aceasta corelatie. De ce? Reflectati!Ciind $edem rezemati, aproape intin$i pe spate, poate piciorpeste picior sau cu picioarele ridicate?

Corect. Cand vrem sa ne facem comozi. Interesant este,sub acest aspect, faptul ca unele persoane "se tolanesc"("lenevesc") cu multa placere, in timp ce altii, chiar $i in viataprivata, la petreceri, la televizor, la citit, etc. prefera pozitiadreapta, verticala. A$adar, nu se poate spune ca aceasta pozitie~ezand inclinat spre spate ar exprima mai mult infumurare.

Din nou observam, dit de precauti trebuie sa fim candfacem 0 interpretare. Pentru a mari ~i mai mult confuzia, imipermit acum sa stabilesc ca pozitia C poate insemna, foartebine, infumurare. Accentul cade pe "poate". Deaceea este aHitde important sa se ia in considerare tot mai multe semnaleasociate, cat $i semnale corelate cu cuvintele ~i, bineinteles,sa se stabileasca, prin intrebari de control, daca am ghicit,scuzati, daca am "interpretat" corect.

87

Page 46: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

Am avut odata un cursant, pe care 11remarcasem deja pednd "se foia" inainte de seminar, din cauza tinutei saleinc1inate spre spate, a privirii sale de sus (combinata cu 0anumita trasatura a gurii, cu 0 u~oara ridicare continua dinsprancene ~i cu alte semnale, asupra carora yom reveni). Darnu am putut pune nici 0 intrebare de control. ("Suntetiincrezut, domnule cutare?")

Eram nerabdatoare, gandindu-ma ce impresii voi culege peparcursul seminarului, care fie sa imi confirme, fie sa imiinfirme ideea "infumurarii". Si ee credeti? Timp de patru zile,persoana respectiva ~i-a rasturnat scaunul pe spate,rezemandu-l de perete, astfc1 ineat ~i In pozitia ~ezand i~iputea mentine "privirea de sus". Daca 0 meea intentionat saunu, nu se poate spune eu certitudine. Stiu, insa, ca intreagagrupa il socotea arogant. El insu~i mi-a povestit (intre patruoehi) ea va fi fntotdeauna un individualist, ceea ee ar ~iputeadeveni. Va mira acest fapt?

Toate informatiile anterioare ne pot ajuta in mod deosebiteand trebuic sa pereepem ~i sa evaluam modifidirile bru.~teale tinutei eorpului in pozitia ~ezand. Ineereati urmiHorulexereitiu: A~ezati-va rezemat, eu mijloeul cat mai departe despeteaza ~i apoi, pe nea~teptate, mi~cati-va partea superioaraa eorpului inainte. Repetati aeeasta mi~eare de zeee ori. Peurma stabiliti de cata forta aveti nevoie pentru aceasta!

Organismul nostm este, totu~i, deosebit de eeonomieos. Nui~i eheltuie~te energia inutil. Se poate alerga energie ~i eu unscop bine determinat, dar nu se poate merge agale in modenergic (cite~te: eu mare consum de energie). Atata vreme catun om se afla intr-o stare sufleteasca pe care ar putea denumi-o"vegetare sufleteasca", el nu i~i va eonsuma energia prea mult,pana cand ... Ati ghicit? Pana cand ceva ii va atrage bruscatentia, trezindu-I ~i tacandu-l sa intreprinda eeva in modenergic. (Si invel'S, cineva i~i poate pierde brusc interesul,Iasandu-se sa cada in starea de "vegetare sufleteasca", in vremeee, de pilda, se eomplace sa zaca intre peme.) Un exemplu:

Sa presupunem ca va aflati la 0 petrecere. Parteneruldumneavoastra de discutie este a~ezat (aproape ca am puteaspune: este intins) comod, rezemat intr-o pozitie C foarte

88

pronuntata. Va poveste~tea~a, in treacat, ca vrea sa i~i vfll1da,incurand, ma~ina de doua locuri, ca fiica lui, care conducea panaacum ma~ina, a pleeat in Australia. Dumneavoastra intrebati tota~a,in treadit, despre ce fel de ma~ina este yorba ~iaflati ca esteo ma~inacare v-ar interesa, pentru ca tocmai cautati 0 ma~inadedoua Iocuri. Limita dumneavoastra de pret este, sa zicem, de2000 de marci ~i~titica aveti nevoie de timp, pentm a gasi cevabun la pretul acesta. A~teptati, desigur, ca interlocutomldumneavoastra sa ceara mult mai mult pentru ma~ina, dar ilintrebati, totu~i, cat ar vrea. Sa presupunem ca el raspunde:"Inca nu m-am gandit. De ce, ati fi interesat?" Atitudinea luiinca nu s-a schimbat, pentm ca (inca) nu crede ca ar sta de yorbacu un potential cumparator. Dumneavoastra replicati vag:

, "Poate!", la care eI intreaba: "Cat ati oferi?" Si acum se petreceu1TI1atorullucm: Dumneavoastra spuneti: jn jur de 2000 demarci." El se apleaca brusc inainte ~i raspunde: "Mult preaputin." Ce conc1uzie trageti din schimbarea nea~teptata apozitiei corpului, de la atitudinea de "lancezeala sufleteasca" lao tinuta dreapta, incordata, orientata spre dunmeavoastra?

Daca ati da crezare vorbelor sale, poate ca ati pierde mareaocazie! Aici avem de-a face cu un caz dc incongruenta,asemanator celui din exemplul NIXON (v. Introducerea).

Inca un exemplu referitor la deplasarea brusca a greutatiicorpului: In 1974, am scris, intr-o revista ilustrata, un articoldespre limbajul corpului. RedactomHef ~edea intr-un imensscaun de redactor-~ef, lasat mult pe spate, relaxat ~iprivea desus in jos manuscrisul meu, pe care II rasfoia pe jumatateplictisit, pe jumatate interesat. Cand a ajuns la descriereapozitiei ~ezfll1d,s-a uitat la mine peste manuscris ~i·a spus:"Este foarte simpatic ceea ce scrie aici, dar, din punct devedere ~tiintific, estc un nons ens, nu credeti?"

"Nu ~inu, in nici un caz nu", am replicat eu peste imensulbirou de rcdactor-~ef* privind in sus, "anumite studii audemonstrat c1ar ca ... "

"Ce studii?" a intrebat el, ridicandu-se brusc in capuloaselor ~iaplecandu-se, intercsat, inainte.

t- v. $i "Statutul $i marimca biroului", cap. 7.1.3.

89

Page 47: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

II•••

"Pai, cum ~edeti acum?" am ras eu."Pura coincidenta, pura coincidentii", a raspuns el,

rezemandu-se la loc.

(L-am mai adem en it de doua ori pe marginea scaunului,pana sa priceapa ca anumite procese fundamentale, cum ar fideplasarea greutatii corpului, nu sunt doar 0 "simpUi teorie".)

4.2.4 Contactul N-O (dupa SUSMANN)

In ceea ce prive~te pozitia ~ezand, mai poate fi luat inconsiderare 'inca un criteriu in vedcrea judeciitii. Oricum,acesta este valabil numai in cazul conversatiilor maiindelungate. Este yorba de un semnal care nu este atat deimportant prin informatia pe care 0 contine, cat prin atitudineape care 0 indicii. Un coleg, domnul Dr. FRANZ SUSMANN,a folosit, pentm a-I descrie, minunatul termen "contactul N­O". $i anume, aceasta teorie afirma ca, In unele situatii, zonatoracidi a unei persoane ar exprima un interes real In maimare masura decat ochii, atunci cfmd nu sunt 'indreptatiamandoi intr-o singura directie. Initia1ele N-O semnificanotiunile de "nas "~i "ombilic", 0 expresie care se intipare~teu~or in minte.

In cadml grupurilor, de pilda, se poate observa caparticipantii sau conducatorii grupurilor (sau ~efii) care suntacceptati ~i respectati de tot gmpul, i~i indreapta nu numaiochii (nasul), ci ~i intreg toracele (ombilicul) spre membriigrupului, cand are loc un enunt mai lung. Alti participanti (sau~efi) trebuie sa fie multumiti cand perechile de ochi seindreapta spre ei, iar altii nici nu sunt. observati. Bine'intelesca, intr-o discutie animata, in care fiecare participant vorbe~temai put in de doua minute, nu este de a~teptat ca participantiisa se rasuceasca tot timpul! Dar in situatiile in care un singurparticipant la discutie vorbe~te (sau conferentiaza) mai multde 15 minute, acest semnal devine foarte expresiv. In legiituracu acest aspect, merita sa fiti atenti 0 data, la televizor, la 0dezbatere a parlamentului, cand camera de luat vederi prinde'in imagine publicul mai mult sau mai putin interesat. Uniicitesc ceva sau se intretin cu vecinul lor, astfel incat nu i~i

90

indreapta nici nasul, nici ombilicul spre vorbitor. Altii staurasuciti intr-o parte, cu bratul pe speteaza scaunului vecinului(~titi despre cine vorbesc?), intorcandu-~i fat a (dar nuintotdeauna ~i ochii) inainte ~.a.m.d.

Dar aceasHi atitudine se mai schimbii cand ~i dind, ~ianume daca vorbitorul care sta in fata lor ~tie cum sa li se

adreseze. (Dar, din pacate, sunt prea putini ace~ti oameni!)

4.2.5 Despre pozitia culcat

V-ati intrebat vreodata daca pozitia dumneavoastra intimpul somnului ar putea avea efectul unui semnal? Ce credetica exprima cineva care se face ghem cand doarme sau cinevacare "ia in stapanire" tot patul, de-a latul, 'incat nu mai are locnimeni langa el? Credeti ca donnitul pe burta, respectiv pespate, poate spune ccva despre cel care doarme?

Un psihiatru american, Samuel OUNKELL, crede in acestlucru. In cartea sa, "Limbajul corpului in timpul somnului"

(24), depli'mge faptul ca, in ciuda unui numar de peste 600 destudii publicate anual pe tema somnului, nu se spune nimicdespre pozitiile de dormit, cu toate ca primele aprecieri timide'in acest domeniu s-au fiicut deja acum cateva decenii. Oaraccasta inseamna ~i faptul ca, actualmente, exista doar proprianoastra evaluare. Sa speram ca speciali~tii in kinetidi voraborda curand ~i aceasta tema. De~i aceasta lucrare izolatacstc inca tratata cu precautie, merita, dupa parerea mea, sa teconfrunti cu ea. Unele dintre concluziile autorului Ie gasescfoartc convingiitoarc, mai ales cand spune

"di exista 0 relatie stransa intre pozitiile de dormit ale unuiom ~i alti factori cunoscuti in legatura cu el. Adica: acea pozitiea corpului, care ii mijloce$te unui om un astfel de sentiment desiguranta, incat 0 adopta in lumea somnului, este pentru modulsau de viata ... concludcnt." (Pag. 66)

Despre oamenii care dorm In pozitie de foetus (completghemuiti,o pozitie absolut inchisa, v. ~i Cap. 4.2 ~i 6.3.1),afirma:

91

Page 48: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

ilII

11'"1

III

"Astfel de oameni manifesta in lumea diurna (cat ~inocturna)o puternica nevoie de ocrotire ~i dorinta de a avea un punctcentral, un nudeu, in juml camia sa i~i constmiasca viata ~i pecare sa se poata sprijini." (Pag. 65).

Despre persoanele care dorm pe burta, spune:

"De asemenea, (~iin stare de veghe) (el) se shnte consMins sadetermine singur ambientul (sau) cotidian. (EI) nu apreciazasurprizele ... ,,(Pag. 67)

Si, in fine, despre cei care dorm pe spate (in "pozitiaregeasca pe spate"), afim1a

"ca (ace~tia) i~i recepteaza intregul univers dium ca regi sauregine ale somnului ~i chiar mai mult. .. Cei care dorm pe spatese caracterizeaza, in general, printr-un ... simt al sigurantei, prinincredere in sine ~i0 personalitate atat de puternica, incat Ie vineu~or sa accepte lumea ~i ofertele sale." (Pag. 68)

Un studiu intreprins in anul 1909 (Universitatea Harvard)a ar~itat, a~a cum sustine DUNKELL, ca 75 % din subiectiitestati, dormeau in a~a-numita pozitie semi-foetala. Aceastapozitie de dormit este pozitia culcat pe 0 parte, cu genunchiiu~or tra~i spre piept:,

"Are avantajul ca se conserva caldura, in timp ce aeml poatecircula totu~i liber in juml intregului corp. In afara de aceasta,principalele parti ale trunchiului, in {?rimul rand punctulpsihologic central, inima, sunt protejate. In plus, pozitia semi­foetala ofera 0 mai mare mobilitate decat celelalte pozitii uzuale,deoarece persoana care doarme se poate intoarce de pe 0 parte pealta - tara a finevoie sa schimbe pozitia de somn obi~nuita _ ...A~adar, aceasta pozitie este nu numai comoda, ci ~i practica,intr~un cuvant, absolut "rezonabila". Corespunzator cu aceasta,oamenii care prefera pozitia sus-amintita, soot ~i ni~te fiinterezonabile, adaptate acestei lumi. Sunt, in general, oameniechilibrati, siguri de ei, care ~tiu sa se impace cu realitatea, raraprobleme psihice deosebite ... (Pag. 70/71)

92

Vreau sa spun ca merita pe deplin sa reflectam la pozitiilein care dormim, chiar daca nu suntem de acord cu toateaspectele enunturilor lui DUNKELL. Deoarece pare certfaptul ca trebuie sa existe 0 legatura intre tin uta no astra dintimpul zilei ~i cea din timpul noptii, pentru ca suntem corpulnostru - chiar ~i in somn. Intrucat limbajul corpului este, inparte, "vorbit" incon~tient, ar trebui ca ~i "limbajulincon~tient" din timpul noptii sa aiM put ere de expresie ..Ramane, totu~i, intrebarea, cat de "bine" poate fi talmacitacest limbaj, presupunand ca se indrazne~te 0 asemeneaincercare!

In incheierea capitolului despre tinuta, a~ dorisa subliniezinca 0 data ca grupele de semnale au cea mai mare putere deexpresie. De aceea, informatiile precedente vor trebuiintelese, in marea lor majoritate, in raport cu semnalele pecare Ie vom mai discuta, ca informatii ale limbajului corpului.

Page 49: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

Capitolul5Mimica

5.1 Mimica ~i fizionomia

A~a cu am aditat deja in Cap. 2, prin mimidi yom intelegetoate fenomenele pe care Ie putem observa pe fata cuiva. Prinaceasta intelegem atat trasaturile fetei, contactul vizual ~idirectia privirii, cat ~i p'rocesele psihosomatice, cum ar fi, depilda, palirea.ln fine, ne referim ~i la toate mi~carile capului,cum ar fi, de exemplu, datu 1 din cap, inclinarea capului(ultima manifestare putand fi incadrata, desigur, ~i la tinuta, infunctie de context).

In general, cand este yorba de aprecierea semnalelor, nerefcrim la congruentc7. Atata vreme cat mimicii ii corespundexpresiile verbale, de cele mai multe ori nici nu 0 percepem.Cand incongruenta este insa accentuata, ca Ie sare in ochi pana~i Gclor mai necxperimcntati. Dar eel expcrimentat poate scsizao multimc dc forme de cxpresie ale mimic ii, inregistrand ~icelemai mici perturbari sau incongruenta incipienta (respectiv,fire~te, primele sel11l1alede u~urare, de aprobare, etc.). Adesea,doar 0 mustaceala aproape imperceptibila arata ca se face 0gluma. Sau se poate intampla ca 0 spranceana ridicata(intrebator) sa fie singurul indiciu al incongruentei, candcelalalt raspunde: "Da, inteleg exact ce vreti sa spuneti."

La acest punct, se ridica adesea la seminar intrebarea, in cemasura s-ar putea manipula propriile semnale non-verbale. Ince 111asuraar fi posibil, de pilda, sa nu se observe daca s-a .inteles, respectiv s-a incuviintat ceva?

Raspuns: Desigur, fiecare poate invata sa i~i influentezelimbajul corpului pana la 0 anumita limita (v. Limbajul actival corpului, Cap. 2.10).

94

------------ •..--- -.",.. ......•• , .., .

Este, totu~i, deosebit de dificil sa ai controlul asupramu~chilor fetei. Astfel, se poate constata de multe ori cumcineva actioneaza cu calm in exterior, pentru ca a invatat sa i~icontroleze mainile (de exemplu, impreunandu-~i degetele,pentru a evita sa Ie mi~te nervos). Cu toate acestea, va ie~i laiveala 0 nelini~te interioara (daca exista) ~i anume, cel maicufand, ea se va exprima pe fata. De ce este atat de greu sa nemanipulam mu~chii fetei? Termenul "a manipula" cuprindecuvantul "manus" (lat. mana). Pentru a putea manui ceva cupricepere, trebuie sa euno~ti bine acellucru. Mu~chii fetei ni-icunoa~tem prea putin, pentru a-i putea controla bine. Nu ~tim,in general, cum aratam, respectiv ce impresie Ie facemcelorlalti. Incercati singuri (chiar acum)! Verificati-va propriaexpresie a fetei ...

Un experiment corect la acest punct ar trebui sa sedes:Ia~oare cam a~a: Faceti rost de 0 oglinda de po~eta, pe caresa 0 aveti mereu la indemana. Incercati cand ~i cand sa vasimtiti mai intai expresia fetei, apoi sa va uitati imediat inoglinda. Inainte ~i in timp ce va priviti, intrebati-va: "Cumarat acum? Ce impresie Ie fac oamenilor?" (Respectiv ceimpresie a~ face eu acum asupra altora?)

Veti avea ni~te surprize tulburatoare, cu toate ca acestea nuau un caracter pozitiv-fascinant pentru oricine. Multi oamenisUQt ingroziti cand constata cat de frecvent au trasaturi

nemultumite, descurajate - injurul gurii ~i al ochilor -,de care.l!!.cIJllleraU con~tienti inainte! Cu cat, insa, ~tim mai putinges'pre propria expresie a fetei, cu atilt 0 cunoa~tem mai putin~i, prin urmare, cu atilt mai putin 0 putem manipula, decicontrola.

Un al doilea mini-experiment, pe care il puteti efectua /imediat, confirma acest lucru. Dupa citirea indicaiiilor,inchideti scurt ochii si straduiti-va sa va relaxati fata, cat inaimult posibil, fn special buzele ~i barbia. Urmariti-va ~icon~tientizati senzatiile pe care Ie incercati.

Stop.

95

Page 50: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

11'1

,III

1111,

III

$i acum, trei intrebari:

1. Ati reu~it sa va relaxati?2. Ati avut senzatia de a va simti proprii mu~chi ai fetei?3. V-au fost buzeIe u~or intredeschise?

Dadi Ia ultima intrebare ati dispuns cu da, atunci aticonfirmat ceea ce subinteIege FELDENKRAlS (29) dindspune:

"Cum se face ca 0 parte a corpuIui atat de importanta, cumeste maxilarul inferior, este tinut in sus permanent? Dc l11u~chicare, atata vreme cat suntem in stare de trezie, lucreaza

nefntrerupt, fara a simti macm; cat de putin, ca facem cevapentru a ne sustine barbia?

Pentru a 0 lasa sa cada, trebuie sa fnwltam cum sclne inhibc'1m

mu~chii corespunzatori. Daca se incearca sa se relaxezemaxilarul inferior atat de mult, incat sa cada prin propria Iuigreutate, iar gura sa se deschida complet, se va constata cuuimire, cat de d!ficil este acest lucru. Daca, in final, se reu~e~te,se VOl'observa modificari ale expresieifetei ~i ale zonei ochilor.

Poate ca, ulterior, cineva i~i va da seama chiar ca, de obicei, i~iimpinge in sus maxilarul inferior, respectiv i~i tine gura inchisastrans." (Pag. 112)

Au reu~it aceste mici incercari sa va lamureasca intrucatva,cat de putin ~tim, in mod obi~nuit, despre proprii no~trimu~chi ai fetei? Orice actor care se ocupa ~i de (sau inprincipal de) pantomima, cunoa~te dificultatile pc care Ieimplica crearea con~tienta a unei mimici dorite.

$tiinta asupra dificultatii dea ne manipula propria mimidleste importanta nu numai atunci cand dorim sa avem controlulasupra mimicii noastre (unde prca mult control, daca acestlucru reu~este, are ca urmare 0 mina robotizata, lipsita deviata!), ci ~i cand dorim sa interpretam semnalele altora.Intrucat celalalt cste la fel de putin con~tient de mimica sa, neputem increde destul de bine, in general, in jocul mimicii.

96

Dc altfel, studiul expresiei fetei se imparte in douadomenii, cel al mimicii in sine ~i cel al.fizionomiei. Prinultimul domeniunu se intelege exprcsia momentana, incontinua schimbare, ci trasaturile fctei, pe care un om Ie

prezinta in general. Numesc acest aspect "mimica innascuta".Cand un om exprima permanent deznadej de, cu buzelestranse ~i cu colturile gurii indreptatc in jos, nu este de miraredaca, peste ani, ii apar a~a-numitcle cute ale deznadejdii.Acestea sunt "linii" sapate adanc, care pleaca de la colturilegurii in jos. Cine a privit vreodata chipul tanaruluiSCHOPENHAUER ~i a comparat apoi aceasta imagine cu ceaa chipului sau batran, poate recunoa~tc clar aceste scmne (v.~i: "gura stransa", Cap. 5.5.3).

Din fiziol1omie face parte ~i interpretarea formei fetei ~i anasului, dqi aici nu este clara separarea de frenologie,intemeiata de GALL (94). In acest cadru, noi nu ne yomocupa nici de fizionomie, nici de frcnologie*.

Cu toate acestea, nu putem sa nu inregistram, de exemplu,cutele adanci de descurajare intiparite pe fata, atunci candperccptia noastra estc con~tienta. Dar chiar ~i un astfel desemnal, daca cste izolat, nu arc put ere de expresie. $i anume,insa~i fonnarea ridurilor este inregistrata fiira echivoc, astfelincat ~tim ca respectiva persoana trebuie sa i~i fi strans buzelc~i sa i~i fi coborat colturile gurii deseori, dar nu ~timde ce s-apetrecut acest fenamen. Desigur, este posibil ca omul cupricina sa fie un "ursuz", diruia nu ii place nimic. Dar, la felde bine, s-ar putea ca omul sa fi suferit 0 boala grava sau sa fiavut 0 soarta nefcricita. Ne gandimla oamenii care au pierdut

pe cineva drag, la oamenii care ~i-au petrecut multi ani inlagarele de concentrare sau la oamenii care (cum se intampUiinca in mod frecvent in unele colturi ale lumii) au fosttorturati etc.

* Cine cste totu~i interesat de acest aspect, poate consulta Bibliografia - Nr.25, 35c, 47,51, 52, 54, 82, 84,94, dar nu lara rugamintea de a receptaextrem de critic astfel de informalii.

97

Page 51: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

5.2 Trei zone ale fetei

S-a impamantenit sistemul de a se pomi de la urmatoareaimpartire:

1) Zona fruntii (inc1usiv sprancenele)2) Mijlocul fetei, adica: zona ochilor, a nasului $i a

obrajilor (la majoritatea autorilor, inc1usiv buzasuperioara)

3) Zona gurii (inc1usivbuza inferioara) $i a barbiei (Fig. 7).

Fig. 7

5.2.1 Zona fruntii

Se pleaca de la premisa ca fruntea, cu ridurile $i cusprancene1esale, ofen'lexplicatii cu privire la pr()geselegandi[ii$i ale analizei. De$i aceasta parere pare a fi 0 rama$ita afrenologiei lui GALL (94), consider totu$i potrivite afirmatiilede la punctuI5.3, referitoare la zona fruntii. Cu toate acestea, secere $i in acest caz foarte necesara prudenta in ceea ce prive$te"caracterul ~tiintific" al unor astfel de interpretari.

5.2.2 Mijlocul fetei

Zona ochilor, a nasului $i a obrajilor este caracterizata ~idrept simt al vazului. Majoritatea autorilor inc1udaici $i buza

98

superioadi, intrucat fac afirmatii de detaliu mai diferentiatedecat ale noastre (v. Cap. 5.4). De obicei vorbim despre buze,despre gurr'i, astfel indlt, in cadrul discutiei noastre, nu esteatat de important unde trebuie fixata exact granita.

Despre §.Lrgj:Lll vaz:uluise spune ca ne-ar da indicii asuprarec~ptarii lumii exterioare. Acest lucru este evident, in parte,deoarece ochii reprezinta "ferestrele spre lume". Dar ochiisunt in mod indreptatit numiti ~i"ferestrele spte suflet", astfelincat deducem ca $i informatii ale vietii interioare pot fivizibile in aceasta zona. In plus, trebuie sa nc gandim ca $igura participa considerabilla procesele de inregistrare a lumiiinconjuratoare (vezi mai jos).

5.2.3 Zona gurii ~i a barbiei

Gura s-a dezvoltat din gatlejul primordial, care are 0structura foarte simpla. Ea reprezinta ~~~_~a.Ji~cu.lumeain~()Iljll!:.al()~re,organismul primind ~i, in acela~i· timp,eliminand prii} intennediul sau. La copiii mici se poate bineobserva ca duc totlllia gura, pentnl a apuca. De aceea, nu estede mirare ca gura are un rol esentia1, atat atunci cand nu sevrea sa "patrunda" informatii dinlumea cxterioara, cat ~iatuncicand nu este dorita sau pennisa exprimarea (v. Cap. 5.5).

Mai departe, z011eibarbiei (inclusiv a buzei inferioare) iieste atribuita vi(jJa afectiva ~i instinctual a, cat ~i - in specialbii!"t>}ei- capacitateadeaseirnpune. Un om care intentioncazasa seTinpiiiiiiin-moaenergic, i~iva impinge barbia inainte, casemnal mimic. (in timp ce aprecierea fonnei barbiei cu privirela trasatura de caracter a capacitatii de a se impune apartine,din nou, domeniului frenologiei.)

$i acum ne yom dedica interpretarii celor trei zone alemlmlCll.

5.3 Zona fruntii (Interpretare)

Intrucat nu dorim sa analizam forma fruntii, ne yom ocupade posibilitatile de expresie mimic a ale ridurilor fruntii, care

99

Page 52: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

pot fi orizontale ~i/sau verticale. De cele mai muIte ori,ridurile orizontale se asociaza cu ridicatul din spnlncene. Darexista ~i 0 ridicare abia perceptibila a uneia sau a ambelorsprancene, care nu duce la formarea ridurilor.

5.3.1 Ridurile orizontale ale fruntii

Ca regula empirica, putem spune:

Ridurile orizontale ale fruuliiexprima faptul cii ate~!ia Ieste foarte incordata.

Fara indoiala, aceasta concentrare a atentiei poate aveaaspecte foarte fclurite. ZEDDIES (94) Ie nume~te, de pilda, peurmatoarele:

L Spaima2. Teama

3. Incapacitate de intelegere4. Uimire5. Mirare6. Confuzie7. Surprindere

Din nou este clar faptul ca semnaleIe izolate trebuie sa fieinterpretate (de cele mai multe ori) impreuna cu aIte semnale.Acest lucm este valabil ~i in cadml unei categorii, cum ar fiaceea a munICH.

Pentm ca formarea cutelor de pc fmnte merge, automat,mana in mana cu alte mi~cari ale mu~ehilor fetei, care apoi potavea ca rezultat, printre altele, ochii cascati (sau gura cascata).o astfel de combinatie reprezinta, de pilda, urmatoarele:riduri orizontale ~i oehii easea(i. Dupa ZEDDIES (94), celedoua semnale, interpretate impreuna, inseamna urmatoarele:"Atitudinea sufleteasca este 0 atitudine atenta, de a~teptare aunui oarecare dat, care se of era con~tientului."

o aIta varianta de combinare a doua semnale mimice ar fi,de exemplu, fOffilarea ridurilor orizontale En eombina(ie eu

100

oehii fntredesehi$i (= U$or strdn~·i). Aceasta combinatie po atefi observata, de exemplu, cand cineva i~i cia osteneala saasculte ceva, respectiv sa fie atent la ceva; la cei care nu audbine, de pilda, sau in situatii in care nu ajunge pana la noiintensitatea sunetului emWitorului (inclusiv sursele sonore,cum ar fi un aparat de radio). In popor, acest fenomen estedescris prin expresia "a ciuli urechile". Aceasta formulare nuface insa numai 0 descriere "in sens figurat", ci indica ~i

procese fiziologice. $i anume, cand ciulim urechile, nemi~ca.m intr-adevar mu~chii urechii, foarte atrofiati, in modreflex, ceea ce la caini ~i pisici, cat ~i la iepuri, este foarteevident. De multe ori, ne stri'iduim chiar sa "mi~cam dinurechi", tacand in plus ~i alte gesturi ajutatoare ~i/saumodificandu-ne tinuta. Gestul ar consta in ducerea mainii la

pavilionul urechii, pentm a 0 mari ~i a 0 indrepta inainte.(Acest gest este absolut analog urechii ascutite, ciulite acainelui.)

Modificarea tinutei consta intr-o aplecare inspre "sursasunetului", de pilda spre vorbitor, pe care tocmai vrem sa ilintc1egem mai bine. Fire~te, aceasta aplecare a pozitiei poatefi observata ~i spre sursele mecanice ale sunetului, cum ar fi,de exemplu, un televizor.

Intrucat cadrul analizei noastre, in mod necesar foartevaste, ar fi depa~it dadi s-ar face 0 lista cuprinzand toatecombinatiile posibile a doua sau a mai multor semnale (ceeace, in functie de rigurozitate, ar ocupa de la 600 pana la60.000 de pagini), ne yom limita la semnalele simple.Exemplele enumerate mai sus au doarmenirea de a ne fOffilao idee des pre cat de detaliat pot fi concepute chiar ~icercetarile ~tiintifice luate "in mare".

Cel mai mult invatati despre zona fruntii daca invatati sainregistrati con~tient semnalele primare (= principale), in timpce, printr-un exercitiu regulat, va dezvoltati un simtincon~tient pentm semncle secundare. Cel mai u~or este dadi,asemeni unui om de ~tiinta, invata(i sa provocati altora, inmod deliberat, semnalele pe care doriti sa le studia(i!Ulterior, acestora s-ar putea sa Ie devina clar faptul ca au fost

101

..!!\1:i1l'W""ij1t'l'~!, •••ft'"'"'"""~"~'--,.,-...-'-"'.~'''''-".'

Page 53: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

folositi drept "cobai" (scuzati, drept subieqi) sau poate nu,daca procedati cu abilitate. Una dintre posibilitatile uneiobservatii cuun scop precis este oferita de urmatorulexperiment, pc care ar trebui sa 11repetati dit mai des posibil.

5.3.2 Un experiment eu privire la formarea ridurilororizontale

Faceti rost de 0 caseta (0 banda de magnetofon) cu un textintr-o limba straina, proza sau chiar dintece. Dupa motto-ul"do you speak English?", cautati pc cineva care stapane$te"foarte bine", dar nu foarte curs iv, aceasta limba. Rugatirespectiva persoana sa va ajute sa inte1egeti exact textul de pccaseta. Apoi derulati inregistrarea dumneavoastra, rezemati-vaeomod de spatar $i observati formarea ridurilor orizontale(mai mult sau mai putin accentuate) pe fnmtea celuilalt. Decele mai multe ori, sesizati mai intai 0 u$oara ridicare asprancenelor ...

inregistraji, deci, in mod con->·tient,doar semnalelefrunfiifn sine, dar inregistrati totu$i, incon$tient, 0 multitudine de

impresii secundare, cum ar fi semnalele gurii $i/sau aleochilor, care se asociaza semnalelor fruntii (v. Cap. 5.4).

·Cu cat yeti efectua mai des acest experiment, cu atat mairepede va yeti dezvolta un simt special, care va va spune catde U$or sau de greu ii vine cuiva sa va inteleaga, atunci candvreti sa exp1icati ceva! Cat de des povestim cuiva ceva,in$irand zece, 0 suta sau mai multe informatii familiare noua,:tara a tine seama ca aceste informatii ar putea contine preamulte noutati dintr-o data pentm cel care recepteaza.

A$ dori sa recomand in mod special aceasta exersare

tuturor celor care sunt insarcinati cueducarea, respectivinstruirea semenilor. Ucenicii din industrie, elevii,colaboratorii noi $i nenumarati copii ar fi recunoscatori dacamai multi oameni ar $ti sa interpreteze mai bine tocmai acestgrup de semnale! Deoarece, uncori, nu indraznim sa

intrerupem pc cineva pentru a cere lamuriri. Adesea ne jenam$i fata de interlocutor, respectiv fata de grupul prezent, sarecunoa$tem ca nu am inteles chiar totul.

102

5.3.3 Ridurile vertic ale ale fruntii

Am spus ca ridurile yerticale indica 0 mare concentrare a.?:Lentiei. Ce sugereaza ridurile verticale, se spune inurmatoarea fraza:

Ridurile vertieale ale fruntii indica faptul ca intreagaatentie este indreptata, eu mare eoneentrare, spre eeva(cineva).

Daca tocmai ati :tacut experimentul precedent, este absolutsigur ca ati putut observa ,~iriduri verticale.

Ca ~i la ridurile orizontale, ~i la cele verticale exista diverseposibilitati de interpretare. Concentrarea inseamna intotdeauna"comprimare". Aceasta poate insemna comprimarea, intr-unpunct, atat a fortei spirituale, cat $i a celei fizice, astfel incat sepot inregistra riduri verticale atat ca rezultat al concentrariispirituale, cih ~i in urma activitatilor fizice dificile, complicatesau obositoare. Exact la fel, se va putea stabili ca fermitatea, caindiciu secundar, se recunoa$te dupa asemenea riduri, in timpce indiciile primare se VOl' afla in zona gurii $i a barbiei. Deascmenea, supararea sau iritarea pot fi un prilej de formare acutelor vcrticale ale fruntii. Chiar $i suflatul nasului poateprovoca aceasta aparitic a ridurilor verticale.

De aceea $i este valabil ceea ce s-a afirmat la punctu15.3.2:Numai observatia oricntata spre un scop precis, cat $iinrcgistrarea con$ticnta a ridurilor de pe frunte duc (prinexercitiu repetat) la 0 pcrceptie simultana a celorlaltesemnalc. ~i aici vom prezenta un experiment, care sepotrivc~te ca 0 cxcelenta gluma spusa la 0 bere sau la 0 cafea:

5.3.4 Un experiment eu privire la formarea ridurilorvertic ale

lntrebati gmpul:"Cine poate sa scoata, cu 0 singura mana, un bat de chibrit

dintr-o cutie $i sa 11aprinda, :tara a pune cutia pe masa sau inalta parte $i tara a 0 sprijini in vreun fel?"

103

Page 54: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

Spre satisfaqia dumneavoastra, oncme va face aceastaincercare, va capMa, in masura mai mica sau mai marc, cuteverticale pc frunte! Si acest experiment, dad este ,/i-ecventaplicat, va aduce, de asemenea, avantaje pentru practicazilniccl: 0 strangere incipienta din sprancene, care precedeformarea ridurilor verticale (respectiv reprezinta un sem11almai slab cu aceea$i semnificatie), va poate oferi un indiciu

prqios, cand vreti sa ii explicati cuiva ceva. Acest semnalTinseamna concentrare. Cand interlocutorul dumneavoastral:

indica acest semnal, privindu-va in accIa$i timp, atunci este)foarte probabil sa se concentrezc asupra continutului cuvintelorldumneavoastra. Cand partenerul de discutie emite acest \scnmal $i prive$te :tara 0 tinta precisa (deci nu se uita ladUl11neavoastra), acest lucru il1scamna, eventual, ca vrea sarcfleetezc la ceea ce tocmai ati spus (v. Cap. 5.4). S-ar puteasa i$i puna anumite intrebari sau sa aiba uncle dubii? Poate i$iimagineaza posibilitatea de aplieare a sugestiei dumneavoastra?Aici este valabila 0 intrebare de control de gradul trei, sianume, cel mai bine, 0 tacere activa. In oriee eaz, aici aVe]~lde-a face cu 0 exceptic de la regula, pril1 faptul ca, de eele maimulte ori, ceilalti intrerup taecrea: Dadi semnaleleinregistrate au indieat faptul ca il1terlocutonIl dumneavoastra

mediteaza, mai exact daca acesta este adancit in meditatie,atunci este posibil ca el sa niei nu observe imediat tacereadumneavoastra. Dureaza cateva momente pana cand un omcufundat in ganduri sesizeaza dintr-o data ca un anumit

zgomot* nu se mai aude. Oricine i$i poate aminti ca, la $coala,in timp ce profesorul il urmarea pc un coleg care nu era atent,se oprea din vorbit, privind spre victima, care nu i$i dadeaseama pentru cateva cIipe ea toate privirile erau atintite (euveselie) spre el! In aeest context, ma gandesc mereu lapcrsonajul lui MARK TWAIN, Tom Sawyer; el $i colegul saude banea se jueau, lasand un gandacel sa mearga pc tablita descris $i marcand puncte cand insecta fugea intr-o parte sau alta

* Va rugam sa nu va suparati, daca numil11 "Zg01110t",in acest context, sunetulvocii dumneavoastrii. Acest l11ecanisl11este valabil pentru toate zgol11otclc,de pi Ida 111uzica,ventilatoarele, autol11atele de cafea, etc.

104

a tablitei, pana cand intreaga cIasa privea faseinata cumineheia profesorul jocul. ..

5.3.5 Mi~carile sprancenelor

o mare parte a mi$carilor sprancenelor se produc in relatiecu formarea ridurilor sau ca 0 pregatire a acestui fenomen.Daca, insa, numai se ridica dintr-o spranceana sau dinamandoua, acest lucm reprezinta deja un semnal in directiacclor care sunt emise mai accentuat la formarea ridurilor. In

afara de aceasta, in acest cadru putem opera numaisimplificand lucrurile in linii mari. Prin urmare, nu vom faceo analiza detaliata a posibilelor mi$cari de cate 0 jumMate demilimetru, oricat de fascinanta ar fi aceasta intreprindere. Celmai mult invatati despre sprancene printr-o observatic cu unscop precis. Sa facem un mini-experiment: priviti 0 datasprancenele unci persoane, careia va adresati (in modintenti<,?nat) spunandu-i pe nume, dar stalcind U$or acestnume. In lac de Marcu, spuneti, de exemplu, "Ei, Marco" sauceva de acest fel.

5.4 Mijlocul fetei (Interpretare)

Sa inccpem cu ochii. In definitiv, nu se spune pe nedrept caomul ar fi un "animal cu ochi", deoarece recepteaza peste80% din totalul stimulilor prin ochi. Cel putin,aceasta esteopinia ,,$tiintifica", iar unii cercetatori consideri'i ca acestprocent depa$e$tc chiar 90% *.

A$a cum am mai amintit 0 data, ochiul poate fi considcratatat 0 "fereastra spre lume", cat $i 0 "fereastra spre suflet",a$adar spre procesele psihice interioare. Aceste procese sunt

* A~a cum se poate deduce $i din cereetiiri de data recenta, de pildii dinexcelenta lucrare a lui ASHLEY MONTAGU, "Touching", exista tot maimulte dubii cu privire la enuntul de mai sus. Pare sa fie tot mai probabilfaptul ca un organism, mai cu seama al unui mamifer, preia majoritateainformatiilor la nivelul pielii. Oricul11, aici sunt antrenate $i pereeptii foartefine care, in cadrul unei discutii, nu sunt foarte eficiente. De aceea, incontextul nostru, "vechea" abordare pare (inca) absolut satisfacatoare.

105

.- -_mUm _ J

Page 55: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

insa intr-o stransa legatlml cu procesele intime suflete~ti ~i degandire ale omului. De aceea, in cadrul analizei noastre,informatiile nu Vor fi discutate amanuntit. Nu vrem sapracticam telepatia, respectiv sa ne apropiem de aceasta, ci .

,vrem doar sa intelegem mai bine semnalele dirijate spreexterior, care sunt emise curent. A~adar, ne Yom concentraatentia mai mult asupra acestor semnale, respectiv numaiasupracelor dirijate spre interior, care se refera la receptareamediului inconjurator, respectiv la nereceptarea, pe moment,a acestuia.

5.4.1 Privirea directa, ferma, deschisa

Multa lume crede ca ar trebui sa adopte 0 privire directa,fixa, cu pupila nemi~cata, spre deosebire de privirea"mobila". Dar aeest lucru nu este valabil, pentru ca 0 privire"fixa" este tot una "mobila". Ganditi-va numai: Daca vaamintiti cand ati privit pc cineva intens in ochi, pentru ultimaoara (va mai amintiti?) ...

V-ati uitat 1n ochii acclei persoane, nu "intr-un singurochi". Aceasta inseamna ca privirea dumneavoastra s-aplimbat continuu de la un ochi la cclalalt! Daca ultima

dumneavoastra cxperienta de acest fel este atat de indepartata,incih nu va puteti reprezenta procesul respectiv in momentulacesta, mergeti la oglinda ~i incercati sa stabiliti un "contactvizual" cu dumneavoastra in~iv~i!

Stop.

Aveti in fata ochilor mintii' 0 imagine clara a acestui

proces? Daca da, ati inteles ca .Q.12riyire ferma trebuie sa fiemobil~!. Daca am privi pe cineva cu adevarat drept in oehi (=intr-un ochi) (adica I-am fixa), atunci senzatia de provocare arfi deosebit de stranie.

Prin urmare, nici nu este de mirare faptul ca nu ne simtimtocmai in largul nostru in prezenta anumitor oameni, care au"invatat" ~i au exersat contactul vizual intr-o forma exagerata.Dadi, de exemplu, avetiocazia sa stati de yorba Cllmembri ai

106

"Bisericii Scientologiei" (numita ~i Dianeticii)*, (care exista~i in Germania), yeti putea observa aceasta permanenta

PEiYi~e_fix[i,. Dadi aceasta ~~t~Jl1sgtita ~i de un "zambet"[l1ghetat, abia schitat, despre care "gunoscatorii" sistemului

·s.p111ldi"radiaza", atunci se accentueaza ~i mai mult impresia- c~ avem de-a faGeGlIO"PefSOana" ciepersonalizata,. progralIlClta.'c.a.. ~l-11r()b()!.Observatii similare se pot face ~i referitor la--absolventii americani ai unei serii de "cursuri in -est", cat si, ,

Cll privire la adeptii anumitor secte ale tinerilor ~i chiarprivitor la participantii la uncle a~a-numite seminare deretoricii!

Sa retinem, deci, ea 0 privire "fenna" este ~i 0 privire plinade viata. A~a cum tot ceca ce este viu pulseaza, tot a~a este ~ipupila in continua mi~eare, deplasandu-se incoace ~i incolo pcfractiuni de milimetru.

5.4.2 Contactul vizual

Ca regula, a~ dori sa propun unnatorul enunt:

Contactul vizual se nume~te contact vizual, deoarecerealizeaza un contact.

Dar contactul vizual poate ~i evita acest contact, chiar dacapare ca 11cauta. Acesta este cazul cand fixam pe cineva cuprivirea (ca in exemplele mai sus mentionate). 0 regula aunor instructori de retoricii ~i de comunicare spune, de pilda,sa n~lJitam insistent~i cu precizie la radacina nasuluipersoanei din fata noastra. Dar aceastaatitudineIIllPoatestabili un contact real, apropiat, plin ..de intelegere, ci,dimpotriva, instraineaza! In afara de aceasta, la privitul tintaintr-un punct, mis,carea pupilelor devine minima, astfel incatcu greu mai poate fi perceputa cu ochiulliber. In vreme ce_Q

,priyire. vie, prin care se "co linda" deJa pupila lapupila, este,genlJL deprivire l"l care ne referiIl1,c~l1ciyorlJlrn, ciesprecontactul vizual!

* N,t.: In original: "Church of Scientology" (Dyanetics)

107

Page 56: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

A~adar, teoria afinna ca oc4iular fi unexcelent indicato]_al.manifestarii interesullJi.Nll1.1itatifnsa c~poate-Ii-numai· unindicator, pentru ca§i zona toracelui (v. cap. 4.2.4), cat ~igura(vezi maijos)joaca.aici unro! important:--

La contactul vizual putem pomi, deci, de la ideea conformcareia "comunicarea" s-ar desfa§ura "bine". Ce se intampIa,insa, daca se evita contactul vizual?

Mai intai, din nou un experiment: Purtati 0 discutie cucineva, povestind fiecare, pe rand, cate ceva. in cazul in careputeti lega 0 conversatie cu un vecin sau cu un coleg, pana sacititi mai departe, ar fi excelent. Veti fi atent la contactul vizual~i yeti incerca sa stabiliti ce este un contact vizual "bun".

Stop.

Daca ati avut ocazia sa faceti aceasta incercare, ati putut,pl'obabil, sa faceti unnatoarea constatare:

in opozitie C{l opinia curenta, contactul vizual"bun"n_ueste continuu, ci intelegem prin contact vizual "bun" faptu-Ieaascultatorul 11 prive~te pe vorbitor (aproape) permarieJj!~intimp ce vorbitorul se uita la ascultator mai rar. Acest lucru seleaga de faptul ca pl~pute!TIgandi in!~!:ls~i, in acela~Ui!DP_,

prelua informatii care sunt irelevante pentru acest proces alg~nc!irii.D~aceea prive~te un ganditor adesea spret<!Y_<l!l~rca~i cum acolo ar sta ceva scris) sause uita intr-.2 .R9:!1~,respectiv in jos. Aceasta privire nu este, in realiiate,-:Oprivire,pentru ca, in acel moment, respectivul nu percepe riiink_ illmod con§tient. "Prive~te in sine" sau lOsecufunda in ganduri".

A$adar, cu cat cineva trebuie sau vrea sa se gandeasca maimult la ceea ce va spune, cu atat este mai mare probabilitateaca, pe aceasta durata, contactul vizual sa se Intrerupa!

$i acest aspect 11 puteti testa, avand in vedere un scoppreCIS:

5.4.3 Un experiment eu privire la eontaetul vizual

Puneti cuiva 0 intrebare, la care ~titidi persoana respectivava trebui sa se gandeasca. De exemplu: Ce ai facut

108

alaltaseara? Sau: Cand ai fost ultima oara la cinematograf?Sau: Poti sa silabise~ticuvantul "Ni.imberg"de la coada la cap?

La acest experiment, yeti constata ca majoritateapersoanelor, in momentul in care faceti introducerea (asculta,vreau sa te intreb ceva), se vor uita drept la dumneavoastra,pe urma, in timp ce se gandesc, vor privi in alta parte §i apoi,Inca privind In alta parte, vor incepe sa vorbeasca. Abia laultimele cuvinte (sau dupa aceea) se vor uita din nou ladumneavoastra.

Dumneavoastra, in schimb, ca orice ascultator carc cultivacontactul vizual "bun", v-ati uitat tot timpulla persoana dinfata dumneavoastra, pentru ca aceasta, la privirile de controlfugare, aruncate cand ~i cand (oare ma asculta?) sa poatainregistra atentia dumneavoastra de fiecare data!

5.4.4 Inca doua experimente!

Incercati 0 data ca, in cadml unei discutii, timp de ca. 10 Iminute sa va ganditi la fiecare afirmatie, inainte de a 0 spune!Veti constata ca vi se pare aproape imposibil!

Rugati apoi alte persoane sa incerce acela~i lucru ~i.consultati-vacu acesteaasupra dificuItatilorpe care Ie intampinati.

Ca un al doilea experiment, puteti incerca urmatomllucm:Priviti peste umar 0 persoana care tocmai va vorbe~te! Vetiobserva ca vorbitorul inregistreaza acest fapt cu coadaochiului, chiar daca nu s-a uitat direct la dumneavoastra. Seva intrempe, poate chiar se va uita in jur, sa vada ce v-a distrasatentia!

Aceasta inseamna ca, de§i ne uitam deseori in alta parteatunci cand ne gandim la ceva, percepem totu~i cate unsemnal cu coada ochiului, daca suntem sensibili. Exista Insa~i oameni care nici nu observa astfel de lucmri, care vorbesc"cu incapatanare" inainte, indiferent ce semnale incearca cudisperare sa Ie trimita lumea din jurullor, cand nu vrea sa iiintrerupa direct.

Aceste doua experimente va vor mari capacitatea dereceptare ~i va vor putea fi de mare folos in legatura cu celemai jos mentionate.

109

Page 57: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

5.4.5 Contactul vizual ca strategie?

Cu toate ca a~ vrea sa va sfiHuiesc stamitor sa nu folositi"contactul vizual" ca "strategie", deoarece acest lucm ducenegre~it la aberatii, dupa cum ati citit la punctuI5.4.l, a~ dorisa atrag mai intai atentia asupra urmatoarei reguli:

Contactul vizual in sensul privirilor de controlreprezinta un aspect esential al succesului unei discutiipurtate.

Accentul cade pe "un aspect esential". Pe de 0 parte,descrierea experimentului (v. Cap. 5.4.3) v-a indicat 0

posibilitate care cuprinde privirea scurta de control. Pc de altaparte, estc 0 realitate faptul ca, in timp cc gandim, ne uitam InalUi parte. Accasta ne aducc la idcea unui pacat alnegoderilor care, din pacate, cstc tacut mult prea des:

Va amintiti de exemplul nostm de conversatie la 0petreccre, In care va interesati de ma~ina vecinuluidumneavoastra de masa (v. Cap. 4.2.3)? Daca am dorivrcodata sa privim accasta situatie ca pc un exemplu denegociere, Yom tine scama ca modificarea bmsca a pozitieicorpului era doar un indiciu important! Dupa ce ati spus pretulpe care l-ati fi putut plati, el s-a aplecat deodata spredumneavoastra (deplasandu-~i, bmsc, centml de greutate alcorpului), In timp ce replica: "Mult prca putin".

Imaginati-va ca ar fi trebuit sa reflecta,ti la ofertadumneavoastra de pret. In acest caz, v-ati fi uitat probabil intavan, calculand care sunt calitatile ma~inii, dupa spusele lui.Poate ca v-ati fi gandit: "Spune ca anvelopele ar fi noi, ca arfi ~i 0 instalatie stereo ... ". Imaginati-va, In continuare, ca atifi tacut oferta de pret fctra a stabili Inca un contact vizual.Atunci, s-ar fi putut foarte bine ca el sa 19i reia pozi,tiarezemat, pana cand v-ati fi uitat din nou la el. Acest lucminseamna: Nu a,tiputut deloc sesiza indidul esen,tial pentrustrategia dumneavoastra privitoare la pre,t! Astfel incat,pentm practica zilnica putem deduce ca, In astfel de situatii,trebuie sa gandim abia "la sfar~it" ~i trebuie sa 11mai privim

110

o data pe interlocutor, pana sa ne divulgam informatiile.Numai a~a putem sa ~i folosim interpretarile noastre asuprasemnalelor limbajului corpului. La ce folosesc toatecuno~tintele, daca nu pot percepe semnalele necesare, fiindcanu ma uit?! (De aceea, recomand sa faceti primul exercitiu dinCap. 5.4.4 ori de cate ori este nevoie!)

Un ultim punct al strategiei contactului vizual s-ar referi laoamenii timizi s~u sfio~i, respectiv la ceicare par sa evitecontactul vizual. In asemenea cazuri, reactionam de multe origre~it, sim,tindu-ne stanjeni,ti ~i chiar privind in alta parte.Judecati doar: Daca, din anumite motive, celalalt nu se poateuita direct la dumneavoastra (v. ~i Deosebiri culturale,Cap. 9), acest lucm nu Inseamna automat ca el nu vrea sa fievazut de dumneavoastra! Daca, In schimb, dumneavoastra ilpriviti In fata (fire~te, tara sa va uitati "fix" la el ~i, dadi esteposibil, chiar Incretindu-va fruntea aproape imperceptibil!),atunci micile sale priviri de control fugare ii vor arata ca nueste "neglijat", desconsiderat, neluat in serios etc.

De altfel, In acest punct, sunt intotdeuna intrebata laseminar: "Da, dar ce facem cu interlocutoml care este sa~iusau se balbaie sau are vreo altfel de infirmitate?"

Raspuns: Omul sa~iu are deja destule probleme atuncicand acest defect (a~a cum se intampla in mod frecvent) estecombinat ~icu 0 deficienta (partiala) a vederii. De ce sa il maipedepsim ~i noi, Impiedicandu-l sa fie privit? In plus, un omcu 0 infirmitate sufera mai ales din pricina faptului ca semeniisai nu il lasa niciodata sa uite ca este "altfel" sau ca este"handicapat"! In acest caz, tendinta noastra de a ne uita in altaparte rezulta, dupa parerea mea, din propria noastra jena sauindispozi,tie, nu pentru ca am dori sa il "ajutam" pe celalalt,cum se afirma adesea cu usurinta.

Privitor la cineva care s~ balbaie: Fara a dori sa ne referimaici la teoriile psihanalitice sau la altele, putem spune lamodul general: majoritatea balbaitilor nu au un defectfiziologic care sa determine acest mod de a vorbi. Ramane,a~adar, doar posibilitatea unui motiv "psihologic". Oricare arfi acest motiv (teoriile difera in acest caz), efectul obtinut

111

Page 58: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

ramane totu~i mereu acela~i: Balbaitul eonstrange hanea dinJurul SelU sc1fi aeorde mai lllultc1aten,tie deeat unui neblilbdit.

Cei care 11 asculta trebuie sa se concentreze mai mult, pentrua-I intclege.

Acela~i lucru este valabil ~i pentru oamenii care vorbescextrem de incet sau de necla.I (de pilda gangavii)!

in acest moment, participantii la seminar sustin ca astfel deoameni ar deveni nervo$i daca ar fi priviti. Oar acest lucm nueste adevarat! Mult mai adevarat este ca ace~ti oameni scenerveaza (pc bun a dreptate) cand cineva Ii se uita i'n gurc1 tottimpul, ceca ce multi ascultatori fac automat ~i incon~tient!Ca oricare altul, cu care ati incerca sa faceti accst lucru!Aceasta nu inscamna insa ca nu putem sau nu avem voic sa iiprivim i'n oehi pe ace~ti oameni! Tocmai acest semnal al

contactului vizual va va imbunatati contactul cu cineva,$i nuevitarea acestuia, deoarece vc1 este penibil!

5.4.6 Marimea pupilelor ca semnal?

Cu siguranta va este cunoscut faptul ca pupila se adapteazain functie de luminozitate. Sa ne gandim numai la pisicanoastra, la care acest proccs este u~or de observat, deoareceproportia de marire, respcctiv de l11ic~orarc a pupilei este maivizibila decat la noi. Oricum, ~i pupila omului se strange inmod reflex daca este luminata cu 0 lanterna. in acela$i fel,pupila sc large~tc daca mediul devine intunecat. Oamenii de~tiinta au stabilit caac~st refle)( apare nu numai la modificareaIJJminozitiitii, Ci~$i la cre~terea, respectivIa. scadeieaint~resului! Aceasta teorie a avut ca rezultat 0 sumedel1ie depublicatii pseudo-~tiintifice, motiv pentru care a~ dori sa facun scurt comentariu pe aceasta tema.

A~a cum oamenii din popor au obscrvat, un individ alecarui pupilc sunt stranse face 0 alta impresic asupra noastradecat unul cu pupilele larg deschise. Primul tip de privire 0numim "patrunzatoare". Se spune despre cineva, de exemplu,ca ar avea "ochi$ori de porc", adica ochi mici. Ultimul tip deprivire este, de obicei, perccput ea "privire deschisa", chiardaca pleoapele nu sunt poate foarte deschise. Cei,miQPi au

ochi "frumo~i", pentru ca au pupila mai mare, pentm aeompensa vederea proasta. Dc aici rczulta faptul ca un omcare vede foarte bine va da impresia, poate, ca ar avea privirea"patrunzatoare". Mai departe, merita 'sa reflectamla faptul caluminozitatea trebuie sa ram an a absolut aceea~i cand sedore~te sa se interpreteze dilatarea momentana a pupilelor cainteres, iar Ingustarea lor, ca dezinteres!

- in afara de aceasta, avem, in general, prea putin "simt"pentru a ~ti cat de mare ar trebui sa fie, de fapt, 0 pupila "laun moment dat", pentru a putea evalua sporadic, din dnd Incand, marimea pupilelor ca semnale. In fine, 0 Ingustare apupilelor (daca ar fi indeplinite toate conditiile, in urmaobservatici!) ar putea insemna dezinteres, dar: ~l11Y~Zlltdi unom care ar dori sa "prelucreze" (sa gandeasca) informatiile pegare tocmai le-a primit, "cade pe ganduri", aeest proees'petreeandu-se ehiar eu i'ngustarea pupilei! Este ca ~icum arvrea sa spuna: "Acum, pe moment, nu mai imi dati, va rog,alte date, pana cand nu Ie analizez pe cele primite. "Acestproces indica un interes puternic, pentru ca, In cazul unuiintercs mai putin viu, ne-ar fi putut lasa sa vorbim maideparte, rura a emite semnale "de protectie" de vreun fcl.

De aici putem vedea cat de "exacte" sunt infomlatiilc degenul unnatoarelor: Jntrebati-va parteneruldacava. i1.1be~te~i, cand va raspunde, fiti atent la marimea pllpjleisale."

5.4. 7 Mu~chii oculari

A~a cum am mai aratat, exista doua parti ale ochiului pccarc Ie putem lua In considerare*. Pe de 0 parte, ar fi pupila,iar pc de alta parte, Intregul ochi, respectiv mi$carile pleoapelor.

Astfel, sc vorbe$te, de pilda, despre ochiul .."camufla(,cand plcoapa superioara este coborata. Acesf1ip- de pi-T\!lrecste asociat cu 0 Iimitare a perceptiei. Aceasta ar putea fitrecatoare (pret de 0 secunda), sau poate dura mai mult(cateva minute). Din nou, multi autori interpreteaza acestfenomen drept "dezinteres" (v. Cap. 5.4.6).

* Unde nu vom lua in considcrarc formarca micilor riduri din jurul ochilor.

112113

~. ~ J

Page 59: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

Si mai puternic mascat decat ochiul "camuflat" estegcmul_"acoperit", la care pleoapa superioanl este aproape inchisa. Sila ochiul "inchis" este acoperit organul de simt cu ajutorulcamia vedem, de exemplu cand manifestam neincr~derercandmeditam la ceva, cand suntem agresati; a~adar, in momente incare nu vrem sa vedem prea multi Ceea ce insa am spus panaacum despre formarea ridurilor de pe frunte, este valabil inmasura ~i mai mare pentru ochi: Se mi~ca tot mai multimu~chi in relatie unii cu altii. Mi~carile pleoapelor se producatat impreuna cu mi~carile sprancenelor, cat ~i impreuna cumusculatura gurii! De aceea, este ~i aici valabila regulaconform careia trebuie sa invatam sa inregistram semnaleleprimare ale ochilor in combinatie cu aceste caracteristicisecundare, primele in mod con~tient, iar ultimele simultan,dar incon~tient.

Pentru exersarea perceptiei, sunt adecvate experimenteledeja descrise, cat ~i urmatorul: Rugati pe cineva sa vapovesteasca ceva. Expunerea sa trebuie sa dureze ceva maimult, deci cateva minute. Intrebari cum ar fi "Cum a fost inconcediu?" sau povestiri despre un film vazut sunt cele maipotrivite. Prin urmare, i s-a cerut informatia persoaneirespective, astfel incat aceasta (incon~tient), va presupune cava fi privita in timpul ascultarii (atente). Dar dumneavoastranu faceti acest lucru! Chiar daca insa~i persoana in cauza nuva prea prive~te, fiindca se gande~te (v. mai sus), va constata,cu ocazia micilor priviri de control, ca nu are loc nici un

, contact vizual. Acest fapt este resimtit de ea drept un semnalincongruent din partea dumneavoastnl! Se va intrerupeimediat, respectiv va intreba: "S-a intamplat ceva?" sau cevaasemanator. Iar dumneavoastra 0 asigurati ca "nu este nimic"sau 0 indemnati: "Spune mai departe."

Atentie, dupa repetarea de doua sau de trei ori a neatentieidumneavoastra intentionate, de regula, persoana va devenidescumpanita sau se va supara (pe buna dreptate). A~adar, nuexagerati!

Cu toate acestea, astfel de incercari ne exerseaza enormochiul, deoarece provodim inten,tionat anumite semnale ~i,114

pentru exercitiul privitului, nu trebuie sa af;lteptampana candacestea apar candva, intamplator!

Chiar daca am umplut deja pagini intregi cu discutii asupraprivirii, nu am vorbit inca despre nici un fragment alposibilelor informatii. Dar, dupa parerea mea, ~i aici estevalabil faptul ca mai putin inseamna, mai curand, mai mult.Daca invatati sa fiti atenti la aspectele enumerate, atuncivedeti deja, ca persoana experimentata, mult mai mult decatinainte!

Din punct de vedere tehnic, mijlocului fetei ii mai apartinatat nasul, dh ~i zona obrajilor (~i, fire$te, urechile). Dar,intrucat posibilitati1e mimice ale nasului ~i ale urechilor suntminime, nu yom intra in detaliu in acest caz. Acela~i lucrueste valabil ~i pentru zona obrajilor, de$i a$ vrea sa atragatentia eli un om relaxat se manifesta alifel in zona obrajilor;decat unul stresat!

Si, ca ultima informatie, un indiciu combinatoriu:

1'Jllsepoate destinde zona ochilor, atata timp cat gura estecrispata ~i invers!

5.5 Gura ~i barbia (Interpretare)

A~a cum s-a aratat deja, pe scurt, la punctul 5.2.3, gura s-adezvoltat din gatlejul primar, pe care il au chiar ~iorganismelefoarte simple. Acesta reprezinta singura lor legatura cu lumeaexterioadi, deoarece nu dispun nici de ochi, nici de urechi saude extremitati (cu corpusculi tactili).

De aceea, poate, nici nu este de mirare cand observam ca.9~.yginta.acuta de p~rceptie seasoci<t~~i,adesea eu 0 gura pejUln~tat~ sau complet deschisa. (Si atunci dnd ne' iniramr~manem cu gura cascata.)

Invers, se poate observa cum ni se strang buzele atuncicanel nu vrem sa percepem ceva.Cuta de dezaprobare dinj~~ulgl1.fil,15e-'caredeja'an1'~~111iit-o,este un bun exemplu inacest sens.

115

Page 60: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

1111

'il,1111

'''III

Dar 0 gura stransa poate indica ~i faptul di nu vrem salasam sa ne scape nimic"in afara"*, de pilda cand cineva nuvrea sau nu are voie sa se exprime sau c~nci~ineva se teme sadivulge un secret, r~_spectivdlnd cineva "i~i mu~cabuieIe",pentru a nu Eisa sa-i "scape"vreUll gancl.---Daca facqi ambele experiineriteprivitoare la formarearidurilor fruntii, yeti percepe drept caracteristica secundara,gura. Dadi, dimpotriva, atentia va este fixata asupra pozitieigurii, atunci caracteristici secundare sunt ochii ~i/sausemnalele fruntii.

Experimentul tlOStru referitor la fonnarea ridurilorverticale de pc frunte va include intotdeauna ~i gurasubiectului. Pentn! a putca sa exersati ~imai muIt ~ipentru aavca inai muIta "munitie" pentru aceia~i subieqi, vaprezentam, in continuare, un experiment, la a carui executareva yeti concentra, in principal, asupra gurii:

5.5.1 Un experiment eu privire la grimasa gurii

Cand trebuie sa facem un efort, de muIte ori inchidem gura.Unii scot varful limbii, altii strang din buze (adesea intr-ostrambatura). Cand yeti sta la 0 cafea sau la 0 bere cu prieteniidumneavoastra, fiti atenti la reaqiile lor cand Ie yeti sugera safadi unnatoarea incercare: A~ezati-va in palma trei monede ~iaratati-Ie grupului de prieteni, cu urmatoarea intrebarc: "Cinepoate tine strans in mana accste trei monede, in acela~i timplufmdmoneda din mijlocul gramezii ~iimpingand-o injos, taraa sprijini in vreun feI mana sau monedele? Prin urmare,aceasta inseamna ca monedele trebuie tinute tot timpul intr-omana." Apoi dati monedele unui voluntar.

Ceca ce puteti urmari in continuare, sunt semnale care aparintotdeauna in cazul concentrarii "normale", dar ~iin situatiilein care cineva face un lucru pentru prima oara. (Cine nu atacut inca niciodata astfel de incercari, va constata cat deputin i~i poate controla mi~carile mu~chilor degetelor,deoarece i~i folose~te in acela~i timp $i musculatura mainii,pentru a tine strans gramada de monede!)

* Tocmai in legatura cu asemenea semnale ale gurii, "limbajul mainilor"poate oferi, adesea, informa(ii suplimentare (v, Cap,G,3)

116

5.5.2 Coltnrile gurii

Printre trasilturi1eescntiale ale expresiei fetei se numara $icolturile gurii. In continuare yeti gasi trei chipuri carora Ielipsqte gura (7b). Dumneavoastra trebuie sa completatidesenul $i anume, la fetele notate cu A, B $i C, sa desenatigura, descrisa cu a, b ~i c:

a: ridicarea aproape imperceptibiUi a coll1Hilorgurii,b: nici ridicarea, nici coborarea colturilor gurii $i, in fine,c: colturile gurii coborate, de asemenea aproape imper-

ceptibil.

c=J c=Jc=Ja

b

® ®®A

BC- Fig. 8

Este absolut uluitor cat de muIt se schimba intreaga

expresie a figurii $i nu trebuie sa se piarda din vedereurmatoarele:

Formele de expresie a mimicii fetei din eele trei domeniisunt valabile numai asociate, ea semnale ee pot fiinterpretate.

Nimeni nu i$i poate cobori colturile gurii macar 0 fractiunedintr-un milimetru tara a-$i mi$ca, in acela~i timp, alti mu~chiai fetei!

117

Page 61: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

5.5.3 Gura stransa

Intr-una dintre caqile sale, Eric BERNE descrie urmatoml

experiment, in care nu numai mu~chii fetei, ci ~i mu~chiispatelui lucreaza impreuna cu colturile gurii: A~ezati-va cuspatele drept ~i contractati mu~chiul anusului. Acumaplecati-va u~or ~i incercati sa va ridicati, tara a va sprijini ~itara a pierde contralul asupra mu~chiului contractat al anusului.

Stop.

Ati fost destul de curio~i sa faceti aceasta incercare? Dacada, atunci ati constatat cu siguranta ca incordarea mu~chilors-a "extins" pe ~ira spinarii in sus, pana la gura. Aceasta formade gura incordata ~i u~or tuguiata este 0 alta forma de gurastransa, diferita fata de cea cu buzele stranse drept ~i cucoturile gurii indreptate in jos. Prima forma descrisa esteparafrazata in engleza americana prin expresia "tight-ass"( ~ . t")n.t.: ,,1l1cma .

Cand un american spune despre cineva ca ar fi un "tight-ass" (n.t.: "incuiat"), el vrea sa spuna mai multe lucmrideodata._ 1J.1luldin.:.~eI1~uri .a~·.fi .caacest. om este. "crispatsuflete~te", adica nu este nicideschis, nici spontan In

sperantele lor e~ueaza. Acest lucru ii amara~te. In anii dematuritate, ace~ti oameni au adesea 0 linie subtire in loculunde ar trebui sa fie buzele. Mai tarziu, coborarea colturilor

gurii devine cronic a, dar se asociaza ~i cu strangerea buzelor,un fenomen care cere forta ~i se realizeaza prin forta

mu~chilor. Acest proces duce la formarea liniilor adanc"brazdate" in jos, care pornesc de la colturile gurii. Astfelincat, aceastagllr~nstran~~illl11odcr()nicdenota de multe oril!!!_gI114~:z:iluzionat, nemu1tUIllit sat! nefericit,camia cu greu i_~.maipoate intra "in voie". De opicei, asemenea oameni se;:!JJ1Qcompatimesc ~i, in general, Ii .se pare ca totuleste

J1].~rozitor, deplorabil sau "imposibil" (v. ~i Cap. 8.6.1 ~i8.6.2).Dar exista ~i un alt fel de gura stransa, in care gura

"stransa" este mai cura~d cu buzele tuguiate, ca ~i cum ar vreasa fluiere pe tonuri inalte.

o tigurii nCl11ultumitii, dczaprobatoarco figurii vcsclii, mul!umitii

Fig. 9

De aceea, informatiile pe care Ie oferim in continuare cuprivire la colturile gurii inseamna, automat, ca aceste semnale"antreneaza" mereu altele.

Am explicat deja ce inseamna gura stransa la un momentdat. Aici este yorba des pre oamenii a carar gura a fast stransClatlita vreme, incat s-au format cute adanci, indreptate in jos,in juml gurii (v. Cap. 5.4). ~i anume, am vazut ca aceste liniipot fi provocate de 0 boala sau de un destin zbuciumat (v.Cap. 5.1), dar adesea pot fi rezultatul unei evolutii care arputea fi descrisa astfel: In tineretc, ace~ti oameni aveau incailuzii! (La cei tineri se poate observa cum colturile gurii aumai cunlnd tendinta de a se mi~ca in sus.) Apoi, oamenii i~ipierd iluziile, una dupa alta. Tdliesc frustrari, suntnemultumiti, vad tot mai mult cum telurile, dorintele ~i

o figura foarte vesela ~i multumita ~i una nemultumita ~idezaprabatoare se deosebesc enorm din punctul de vedere alsemnalelor complexe:

118119

.

Page 62: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

manifestarile sale. Un altsensar fica respectivapersoana esteexagerat de retinuta (~i, de asemenea, zgarcita), astfeJ incatcuvantul "retinere" este folosit atilt in sens propriu, cat ~i IIIsens figurat. In fine, ,sunt l1umiti astfcl ~i acei oameni can,~§~agata de 0 tesatura deasa de comandamente morale ~i care, Inacela~i tiinp, Ie iriterzic ~i tuturor celodalti s~LsecQl11Porteliber. Cil1eva care porne~te 0 campanie de "filme curate",pentru ca nu are voie el Z/lsu("i sa vada filme "rele" (deoareceprogramele sale 0 interzic) ~i care vrea acum ca ~i ceilalri'sase comporte conform moralei sale!

Din nou ari putut vedea cum explica Intelepciuneapopulara relatia dintre crisparea fizica ~i cea psihica. Dadi llegandim la aceasta dependenta reciproca dil1tre trup ~i suflet ­nu ne dam seama, oare, Cll uimire, cat de minunatfunctioncaza corpul nostru? (~tiind ca, In acela~i timp, suntinfluenratc ~i nenumarate procese autonOfne. A~a se reduce,de pilda, rezistenta piehi la cmorii; hormonii sunt inf1uentatide dispozirii ~i, la randul lor, influenteaza reactia pielii etc.).Din acest motiv, prefer viziunea orientala, care nu spune "euam" un corp, ci:

X I-'--'----------~~;~~~~~~:--------------1Exact in acest fel, semenul nostru "este" corpul "sau". De

aceea, corpul vorbeste intotdeauna ("odata cu noi"), atuncicand comunicam (~au cfmd suntem singuri). In ceea ceprivqte colturile gurii in acest context, ele nu reprezinta doarun instrument de emitere a unor semnale (ceilalti putand "citi"enon;n de mult din colturiIe gurii noastre - ~i invers), ci tocmaide aici poate fi cel mai u~or inteleasa legatura dintreinjluentarea reciproca a trupului ~ia sufletului:

5.5.4 Smile! tIn chineza, acest lucru s-ar traduce astfel: "Cine nu poate

zambi, sa nu i~i deschida magazin."

* N ,I.: Trad, din lb, eng.: "Zambe~tel"

120

---

Prin aceasta, Intelepciunea orientala vrea sa spuna nunumai ca un proprietar ursuz al unui magazin influenteazanegativ clientii (care, apoi, nu mai revin), ci vrea sa spunaceva ~i despre a1catuirea sufleteasca a unui asemenea om..:....llg.Olll..\::::tLe}Tllp9?te zambi"mLeste bun" nici Cllsine insu$i. Nueste impacat cu ..sine, este ..nelini~tit In sinea sa, estenemultumit.~.a.m.d. eu 0 astfel de fire, nu te pori dezvoltaIndependent ~inu pori avea succes, fie in comer!, in industrie,in sfera serviciilor, fie In orice alt domeniu.

Din aceasta cauza, managerii americani "dau afara" nunumai vanzatorii, ci $i cadrele de conducere care nu $tiu sazambeasca (7b)! Aproape ca s-ar putea spune: Cel putinincepand de la nivelul cadrelor de conducere medii, nu seangajeaza oameni carora Ie "cad" cronic colrurile gurii!

~i acum 0 noua experienta, care va va mira precis, daca 0faceti: Data viitoareLcand_\f~!ije~i "acrit' __Qintr~odis,cutie~iva treblli sa intrariimedlat In alta discutie, Incerc~ti sa z[lInbiti2-allasa iUnt~lniti pe urmatorulpartener.*" A

Ca prima impresie, propunerea pare, desigur, absurda. Inprimul rand, acum nu aveti nici un "chef' sa zambiti, iar In aldoi1ea rand, $titi ca puteti izbuti cel mult sa faceti 0 grimasa,dar nu sa zihnbiri.

Este $i adevarat $i fals.Este adevarat in masura in care observatiile noastre sunt

valabile ~i pentru dumneavoastra. Este fals din alt motiv:Chiar $i "grimasa", "zambetul silit" sau "ranjetul caraghios"care rezulta va forreaza sa va ridicari colrurile gurii!!!

Aceast fapt declan~eaza reactia in lanr, fiindd, intotdeauna,limbajul corpului $i sentimentele se conditioneaza reciproc.

_Daca va men,tineri timpde ca. 20 desecunde "ranjetul", semodifica brusc $iaproape bnltal$lsentimentul dumneavoastra!Mai intai, vi se pare "caraghios" ranjetul dumneavoastr~. Qallrmare, se transforma intr~unzambet u$or "fortat" aSltprapropricipersoane, ceea ce, oricum, este aproape un "zambet

--'iidevarat"\-------* In eel l11ai rau eaz, intre eele doua diseutii, va puteti retrage ir!tr~un lac

linistit, pentru a face aeolo ineerearea, ell llsile lnehise, spre a nu fi observatde ecilalti'

121

Page 63: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

Apoi yeti constata ca puteti din nou gandi mai clar, pentrudi v-ati mai lini~tit. In aceasta faza, va dati seama deseori capersoana care v-a suparat aHit de rau fie nu a ~tiut, fie nu a vrutacest lucru, fie nu "a putut" reactiona altfel in acel moment.

Intre timp, "zambetul" dum~eavoastra a devenit ~i "mailuminos" ..

Daca, dupa aceea, va adresati urmatorului partener, nuinseamna ca yeti fi neaparat radios, dar nici nu yeti da s.emne deindispozitie (care i-ar fi influentat reactiile, astfel incat ar fi fostmult mai mica ~ansa de a depa~i aceasta senzatie negativa!)

De altfel, atunci cand mediteaza, yoghinul sau calugarulZen ~ade cu gura u~or inchisa, ale carei colturi sunt ridicateaproape imperceptibil in sus. (Aceasta postura 0 puteti vedea$i la statuile reprezentandu-l pe Buddha.)

5.5.5 Gura deschisa

Ganditi-va la exercitiul in care incercati sa va relaxati zonagurii. Va mai amintiti, de asemenea, de cuvintele luiFELDENKRElS (29), din care reie$ea ca 0 biirbie relaxatatrebuie sa atarne in jos, dnd anumiti mU$chi nu 0 trag in susin mod con$tient (sau, in mod obi$nuit, incon$tient)? Omul"civilizat" nu i$i relaxeaza gura aproape niciodata. Poate doarin somn, cand aceasta relaxare poate merge atat de departc,incat valul palatin devine $i el "liber" $i, drept rezultat, se potproduce zgomotele cele mai ciudate.

Oar, in stare con~tienta, de trezie, nu starn tot timpul "gura­casca", cum ni s-ar sugera ca ar sta "prostul satului"; 0asociatie cat se poate de neplacuta. Prin urmare, mai bineinchidem gura, conform normelor pe baza c.arora am fost

educati. Deoarece: A tine_g~~~p~U!l<l~lel':ltinchisa constituie ~ .._.deprindere,nu 0 starenoffilalaa fiintei! --- -.---.-.- .. ·Privit in aceasiii lunlil1~;deschTslllgurii este intotdeauna

interpretat,J!iI!J~~l~l~t~1.Lde YQ.clcIc alli~nQ(ljullJi cOEP~!.':.li,drepto deschi~ere interio?r,a. Fie ca est~vorba despr~."a liisasK

"iasa" nl~teinforl':llatii( de exell1plu, cand tragelll aerin piept,pentru a vorQi), fie ca este yorba despre"a lasa§i!intre"l1.!$Jeinformatii, a$adar, de pilda, in momentul ascultarii unui lucru

122

eu intere§.c Ca posibile atitudini in functie de dispozitie,ZEDDlES (94) enumera, de exemplu:

I. Mirarea

2. Spaima3. Disponibilitatea de comunicare4. Stare a sufleteasdi receptiva $i agreabila.

In acela$i timp, autorul atrage atentia asupra unei "lipse adisponibilitatii pentru 0 actiune orientata", ceea ce el, in cazulunei guri adesea deschise, define$te drept "caracter slab",pentru ca, la rfmdul sau, este marcat de norme1e Vestului (guratrebuie sa stea inchisa!). Mentionez aceste lucruri ca

anticipare a Cap. 9, deoarece puteti ajunge la interpretarigre$ite foarte grave in legatura cu oamenii apartinand altorarii culturale, daca presupuneti automat ca altii ar reactiona lafel ca dumneavoastra! ~i anume, gura deschisa poate indica

lipsa disponibilitatii pentru 0 actiune orientata (aceastadepinzand, desigur, de caracteristicile secundare), dar nuinseamna ca, totu$i, cineva nu ar putea avea un scop precis,chiar dad ar tine gura deschisa (eel putin temporar).

5.5.6 Expresia acra a gurii

Dadi sunteti curio$i, puteti face un mml-experiment:A$ezati-va in fata oglinzii $i mancati ceva acru, respectivsugeti 0 bucata de paine, pe care ati inmuiat-o intr-un Iichidacru. (Daca insa beti ceva acru, nu va puteti urmari reactiileprea bine, deoarece paharul din care beti va acopera gura.)

Observati (dupa mai multe incercari) pe de 0 parte, cevedeti, iar pe de aWi parte, ce modificari puteti percepe(sesiza!) in interiorul gurii dumneavoastra.

Stop.

Ati incercat? Daca da, ati constatat cii la percepereagustului acru, limba ramane cat mai departe posibil de cenllgurii, impingand, in acela$i timp, maxilarul inferior in jos,de$i buzele raman lipite.

123

Page 64: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

.. " .

Acest fenomen are ca rezultat exterior 0 anumita expresiea gurii, care este greu de descris ~i care este numita expresiaV""acra .

Aceasta expresiedeacreala. apare, fire~te, atunci dndreceptam ceva drept "acrit", a~ad.ar-~i·la:seiizafinenepra~_~te,

. Cllm ar fi dezgustul, aversiunea, dispretul.De altfe1,acesteimpresii functioneaza ~i in cazul imaginarii unui lucm! Dacaati citit cu atentie, ati observat ca numai inchipuindu-vacuvantul "dezgust", ati putut simti, pret ~e 0 clipa, aceaexpresie acra pe chipul dumneavoastra (in cazul in care atisesizat-o) .

Oamenii care prezinta frecvent aceasta trasiHura suntuneori descri~i ca "mutre acre", a carol' expresie a suferintei fiprovoaca observatorului reactii similare. Din acest motiv,ace~ti oameni sunt evitati in general.

5.5.7 Expresia dulceaga a gurii

$i in acest caz va puteti a~eza mai intai in fata oglinzii,mancand ceva dulce, pentm a simti ~i a vedea ce putetipercepe. ($i, in plus, sdipati de gustul acm lasat de experientaprecedenta ... )

Stop.

Ati observat cum vi s-au intins buzele, apasandu-Ie ~1impingandu-Ie spre dinti?

Bineintcles, aceasta expresie aparc ~i in cazul situatiilorvesele, placute. Este de prisos sa spunem prea multe despreaceasta.

5.5.8 Barbia

Asemeni semnalelor urechilor, ale obrajilor sau alenasului, posibilitatile mimice ale barbiei sunt limitate ~i,pentm cei mai multi observatori, sunt aproape imperceptibile,mai ales cand se prive~te 0 figura frontal, ~i nu din profil. Inprincipiu, se poate spune: La incercarea de a se impuneenergic, se impinge barbia inainte (incercati ~idumneavoastra!),

124

in timp ce la resemnarea pasiva, barbia se trage mai curi'mdinapoi.

In incheierea capito1ului care se ocupa de semnale1e gurii,tineti seama ca intonatia (v. Cap. 8) este produsa preponderentcu ajutoml gurii ~i numai partial cu ajutoml laringelui ~i alcavitatii toracice. A~adar, aspectul intonatiei aproape ca iiapartine mimicii. Ganditi-va doar la pozitia gurii candpronuntati un 00000 sau un iiiii!

5.6 Semnale ale intregului cap

Am discutat deja despre un semnal a1 intregului cap, ~ianume despre lasarea in jos a capului, intr-o atitudine"i11chisa"in sine (v. Cap. 4).

Alte semnale, cum ar fi clatinatul capului sau inclinarea sa,sunt (in aria noastra culturala) destul de clare pentm a fiintelese.

Mai putin clara este interpretarea unui inclinatii oblice acapului, pentru ca tocmai aici exista (chiar ~iin lumea vesticii)diferente culturale (v. Cap. 9). In acest punct, yom atrageatentia ca inclinatiile laterale ale capului pot fi asociate cudificultatile auditive (a~a cum s-a aratat deja in Cap. 5). Maideparte, trebuie sa observam ca 0 inclinare a capului sprespate sau in jos, poate reprezenta, mai cu seama la cei carepoarHi ochelari, 0 incercare de a vedea mai bine (de pilda, laochelarii bifocali). Tocmai astfel de semnale ar putea fi gre~itinterpretate, adicii in directia atitudinii "inchise" sau"deschise", dnd se uita sa se ia in considerare caracteristicilesecundare, respectiv sa se execute controlul rezultatului.

~

Page 65: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

Capitolu16Gestica

6.1 Limbajul mainilor

Am amintit deja ca vorbitorul .(sau oratorul) ne poateconvinge cu atat mai mult, cu cat semnalele sale sunt mai

congruente in planul continutului ~i in cel relational. ~itocmai semnalele analoge ale gesticii (deci "limbajulmainilor") of era foarte muIte informatii asupra continutuluiverbal. Acest lucru este valabil in special cand nu vedem (preabine) fata vorbitorului, fiindca a intors capul, sau daca, dincauza luminii slabe, nu ii putcm sesiza mimica, respectiv dacaeste prea departe de noi. Chiar ~i in scenele de la televizor, pecare Ie priviti pentru a va exersa interpretarea, de eele maimulte ori vi se reveleaza gestica atunci cand apareintreagasilueta, dcoarece figura este prea mica pentru a-I pereepedetaliilc. Am aratat, de ascmenea, cat de greu este sa iticontrolezi mimica (v. Cap. 5.1). Aproapc la fel de greu insapoate fi sa "minti" cu maini·le. Astfel, daca cineva ar incercasa aqioneze calm in exterior, in ciuda zbuciumului sau

interior, niei nu ~i-ar da seama eu ee violenta i~i strive~temucul de tigara.

In acest context, yom face inca 0 data referire la fenomenul

muzicii corpului, respectiv chiar al dansului corpului (v.AnexaA, Pag. 233 ~i mai departe). Microanaliza arata ~i ea catinuta, pleoapele ~i mi~carile mainilol' con tin cele maiimportante semnale.

In ceea ce prive~te amploarea mi9cal'ii, aceasta trebuie safie interpretata in corelatie cu ritmul mi~carii.

126

6;1.1 Gesturi mari ~i mici

Atunci dnd sunt executate lini9tit, mi~carile ample au

patos ~i grandoare. STREHLE (84) Ie nume~te gesturile "unuimare domn, pe masura nu numai a naturii sale, ci ~i a meniriisale de conducator: Aceea de a da semnale care sunt intelese

pana departe". Daca este executat l'epede, acela~i gestare cutotul aIt efect. STREHLE (84) afirma: ,,(El) este expresia unuisentiment (afect) insufletit, nestapanit. A~a se exprima eelimpulsiv, oel bine dispus, cel incantat, cel furios."

Mai departe, STREHLE (84) spune urmatoarele despre. mi~carile ample:

In timp ce sunt impunatoare atunci cand sunt executate inlini~te ~i sunt forrate sau intimidate cand sunt executate cuvioiciune, misdlrile (ample), daca sunt executate febril, cuagresivitate, provoaca numai nelini~te ~i confuzie. Intruditges~:lrileample atrag atentia asupra lor, se serve~te de ele, fire~te,~i cel care vrea sa iasa in evidenta: ingamfatul, fanfaronul"arogant", laudarosul ~i, in general, omul ambitios, care vrea sase autodepa~easca." (Pag. 41)

Este evident ca gesturile mai putin ample produc impresiacontrara. De aceea, STREHLE (84) afirma:

"Cine, dimpotriva, nu vrea sa iasa in evidenta, preferami~carile marunte, care nu atrag atentia. Acestei categorii iiapartin cei mode~ti, cei simpli, care sunt mai muIt dedit par, ceicorecti, cei retinuti ~i plini de tact ~i cei emotivi, care nu vor sai~i etaleze sentimentele. Dar aici se incadreaza ~i cei prevazatori~icei calculati cu $iretenie, cei vicleni ~icei perfizi, care incearcape aceasta cale sa faca 0 impresie modesta, inofensiva. In afarade ace~tia, bineinteles, se incadreaza ~i cei lipsiti de energie ~imoldii de toate felurile." (Pag. 42)

Aceasta formulare a lui STREHLE (84) arata ca el atribuie

mi~carea de mica amploare atat ceIor mode~ti, care nu Val' saiasa in evidenta, cat ~i celor care doresc sa provo aceintentionat 0 impresie lalsa ~i, de asemenea, ceIor care

127

Page 66: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

gesticuleaza astfel din slabiciune, pentru ca, pur ~i simplu, nupot altfel! Aceasta ne arata din nou, dit de prudenti trebuie safim cand vrem sa interpretam un singur semnal, candincercam, a~adar, sa cream a "lista de cuvintc" a semnaleloranaloge. Pc de alta parte, un astfel de ajutor pentruinterpretare poate fi un indieiu foarte important, pentru ca neajuta sa cereetam cu un scop precis ce indicii sup limen tareputem gasi, care sa ne "spuna mai mult"! De altfel,STREHLE (84) face a interesanta paralela cu celelalte grupuride semnale, atunci cand spune:

"Amploarei spatiale (a gesturilorJ ii corespunde cea sonora:Fanfaronii se lauda eu glas tare, impulsivii obi~nuiese, ~iei, sa i~iinsoteasea gesturile largi vorbind tare ~i insufletit. .. Furio~ii i~imanifesta mania in ambele sfcre de expresie, iar vocea aceluiacare gestieulcaza agitat este permanent in pericol de a se gatui ... "(Pag. 42, v. ~i Intonatia, Cap. 8).

Oridt de convingatoare ar putea fi descrierile ~iinterpretarile de acest fel, trebuie sa fim totu~i prudenti.STREHLE spune: "Furio~ii i~i dau frilu libel' maniei panase ... potolesc." Adica, de cele mai multe ori, mania unui aminseamna ca aeesta este furios, dar nu orice furios i~i vamanifesta mania intotdeauna! Dc aeeea, trebuie sa se acordeatentieinformatiilor secundare, inainte de a incepeinterpretarea. In principiu insa, putem retine urmatoarele:

Cll cat exprimarea verbaUi a sentimentelor este maipllternica, ell aHlt mai aecentllata devine ~i gestica.

Daca, in acela~i timp, luati in caleul a amploare spatialamai mare sau mai mica, acest lucru depinde, dupa cum amvazut, ~i de alti factori.

6.1.2 CongruentaJIncongrllenta

In definitiv, orice semnal poate fi raportat lacongruenta/incongruenta. Daca ne intoarcem inca 0 data la

128

exemplulnostru cu NIXON (v. lntrodueerea ~i Cap. I), atunci~tim deja di el pretindea, 1n planul continutului, ca ar fi ciiutatcontactul cu tinerii, in vreme ce gestica sa emitea 0 altainformatie in planul relational. Desigur, asemenea informatiiii transmit privitorului (sau cititorului unui studiu de caz) 1nprimul rand senzatia ca vorbitorul ar fi deja "deconspirat" ~ica s-ar fi dat de urma "adevaratei sale intentii". Atunci se da

de 1nteles bucuros, ca nu poti fi "mintit" sau "pacalit", ca nute la~i in~elat ~.a.m.d.1ntrudlt tocmai 1n gesturi se poate vedeacel mai u~or a astfel de neconcordanta intre cuvinte ~ilimbajul corpului, ~i in acest caz trebuie sa facem referire laun principiu:

Cand percepem semnale incongruente, aflam pur ~isimplu ca a avut loc 0 incongruenta, dar inca nll ~timcum se explica aceasta!

Si anume, am vazut limpede la NIXON mi~carile derespingere ale mainii dar, luat in sine, acest semnal de unulsingur nu ar fi oferit suficiente informatii, pentm a-Iinterpreta. Adicii: acest semnal, luat izolat, nu ne da incadreptul sa tragem concluzia asupra nesincerita-!ii sale (chiargandindu-ne la Watergate!), dar in viata cotidiana tragemadesea asemenea concluzii, mra a avea suficiente date!

Sa presupunem ca un vorbitor absolut necunoscut noua arfi spus: "Doamnelor ~i domnilor! 1mi face 0 deosebita placerefaptul cii am ocazia astazi sa va vorbesc tocmai dumneavoastra,pentru ca, vreau sa spun, tocmai dumneavoastra ... " Sapresupunem, in continuare, ca vorbitorul ar fi gesticulat exactca 'ii NIXON, ar fi mcut, deci, 0 mi~care a bratului ~i a mainiicare ar fi dat impresia ca ar fi vrut sa indeparteze ceva de lasine. Ce am ~ti, a~adar, cu exactitate? Ce am \,>ti cu adevarat ~ice interpretare s-a.r deduce?

1ncercati mai intai, poate, sa va raspundeti singuri laintrebare, pana sa cititi mai departe.

Stop.

129

Page 67: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

In funetie de imprejurari, raspunsul meu v-ar ului saupoate chiar v-ar cnerva. (In uitimul caz, fiti atent Ia mainiledumncavoastra, in timp ce va enervati!)

Stim, cu siguranta, eel acest vorbitor a taeut gesturi derespingere, dar nu :;;tim ce sau pe cine a vrut sa impinga Ia 0parte, respeetiv daca a vrut chiar sa "impinga Ia 0 parte" ceva.Vointa de respingere ar fi, a:;;adar, 0 incercare de interpretare aconstatarii ca respectivul a manifestat aceasta gestica,contrarie fata de 0 observatieo (AceIa:;;i Iucru se afirma :;;iinultima noastra regula!) .

Va mai amintitide exempIuI nostru (Introducere), in carecuvantul "cost" declan:;;a 0 asociatie eu "Domnul Dr. Costea",?Nici in aeest caz, consilierul nu :;;tia la ce se refereausemnalcle de respingere, :;;tiadoar cd inginerul se intorsese cuspatele. Dar, intrucat considera ca to tu:;;i poate interpretasemnalele inginerului, banuia ca ar fi ghicit :;;imotivul emiteriiacestora, ceea ce, pana Ia urma, I-a costat 4% din suma de200.000 de marci!

Dar sa ne intoarcem la vorbitorul nostru de mai sus: Sapresupunem ca ar fi fost sacait de 0 musca. Atunci ar fi fostposibil ca, in mod ineon:;;tient, sa fi vrut sa 0 indeparteze, intimp ce, mental, sa se fi concentrat numai asupra continutuluicuvintelor sale ...

6.1.3 Deschisl Inchis:

Ca :;;ila tin uta (vo Cap. 4), :;;ila gestica putem fi atenti lacaracterul deschis, respectiv inchis. Acest aspect poatereprezenta un criteriu esential, dar numai unul singur. Inspecial, pentru ca 0 atitudine inchisa se asociaza adesea cugesturi inchise (ea trasatura secundara), respectiv pentru cagesturile inchise pot precede 0 atitudine inehisa (ca semnalprimm) Astfel, de pilda, se poate intampla ca 0 persoana sai:;;itraga mai intai capul :;;iumerii :;;iabia apoi sa i:;;iduca in fatabratele, respectiv un obiect (de exemplu un dosar), drept "setItde aparare". Dar la fel de bine, ultimul semnal poate exprimatendinta de a se inchide in sine, pana dnd persoana respectiva:;;tie daca dore:;;te, intr-adevar, sa se "ascunda in fata

130

asediului" 0 (In astfel de situatii, persoana "decide" incol1~tientcum sa se comporte trupul saul) Astfcl incat, printr-o gestic ainchisa, se pot intelege doua hlcruri: in primul rand, gesturicare sus/in 0 atitudine inchisa :;;i,in al doilea rand, gesturi carepreced 0 atitudine inchisa, respectiv care Ie introduc pcacestea. Oricum, trebuie sa se tina seama ca aceasta inchiderein sine (incon:;;tient planuita) este posibil sa nici nu apad, :;;ianume atunci cand situatia in curs de modifieare nu facenecesar acest fenomen. I;ltr-un astfel de caz, aceste gesturiinehisc par sa se fi produs izolat. Exemplu: Sotul ii poveste:;;tesotiei, care se teme ca, din cauza orcIor suplimentare, el ii va"strica" din nou sfar:;;itul de saptamana; "Deci am stabilit catot percte1c din dreapta trebuie inca 0 data daramat. .. " (Aici,ea incepe sa i:;;i mi:;;te bratele spre corp) "oricum, de dataaceasta, lucrarea trebuie sa fie tacuta de Kleinmann :;;ioamenii lui." (Gestul ei se oprqte la mijloc.) "A:;;adar, lasfar:;;itul saptamfmii nu mai trebuie sa ma duc pe :;;antier!"(Mainile ei se despart din nou una de cealalta :;;ise ridica u:;;or,in timp ce spune:) "Ce bine!"

6.1.4 Gestica in directia capului

Intrucat mimica :;;igestiea, impreuna, contin cea mai mare

putere de expresie, nu este de mirare, desigur, daca tocmaicombinatia acestor doua grupuri de semnale poate fi foartesemnificativao Astfel, de pilda, mi:;;carilc mainii spre gura potfi foarte interesante. Multi oameni i:;;i acopera adesea gura,atunci dind vorbesc. In primul rand, vorbesc, cum s-ar zice,"de dupa mana protectoare", astfcl ineat acest gest poate fiinterpretat, printre altele, in relatie cu tendinta de a se inchidein sine (din cauza functiei de aparare a mainii). In al doilearand, ii constrfmg pe altii sa se straduiasca mai mult sa Ieinteleaga cuvintele, astfel incat aici nc intalnim din nou eudeetul amintit (la punctul 5.4.5): Trcbuie sa Ii se acorde mai

nwltd atentie (=, energie a concentrari i) dedt cuiva, carevorbe:;;te deschis. In al treilea rand, de cele mai multe ori, ei sebazeaza cumva pe acest lucru, astfel indt poate trebuie luatein considerare :;;ianumite aspecte ale unei gestici inchise. In

131

,"C ...•

Page 68: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

fine, aceasta combinatie a doua tipuri de semnale indica dinnou ca atat gura, cat $i mana, au $i ele ceva de spus, atuncicand este yorba despre numarul de informatii pc care dorim saIe receptam din lumea inconjuratoare, respectiv sa Ie dirijamspre ea (v. Cap. 5.5). In acest context, nu este de mirare, cusiguranta, ca unul dintre primele (respectiv cele maiimportante) semnale ale vointei de a se inchide in sine esteducerea brusca a mainii spre gura. Cineva care era pe punctulde a spune ceva, dar care, apoi, $i-a "inghitit" cuvintele,"mu$candu-$i limba", va duce adcsea, dintr-o data, mana lagura. 0 observatie pc care 0 putem face uneori cand ne-a"scapat" ccva ce nu voiam sa spunem, este accea legatade"datul-cu-mana-pcste-gura", ca $i cum s-ar putea "retracta"cele spuse. Unii chiar se lovesc (u$or) peste gura in ascmeneamomente, ca $i cand ar dori sa 0 pedepscasca pentru faptul cai-a "tradat", in acest contcxt putandu-se folosi cuvantul"tradare" in ambele sensuri.

6.1.5 Excurs: Comportament innascut sau inculcatprin educatie?

Tocmai gesturile spontane nasc intrebarea, in ce masurasunt semnalele analoge innascutc sau inculcate prin educatie?Cercetarile $tiintifice in aceasta directie nu sunt nici pedeparte incheiate, dar se contureaza deja 0 serie de informatii:Estc posibil sa existc anumite semnale innascutc, care pot fiechivalate unui instinct. Dupa ARDREY (2), definim"instinctul" drept un comportament specific, care apare latoate rasele $i grupurile de oameni, tara a fi transmise maideparte prin educatie. Reactia de a-$i intoarce privirea in aWiparte, din sila, sau reactia de acreala (v. Cap. 5.5.6) suntasemenea exemple. Cu toate acestea, anumite semnaleuimesc, din cauza valabilitatii lor universale, in timp ce altelesunt considerate drept innascute, din cauza spontaneitatii lor,nefiind, totu$i, universal valabile. Cateva exemple VOl' lamuriacest aspect: In lumea intreaga, nehotararea se asociaza, deobicei, cu gesturile mainii spre nas. ARDREY (2) noteazadespre aceasta urmatoarele: "Barbatii $i femeilc i$i duc, de

132

pilda, degetul aratator in pal"tea laterala a nasului, atunci candreflecteaza la 0 situatie asupra careia nu au luat inca nici 0decizie. in astfel de momente, femcilor Ie mai place sa i$i

pudreze nasu!."ARDREY (2) mai atrage atentia $i asupra faptului ca, in

asemenea dipe, oamenii i$i ating pantl, aHit cand este yorbadespre problcme de decizie, cat $i atunci cand sunt inincurcatura. Se poate intampla ca oamenii sa se scarpine incap, sa i$i treaca mana prin par sau ca barbatii sa i$i mangaie("ganditori") barba. Autorul adauga: "Acesta este uncomportament specific care, dupa mine, l1l1 poate fi unrezultat al deprinderii $i care este mult mai vechi decat omulmodern (homo sapiens sapiens)*, intrucat gestica respectivaexista la toate rasele**." Confruntarea cu aceasta intrebareconduce, totu$i, la surprize de un fel deja mentionat:

SentimentLll care va cuprinde cand va este ceva penibil,

pentru ca ati spus ceva gre$it sau ati jignit pc cineva, se asociaza,spontan, cu "p1ecarea ochilor". Acest gest semnifica faptul casituatia respectiva ne este neplacuta. Astfel ca, acum, ne "jenam"$i, de aceea, nu vrem sa il privim pe celalalt. Este adevarat?

Este fals. Deoarece acest semnal extrem de spontan care,

aparent, este invatat de 1a altii numai prin imitatie, nu estevalabil in Japonia: Un japonez care se simte penibil, se vaplesni brusc cu toata palma peste gura (nu intotdeauna foartebland!), in timp ce i$i va privi fix parteneru1 de discutie, cuochii 1arg deschi$i. Este ca $i cum ar vrea sa "citeasca" pe [atacelui1alt, cat de suparat este CLladevarat, respectiv dlnd a fostiertat. Un ascmenea gest 11surprinde, totu$i, pe un european,astfel incat acesta va tinde sa i$i intoarca privirea, reactie care,la randul sau, 11nedumerc$te pc japonez, fiindca accst semnaleste incongruent din punctul sau de vedere (adica inadecvateu atitudinca a$teptata de el)!

Prin unnare, aceasta anticipare a Cap. 9 ne arata inca 0data ca multe intrebari raman inca deschise, atunci cand

* Accasta denllmire descrie omlll modern din ultimii 40.000 de ani, In timpce "homo sapiens" se refera la precursorii acestuia.

** V. Cap. 9.1 (Existii, oare, semnale universale?)

133

~ i

Page 69: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

trebuie stabilit, care dintre semnale sunt cu adevihat Innascute~i care sunt formate prin educatie (v. ~i Cap. 7.1).

6.1.6 Gestieulatia In direetia eeluilalt?

Multi autori pornesc de la premisa ca directia unui gest aravea ~i putere de cxpresie In sine. Oricum, ~i In acest caz se cereprudenta, pentru ca una dintre afinnatiile despre aceasta directiea gcsticulatiei suna, de exemplu, cam a~a: "Oamenii egoi~ti vorgesticula mai mult spre propriullor corp, dedit spre ceilalti." incazul de fata, a~ socoti periculos termenul de "egoist": Catioameni "altrui~ti" cunoa~teti, care, din vointa lor "altruista" de aajuta, se amesteca in lucruri care nu Ii privesc catu~i de putin?

in ce masura se ascund aici scopurile "egoiste" ale acestorasub masca lui "vrcau-numai-sa-ajut" (v. ~i Cap. 7.5)'1

Cu to ate accstea, In cadrul unci situatii specifice, directiaanumitor gesturi poale oferi mai mu/te Jamuriri, de pilda candcineva gesticuleaza permanent spre sine, In timp ce seadreseaza cu "tu", "dumneavoastra" sau "ceilalti". Sau, candcineva of era 0 bucata de cioeolata ~i, In timp ce face invitatiaverbal, I~i trage totu~i bucata spre sine, ca ~i cum ar prefera sao manance singur, ~.a.m.d.

6.2 Semnale adecvate

De data aceasta ne yom referi la un alt tip de incongruentadecat cel discutat pan a acum ~i anume: Se potrivesc semnalelecu pcrsoana care Ie emite?

Aceasta diferenta nu se poate face totdeauna foarte clar,dar noi yom incerca: Cineva care nu spune adevarul in modcon~tient, se va trada, probabil, in mod incon~tient, prinsemnale incongruente. Poate ca afirma ca ar dori cu plc1cereinca 0 bucata din prajitura de casa, dar, cu toate acestea, da dincap negativ. (Atentie la deosebirile de ordin cultural, Cap. 9).Sau spune cat de buna este aceasta prajitura, de~i putemobserva cii "nu Ii prie~te" nicidecum (v. Reactia de acreaUi,Cap. 5.5.6).

134

in ambele exemple, am constatat 0 incongruenta intreplanul continutului ~i planul relational. Alta este situatia Incazul incongruentei cu persoana.

6.2.1 Incongruenta In raport ell persoana

Cand cineva emite semnale care "nu i se potrivesc", atunci

vorbim despre incongruenta acestor semnale in raport cupersoana respectiva. Acest fapt poate fi observat cand cinevaimita, in mod con~tient, pe altcineva, pe care pci"ateil ia dreptmodel. Mii de membri ai fan-cluburilor Elvis PRESLEY au

renuntat in mare masura la personalitatea lor, imitandu-~iidolul intru totul, pana la limbajul corpului (inclusivimbracamintea, bineinteles* !). S-ar putea, desigur,

argumenta, ca ace~ti oameni nu ar fi avut 'a priori' prea multa"personalitate" la care sa renunte, deoarece un om cu 0"personalitate puternica" nu ar "renunta" de buna voie laaceasta. Cu toate acestea, ar trebui 0 data sa ne gandim, cumse face ca ies ca din pamant tot mai multe organizatii caredoresc tocmai aceasta uniformitate a membrilor lor, cum ar fi,de pilda, sectele de tineret. Ci'md ne gandim cii ~tiinta nu poateinca da un raspuns cIaI' la Intrebarea, in ce masura mediulformeaza omul, inseamna ca dezvoltarea mentionata este un

* Multi autori vad In 1mbracamintea purtaHi, ca ~i In ma~ina In care se circula,semnale clare, pe care Ie atribuie lilllbajului corpului. Ar depa~i cadrulnostru daca am intra 'in amanunte. In afara de aceasta, exact in acestdomcniu este valabil faptul ca ncnumarati factori se influenteaza, respectivse conditioneaza reciproc, intrucat aspectele modei, ale banilor, alecducatiei, ale dorintelor celorialti l11embri ai familiei etc. pot avea influentepermanente asupra unoI' astfel de decizii, iar atunci cfmd privim pc cineva,nu ~tim daca respectivul poarta 0 anumita cravata pentru ca 'ii place saupentru ca In seara aceasta 0 intalgeste pe matusa bogata care i-a daruit-o (side la care asteapta 0 mostenire)! In vreme ce semnalele analoge ale corpuluinostru sunt "produse" In masura mult mai mare de noi insine, cu toate ca, siIn acest caz, anumite influente de progral11are ale educatici, cat ~i ale arieinoastre culturale, joaca un oarecare rol. De curand, am avut ocazia sa ascultpc cineva care, pc socotcala l11asinii, tragea concluzii asupra soferuluiaccsteia, sprc mirarea tuturor cclor de fat ii, pana cand sofcrul nu s-a maiputut abtine ~i a izbucnit In ras: Masina lui era stricata, iar atelierul dereparatii i-o pusesc la dispozitic pe cca actual a, lara nici 0 taxa, cu multaal11abilitate ...

135

-~~

Page 70: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

semnal evident al timpului nostru! Ma refer aiei mai eu seamala aeele organizatii care urmarese sa. uniformizeze aspeetulvestimentar ~i/sau sufletul membrilor lor, iar pe aceia la careacest lucru nu reu~e~te, sa ii elimine (sau sa ii ucida!).

Dar incongruenta in raport cu persoana nu trebuie asociatacu 0 imitatie totala. Exista ~i gesturi momentane care, in aeeaclipa, par incongruente. Dad'l, de exemplu, cancdarul federalSCHMIDT ar gesticula dintr-o data in stilullui WEf-INER sauallui STRAUSS, atunci am remarca imediat ineongruenta! Lafcl, in cadrul multoI' firme, putem "citi" care dintre cei treiasistenti vizeaza cel mai mult scaunul "bMranului", deoarccea,cesta 11imita foarte mult pc ~ef, ~i anume incon.~tient! Aeestlucru nu inseamna ca 0 face spre a se impune in fata ~efului,ci pur ~i simplu nu observa cat de mult ii seamana uneori. Unfenomen similar este amintit ~i in Anexa A (Pag. 233 ~i maideparte), unde se atrage atentia ca fiecare dintre noi preiagesturile altcuiva pana la un anumit punct, de~i, in general,acest mecanism este absolut imperceptibil eu ochiulliber!

In acest sens, RALPH WALDO EMERSON afirma:"Acela este marc, care estc ceca ce cste de la natura ~i care nune aminte~tc niciodata de altii. "Dadi privirn 0 data cu atentieanumitc grupuri de oameni, de pilda interpreti (interprcte) de~lagare germane, observarn cu stupoare ca toti (toate)seamana intre ei (de)! Astfcl incflt putem considera exageratenuntullui EMERSON, tara insa a ne putea sustrage completinforrnatiei sale. Vom fonnula aceasta idee dupa cum unneaza:

eu cat cineva este mai "el insu~i", eu atat mai mica esteprobabilitatea de a se inregistra la el semnale care sa fieineongruente ell persoana sa.

Un asemenea om lasa impresia ca ar fi "dintr-o bucata",deoarece nu exista nici un fel de semnale care sa nu parapotrivite cu el. Este yorba chiar de "omul intreg", iar acestlucru ne convinge in cele din urma.

De altfcl, chiar ~i aspectul amploarei mi~carii (v. Cap. 6.1.1)po ate fi pus in lcgatura eu congruenta in raport cu persoana

136

respeetiva. Cineva, ale carui sernnale sunt, preponderent, inarrnonie cu propria persoana, respectiv eu personalitatea sa,va face rareori gesturi care sa poata fi reeeptate drept prea"ample" sau prea "marunte", aeest atribut putandu-se referiatat la arnploarea conereta a gestului, cat ~i la sensul figurat. Inaeeasta ordine de idei, soeotesc drept 0 prejudecata faptul ca

arnploarea unui gest trebuie sa fie neaparat directproportionala cu marirnea eorpului ~i ca, prin urmare, nurnaioamenii de statura inalta ~i-ar putea pemlite ,:gesturi mari", iaroamenii scunzi ar trebui sa gestieuleze "mesehin". (Oricum,

nu pot fi pre a "obicctiva" in legatura cu aceasta problema*.)

6.2.2 Gestica nidi continut

Pana acum, am analizat semnalelc pe baza continutului lorinfonnativ. Exista totu~i un fenornen care trebuie amintit pescurt: Nu ati observat ca exista oameni, ale carol' gesturi nucon tin nici 0 informatie (in afara de informatia di nu con tinnici 0 informatie)? Oarneni care gestieuleaza absolutnemotivat, ale carol' rnaini se mi~ca saeadat, ineoace ~iincolo? Mi~ciiri abrupte, care se potrivesc doar ritrnuluipropriei vorbiri (v. ~i Anexa A!)?

Accasta gestica aparenta, mecanicii, poate fi uncoriobservata, de exemplu, dnd conferentiarii i~i eitese textele.De multe ori, ace~tia ehiar dau impresia doi:;;i-ar vedea textelc

pentru prima data in acel moment (ceca ce, desigur, se ~iintampla dteodata). Dar $i cei care iau parte la 0 mica rundade convorbiri au, uneori, aceasta particularitate "in sine". 0

posibila incercare de interpretare ar spune, desigur, ca unastfel de om nu ar fi cu adevarat "el insu~i" (in aeea clipa).Poate ca repeta papagaliee~te ceva ce a auzit/citit, dar inca nua prelucrat din punct de vedere spiritual/emotional? Cunosc,de exemplu, un instructor in domeniul industrial, care expunemateriaIele altora, tara a Ie fi prclucrat realmente, utilizandadesea 0 asemenea gesticii - de fapt, nici 0 gestiea - :;;i,fire:;;te,nefiind in stare sa convinga auditoriul.

* Cine m11cunoaste bine, se poate amuza acum1

137

Page 71: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

Aceasta gestica aparenta poate fi observata ~i cand cinevavorbe~te pentru a se auzi vorbind, cu toate ca, de fapt, nu arenimie de spus, ceca ce da de inteles eu convingere, deci euintreaga sa personalitate. Uneori, aeeasta gestiea aparentapoate fi ~i un semnal pentru faptul ea persoana respeetiva este,mental, "eu totul in alta parte", dar, pentru moment, nu sepoate sustrage discutiei. Atunci pare ca ar vorbi mecanic,pronuntand cuvintele a~teptate, dar tara 0 gestica "reala", vie,congruenta, care' sa se potriveasca persoanei sale.

6.3 Limbajul corpului

Daca, din nou, pornim de la premisa ca omulnu "are" uncorp, ci este corpul sau, rezulta de aici, de asemenea, ca faptulde A-Fi-A~a ~i faptul de A-Fi-Corpul tau, trebuie sa se afleintr-o relatie stransa.

Exista kineticieni care interpreteaza intregul corp pe bazaefectului semnale1or, atribuind gesticii toate semnaleleenumerate mai jos, deoarece ei afirma urmatoarele: "Formelede expresie ale intregului corp, din care se deduc procesele cese ascund in acestea, sunt a~a-numitele mi$cari ale acestuicorp". Ce fel de semnale observati dumneavoastra ~i desprece fel de "procese ascunse" ar putea fi yorba?

6.3.1 Sanatate ~i boala

Stirn ca un om bolnav "arata rau", adica pielea lui se"manifesta" aItfe! decat de obieei: Poate pali sau se poate inro~i,poate capiita 0 tenta cenu~ie, poate fi deosebit de uscata sau degrasa ~.a.m.d. In afad de aceasta, se schimba si comportamentulunci persoane bolnave: Tonusul sHibe~te, flexibilitateami~carilor se reduce. Mai departe, se modifica ~i calitateagesticii: Un om bolnav va gesticula "slab" ~i "obosit" etc.

Cele mai muIte indicii se pare totu~i ea Ie ofera pie leainsa~i. Acest lucm nici nu trebuie sa ne mire foarte mult, datfiind ea ea este "atat eel mai illtins, cat ~i cel mai complexorgan al eorpului nostru" (61). In plus, ea reprezinta granita

138

dintre "exterior" ~i "interior", astfel incat va reaetiona lainfluentele ~i proeesele cxtcrne, ea ~i la cele interne. Cand neardem, de pilda, iritarca vine din exterior ~i, cu toate acestea,facem ba~ici. Daca manifestam vrcun simptom de intoxicatie,iritarea a fost in "interior", totu~i aeeasta provoaca 0 eruptiesau alte reactii ale pielii. Mai muIt, rczistenta pichireactioneza la cei mai mici stimuli afcetivi, scazand la emotii~i crescand, din nou, la calm ~i lini~te.

Daca doriti sa va exersati ochiul ~i cu privire la asemeneasemnale, sa dam cateva exemple. Nu afirmam ca ar fi"ncaparat adevarate", dar ar putea fi absolut "adevarate":

Neobi~nuitele l1Uante eoloristiee dintre nas ~i buzasuperioara ar trebui sa fie un indiciu al bolilor tubului digestiv,in special daca se poate observa un ton cenu~iu. Schimbareaculorii sub ochi indica probleme de circulatie. Daca aeeastaculoare tinde spre violet, cxista pericolul unci tuberculoze.

Ccarcanele de culoare rclativ inchisa (in jurul intregului

ochi) sugereaza afectiuni cardiacc, mai ales atunei cand, inaccla~i timp, pie lea nasului ~i a buzclor este uscata.

Se poate insa intampla sa intalniti pe cineva care, dupa cev-a privit unghiile, sa afirme: "Sufcriti de circa 3 saptamani deo lipsa aeuta de calciu *." Daca, apoi, mcrgeti la medic, va vaconfirma, probabil, acest lucru. De ce? In primul rand, pentruca ~i unghiile apartin pielii, iar in al doilea rand, pentru di 0unghic are nevoie de circa 6 luni pentru a cre~te de lamarginea pielii pana la burieul degetului, astfel incat aici sepoate afirma ceva chiar in termcni "calendaristiei", referitor laintervalul de timp. In timp ce 0 nuanta de gri observata pc fatanu poate indica in nici un fel daca deficienta respectiva s-ainstalat Cll cateva zile sall deja eu cateva saptamani in urma.Semnalcle pc termen seurt ale pielii Ie simtim ~i noi, atuncicand ni "se face paml maciuca" (:?i parul ii apartine piehi),dind ni se face pielea de gain3., cfmd ne trece "un fior pc :?iraspinarii" (sau ne tree toate dildurile). Pe termen lung insa,pielea "insemneaza" tulburarilc, astfel incat un specialist Iepoate "citi" dintr-o privire.

* Pctelc albc de pc unghii indica aceasta carcnta.

139

~-- ._,--.

Page 72: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

Cu toate acestea, este nevoie un exercitiu sustinut, de aniintregi (cu un control curent al rezultatului prin teste delaborator), pentru a-ti exersa cu adevarat "ochiul" pentruaceste grupuri de semnale. La fel de greu este sa iti formezi"corect" ochiul pentru celelalte semnale ale limbajuluicorpului, pentru a putea descifra anumite informatii dinincordarea pielii sau tonusul muscular, de pilda. Ce-i drept:cate 0 mama, cate un medic (de tara), cate un preot au aceastaabilitate, spre deosebire de multi psihologi, psihiatri saumedicini~ti !

6.3.2 Semnale ale sufletului

in Cap. 4.2 am amintit deja concep~ul japonez Ham ~ifascinanta carte cu acela~i titlu a lui DURKHEIM (22). lata,in continuare, un citat din aceasta opera:

"Pieptul inainte - burta inapoi ... 'Un popor pentru careaceasta zicala a putllt deveni un ordin obi~nuit, constituie un marepericol' - mi-a spus unjaponez in anu11938.

'Pieptul inaintc - burta inapoi' este cea mai scurta formulapentru a exprima 0 tinuta deficitara de principiu a omului sau,mai exact: pentru tinuta corpului, care recomanda ~i fixeaza 0atitudine interioara gre~ita.

(Deoarece) 'pieptul inainte - burta inapoi' conduce la 0atitudine care rateazel structura ordinii naturale. Acolo unde

centrul de greutate este deplasat "in sus", iar punctul de mijloceste blocat,· acolo va fi inlocuit in mod fortat ~i raportul firescdintre incordare si relaxare, printr-o disproportie. Omul, cajiintii,nu i~i are radacinile in sine." (Pag. 11)

In timp ce in Cap. 4.2 cercetam tinuta tocmai pe baza unuiefect al semnaluhii, analiza lui DURKHEIM merge un pasmai departe, considerand tinuta, in principiu, drept semnal alsufletului. Acest lucru il demonstreaza citatul care urmeaza, incare DURKHEIM (22) urmare~te chiar sensul vietii,a~czandu-l in relatie cu tim\ta:

]40

,,(Cfl11d lipse~te centrul exact) ... atunci se deplaseazaechilibrul fortelor sale (= ale omului), iar eul ingamfat f~ischimbii drumul [ndezvoltarea sa superioarii ... Eul, in calitate decentru al con~tiintei noastre naturale, poate servi adevaratuluisens al intregii viqi omenqti, daca, in loc sa i~i dea acre destapan, ramane slujitorul unei vieti marete. Acolo unde existadeviza 'pieptul inainte - burta inapoi', micul ego se urea petron ... " (Pag. 6)

Vedem a~adar ca termenul de "limbaj al corpului" poatecuprinde mult mai mult decat interpretarea unui grup desemnale referitoare la momentul prezent. Atat semnalele

pielii, cat ~i cele ale sufletului, spun mai mult despre noi,indiferent de aceasta clipa marunta. Presupunand ca ~i existacineva care indrazne~te sa interpreteze astfel de semnale.

Am constatat, in mod repetat, ca incercdrile de interpretarea acestor semnale ale sufletului pot duce, cu ajutorulcontrolului ulterior al rezultatului, in sensul intrebarii cu un

scop precis intr-ul1 cere de prieteni, la discutii absolutfascinante, din care se iese oarecum pe ganduri. Daca doriti saverificati singuri acest lucru ...

6.4 Actiunea ca semnal

Am atras deja 0 data atentia asupra faptului ca nu oriceactiune trebuie sa reprezinte, neaparat, 0 actiune manuala. Nevom referi la ambele tipuri de atitudini.

6.4.1 Actiunile

Multi speciali~ti in kinesica interpreteaza oriee atitudine insensul "gesticii". in aceasta privinta, tocmai cercetatorii~tiintelor comportamentale, cu orientare psihanalitica,abordeaza adesea "interpretari" FREUDiene. Astfel, uitareaunei actiuni promise este interpretata ca 0 non-vointa arespectivei actiuni. 0 promisiune este analizata ca 0 realizaredeficitara, dupa sensul propriu-zis, pe care pare sa 11

141

Page 73: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

deseopere eel care face promlsmnea. (De excmplu, candeincva spune: "A$ vrea ca nevasta mea sa i$i ia un iubit", arvrea sa spuna, de fapt,,,sa nu i$i ia niei un iubit".) Maideparte, printre realizarile deficitare FREUD-iene se numara,de pilda, spartul frecvent al vaselor in timpul spalatului,printrc alte "aeeidente" freevente, care trece drept semnalpentru faptul de a nu se fi vrut, de fapt, sa se realizeze actiunearespeetiva.

Cu toate ca te poti "rataci" toemai in aceasta variatie ainterprctarilor, vrcau sa spun di, dadi nu se exagereaza, eapoate reprezenta 0 eomplctare legitima a interpretariilimbajului corpului. In eazul acesta, se intelege, exista unfoarte marc perieol de a crcde ca l-ai "ghicit" pc celalalt, adicase uita sa se aplice controlul rezultatului! De aceea, tocmaiacest tip dc analiza are ca rezllltat t~lptlll ca foarte mlllta lUl11ese ferqte, pe drept cuvfmt, de "suprapsihologizare", mai alespentru ca cste foartc ocolita 0 astfcl de interprctare apartinandunei $coli psihologice. Cand ascmenea semnale sunt totu$iconsiderate drept 0 cOl11pletare, spre a provoca () discu{iedeschisd cu celalalt, acest lucru poate folosi pc deplin uneibune cOl11unicari, desigur, cu conditia ca $i celi:Halt sadoreasdi acest dialog deschis!

Sa presupunem di 0 gazda se ridica brusc, de mai multeori, sa mai aduca inc(l ceva pentru musafirii sai. In eazul defata, aeeasta aetiune ar putea fi apreciata in totalitate dreptsemnal, ducand la intrebarea: Oare de ce este pe fuga tottimpul? Daca, intr-un cerc de prieteni, exista posibilitatea dea $i pune 0 astfel de intrebare (de control), se poate intc'implasa se $i descopere Illcruri extrem de interesante!

Sau inchipuiti-va ca stati la 0 pHieuta $Ueta cu unul dintreprietenii dumneavoastra $i, dintr-o data, va dati seama cat dedes va intrerupe discutia sotia lui, pentru a intreba daca maidorqte cineva ceva de baut, de mancat, de fumat? Dupaparerea mea, aiei ar fi mai bine sa ne gandim ce semnal netransmite ea, in loc sa ne enervihn, pur $i simplu, $i apoi sarevenim, iritati, la diseutia noastra. Poate se simte, neglijata,treeuta eu vederea? (Cam aeeasta este soarta sotiei, de multe

]42

ori, cand el invita "barbati"!) Poate di afirmam ca vrem sa 0antrenam $i pe ea in discutie, dar aratam, prin ve$nicelenoastre discutii profesionale, plictisitoare pentru ceilalti, ca nupunem pret pe remareile ei, daca nu intelege 'chineza' noastrade speeialitate? (in acest eaz, aetiunea noastra va fiinterpretata tot pe baza efeetului semnalelor!) Poate ca eaa$teapta de multa vreme, ca noi sa incheiem 0 tema dediscutie, pe care 0 "tot pisam" de mult, pentru di ei i se parepenibila (adica pentru ca ei ii provoaca 0 senzatie penibila)?

Sau va ganditi la actiunea unei persoane care, prin privitul­la-ceas vrea sa dea de inteles ca trebuie sa pIece, in timp cenoi vorbim, imperturbabili, mai departe?

Vedeti, deci, ca tocmai actiunile care sunt repetate mai despot fi interpretate relativ U$or, pe baza efectului semnalelor,cand, in loc sa te enervezi, mai bine intrebi: "De ce actioneazacelalalt (acum) a$a?"

6.4.2 Actiuni ale mainilor

Sa ne intoarcem la situatia unei gazde: Presupunand ca, in

timpul unei discutii, 0 gazda of era intr-una tot felul de"gustari" frumos decorate, ea face acest lucru varand platoul,atat de nea$teptat $i brusc, sub "nasul" musafirului, incatacesta trebuie sa se traga, involuntar, inapoi - in cazul de fata,putem analiza aceasta actiune a mainilor in ihtregime pe bazaefectului semnalelor. Mai departe, abia semnalele suplimentare

ne vor ajuta sa ghicim daca gazda este enervata sau daca estevesela in acel moment (astfel, unele glume sunt, in ochiiautorului lor, cele mai spirituale!) sau daca, poate, nu are"simtul" zonei intime a celuilalt (v. $i Cap. 7), ceea ce uniiautori ar defini drept egoism! Se poate intampla insa ca gazdasa vrea sa atraga atentia $i asupra sa, adidi, in acest caz, seaplica interpretari similare celor de mai sus, de la punctuI6.4.1.

Fie amintite in acest context $i actiunile mainilor, care ii

pot zapaci sau descumpani pe altii. Un exemplu in acest sensar fi mama care ii Incheie fetitei paltonul, dupa ce 0 asiguraverbal ca ar avea incredere ca poate face singura acest lucm(v. Cap. 2.3). Nenumarate alte exemp1e sunt zilnic oferite de

143

Page 74: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

parinti, profesori, instmctori ~i educatori, dnd ace~tia nu potveni in intfnnpinarea tanamlui, pentruca sunt nerabdatori ~ipentm ca sunt obi~nuiti sa faca totul singuri. A~a, de exemplu,tatal ~ade pe covor langa fiu ~i vrea sa il "ajute" pc acesta samonteze la loc un ~techer. in timp ce tanarul reflecteaza careva fi pasul urmator, tatal se ~i repede sa ii expliee! Cum poate~ti fiul daca ar fi putut sa se descurce singur? Cum i~i poatedezvolta increderea in sine ~i in capacitatea lui, daca nu i seda posibilitatca controlului rezultatului? (Ganditi-va, va rog,la efcctul Pygmalion, pe care I-am amintit in Introducere. Vezi~iAnexa B, Pag. 239 ~i mai departe.)

6.4.3 Limbajul corpului la volan?

Multi participanti la seminar aduc in discutie aceasta tcma.VOl'sa ~tie in ce masura modul in care cineva conduce ma~ina(a~a-numitele actiuni de ~ofat) ar avea efectul unui semnal. inopinia mea, aici trebuie sa ne gandim la doua lucruri. inprimul rand, in ce masura considera un om ca este importantce cred altii despre el? Adica, in ce masura i~i face griji celcare pune intrebarea de~pre cum VOl' "analiza" ceilalticomportamentulla volan? In al doilea rand, un om in ma~inase afla intr-o carapace protectoare, ceca ce ar trebui sa iimodifice reactiile pana la un anum it punet. (Aceasta explicapoate ~ide ce unii ~oferi sunt mult mai "obraznici" dnd suntla volan, dedt atunci dnd sunt lipsiti de acest mijloc deaparare.) eu toate acestea, pana la un anum it punet, se poatepomi de la premisa di ~i comportamentulla volan este "tipic"pentru un om. Daca, de exemplu, pe autostrada, un ~ofercircula "cu incapatanare" pe stanga, iar ~ofeml care vine inspatele lui ii arata, didactic, placuta indicatoare care limiteazaviteza la 120 km/h, atunci el manifesta, in mod sigur, 0anumita trasatura a firii sale. Cu siguranta ca ~i in afaracondusului, are aceea~i atitudine didactica, atitudine ce ii faceplacere!

Daca, a~adar, in momentul in care va aflati la volan, doritisa fiti atenti la efectul semnalclor, mai intai trebuie sa tinetiseama ca intrebiirile de control sunt posibile (sau de dorit)

144

numai in cazuri extrem de rare. Mai departe, trebuie sa va fieclar ca tocmai in traficul rutier percepem ~ijudecam lucmrileadesea foarte subiectiv ~i emotional! Daca, in ochii no~tri, ceicare nu opresc la semafor sunt oricum ni~te "idioti", nu yomintelege niciodata inclinatia lor spre economie. (in acestcontext, fiind complet lipsit de importanta daca seeconomise~te mai mult in mod "obiectiv", atunci dnd nu seopre~te la semafor. Faptul ca multi oameni cred acest lucru, arputea constitui pentm ei, in acest caz, baza deciziei, adiciimotivul.) Sau: Cand ne enervam din cauza unui ~ofer, care(dupa parerea noastra) demareaza prea repede sau prea incetatunci cand bariera din fata noastra s-a ridicat in sfar~it, nuvom analiza niciodata, fire~te, comportamentul sau pe bazasemnalelor pe care le-a "emis" in realitate prin acestcomportament!

A~adar, din nou: Atentie la interpretare, de~i, tocmai inacest domeniu, observatia cu un scop precis poate face multaplacere, daea se poate lua distanta necesara (in sinea sa)!

Page 75: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

Capitolul 7 'Zona si distanta, ,

Cele mai fascinante observatii Ie putem face cand invatamsa percepem con~tient cum se comporta oamenii in raport cuspaliul care ii inconjoara.

In ceca ce prive~te tema acestui capitol, ~tiinta* gase~te totmai multe date care indica faptul ca anumite instincte par safie activate tocmai in relatie cu comportamentul privitor lapastrarea distantei (respectiv ca acest comportament cuprivire la pastrarea distantei este "reglat", daca nu deinstincte, eel putin pc un plan vast al incon~tientului - v. ~iAnexa A). Kineticienii vorbesc adesea de legile "nescrise",care regleaza comportamentul nostru in functie de zone.Daca, totu~i, ar fi "corecte" cele mai recente date alebiologilor geneticieni, ale antropologilor ~i ale neurologilor,atunci aceste legi ar fi foarte bine conturate, ~i anume inacidul dezoxiribonucleic din codul genetic.

Dupa cum ~titi, nu lasam orice persoana sa se apropie la felde mult de noi. Pentru a putea vorbi detaliat despre distantacare ne desparte de ceilalti la un moment dat, yom impartispatiul in care ne aflam in patru zone. Acestea se numesc zonaintima, zona personala, zona sociala ~i zona publica (dupaHALL, 38b).

7.1 Zona intima

In anglo-saxona, zona intima este numita ~i "bubble", cecace inseamna "ba~ica". Ea ne fnconjoara trupul ca un al doileafnveli~. Inlauntrul acestui inveli~ ne simtim siguri. Pe cei care

* Bineinteles, nu Dumai kinesica. ci ~i alte domenii de specialitate!

146

nu au voie sa incalce zona noastra intima, ii tinem la 0 distantade circa 0 jumatate din lungimea miui brat* fata de "trup",pentru a nu se putea atinge prea mult de "inveli~" (= piele).

Zona intima

Fig. 10

Cum suna, a~adar, conditia conform careia lasam pe cinevasa patrunda in zona noastra intima?

rConditia conform careia la.am de bnna voie pc cinevasa patrunda in zona noastra intima este increderea._______ . . I

Termenii accstui enunt nu au voie sa fie inversati: Nulasam sa pMrunda in zona noastra intima pe oricinc in careavem incredere! Daca, insa, lasam pc cineva sa patrunda, 0facem numai pentru ca .avem ineredere.

* Exista deoscbiri culturale, vezi mai jos.

147

Page 76: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

Cuvantul-cheie al ultimei regule este "de buna voie". $titica, in practica zilnica, nu intra in zona noastra intima numaioameni pe care i-am lasat de buna voie sa se apropie de noi atatde mult. Astfel incat, se intampla adesea sa se apropie cineva denoi prea mult, :tacandu-ne sa ne simtim presati sau chiaramenintati de persoana respectiva. Nu ne place atunci candcineva ne abordeaza "neautorizat" intr-un mod pre a "apropiat".

Ne place sa decidem singuri, cu cine dorim sa fim atat de"intimi" ~i cu cine nu. De aceea, cineva care depa~e~te cuu~urinta granita invizibila, treze~te in noi senzatii de neplacere:

Cineva care desconsidera zona intima a altcuiva,desconsidera, in acela~i fillip, ~ipersoana respectiva.

Unii oameni par sa suporte mai bine decat altii intruziuneain zona lor intima. In principiu, totu~i, putem retineurmatoarele: Cu cat ne deranjeaza mai mult ceva, cu atatproducem mai multi hormoni de lupta, deoarece in sineanoastra ne "comutam" pe atitudinea defensiva. Ace~tihormoni de stres au rolul de a ajuta organismul, in situatiilecand trebuie sa lupte sau sa se sustraga de la ceva. A~adar,cand starea nO:l"tra interioara se canaIizeaza pe atitudinea delupta sau dc evadare, deoarece s-a apropiat cineva pre a multdc noi, acest lucm inseamna: In cazul in care nu ne putcmapara, fiindea nici lupta, niei evadarea nu sunt posibile,stocam ace~ti hormoni de stres in sistemul nostru. Astfel incat,acest om ne prieinuie~te nu numai un rau "psihologic", ei ~iunul concret fiziologic, determinabil *! Intrucat celor maimulti dintre noi Ii se clarifiea doar foarte vag sau incon~tientpropriul comportament in functie de zone, doar in cazuriextrem de rare i~i pot eere un drpt, verbalizand senzatiile.Tocmai de aceea, semnalele non-verbale ne dau cele mai buneindicii!

Poate ca ar trebui interpretata celebra fraza a luiDIOGENE, adresata lui ALEXANDRU CEL MARE, drept 0rugaminte catre acesta de a ie~i din zona sa intima. DIOGENE

* V. "BuClu'ie prin sIres" (7a).

i-a spus marelui conducator de o~ti: "Da-te la 0 parte dinsoareIe meu!" Iar "marele" ALEXANDRU a avut suficientaconsideratie fata de "micul" DIOGENE, incat sa se'COnf0D11eZeimediat rugamintii sale!

7.1.1 Intinderea zonei intime

Un balon de sapun poate fi mai mare san mai mic, la fel ~izona no astra intima. In principiu, exista deosebiri culturale (v.Cap. 9), adica zona intima este, in unele culturi, de 0 jumatatedin lungimea bratului, in timp ce la alte popoare este de 0

lun{?:imeintreaga a bratului (masurata de la eorp).A In plus, exista diferente cbiar in cadrul ariilor culturale:lntinderea relativa a zonei noastre intime, aici ~i acum, intr-un

moment specific, depinde de doi factori: in primul rand, destatutul partenerilor de discutie ~i, in al do ilea rand, dedispozitia de moment a fiecaruia. Cu cat cineva se simte maisigur pe sine, cu atat mai aproape ii lasa pc ceilalti sa seapropie. Invers se petrece cu urn om, a earui fire inchisa(v. Cap. 4) sau gestica inchisa spre sine (v. Cap. 6) ne arata ea,pentru moment, nu se simte pre a "bine". Un astfel de om ardori sa se poata apara, daca este nevoie. Dar cum sa poata faceacest lucru, cand interlocutorul sau sta la 0 distanta dedoicentimetri de el? Nu are spatiul necesar pentru gesturile de

aparare. In afara de aceasta, eomportamentul cu privire la zonetrebuie studiat ~i sub aspectul timpului. Cu cat mai departe stacineva fata de mine, cu atat mai mult timp am sa planific, pcbaza atacurilor sale, strategia mea de lupta sau de retragcre!

Vom trata, pc rand, ambele aspecte, statutul, respectivsentimentul de siguranta ~i zona intima, incepand cu cea dinurm~l.

7.1.2 Siguranta ~izona intima

Din pacate, siguranta unui om este adesea agresata, inmomentul in care se piitnmde in zona sa intima. Acesta esteun pacat savar~it de multa lume, mai ales de urmatoarelecategorii de oameni: ~efi (v. Cap. 7.3.1), vanzatori, prestatori

149

Page 77: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

Cuvantul-cheie al ultimei regule este "de buna voie". Stitica, in practica zilnica, nu intra in zona noastra intima numaioameni pe care i-am lasat de buna voie sa se apropie de noi atatde mult. Astfel incat, se intampla adesea sa se apropie cineva denoi prea mult, :facandu-ne sa ne simtim presati sau ehiaramenintati de persoana respeetiva. Nu ne place atunci candcineva ne abordeaza "neautorizat" intr-un mod prea "apropiat".

Ne place sa decidem singuri, cu cine dorim sa fim atat de"intimi" ~i cu cine nu. De aceea, cineva care depa~e~te cuu~urinta granita invizibila, treze~te in noi senzatii de neplacere:

Cineva care desconsiden'i zona intima a altcuiva,desconsidera, in acela~i timp, ~i persoana respectivii.

Unii oameni par sa suporte mai bine decat altii intruziuneain zona lor intima. In principiu, totu~i, putem retineurmatoarele: Cu cat ne deranjeaza mai mult ceva, cu atatproducem mai multi honnoni de lupta, deoarece in sineanoastra ne "comutam" pe atitudinea defensiva. Ace~tihormoni de stres au rolul de a ajuta organismul, in situatiilecand trebuie sa lupte sau sa se sustraga de la eeva. A~adar,cand stare a nO:l"tra interioara se canaIizeaza pe atitudinea delupta sau de evadare, deoarece s-a apropiat cineva prea multde noi, acest lucru inseamna: In cazul in care nu ne putemapara, fiindca nici lupta, nici evadarea nu sunt posibile,stocam ace~ti hormoni de stres in sistemul nostm. Astfel incat,acest om ne pricinuie~te nu numai un rau~"psihologic", ci ~iunul concret fiziologic, determinabil *! Intrucat celer maimulti dintre noi Ii se clarifica doar foarte vag sau incon~tientpropriul comportament in functie de zone, doar in cazuriextrem de rare i~i pot cere un drpt, verbalizand senzatiile.Tocmai dc aceea, semnalele non-verbale I1C dau cele mai buneindicii!

Poate ca ar trebui interpretata celebra fraza a luiDIOGENE, adresata lui ALEXANDRU CEL MARE, drept 0rugaminte catre acesta de a ie~i din zona sa intima. DIOGENE

* V. "Bucurie prin stres" (7a).

148

i-a spus marelui conducator de o~ti: "Da-te la 0 parte dinsoarele meu!" Iar "mareIe" ALEXANDRU a avut sufieientaeonsideratie fata de "micul" DIOGENE, incat sa se'conformeze imediat mgamintii sale!

7.1.1 Intinderea zonei intime

Un balon de sapun poate fi mai mare sau mai mic, la fel ~izona noastra intima. In prineipiu, exista deosebiri culturale (v.Cap. 9), adica zona intima este, in unele culturi, de 0 jumatatedin lungimea bratului, in timp ce la alte popoare este de 0lun{!:ime intreaga a bratului (masurata de la corp).

In plus, exista diferente clliar in cadrul ariilor cultura1e:Intinderea relativa a zonei 'noastre intime, aici ~i acum, intr-un

moment specific, depinde de doi factori: in primul rand, destatutul partenerilor de discutie ~i, in al doilea rand, dedispozitia de moment a fiecamia. Cu cat cineva se simte maisigur pe sine, cu atat mai aproape ii lasa pe ceilaJti sa seapropie. Invers se petrece cu um om, a dimi fire inchisa(v. Cap. 4) sau gestica inchisa spre sine (v. Cap. 6) ne arata ca,pentm moment, nu se simte pre a "bine". Un astfel de om ardori sa se poata apara, daca este nevoie. Dar cum sa poata faceacest lucru, cand interlocutorul sau sta la 0 distanta de doicentimetri de el? Nu are spatiulneeesar pentru gesturile deaparare. In afara de aceasta, comportamentul cu privire la zonetrebuie studiat ~i sub aspeetul timpului. Cu cat mai depmie sUicineva fata de mine, cu atat mai mult timp am sa planifie, pebaza ataeurilor sale, strategia mea de lupta sau de retragere!

Yom trata, pe rand, ambeleaspecte, statutul, respeetivsentimcntul de siguranta ~i zona intima, incepand cu cea dinunna.

7.1.2 Siguranta ~i zona intima

Din pacate, siguranta unui om este adesea agresata, inmomentul in care se patnmde in zona sa intima. Acesta esteun pacat savar~it de muWi lume, mai ales de urmatoarelecategorii de oameni: ~efi (v. Cap. 7.3.1). vanzatori, prestatori

149

Page 78: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

de servicii, cat ~i educatori, instructori, profesori ~i mcmbri aifamiliei, respectiv prieteni apropiati, care "aproape fac partedin familic".

Pe dlnd eram in America, am urmarit 0 data 0 femeie careil pigulea intr-una pc baictelul ei de circa noua ani, in timp ceaccsta sc rasucea ~i i~i rotea ochii disperat, parca pentru asemnala intregii lumi cat ii era de ncplacut acest lucru ~i, incelc din uffila, am intrebat-o pc mama, de ce facea acest lucru."Ce vreti sa spuneti?", m-a intrebat ea. Si a adaugat: "Doareste fiul meu!" Tot la fel, multi parinti cred ca ar avea dreptulsa patnmda oridind in zona intima a copiilor lor (chiar dacaace~tia au crescut intre timp), numai pentru ca sunt parintiilor. Multi parteneri considera ca, acum, celalalt nu ar mai aveadreptul la zona sa intima, din moment ce a intrat in acestparteneriat. Nenumarati copii sufera din cauza "apucatului deobraz", respectiv din cauza "batutului barbatesc pe umar" dinpartea anumitor "prieteni de familie", care nu ~tiu sa se poartecu copiii. In mod interesant, astfel de agresiuni in zona intimasunt adesea insotite de observatii cum ar fi: "Doamne, dh acrescut!", care I1U sunt adresate copilului, ci reprezinta unenunt despre copil, ca s,i cum acesta nu ar fi de fata (cu to ateca, in acela~i timp, este lezata zona intima a copilului!! i). Lafel se petrece ~i la ~coala: Cu cc drcpt profesorii pun mana pcelevi, apropiindu-se prin spatele lor ~i batandu-i pc umar(parintqtc)?! De rcmarcat cste faptul ea pe multi eopii iibucura aeest gest - in vremc ee pc altii ii face sa sufere aceastaintruziune in "inveli~ul" lor intim, fara a indrazni totu~i saspund acest lucru. Dar limbajul eorpului lor se "exprima" clarimpotriva acestui fapt, numai ca multi profesori nu 11 potinterpreta. La felli se intampUi ~i nenumaratilor invataeci euedueatorii lor.

A~ vrca sa nu fiu prost intcleasa in aeeasta privinta: Fire~teca un om il poate impresiona pc un altul. Nu vrem sa aprcciemaceasta relatie in sine drept negativa *. Trebuie sa ne fie

* Oimpotriva, dupa cum reiese evident din cartea "Bucurie prin stres" (7a), Incaz de dubiu, pledez pentru mai 11lu/tilapropiere, pentru mai mU/le contacleeu ecilalti $i mai l11ultiilandrere' Oar aici estc vorba despre un alt aspect.

150

I!

limpede faptul ca un om nu poate fi atins, fara a se patrundein zona sa intima. Cu cat un am este mai nesigur, eu atat maimult sl~fera in eazul unei astfel de agresiuni. Intrudh insaedueatorii dorese adesea sa ii "ineurajeze" toemai pe eeinesiguri, nu fae alteeva decat sa accentueze spaimeleeopilului sau ale tanarului respeetiv, prin aetiunea lor bineintentionata. De aeeea, trebuie sa exersam interpretareasemnalelor distantei, pentru a fi siguri ea aeest eopil anumerecepteaza gestul nostru prietenesc intr-adevar drept pozitiv!Pentru ea un am a earui zona intima este lezata, se simtedesconsiderat ~i ea om. Nu degeaba este folosita, lainterogarea prizonierilor, strategia patrunderii cu forta in"inveli~ul" intim al aeestora, deoareee se urmare~teconstrangerea lor, pentru a-i ;,supune". Din doua filme

politist~ de la televizor, unul va va oferi precis asemeneascene. In afara de aceasta, cei care vor sa "umileasca" pecineva, vor folosi, ca parte a strategiei lor, patrundereaintentionata in zona intima a celui vizat, care nu indrazne~tesa se apere. Aeeasta strategic are sueces, macar pentru faptulca acela in al carui "inveli~" se patrunde neinvitat, sufera dinaceasta eauza!

Am amintit ~i despre aeei prestatori de servieii care nupastreaza distanta necesara fata de clientii lor. Acest pericolapare indeosebi la meserii1e in care prestatorul de serviciitrebuie sa luereze in zona intima a clientu1ui, de exemp1u lacoafor, 1a masaj, la eroitorie ~.a.m.d. Cu cat astfel de persoanesunt mai sensibile la semnalele emise de clientii lor eu privirela distanta, cu atat mai mic este pericolul de a-i supara peoamenii respectivi. La probatul hainelor, de pilda, amobservat ca un croitor priceput intreaba mai intai: "lmi dativoie?", apoi a~teapta datul din cap afirmativ (semna1ul non­verbal), inainte de a atinge clientul.

Am mentionat, de asemenea, eategoria vanzatorilor. De~i,teoretie, orice persoana care sfatuie~te pe alteineva intr-oproblema ar trebui sa pastreze intotdeauna distanta fata declient, pre a putini respeeta aeest lueru! De aeeea, multi clienticare au un "inveli~" al zonei intime mai intins, prefera sa

151

_________ 1

Page 79: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

primeasca un sfat care sa vina de la 0 persoana din spateletejghelei! Pentru ca, in acest fel, pericolul agresiunii este maimic (cu toate ca am observat deja multe persoane de la tejgheacare se aplead in fata atat de mult, incat clientul trebuie sa setraga inapoi, pentru a-~i putea mentine intacta zona intima!).

Din pacate, exista ~imulti ~efi care considera ca au voie sapatrunda in zona intima a colaboratorilor lor, pur ~i simplupentru ca sunt ,,~efi". Iar aceasta remarca ne conduce spreurmatorul punet:

7.1.3 Statutul personal ~i zona intima

Am spus mai inainte ca intinderea zonei intime ar depindede doi factori: propria dispozitie (respectiv siguranta) ~istatutul partcnerului de discutie. Aiei ar trcbui, poatc, sa negandim din cand in dind la 0 veehc regula: "Ce tic nu-·tiplace,altuia nu-i face!" Pentru ca, astfel, un ~efoareeare "i~i permitcanumite lucruri" (urmarindu-i prca indeaproape pc "oamcniisai") pc care elinsu~i le-ar rcspinge cnergic. Lueruri pe careel insu~i le-ar accepta numai scra~nind din dinti de lasuperiorul sau, daca ~i acesta ar ignora zona intima asubaltcrnului sau. Deoarece: eu privire la statut exista 0regula, care insa nu poate fi ~i invers valabila:

[------------------. -:~eu dit statutul unei persoane este mai inaIt, CllaHit maiintinsa devine zona sa intima, pe care ceilalti i-o reClInosc.

Ceea ce, fire~te, nu trebuie sa insemne ca superiorii in rangIe pot reeunoa~te eclorla]ti numai 0 "zona intima nula".

Noii reeruti din armata americana sunt adesea intrebati decei cu vechime: ,,~tii in ce imprejurari ii poti trage unui ofiterun pumn in fata, tara sa fii pcdepsit?" Raspunsul consta innumirea unLliordin care prevede ca nici macar un superior ingrad nu are voie sa atinga pc cineva cu un grad inferior, faraa cere permisiunca ~i a primi-o! Astfel, dad un "sergcnt­major" vrea sa corecteze euiva pozitia mainii pe arma, maiintai (teoretic) trebuie sa intrebe daca i se permite. Desigur ca,in practica zilnica, acest "regulament" nu este respectat

152

intotdeauna, dar "regulamentul" care urmeaza este totdeaunaaplicat. "Daca un soldat se fere~te de 0 astfel de atingcre,inclusiv corporala, aceasta atitudine este considerata dreptauto":aparare ~inu poate.fi pedepsita!"

Din pacate, dupa cate ~tiu eu, nu exista in cadrul firmelornoastre 0 asemenea lege, la care angajatii, a caror zona intimaeste afectata, sa poata face apel. Dar unui ,,~ef' care seapropie prea mult de colaboratorii sai in acest sens, trebuie saii fie elar ca aceste agresiuni pot avea urmari (imprevizibile):Cand colaboratorul se "comuta" pe atitudinea de lupta sau defuga (adica produce hormonii respectivi ai stresului) dar, inacela~i timp, nu indrazne~te, de cele mai mUlte ori, sa luptesau sa fuga, atunci ace~tihormoni raman in sistem ~idauneazacorpului. Daca nu pot fi dezactivati rapid, ei sunt 0 adevaraUiotrava pentru organism. La fel de bine, i-am putea darespectivului sa bea putin arsenic, doar ca, in acest caz, am fifoarte eon~tienti de efectul daunator. Majoritatea ~efilor nu auinsa idee cat de mult ii pot afecta pe altii actiunile lornecugetate, Hicandu-i nesiguri, enervandu-i sau riinindu-i!A~adar, cu cat invatam mai multe despre semnalele non­verbale, cu atciteste mai mic pericolul de a intra "neinvitat" inzona intima a altora. Deoareee: A~a cum s-a aratat deja,impotriva apropierii fata de propria persoana nu poate fiintreprins nimic, atata timp cat nici unul din cei doi in.~iimplicati nu suferli din pricina acestei apropieri. "Invitatia"are loc totu~i sub forma unor semnale ale limbajului corpului,exact la fel ca ~i informatia ca se afla cineva in spatele tau,care iti "sufla in ceafa".

Cu privire la tema statutului unci persoane ~i a zonei saleintime, ne putem gcindi~i la dotarile de birou sau la mesele descris: Cu cat masa estc mai mare, cu atcit estemaiinalt.deobicei, statutul posesorului. ei; dar, totodata, eu cat estc maimarc masa, cu atcitmai mare cste ~i distanta care ii despartepe i.ntcrlocutori de posesorul ei. Dc aeeea, multe cadre deconducerc au doua variante de purtare a discutiilor: Fie lamasa lor de lucru, pc care 0 foloscsc numai in oeazii"formale", fie intr-un colt intim sau intr-o sala de eonferi.nte,

153

,;0 ..

Page 80: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

in care oamenii se pot "apropia" mai mult unii de altii, decatin cazul pmtarii discutiilor peste acea masa de lucru de maridimensiuni. Daca insa discutiile sunt purtate la aceasHi masa,atunci trebuie sa se tina seama de un alt aspect: Marginea dinspate, deci cea din dreptul vizitatorului, este libera sauocupata? Si anume, daca este atat de plina, incat vizitatoml nupoate folosi nici macar un centimetm din aceasti'imasa pentma-$i intinde documentele $i, in consecinta, trebuie sa $i Ie tinape genunchi, atunci $i acest aspect poate fi considerat drept unsemnal. Fie di proprietaml vrea ca pe masa "lui" sa nu fiepusa nici maCaI'a bricheta, fie ca vrea sa il aduca pe ceHilaltintr-o pozitie in care sa nu se simta in largul sau. Sai..l,pm $isimplu, nu are niciun leI de capacitate de transpunere £nsituatia altuia $inu $tie absolut deloc ce ii "face" vizitatomluisau. Dupa parerea mea, ar merita ca, atunci cand un cadru deconducere poarta 0 discutie cu cineva timp de zece minute,interlocutorul sa ~'adape locul sau, iar el sa \wda pe loculacestuia, experimentand astfel, pe propria-i piele, cumtrebuie sa se simta vizitatorul saul Astfel, dupa a asemeneaexperienta, unii $efi au avut grija sa puna la dispozitiavizitatomlui a masuta, alatmi de masa mare (sau sa lase liberamarginca mesei din dreptul vizitatomlui). Am mai spusinainte ca unui om i sc acorda a zona intima cu atat mai mare,cu cat statutul sau este mai inalt. Accst lucru il puteti observa$i singuri: Daca 1a serbarea de Craciun a firmeidumneavoastra sau in alte ocazii similare, unde in incapere seafla ce1emai diverse categorii ierarhice, priviti cu atentie, yeticonstata ca distanta fata de cei mai inalti in rang este mai marecand ace$tia se intretin cu subalternii lor.Daca priviti un grupde straini, de exemplu cand trebuie sa tratati cu mai multidomni $i/sau mai multe doamne deodata, observarea atenta adistantei $i a semnalelor distantei va merita din plin efortul.Adesea considerati, dupa seurt timp, ca a anumita persoana arfi partenem1 dumneavoastra principal de discutie. Apoiconstatati ca a aWi persoana dintre cele de fata ca$tiga multmai mult teren. Daca dumneavoastra vedeti in acest indiciu unprilej de diutare orientata a mai multoI' informatii, yeti vedea

154

1ncurand $i alte semnale, care va vor arata cine are "de spus"eel mai mult in cadrul acestui grup. Comparati $i cu ceea ceam spus despre contactul N-O (Cap. 4.2.4). Adesea nu estepersoana care ia deciziile conform organigramei firmei(a$adar pe hartie)*!

Pana acum am indicat in diverse feluri semnalele distantei,ilira insa a le identifica. Cum arata cineva di altcineva seapropic prca mult de el? Este de la sine intcles, ca atitudineade .filgc'i se asoeiaza cu rezematul pc spate sau cu un pasinapoi, printre altelc. Pot aparea $i gesturi protectoare,respectiv constmirea unui "zid" din obiecte. Atitudinea delupta va arata contrariul: I se iese celuilalt in "intampinare",respcctivul inccarca sa se "afirme" sau poate chiarreactioneaza verbal involuntar.

Pentru ca toemai aceste semnale sunt atat de importante,puteti invata cel mai mult desprc clc daca, asemeni unui amde $tiinta, va dcterminati mediul ambiant sa produca semnaleale distantei, astfel incat acestea sa poata fi observate cu unscop precis. Rcferitor la accasta, va propun sa faceti singuriexperimentul mention at mai jos (v. Cap. 7.1.5).

7.1.4 Zona intima la masa

Cand stati la masa impreuna cu cincva, este valabilii, inprimul rand, urmatoarea lege "nescrisa":

Cand doua persoane stau la aceea~i masa, fiecare din eleconsidera jumatate de masa drept parte a zonei' saleintime.

* Despre statut. simbolurile statutului, ritualuri si limbajul corpului, s-arputca scrie 0 cartc Intreaga. ~i de altfcl, cincva a facut deja acest lucru! Estcyorba de cartea unuiantropolog englez. care a pctrccut ciiteva luni In junglaafricana, iar apoi, In continuarc, ciiteva luni la mari concerne, cum ar fi, depilda, IBM. Paralelclc pe care elle face sunt absolut stupefiante ~i. In plus,foarte amuzant dcscrise. In mod semnificativ, titlul caqii este: "A fimanager prccum salbaticii" (66). Este a carte fascinanta care, dupa mine,merita citita.

155

Page 81: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

Exceptie fac oamenii timizi, care Ie atribuie celorlalti un"statut" mai inalt decat lor in~ile, dlt ~i situatiile in care unadin persoane are cu adevarat un statut superior.

Legat de acest aspect, Julius tAST (28) descrie experimentulIa.cut de cineva cu el:

7.1.5 Un experiment eu privire la zona intima (dupaFAST)

"De curand luam masa de pranz cu un prieten, un psihiatru.Ne aflam intr-un restaurant cochet, la 0 masuta ... EI ~i-a scospachetul de tigari, a tras din el 0 tigara, pe care a aprins-o,apoi a pus pachetul pe masa, la 0 distanta de trei sferturi dinlatimea acesteia, in fata farfuriei mele.

in tot acest timp, vorbea mai departe, iar eu 11ascultam, darintr-un anume felnedefinit, nu ma simteam prea in largul meu,cu toate ca nu puteam sa imi dau seama de ceoAceasta senzaties-a accentuat in momentul in care interlocutorul meu a inceputsa i~i impinga tacamul inspre mine, a~ezandu-Ilanga pachetulde tigari ~iocupand, din ce in ce mai mult, partea mea de masa.Apoi s-a aplecat peste masa sprc mine, in timp cc spunea cevacu glas raspicat. Nu am inregistrat exact ce spunea, pentru cain acea c1ipa aveam 0 senzatie foartc neplacuta.

in cele din urma, prietenul s-a indurat de mine ~imi-a spus:"Tocmai ti-am Ia.cut0 demonstratie, din punetul de vedere allimbajului, ca sa zicem a~a, referitoare la 0 trasatura de bazaa comunicarii non-verbale!"

L-am intrebat uimit: "Ce trasatura de baza?""Te-am agresat ~i, prin aceasta, te-am provocat. Te-am adus

in situatia in care trebuia sa te impui ~iacest lucru te-a deranjat."inca neintelegand, am intrebat: "Dar cum asta? Ce ai Ia.cut?""Mai inH'ti,am mi~cat pachetul de tigari", mi-a explicat el,

"insa printr-o lege nescrisa, masa este impartita in doua, adicapc jumiitate este a ta ~i pc jumatate a mea".

"Oar nu eram con~ticnt de 0 ascmenea impartire.""Bincinteles ca nu. Cu toate acestea, regula exista. Fiecare

din noi ~i-a "marcat" mental teritoriul. In mod normal, am fi"impanit" masa conform acestei reguli. Totu~i, impingand

156

I'achetul meu de tigari pc jumatatea ta de masa, eu am incalcatacest contract nescris. Cu toate ca nu-ti dadeai seama, in modcon~tient, de ceca ce Ia.ccam eu, nu te simteai prea in largult~l.l, .. Apoi a urmat cea de-a doua intruziunc a mca, candtni-am impins tacamul ~i farfuria spre tine. Si, in fine, a urmatcorpul meu, aplecfmdu-se inainte ... Te simteai din ce in cemai prost, dar de fapt, inca nu ~tiai de ce." (Pag. 16)

Pentru a putea repeta experimentul cu alte persoane,trebuie mai intai sa ne formam ochiul, cu privire la modul incare cineva i~i poate delimita "teritoriul", deoarece anumitepersoane fac acest lucru foarte c1ar (chiar dadi, de ce1e maimuIte ori, incon~tient). eu cat este mai evidenta delimitareazonei intime la masa, eu atat mai aeut va reaction a mai tarziueineva la inealearea ei.

Cateva exemple:Se folosesc chiar obiecte pentru a "trage" granita. Acestea

pot fi obiectele existente in imediata apropiere (sarea saupiperul, zaharnita, scrumiera), precum ~i obiectele aduse cusine (tigarile, bricheta, pixul sau stiloul).

Uneori sunt folosite coate/e, a~ezandu-Ie pe masa cat sepoate de departate, mai ales cand se dore~te sa nu se a~ezeaUituricelalalt, pentru ca zona intima este mai u~or de aparatfata de 0 persoana a~ezata vizavi, dupa cum yom mai vedea!

Si mainile se pot folosi pentru a-ti delimita. "propriulteritoriu", in special imediat dupa ce persoanele s-au a~ezat,cand, ca sa zicem a~a, teritoriul abia se stabile~te.

Daca acum repetati experimentul pe care prietenul luiFAST I-a Ia.cut cu acesta, yeti invata sa recunoa~teti primelesemnale ale distantei, cu ajutorul carora persoana din fatadumneavoastra va semnaleaza ca va apropiati prea mult de ea.in momentul in care pereeperi un asemenea semnal (v. mai.los), va retrageri ultimul demel's I'li oz,servati reacria deU$urare a partenerului dumneavoastra de discutie. Imediatdupli aeeea, repetati ultima dumneavoastra mi.,'1care $iobservari din nou ee se intampla. Numai a~a invatati sa vadezvoltati "al ~aselea simt" pentru semnalele de aparare.

157

______ J

Page 82: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

Ce fel de semnale observati? Am explicat deja di hormoniide lupta "finanteaza" atitudinea de lupta sau de fuga, cicciyetiobserva semnalele de luptrl, respectiv de ji/ga! FAST (28) nupare sa fi adoptat atitudinea defilga nicidecum, cand prietenulsau rucea experiente cu el. Oar avea 0 senzatie neplacuHi,ceeace prietenul sau a simtit! Acest lucru inseamna ca prime Iesemnale de fuga apar chiar in modificarile minime deatitudine, respectiv in expresiile mimice, pe care putem invatasa Ie recunoa~tem, cu toate ca sunt greu de descris. Cincvapoate inchide ochii sau gura, dar poate intrcrupe ~i contactulvizual sau poate ridica 0 bariera, pfma sa "fuga" vizibil,rezemandu-se pe spate ostentativ. Prin aceasta rezemare, cecace se intampla intotdeauna intr-un anum it moment, dacclpersoana cealalta tinde spre atitudinea de fuga, eel care sercazema a obtinut un avantaj interesant: Chiar daca 1111 a fugit,~i-a Uirgit zona intima, astfel ca fuga deschisa nu mai pareneccsara. Accst "rcspiro" creat intre cl ~i masa mare~te, pc deo parte, teritoriul, iar pe de alta parte, mai are avantajul ca inacest Spatiu nu poate fi interpus nimic, in afara propriei maini,respectiv a propriului corp, in momentul in care respectivlll seapleaca mult inainte (cum a rucut la sfar:;;it prietenul luit~ST)*. Oaca veti incerca sa aplicati acest experiment, veticonstata adesea ca persoana ccalalta i~i va trage scaunul multinapoi, pentru a se rezcma apoi cu spatclc, la mare distanta. Inaceasta situatie, ar trebui sa fiti pe jumatate pe masa, pentm aputea patrunde in tcritoriul sau. Prin urmare, respectivapersoana se simte acum (destul de) sigura!

Atitudinea de lupta se manifesta cu totul altfel: Mai intai,celalalt va incepe, de multe ori inca incon~tient, sa impingdinapoi obiectele pc care le-ati pus in teritoriul lui.Oumneavoastra Ie impingeti la loc in teritoriul sau, iar el Ieimpinge din nou inapoi. Aceasta se poate repeta 0 data, dedoua sau de trei ori, pana cand celalalt devine con:;;tientde

* De aeeea, rata de 0 persoana a$ezata vizavi este mai U$or sa Iii aperi zOJpintima, decat rala de un parteller de discutic care $adc alaturi de tine. 1nacest caz, ar trcbui sa tc rasLlce$ti lateral, ceca ce ar fi incomod $i maineobi$nuit.

158

acest proces. Atunci el va incepe "lupta", de exempluexclamand agresiv (v. lntonatia, Cap. 8): "Oar mai lasa astaodata!" sau "lovind" cu agresivitate unul dintre obiecteleaflate pe teritoriul dumneavoastra ~.a.m.d.

Cu cat faceti mai des acest experiment, eu atat invatati maibine sa percepeti con~tient ~i sa interpretati toate nuanteleposibile!

7.1.6 Variatiuni ale experimentului

Oesigur ca puteti face testele ~i tara masa. De pilda, dacastati lao coada a~teptand ceva, va puteti apropia, pe nesimtite,prea mult de cel din fata dumneavoastra, observandu-iprimele reactii ~i apoi dandu-va inapoi. Oar tot ati invatatceva! Acest experiment il puteti face aproape mereu, cand vaintretineti cu cineva. In special cu noi parteneri de discutie,acest lucru poate fi revelator, dar abia atunci cand sunte{isiguri crl recunoa~te{i imediat, chiar de la inceput, semnalelede indispozi{ie ~i va puteti "retrage"! Altfel, fire~te, va vetienerva interlocutorul, se intelege de la sine!

Oaca experimentati frecvent in acest fel, puteti fi 0 dataatenti, in ce masura vi se pare justificata presupunerea mea:In timp, mi-am format parerea ca tocmai acest experiment arputea la.muridaca parteneml de discutie tinde mai curand sprefuga sau spre lupta, atunci cand hormonii sai de stres "serevarsa" (7a). Cineva care, in caz de dubiu, reaqioneazaagresiv, va reactiona ~i la experimentul dumneavoastra maicurand nemultumit, fata de cineva care, in caz de dubiu,inclina mai mult spre fuga. Oaca presupunerea mea s-ardov~di corecta, acesta ar fi un prim indiciu pentru noiiparteneri de discutie. Oeoarece, a~a cum am aditat in cartea"Cum sa negociem corect din punct de vedere psihologic"(7b), "tipurile de persoane puse pe fuga" ne creeaza uneoridificultati, daca se sustrag verbal sau indirect, de exemplufacand promisiuni sau concesii pe care, mai tarziu, nu Ie maipot respecta. Oaca, a~adar, ar exista un indiciu asupra cuiva,ca ar fi un astfel de tip pus pe fuga, partenerii de discutie arputea fi avizati sa fie deosebit de atenti tocmai in privinta

159

.J

Page 83: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

deeiziilor, a promisiunilor ~i a altoI' probleme similare. Odata,imi povestea un vanzator ea, dupa ee invarase aeest true inurma observariei, avea de faeut mult mai purine stornari.Fiindea acum era atent in mod con~tient la semnalele carelasau sa se intrevada atitudinea de fuga ~i pentru ca i~iconstruia mai multe controale verbale ale rezultatului (depilda, prin fonnulari cum ar fi: "Daca imi pem1iteri sa rezuminca 0 data, am cazut de aeord ca dumneavoastra doriti sa ...~i sunteti gata sa ... " sau altele, asemanatoare).

In afara de aceasta, experimentul - daca il faceri frecvent ­mai are un avantaj pentru dumneavoastra: Invatati mai intai sareeunoa~teri semnalele de neplacere ale mimicii, deoareceaeestea, ca trasaturi secundare, insoresc orice agresiune inzona intima. A recunoa~te aeeste semnale mai repede, nupoate fi de cat un avantaj in orice situatie, fie di este yorba deo discutie profesionala, fie de una particulara!

7.2 Zona personala

zona personaUi

Fig, II

160

Am spus ca limita exterioara a zonei intime se afla la 0distanta de jumatate de brat pana la 0 intreaga lungime brarfara de eorpul nostru. lar zona personala incepe intotdeaunaacolo unde se sfar~e~te zona intima. Pentru a defini eercul de

persoane care au voie sa zaboveasea in zona no astrapersonala, putem spune urmatoarele:

Uisam de bun a voie sa patrunda in zona noastrapersonaia toate acele persoane cu care nu suntem atiltde intime, inrat sa Ie permitem sa intre in zona noastraintima, dar care nid nu ne sunt atilt de straine, inrat saramilna in afara zonei noastre imediat apropiate.

A~adar: prietenii buni, membrii familiei, eolegii de caresuntem legari suflete~te, cat ~i tori semenii eu care eomunicam"bine" ~i CLl placere.

Zona personaIa define~te ~i acel domeniu in care ~efii,educatorii ~i profesorii au voie sa se intretina, dadi au 0relatie deosebit de buna unii eu altii. In mod nOffi1al insa, abiazona urmatoare este "re~edinta" dumneavoastra. Prin urmare,cu cat invatati mai mult, prin experimente repetate, despresemnalele de aparare, eu atat mai u~or va va fi sa intuitidistanta eoreeta fata de eeilalti.

In aeest context, Michael BIRKENBlHL (6b) face referirela celebrul exemplu al lui NIETZSCHE, cu porch Spino9i:Pentru a nu Ingheta, ace9tia se strang unii In altii. Daca, fnsa,se apropie prea tare, se Inteapa reciproc cu ghimpii. Deci,trebuie gasitii acea distanta, la' care so. nu "Ingheti "9i so. evitiacea intimitate care, In unele cazuri, "rane9te"!

Dar exista un fenomen interesant, care se refera atilt la

zona personala, cat ~i la cea exterioara: ~i anume, cand,fortatide Imprejurari, trebuie sa ne apropiem at at de mult dealteineva, ineat ne aflam in zona sa intima (exterioara) sau inzona sa personala (interioara), atunei ne comportam ...

Cum ne eomportam atunci? Incercati, mai intai, saformulati singuri raspunsul: Cum ne comportam, in modnormal, cand trebuie sa starn la 0 co ada, eand suntem intr-un

]61

Page 84: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

lift sau in tramvai ~i trebuie sa ne apropiem prea mult unii dealtii?

Stop.

Ati tacut vreo incercare de fommlare? lat-o pc a noastra:

Cand, fortati de imprejurari, trebuie sa ne apropiemprea mult de altii, ne comportam conform unui"contract" nescris, ca non-persoane.

Acest contract "nescris" este, oricum, inculcat prineducatie ~i, din acest motiv, diferit din punct de vederecultural. Anumite popoare (de pilda japonezii) sufera n;ai putindin cauza aglomeratiei, dedit altele (v. s,i Cap. 9). In ariilenoastre culturale vestice (Europa de Vest, America de Nord)functioneaza, totu~i, aeeasta "norma", pe care copiii trebuie sao invete: Evitam contactul ochi-in-ochi, ne rigidizam, nuvorbim deloc sau foarte putin unii cu altii (~i daca vorbim,spunem doar strictul necesar). Copiii, dimpotriva, se uita tintala femeia grasa din lift, inca tara nici 0 jena, sau chiar i~iintreaba "unchiul", cui ii va darui frumoasele flori pc care Ietine in mana (poate chiar cu oarecare stanjeneala) ...

Inchipuiti-va cinci manageri care nu se eunosc intre ei. Totilocuiesc la acela~i hotel, pentm di trebuie sa participe la unseminar. fnca nu s,tiu ca, peste cateva minute, VOl' constata cafac parte din aceeas,i gmpa. As,teapUicu totii liftul. Fiecare avenit singur din sala unde a luat micul dejun, se indreaptaacum spre ascensor, vede ca acesta este pe dmm s,ias,teapta.

Managerii gennani sau cei americani (de cele mai multeori in haine Inchise la culoare) VOl' arata precum cincipinguini, stand tacuti unul langa altul, sau unul in spatelealtuia, vor pastra 0 distanta cat mai mare posibil Intre ei ~i, inmajoritatea cazurilor, vor privi fascinati micul bec indicator,care semnalizeaza traiectoria liftului. Cand se deschid us,ile,se vor urca, tara sa se atinga intre ci, ~i se VOl' repartiza incabina liftului In as,afel, incat fiecare sa is,ipoata proteja zonaintima cat mai mult posibil. Vor a~tepta rigizi, cu 0 minaimpasibila, sa se puna liftul ~nmi~care, privind din nou fix la

162

becul indicator. Cand, in sfars,it, se deschid u~ile, VOl' ies,idinlift, vor citi tablita indicatoare care ii arata fiecaruia ca trebuiesa se indrepte spre sala nr. IS ~i vor pomi a~adar inainte,pastrand, din nou, aceea~i distanta intre ei. Odata ajuns,i insala de curs, is,i VOl' cauta mai intai locul (presupunand ca10curi1e sunt marcate cn numele fiecaruia). Abia acum vorarunca 0 privire in jur. Abia acum i~i vor da seama ca secunosc deja intre ei, Intr-o oarecare masura, pentru ca se vorsaluta unii pe altii dand us,ordin cap (poate chiar vor schita unzambet), pana cand sa is,i intoarca privirile, fomie scmt, spreceilalti, "absolut straini".

Pentru ca tot vorbim de seminar, yom atrage fugitiv atentiaasupra unui fenomen din care se poate deducecomportamentul de stapanire ~i aparare a teritoriului,manifestat de om. Cel mai tarziu dupa pauza de cafea, fiecaresi-a fixat locul "sau". Fad a ezita macaI' 0 secunda, seintoarcc, dupa pauza, la acest loc. In cadrul unoI' anumitetipuri de scminare, am schimbat Intre ele placutele cu numelecatorva cursanti, cat ~ihartiile acestora la alte locuri, pentru ademonstra grupei cat de "acid", respectiv cat de recalcitrantsau neplacut reactioneaza majoritatea oamenilor in astfel desituatii! Pentru ca: Am spus ca ne simtim siguri in interiorul"invelis,ului" nostru (in zona intima). Aeelas,i lucru este insavalabil s,ipentru "locul nostru", el devenind teritoriul nostru,adica parte a zonei intime extinse. De aceea s,i este atat deinteresant s,i de concludent experimentul cu masa (v. Cap.7.1.5). De altfel, in acest caz, ospatarii s,i personalul deserviciu fac deseori gres,eli grave, sprijinindu-se de masa sau,pur s,i simplu, luand de pc masa 0 scrumiera, 0 solnita sauaItceva, tara a intreba. Daca clientul are nevoie de acestea saunu, nu are important~L EI percepe aceasta agresiune interitorinl sau drept neplacuta. Data viitoare cand luati masa inoras" puteti face observatii interesante pc aceasta tem~L

Zona pcrsonaUi, in combinatie cu acest comportament destapanire s,iaparare a teritoriului, poate fi bine observata ~iinbibJioteci. Fiecare is,i cauta un loc care sa fie eel putin la 0distanta fata de eclalalt, care sa corespunda zonei personale.Daca se as,aza cineva mai aproape dedit permite legea

163

Page 85: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

nescrisa, acela va putea fi martor al comportamentului destapanire ~i aparare a teritoriului. Aceste semnale de aparareVOl' fi cu atat mai putemice, cu cat sala de lectura va fi mai

goala, altfel spus, cu cat va fi disponibil mai mult spatiu (28)!

7.3 Zona sociaBi

Acesta este domeniul care se invecineaza cu zonapersonala. Cine ar trebui sa ia aceasta distanta fata de noi?

Zona noastra sociala este rezervata contactelor socialede natura superficiaIa, de exemplu cunoscutilor,majorWitii colegilor ~i majoritatii ~efilor!

In aceasta zona ar t1'ebui sa se plaseze un ~ef, cu conditiaca relatia sa cu colaboratorul sa fie buna peste medic! Tot aicise situcaza ~i majoritatea colegilor ~i, tot aici, a1' t1'ebui sa seafle to,ti consilierii atc2ta v1'eme, pc2nc'i cc2nd elientulsemnalizeaza ela!; celli se pe1'mite a apropie1'e mai mare!

e -It, '*'~'ftl AJlt ...'Jzona socialii ;,V>U..L?j

Fig. 12

164

Sc poatc invata sub forma unui joe unde este granita dintrezona personala ~i eea sociala: Daca sunteti intr-un grup alearui membri se cunosc, in parte, foarte bine ~i, in parte, doarsuperficial, cate unjucator, pe rand, sc poate a$eza in mijloculcamerei. Un al doilea se indreapta spre elincet, pana cand celdin mijloc ii arata, prin cuvantul "stop" ca s-a "apropiatdestul". Daca dumneavoastra ~i prietenii dumneavoastra vretisa invatati mai mult, tema poate consta ~i in faptul ca persoanacare sta in mijlocul camerei trebuie sa exprime non-verbalcfmd este "destul de aproape" eelalalt $i ca al doilca jucatoractioneaza tocmai in virtutca acestor semnale! In aceastavarianta, jueatorul din mij loc ar [mtea da un semnal clar (depilda cu mana) eelui din spatele lui, pentru ca privitorii (caresunt plasati in spatele lui) sa vada cand eelalalt a fost "destulde aproapc" $i cati pa~i a mai facut acest jucator, pana dnd sai$i dea singur seama.

A$ recomanda oricui lucreaza intr-un domeniu deconsultanta, sa faca asemenea exercitii cat mai des po sibil.Aceste joeuri pot fi, pc de 0 parte, foarte amuzante, iar pe dealta parte, pot forma ochiul pentru acelc semnale pe care multiclienti Ie emit (~i se enerveaza ca nu Ii se acorda atentie!). Aicitrebuie sa fie clar faptul ea majoritatea clientilor reactioneazala fel de il1con~tient, prin senzatii vag neplc'icute, cum deserie,atat de frumos, JULIUS FAST (eitatul de la pag. 148). Aeestlucru inseamna ca enervarea care il cuprinde pe client pare sase refere, cateva momente mai tarziu, la continutul cuvintelorconsilierului. A$a am trait eu, odata, 0 intamplare referitoarela 0 discutie dintre un medic ~i un referent farmaceutic.Mediculne-a primit pe hol, intrucat ambele sali de tratament,cat ~i biroul sau, erau intesate de pacienti. Referentul s-aapropiat prea mult de doctor, iar acesta a emis semnale carel1l1 au fost luate in considerare. Vocea doctorului devenea tot

mai agrcsiva (v. ~i Cap. 8), ceea ce I-a determinat pe referentsa vorbeasca, la randul sau, ~i mai apasat. Apoi, medieul spusebrusc: "Auziti? Sunt, in principiu, impotliva tratamentului cupreparate din enzime! $i, in plus, acum nu am oricum timp!"$i, cu aceasta, disparu intr-una din sali. Cand am plecat de la

165

Page 86: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

cabinet, refcrentul a explicat cafitria medicului s-ar fi rr:;feritla expunerea sa cu privire la indicatiile legate de clomeniul deaplicare a preparatelor din enzime. °verificare ulterioara dinpartea mea, in cursu 1unei discutii cu medicul, mi-a verificatimpresia mea, total opusa (deci controlul rezultatului meu):,,~titi - mi-a spus el-, nu pot suferi oamenii care se baga insufletul tau!" Acest lucru inseamna, in primul rand, carespectivul mcdic sesizase exact faptul cii il enervasencpastrarea distantei, chiar daca. nu 0 exprimase verbal atuncicfmd referentul era inca de fata. In al doilca rand: Tocmai in

astfel de situatii, medicul pleaca adesea automat de la premisaca, din motive de statut personal, trebuie sa i se acorde un"spatiu libel''' l11aimare. (Cred ca de acest al doilea aspect nuera intr-adevar con~tient doctorul nostru, dar ma pot in~cla. Inacest punct, din motive evidente, nu am vrut sa pun nici un felde intrebare de control!)

7.4 Zona publica

In teritoriile anglo-saxone sunt folositi, dupa Prof. HALL(38b), acei tenneni zonali de care ne folosim noi aici. Astfcl,numele acestci cea de-a patra zone este "public zone" (n. t.:zona publica), undc cuvantul "public", prin continutul sausemantic, sc deoscbc~te intrucatva de cuvfmtul german"Offentlich" (n.t.: ae(i public). La noi, cuvi'mtul "Offentlich"pare sa fie mcreu legat de "Offentlichkeit" (n. t.: subst.public), ceea ce ne face sa ne gandim mai curand la ,,0multitudine de oameni ... in opozitie cu (0 zona) care nu Ie esteaccesibila tuturor" (DUDEN).

Prin zona "publica" intelegem totu$i orice distan,ta careiese In q{etra zonei personale (chiar $i cand doua persoanecare se cunosc, se intretin in cadrul acestui interval, deexemplu vecinii vorbind peste gardul gradinii).

166

zona publica

Fig. 13

In afara de cele aratate, prin zona publica inte1egem $iintervalul care il desparte pe un profesor de clasa lui, pe un $efde participantii la 0 conferinta de a sa (cand se afla in fata unuigrup), cat $i distanta dintre un orator $i publicul sau. In cecace privqte marimca acestei zone, s-ar putea formula cudificultate un enunt: Marimea zonei publice se poate intinde(aproape) la infinit, adica atat de departe cat pot inregistraaparatelc 1"otoimaginile oamenilor.

In prezcnt, a$adar, zona publica se poate intinde, ca saspunem a$a, pana in luna, fiindca, pana acum, acesta era celmai indepartat loc, din care veneau imaginile noastre televizate.

Poate parea de mirare ca introducem in definitie (diferitafata de cea a lui HALL) aparatul foto, dar acest fapt are unmotiv anume: Multi actori, cat $i oameni ai "vietii pub lice" seplang ca publicul "se apropie prea mult" de ei, cand iiintampina. Acest lucru este valabil atat in privinta distanteifizice, cat $i in sens figurat: De exemplu, un actor care jucaseani de zile rolul tatalui intr-un "serial de familie" lateleviziunea germana, povestea in cadrul unui interviu:"Oamenii citesc prin reviste despre viata mea privata. Apoima recunosc prin magazine $i i$i permit sa imi dea sfaturi,respectiv sa ma critice in legatura cu viata mea privata! Cu cedrept face lumea acest lucru?!"

167

--~----- A

Page 87: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

Lumea nu arc nici un drept, desigur, dar exista un fenomencare, cel putin, poate explica acest comportament: Accst actorva intra adesea, saptamana de saptamana, in camera de zi*,adica in zonele mai restranse. Din punetul lui de vedere,duml1eavoastra apanineti zonei sale publiee. Sunteti spectatoriTV, pc care nu ii eunoa~te (~i pc care, poate, nici nu ar vrea saii cunoasea). El, dimpotriva, a fost aUit de des "ladunmeavoastra", in camera de zi, incat iI simtiti mai "apropiat"decat va va considera el pc dumneavoastra vreodata!

Am vazut a~adar, in acest exemplu, ca 0 persoana se poateapropia prea mult de 0 alta, atat in sensul distantei fizice, cat~i in sens figurat. Cereetarile in acest domeniu inca nu s-auincheiat ~i nici macar nu au fost incepute intens, dar eu a~ doritotu~i sa emit ipoteza pe care 0 consider foarte probabila:

l~~X~:::le.Oa~::~!:=lt~~r::~f~:~~-r:~td~ee~:;~;if~-~:~f~~~~;:i;-acesta in sens tigurat.~ __ - I

Vreau sa spun ca am constatat, in mod repetat, ca oameniicare nu au simtul ,~lerci intimc a celuilalt, incalca ~i zonaintima a acestuia, flira a inregistra semnalcle sale de aparare!$i vreau sa mai spun ca oamenii carc se apropie prea mult deceilalti (de exemplu, $efii care patrund in zona personala asubalternilor lor), adcsca sc baga prca mu/t ~i in sufletullor!Este ca ~i cum ar avea 6 plato~a, pentru a nu putea fi raniti de"intepaturile" altara, in timp ce ei ii ranesc deseori pe altii,dacii ar fi sa folosim inca 0 data analogia cu exemplulporcului spinos allui NIETZSCHE (comp. cu pag. 161).

7.5 Semnale ale distantei

$i acum, sa experimentam 0 combinatie interesanta: Cu catinvata cineva mai mult despre semnalele de aparare ale

* Pcntru un neamt, 0 Intreaga camcra sau Inlreaga locuinla poate deveni"zona intimii". astfel Incal aces! actor, din punc!ul dumneavoaslra devedere, aclioneaza chiar In zona intima (In sens figural) (v. si Cap. 9).

168

distantei, cu atat mai repede va invata, dupa parerea mea, sarecunoasca ace/calvi scmnalc, atunci cand "ealea pc pieioare"sujletq·te pe cineva, chiar daca, poate, se afla a$ezat pe unscaun la trei metri ~i jumatate distanta de respectivul!

o exersare activa tocmai a aspectelor legate de distan~a va

da roade in multe situatii (profesional, cat ~i privat), in careceialait este amenintat sa se patrunda prea aproape de el, insensfigurat! Acest Iucru se intampla multor tati de familie, cat~i mamelor, fratilor, prietenilor $i oamenilor, in general, care"vor doar sa ajute", :tara sa i~i dea seama insa di merg "preadeparte" $i cii 11 deranjeaza pc celalalt. A$a cum s-a aratat dejain cartea "Cum sa negociem corect din punct de vederepsihologic" (7b), nu se poate obiecta nimie impotriva unuisfat pe care il dau cuiva pentru a-I ajuta, atata timp cat nureactionez ca fiind of ens at, daca persoana respectiva nu vrcasa acceptc acest sfat!! Tocmai ultima reactie indica adesea, catde "egoista" este, in realitate, 0 astfel de "vointa de a ajuta",respectiv cat de greu poate fi sa te aperi fata de 0 persoanacare se apropie prea mult de cineva, doar din dorinta de "aajuta"!

Page 88: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

PLANUL } CONTINUTICUV ANT "Dar MAMA."CONTINUTULUI INTONATIE (este notat prinsemnale speciale)

comunicare, cel al eontinutului $i eel relational au fost (dupaWATZLAWICK, 88) interpretate £n paredel. Apoi insa, s-aeonstatat ea "tonul faee muziea", altfel spus, ca feIul in eare

pot fi rostite euvintele are efeete pe ambele planuri! lata douaexemple, pentru a ilustra aceasta afirmatie:

~-- .171

(de multe ori estesi inre gistrat~\)(este mereu notata)(este mereu notatii)(este mereu notata)(sunt mereu notate)

MIMICATIN UTAGESTICAPAUZELE

VlTEZA VORBIRII

PLANULRELATIONAL

1. Daea spun sau seriu 0 data patruzeci~icinci ~i 0 datapatruzeci$ieinci, inseamna ca vreau sa fie limpede ca, inprimul eaz, doresc sa il diferentiez pc "patruzeei~icinei" de"patruzeci~ipatru" sau de "patruzeci$i$ase", in timp ee, in eelde-al doilca caz, dorese sa pun in evidenta deosebirea dintre

"patruzeci~ieinei" ~i "eineizeci$ieinei" sau ,,~aizeei$icinci".Ati observat, cu siguranta, ca ultima parte a frazei a fost maigreu de citit, pentru ca am remmtat, in mod intentionat, lapunerca in cvidenta. Aceasta punere in evidenta care, in seris,de pilda, se realizeaza prin caractere cursive, respectiv prinsublinieri, simboIizeaza 0 accentuare a euvinte1or, a silabelorsau a partilor de cuvant reliefate.

2. Daca, dimpotriva, aecentuez intr-o propozitic intregcuvantul "patruzcci~ieinei", se poate intampla ea, de exemplu,sa "emit" in planul relational urmatorul mesaj: "Cum ai flicutdoar patruzeci.~icinci de copii, imi trebuiau cincizeci 1I" inacest caz este yorba, a$adar, nu numai de informatia obiectiva,daca, in acela$i timp, prin sublinierea cuvintelor imi exprimsupararca, mai ales daca aceasta suparare 11 impresioncaza,respectiv 11apasa pc interlocutor.

170

Capitolul 8Intonafia

Va mai amintiti? in Cuvantul inainte atrageam atentia ca 0confruntare con~tienta a sinelui cu limbajul corpului poatemodifica intrucatva descrierea lumii. Adica, daca invat sapercep, sa descriu ~i sa interpretez semnale1e non-verbale,atunci percep, ca sa spun em a~a, 0 "alta reaIitate".

$i speciaIi~tilor in kinesica Ii s-a intamplat la fel. Dupa CeIi s-a trezit interesul pentru aspectele non-verbale alecomunicarii, au inceput sa studieze exclusiv aceste fenomene,astfel incat nu au mai tinut deloc seama de cuvantul rostit. inlegatura cu aceasta, BIRDWHISTELL, pe care multi 11considera "tatal kinesicii", afirma urmatoare1e (5e):

"Lucrarile de inceput ale kinesicii erau concentrate cuprecadere asupra izoH"iriikinemelor ~i a kinemorfeme1or unice,cat $i a constructiilor de kinemorfeme complexe." (Pag. 133)

Apoi insa, s-a schimbat situatia, pe masura ce tot mai multicercetatori in domeniul comunicarii, care se ocupau atat deaspectele semantice, cat ~i de cele kinetice, au inceput sa ia inconsiderare In acela~i timp ambele aspecte. BIRDWHISTELLdeserie astfel aeest nou mod de perceptie (5e):

"Mai intai a fost notata (limba) pur $i simplu ca parte ainregistrarii micro-kineticc, incorporata in (intregul) complex ...Cand cercetarea s-a adresat totu$i corelatiei dintre cuvantul rostit$i semnalele kinetice (mi~dirilc), cuvantul a ineeput sa devinasemnifieativ intr-un fel eu totulnou ... " (Pag. 114)

in faza urmatoare, Iimbajul corpului ~i continutul au fostcordate, astfel incat putem spune: Ambele planuri de

Page 89: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

172

In acc1a$i timp, toate observatiile sunt descrise $i verbal (v.$i exercitii1e noastre din Pm-tea I!):

In acest fel poate fi depa$ita, de exemplu, $i jena pe care 0resimtim pentru ca ne "ineomodam" reeiproe in cadrul zoneinoastre intime, in autobuz sau in avian (v. ;;i Cap. 7), prinaceasta "trancaneaHi". Aici, ca sa spunem a$a, intonatiacomunica prin semnale: "Nu vreau sa te inoportunez, cu toateca, vrand-nevrand, trebuie sa stau in sufletu1 tau". ~i anume,am spus deja ca, in asemenea situatii, oamenii nu vorbescintre ei deloc sau doar strictul necesar (de pilda, in lift), dar

173

Divertismentul reprezinta 0 forma de comunicare incare nu continutul verbal al cuvintelor noastre, ci inexclusivitate intonatia noastdi este cea care transmite 0informatie.

Oar, referitor la intonatie (inclusiv accentuarea, modulatiavocii, ritmul vorbirii), putem spune $i urmatoarele: Candaceasta relatie este "tulburata", eel care sesiseaza aceasta"tulburare" va tine seam a mai mult de intonatie, dedit decontinutul verbal al comunidirii! Sa presupunem cainterlocutoml dumneavoastra se enerveaza bmsc $i spuneti:

"Nu am vmt sa va jignesc, 10mnule cutare", sau: "Stati, nuam spus-o eu rautate", sau: "lmi pare rau, daca v-am suparat"sau aItceva de acest fel. In astfel de enunturi, informeazanumai "tonul, care face muzica". Ce spuneti in asemeneamomente este relativ egal, atata vreme cat intonatiadumneavoastra exprima faptul ca va pare rau, ca nu ati vmt sa11jigniti pe respectivul, ca doriti sa il "smulgeti" din stareanegativa pe care i-ati creat-o.

Adesea trebuie sa depa;;im ;;i situatii in care eel mai muItam vrea sa nu spun em nimic, de exemplu fata de persoanestraine care se a$aza langa noi in avian, la unele petreceri sau1a serbari1e de la serviciu, sau cand suntem prea obositi pentma putea purta a conversatie "reala". Acest tip de situatie I-adeterminat pe Eric BERNE sa deserie aceste conversatii, alcaror continut este neimportant ;;i care "traiesc", pentm aspune a;;a, numai din intonatie, ea simp1u divertisment (4).Daca ar fi sa dam 0 definitie, am putea spune urmatoarele:

.J

r;"\ 4- '" # /:"\MAMA

xx. 4 \ ;t. ~ ......,!.:1, -, '\-~u +BUT

Ascmenea judedlti au dus apoi, in domeniul kinesicii, larezultatul d'i se cauta sa fie cuprinse ambcle tipuri de semnalcin notarc. 0 astfcl de notare incearca sa inregistrezecomunicarea pe mai multe planuri simuItan, de cxcmplusubdivizand planul continutului $i planul relational in sub­planuri. (Y. cascta de la pag. 171).

o astfe1 de transcrierc gasimla BIROWHISTELL (5e). 1apagina 284 (n.t.: but mama = dar mama):

* N.t.: in lexl estc folasit cuvantul cnglczesc "frown". Cuvanlul "frown" cstelradus in LANGEN SCHEIDT prin "ineruntare a frunrii", dar mai are, inacclasi limp, si a aWi conotaric 5i anumc accea de "privire intunecata",asociata intoldeauna ell 0 expresic generala descurajata a fetei'

"Tanarul protesta cu glas tare, stranse amandoi pumnii $i iiindrepta empatie spre piept. In acela$i timp, i$i ineordapieioarele, fortand astfel mana mamei care ineerca sa 11tina in loe(pc seaun). Colturile gurii ii erau indreptate in jos, iar parteasuperioara a fetci cxprima incruntare *.

Accasta scurta ex pun ere este menita a va ajuta sa va facetio idee asupra modului in care procedeaza speciali$tii inkinetica, atunci cand trateaza aspecte de care ne ocupam incapito1ul de fatal Pentm ca, a$a cum am aratat la punctul 2.2,noi yom intelege prin intonatie toate acele fenomene care semanifesta in timpul vorbirii, cum ar fi, de pi Ida, plescaitu1 dinlimba, oftatul, gemutul etc.

Pana cand sa intram in aspectcle individuale, sa amintiminca a idee fundamentala: Am stabilit deja, sub forma uncireguli, faptul ca, "in caz de dubiu, se da crezare limbajuluicarpului, cand aeesta este ineongment cu eontinutul verbal".

Page 90: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

dnd sunt nevoiti sa stea "unullanga altul" ore in ~ir, multioameni se simt mai in largul lor* daca pot se pot bucura deputin divertisment, tocmai pentm ea vor sa dea glas "bunelorintentii" prin intonatie.

Un exemplu in acest sens, potrivit eamia deseori sepereepe numai intonafia, ni I-a oferit Mark TWAIN pc):

Ajunsese cu inHirziere la 0 petreeere, pentm ca voia sademonstreze ca, de multe ori, oamenii nu asculta (adica nusunt atenti la continutul cuvintelor), deoarece adesea vorbescunul pe langa altul, in loc sa vorbeasca unul cu altul. Intretimp, gazda i~i rucusc griji, dadi musafiml va aparea pana sanu se arda curcanulin cuptor. Traia a~adar senzatii neplacute,adica, pentm ea, planul relational era "tulburat", iar cand el,in sfar~it, suna la u~a, ea 0 dadu la 0 parte pc servitoare ~i iidesehise singura u~a.

Acum a~tepta 0 scuza, pc care 0 ~i primi: "Stimatadoamna, imi pare atat de rau, ea vin a~a tarziu", spuse MarkTWAIN, dar a trebuit sa ii sucesc gc2tlll bCltrlinei mele matll\si~i asta a durat ceva mai mult decat fmi fnchipuisenl." "Ceminunat ea ati venit totu~i", spuse gazda.

Acum v-am mintit! In exemplul de mai sus, am strecurat 0fraza care nu eorcspunde riguros realitatii. 0 puteti depista?

Stop.

Ati dcscopcrit-o? Sunt, binclntcles, euvintele: "Acuma~tepta 0 seuza", pentm ca gazda nu a~tepta un COl1!inlitverbal, ei 0 intonafie de dezvinovatire. Asta a ~i primit ~i deaceea nu a sesizat nicidecum confinutul cuvintclor. Daca,dimpotriva, el ar fi gasit 0 scuza minunata (de pilda 0 pana deautomobil), dar pc un ton care nu ar fi corespuns a:;;teptarilorgazdci, aceasta ar fi "ciulit urechile" imediat!

Puteti deduce de aici, cat de importanta poate fi intonatia(inclusiv modulatiilc vocii, viteza ~i ritmul vorbirii), dacasuntem atenti (ineon:;;tient)la eongruenta!

* WATZLAWICK (90b) arata ca, pcntru un american, este aproape imposibilsa IIU intrc In vorba cu un vccin strain, ceea ce nemtilor Ie vine 111Ult111aiu~or (v.~i Cap. 9).

174

Puteti verifiea singuri acest luem: Data viitoare, cand vaintalniti eu eineva, pe care 11puteti "paeali" lini:;;tit,rura sa sesupere, spuneti pe acel ton care ar corespunde a$teptarilorsale, nu: "Ce bine imi pare sa va (te) revi'ld", ci: "Ce rau'imipare sa va (te) revad." Majoritatea oamenilor nu observa aeestlueru! Daca, la urmatoarea invitatie intr-un cere de prieteni, iisalutati pe ultimii musafiri pe tonul "eoreet", dar eu 0 astfel deinformatie "falsa", vor rade toti cu laerimi, iar bietul prietennu va :;;tide ce, pana cand nu ii veti explica!

Iar aeum, ne yom ocupa de eateva aspeete aleINTONATIEI*.

8.1 Ritmul ~i modulatia vorbirii

Aeesta este un aspect, legat de care vom folosi cuvantul"intonatie" in intelesul sau obi~nuit.

Cele mai diverse studii arata din ce in ce mai clar ea ritmul

vorbirii este pentm noi :;;imai important decat modulafiavorbirii, aceasta din urma influentand insa:;;i intonatia. Vomtrata ambele aspecte, pe rand.

8.1.1 Ritmul vorbirii

Incereati 0 data sa faceti urmatorul experiment eu unprieten: Rugati-l sa reeunoasca 0 melodie, al carei ritm 11vetibate in masa! Daca alegeti melodii simple, bine eunoscute,veti constata ca persoana cealalta va putea recunoa:;;temelodiade cele mai multe ori (cu conditia sa fi fost batut ritmul"exact") .

Sa ineercam :;;inoi sa facem acest luem, in masura in careeste "fezabil"'ill cadml unuitext scris. Ce cantec de Craciunreprezinta ritmul de mai jos?

* Intrucat, pe de-o parte, pentru a usura Intelegerea, vom numi toate acesteaspecte "intonatie", de aCUl11Inainte vom scrie acest cuvant cu majuscule,cand vom dori sa facem referire Ja spectrul general, dar II vom scrie totu~inormal, cand 11 vom considera drept aspect individual, pentru a putea facedeosebire Intre cele douii conotatii'

175

Page 91: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

PaRaaPaPaam,Pa RaaPaPaam,PaRaPaPaaPaaPaaPaa

Sau, in cazul in care doriti sa bateti singuri tactul ~i daca~titi notele:

Fig. 14 a

Poate ca ati ghicit*. Acum incercati sa faceti acela~iexperiment, dar altfel. Cantati melodia corecta cu un ritm"fals". Pentru cci care pot citi notele, iata 0 propunere:

I~IFig. 14 b

Evident, faceti al doilea experiment cu 0 alta persoana,rcspeetiv alcgeti 0 alta melodie pentru fiecare experiment.Atunei yeti putea constata di aproape nimeni nu poaterecunoa~te 0 melodie cantata "corect', la un instrument sauinterpretata vocal, sau fluierata, daca ritmul este "fals", intimp ce, invers, acestlucru rcu~e~te de cele mai multe ori!(Cat de important este ritmul in comunicarea umana arata ~iexpcrimentul de la sfar~itulAncxei A, pag. 233 ~imai dcparte!)

A~adar, nu perccpem ritmul vorbirii unci persoane, atatavreme cat acesta este congruent (cu a~teptarile noastre). Altfelstau lucrurile insa cu strainii sau cu vorbitorii care vorbesc cu

* Desigur, ,,0, brad [rumos!"

176

o puternica nuanta dialectala, deoarece in acest caz, suntemsurprin~i de un "alt" ritm de vorbire, nea~teptat. Noilecercetari dovedesc ca acesta ar putea fi unul dintre motiveIe(sau poate chiar motivul principal) care determina faptul ca,adesea, intre diverscle (sub)culturi, comunicarea pare a fi atatde "dificila", respectiv ca enunturile strainilor ni se par"caraghioase" :

Nu voi uita niciodata 0 intamplare, cand impreuna cuparintii mei ~i cu un prietcn grec al familici, ne-am dus pemalul unui lac sa bem 0 cafea ~i a venit yorba despre plata.

Tatal meu ~i Panajotis "se certau" prietene~te, referitor lacine "trebuia" sa plateasca. In cele din urma, tatal meu iispuse picolitei: "Va rog dati-mi mie nota, domnul esteinvitatul meu! Panajotis, la randul sau, replica energic: "Nu,nu, eu platesc, domnul este strain", la care fata izbucni intr-unras sonor ~i ii dadu tatei nota de plata. De ce a mcut acestlucru? Germana grecului era excelenta, pronuntia sa era clara~i, prin urmare, suna a "limba literara" dar, cu toate acestea,fata il 'citise', respectiv il sesizase sonor pe grec intr-ofractiune de secunda! Sa privim ritmul frazei: Ea se a~teptasela urmatorul ritm:

domnul estestrain

..,

"~-"""\.

Dar a auzit urmatoarele: domnul

estcstrain

v

v\I /\-..

Inca un cxemplu, din care rezulta ca nu putem intelegechiar cuvinte pc care Ie ~tim, in anumite conditii, numaipentru ca ritmullor s-a schimbat in foarte mica masura: Candam fost pentru a doua oara la Cairo, puteam sa ma inteleg dejaputin cu oamenii, cu toatc ca, de fapt, llU invatasem limbaegipteal1a, ci "limb a literara", adica limba Coranului. Ccledoua limbi sc deosebcsc intre ele pril1faptul ca, in limba de zi

177

.I

Page 92: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

cu zi, "cad" anumite terminatii gramatica]e, ceea ce, de altfe],~tia1n. Astfe] incat, cuvantul CHUBSun (paine cu unt) deexemplu, devine CHUBS, la care, ~i in araba literara, accentu]cade pe CHUBS. Diferenta dintre cele doua cuvinte este a~adarmai putin importanta decat ar parea daca ar fi scrisa pe hartie.

lntr-o noapte, pe la ora patru, am auzit lume fugind pecoridor, batfmd pe la u~i ~i strigand intr-una: aN-NaaRlaN-NaaR! aN-NaaR!

In primul moment, m-am gandit ca nu cunosc deloccuvantu], dar am reactionat la INTONATIE, adiea la tonu] deurgenta, ]a intensitatea sunetului, ]a viteza vorbirii ~i la faptulca voci]e celor care strigau aproape ca se suprapuneau. Toateaceste semna]e ale INTONA TIEl indicau starea de panica.Astfe] incat, mi-am a]ungat primele ganduri legate de betivi(care exista ~i in tari]e arabe, in special in hoteluri!) ~i amdeschis u~a. Slava Domnului! Fiindca hotelul era in flacari!

Nu recunoseusem cuvantu] tara terminatie, in ciudapronuntiei aproape identice, un cuvant pe care 11 invatasem,cu ani in urma, in primul meu text arab ~icare, de fapt, imi erafoarte cunoscut: aN-NaaR inseamna "foc".

Pe acela~i efect se bazeaza ~ijocurile dc cuvinte, cum ar fiurmatorul: "Cc inseamna 'Dikurannte Bissific]'?", underitmu] estc urmatorul:

.J ";..J -

Dikurrante Bissifiel

Aproape nimeni nu recunoa~te fraza "Die Kuh rannte, bissie fiel" (n.t.: "Vaca a alergat pfma a cazut")* , daca reu~iti sao faceti sa sune autentic "fals". La fer, ne putem juea eucuvintele "Blumento Pferde", cand, aecentuand silaba" men ",voeea urea eeva mai sus, iar cuvantul "Pferde" (n.t.: "cai")este reliefat acustic**. Dar tocmai acest ultim exemplu"canta" sub influenta modulatiei vorbirii!

* Un exemplu aproximativ asemanator de joe de cuvinte in limba rornana ar6: "Ce e ca~cavalul treee", adica "Ce e ca~, ca valul trece",

** "Blumento pferde" este un jae de cuvinte pentru euvantul campus"Blumentopferde", care s-ar traduce prin "pamant pentru ghivecele de flori " ,

]78

Sa ne intoarcem inca 0 data la straini sau la vorbitorii unuidialect: Daca impresia noastra este corecta, atunci acest lucruar oferi 0 explicatie la intrebarea de ce intelectualitateaoricarei tari sau a oricarui imperiu a dlutat mereu sa se tinadeparte de modificarile ritmului limbajului oral, servindu-sede 0 "limba scrisa" comuna. Aceasta a e]iminat in maremasura indispozitia provocata de strainii care fac sa rasune un"alt" ritm de vorbire (neplacut noua, din acest motiv). Acestlucru a fost valabil pentru lmperiul Roman, la fel de mult cat~i pentru araba literara, cu ajutorul careia un tunisian cultivatse putea intretine :tara probleme cu un egiptean sau cu unsaudit! Dar chiar ~i in limba germana, constatam acest lucru:Cu cat nuanta limbajului oral al unui prusac sau al unuibavarez (respectiv al unui ~vab, a] unui locuitor din Renania~.a.m.d.) modifiea mai mult ritmul vorbirii, cu atat maineplacut este "receptata" persoana respectiva. Aeeastamodificare a ritmului pare sa fie perceputa in infinit mai maremasura, chiar ~i incon~tient, dedit modificarile modulatieilimb ii, care, oricum, par sa reprezinte urmatorul factor inordinea importantei. Daca, 0 daHi, ascultati ceva cu atentie latelevizor, yeti constata ca modifiearile de ritm se asociaza,printre altele, cu 0 schimbare a literelor intre ele. Cineva carespune: "Pc copii ii cheama Paula ~i l1mgard", are un alt ritmde vorbirc decat cineva care spune: "

Pi gopii ii gheama Baula ~i Ermgard.

Poatc cunoa~teti gluma cu saxonul care i~i botezase copiiidupa alfabet, eeea ce, totu~i, intampina unele dificultati pcalocuri *. El ne poveste~te urmatoarele (intr-o limba "foarte"literara):

"Va sa zica,primu' 0 fo' baiat ~iI-ombotezatArnscht, eu A.P-orma 0 fo' 0 fatudi ~i i-om spusBaula, cu B. P-ormabaiat, euC, ~iaista-iZigfied (de fapt, "C" suna "ze").Apoi iar 0 fo' baiat,aista-iDeodar, eu D. $i eu Eo fo' iar fatuca~ii-omzis Ermgard

* Pentru aceasta poveste ii 111ultumesc domnului HERIBERT WAGNER dinImmenstadt.

179

Page 93: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

~i p-orma eu F, baiat, ~i i-om zis Fiktor. Da' eu uldimu' avembrobleme, ea 0 fo' tot baiat ~i i-om zis Ginder (vrea sa spuna,desigur, "Gunther"). Da' gand strig "Ginder", adunei vin doti ingoana! (Pentru ca ei inteleg "Kinder" - n.t. = "copii"). "*

In consecinta, dind yeti mai avea de-a face eu oameni alcaror ritm de vorbire difera de al dumneavoastra, yetiintelege, po ate, mai bine, de ce aeest ritm "ne seoate dinsarite", tara ea persoana eealalta sa ~tie ca (respeetiv, de ee) neprovoaca senzatii atat de nepHieute!

Daca dumneavoastra (sau eopiii dumneavoastrii) vaeonfmntati cu 0 limbii strc'iinii ~i aveti difieultati de vorbire,trebuie sa ~titi urmatoarele: Atata timp cat pute{i imita ritmulvorbirii, micile gre~eli de pronun{are afonemelor izolate vortrece neobservate. Atata vreme, insa, cat ritmul vorbiriidurimeavoastra cste tot eel allimbii materne, chiar :;;ieea maibuna pronuntie a fonemclor izolate nu va va fi de folos eunimie!

Exemplu: In germana spunem ­

Philosophie, Biologie, Psyehologie.(N.t.: filosofie, biologie, psihologie)

Exprimate din punetul de vcdere al ritmului, aeeste euvintear suna astfel:

Parapapaam, parapapaam, parapapaam.

Anglo-saxonii, dimpotriva, rostesc aeeste euvinte (~ialtelc, asemanatoare) intr-un ritm eu totul diferit, astfel:

Paraapapam, paraapapam, paraapapam.

Aeest lucm inseamna ea ei pronunta aeeste euvinte dupacum urmeaza:

* Amscht = Emst; Baula =Paula; Zigfied = Siegfried (in gerl11ana, litera C sepronunta "ze" [tse]); Deodar = Teodor; Ermgard = Irl11gard; Fiktor =Viktor; Ginder = Gunther.

180

philosophy, biology, psychology

(fi -lo-sofi, bei-o-Iodschi, sei-ko-Iodsehi)*.

Daca ati (veti) face exercitii de ritm al vorbirii, ati (veti)eonstata imediat ea modulatia vorbirii se schimba odata euritmuI! Intr-un feI, ambii factori merg mana in mana, astfel indt

nu p putem sehimba pc niei unuI, tara a-I sehimba ~ipe eelalalt.In eonseeinta, toate observatiile de mai departe implica ~i

ele modificari de ritm, ehiar daea nu ne yom mai referi la ele.

8.1.2 Modulatia vorbirii

Modulatia vorbirii define:;;te modul in care ne ridicam ~i neeobonlm vocca. Cand puncm 0 intrebare, ridicam vocea, dndurmeaza 0 virgula (adica 0 seurta pauza de vorbire, v. ~iCap. 8.3), ridicam, de asemenea, voeea, dar "altfel". Pentru cadeserierea verbala a unor astfel de nuante ar depa~i cadrulacestei expuneri, yom proceda in alt fel: Cititi, va rog,urmatoarele propozitii eu glas tare, de mai multe ori, daeaeste nevoie, :;;i fiti atenti Ia intonatia vorbirii. Semnele depunctuatie va vor servi drept "indieatii de vorbire", eaintotdeauna cand dorim sa rcdam in scris limba vorbita.

1. Sunteti doamna Miiller?2. Sunteti doamna Muller?3. Sunteti doamna Mi.iller care a sunat ieri?

Ati putut dcslu:;;i ridicarea yoeii in moduri diferite laeuvantul "Miiller"? Ati observat cum schimba intonatia acestemodificari?

Toate modificarile intonatiei se refera, totu:;;i, la planuleon{inutului. In primul exemplu, trebuia stabilit daca era

* Oupa cum constatam din transcrierea fonetica. litera "p" din "psychology"/1lt este pronuntata. Cu toate acestea, este valabiJa urmatoarea regula: Candun neamt rosteste (psei-ko-lodschi), acest Jucru nu surprinde aproape deloe;daca Insa, dil11potriva, pronuntii (seikolo-dsehi), ramane uluit oriee englczsau american: Intregul sau corp tresare bruse, intr-o l1li~eare nu foarteal11pla, dar sesizabila evident, ca Intr-o pelicula de film, pentru ca aeeastapronuntie "il sfiisie", cum ar spune bavarezull

181

Jj

Page 94: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

yorba de doamna Muller eareia i se vorbea (~i nL!de 0 doamnaMeier, poate). In al doilea exemplu, doream sa stabilim daeapersoana era doamna MUller (~i nu doamna Miihler, poate).Lar In al treilea exemplu, am ridicat vocea cand am pronuntatcuvfmtul "Mimer", pentru a sublinia di yom vorbi maideparte*.

Cum stau insa lucrurile eu urmatoare1e exemple, In careCL!vantulla care ne yom referi va fi scris cu litere cursive?

4. Cineva tocmai a constatat ea ma~ina de cafea nufunetioneaza. Se adreseaza unei altei persoane ~i spune:"Doamna MZJ!ler a fost eea care a folosit ultima ma~ina!"

5. Un scriitor, a carei secretara este doamna Mimer, Iispune prietenului sau, In prezenta acesteia: "Pai, tara doamnaMiiller, nu a~ fi reu~it niciodatd sa respect termenul depredarc!"

Ati observat, cu siguranta, despre ee era yorba: In eel de­al patrulea exemplu, prin intonatie se exprima supdrare, dccieste emis un semnal din planul relational. Daca era spusa pcun ton "obiectiv", aceea~i fraza ar fi stabilit, pur ~i simplu, Inmod "obicctiv", faptul ca acea doamna MiHler fusese uItimapersoana care folosise ma~ina de cafea. (Fire~tc, este aproapeimposibil sa redai In scris asemenca nuante, rnra a recurge laun sistem de notare kinetic, dar, cu toate acestea, vomInccrca!) In uItimul exemplu, dimpotriva, doamna Mimer afast evidenriata in mod deosebit ~i s-a emis spre ea un semnal(de multumire) in planul relational, cu to ate ca, in primulrand, nu i s-a vorbit direct ~i chiar dadi, In al doilea rand,cuvfmtul "MimeI''' a fost redat neaccentuat. Din punctul devedere al intonatiei, numai cuvfmtul "niciodata" a fost scos inevidenta!

Accste cateva exemple arata deja ca intonatia poate emitenenumarate semnale atat in planul continutului, cat ~i in celrelational! Cu toate ca abia au inceput cercetarile in accstdomeniu, putem spune, p~ntru moment, urmatoarelc:

* unde ultima infonnatie ar putea fi atribuiti'i ~i planului relational.

182

Ritmul vorbirii nu are aproape nid 0 valoareinformationaHi, dar este imediat sesizat (nepHicut), dadnu corespunde a~teptarilor, in timp ce intonatia continenenumarate unitati de informatie, ~i anume, atilt inplanul continutului, cat ~i in cel relational.

Daca, a~adar, Invatati sa fiti atenti la intonatie, yeti putear~cepta la telefon, de exemplu, 0 multime de informatiisuplimentare, • deoarece, In acest caz, lipsesc semnalelevizibile ale limbajului corpului! Pentru ca ACCENTUAREA(~i In special intonatia) va va spune Intotdeauna mult maimult de cat ar fi intentionat vorbitorul.

Un aIt aspect al ACCENTUARII poate contine, deasemenea, informatii suplimentare, de care vorbitorul nu estecon~tient, fiind yorba, de fapt, de viteza vorbirii.

8.2 Viteza vorbirii

Cand vorbim despre viteza, trebuie sa facem urmatoareadiferentiere: Numim "rapid" sau lent un anumit mod de avorbi, in sensul descricrii absolute sau in raport cu viteza devorbire "normala" (= medie) a acelei persoane?

8.2.1 Viteze "absolute"

Intrucat s-au inregistrat pana acum viteze de 200 pana la500 de silabe pe minut (53) (in lirnbile indo-europene), putemafirma urmatoarele:

ca. 200 de silabe pe minut au ca rezultat 0 vorbire relativlenta *,

ca. 350 de silabe pe minut au ca rezuItat 0 vorbire relativ"normala" ,

ca. 500 de silabe pe minut au ca rezuItat 0 vorbire relativrapida*.

* Vitezele sub respectiv peste aceste valori, vor fi considerate, In consecinta,"extrem de lente", respectiv "extrem de rapide".

183

II

Jj

Page 95: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

Oricum, ~i aici trebuie sa recomandam precautie, pentruca, de exemplu, francezii ~i italienii sunt obi~nuiti cu 0 "vitezanormala" mai rapida dedit cea a germanilor.

De aceea ni se par at~h de "aparte" filme1e care sunt tradusedin italiana sau din franceza in germana: Sincronizarea devineext rem de dificila, pentm ca, in acele filme, exista mai multecuvinte pc unitatea de vorbire, dedit ar fi posibil in germana.Prin urmare, traducatorii trebuie fie sa vorbeasca mai repedededh spectatorul german ar considera "noffilal" sa 0 faca, fiesa foloseasca mai putinc cuvinte, adica sa elimine 0 parte ainformatiei. Pc de alta parte, problemcle de acest gen suntmult mai reduse in cazul traducerilor din engleza in germana.

8.2.2 Viteze relative

AUita vreme cat ne intretinem eu alte persoane in limbano astra materna, ne mi$ci1m In interiorul nom'lei noastre deviteza, dar, eu toate acestea, constatam ca tot pot exista marideosebiri de viteza in vorbire, $i anume de la vorbitor lavorbitor $i chiar la acela$i vorbitor, de la un moment la altul.

In ceca ce prive$te deosebirile de la vorbitor la vorbitor, ni.la$ dori sa intm in amanunte. Dupa parerea mea, exista incamulte intrebari flira raspuns in aeest domeniu (ehiar daca uniiautori soeotesc ca ar fi gasit raspunsul final), cum ar fi, deexemplu intrebarea: "Un 0111 vor?e$te cu atat mai repede, cucat este mai inteligent?" Sau: " In ce masura este innascutapredispozitia pentru 0 anumita viteza de vorbire, respectiveste aceasta mareata decisiv de mediul ineonjurator in primiiani de viata? " Vreau sa spun ca ineerearile de interpretare incadml psihologiei, respectiv al kinesieii, se afla inca la preamare distanta unele de altele, pentm ea eu sa pot oferi dejavreuna anume. Cu totul altfel stau luerurile insa cu viteza

relativa de vorbire a unui vorbitor, care poate fi foarte diferitain diverse momente!

In "Bazele biologicc ale limbii" de LENNEBERG (53),am gasit urmatoarea observatie deosebit de interesanta inlegatura cu acest fapt:

184

"Cat de repede vorbe~te eineva (de fapt)? La aeeasta intrebarenu exista, desigur, un raspuns simplu ... Celc mai mari viteze (depeste 500 de silabe pc minut) sunt atinse in special atunei, e[mdvorbitorul folosqte frecvent expresii uzuale sau cli,\'eeverbale.Aparcnt, ecl mai important. .. factor este eorelat eu aspeetelecognitive ~iI~U cu capacitatea jizidi de a executa mi~'cariledearticulare ... In afara de aeeasta, ~i exercitiul joaea un rol aici.Trebuie safi folosit (de mai multe ori) anumite euvinte, panel ,WI

Ie poti pronunta fllrrl dificultate (adicel repede). (Pag. 116/117,sublinierilc mele).

Pc seurt, s-ar putea spune ca, prin urmare, intr-o anumitasituatie, un om va vorbi eu aUh mai repede (viteza relativapentru acest om), eu dit a flicut mai des acest cnunt! Cunose,de cxemplu, un seriitor care vorbe~te atat de repede, incat la 0masurare a vitezei, s-ar inregistra probabil peste 600 de silabepc minut. Daca seadem aCllm toate silabele "inghitite" ($icuvintele uitate), pe care mai intai Ie-am completat (adica pecare am crezut ca Ie-am "auzit"), $i tot ar mai ramane, probabil,peste 500 de silabe pc minut. De ee insa se pot "completa", fliraprea mult efort, silabele sau chiar cuvintele lipsa, de ce nu seobserva imediat ca sunt absente? Pentru di, in linii mari, lainceputul oricarei discutii, el poveste$te acela$i luem: Ce artieoltocmai a fost publicat $i unde, la ce luereaza acum $i altele deacest fel. Acest lucm inseamna ca, atata vreme cat ofera astfelde infomlatii, ar fi mai mult dedit suficient sa spuna doar atat:"Actualmente ... tema bucatarie ... in ziaml XXX ... ". Pentruca $i acest individ vorbe$te mult mai incet, atunci cand tematicacste noua pentm cl sau cand nu este inca "rodata".

Exemplu practie: Multe telefoniste ale marilor firmepronunta numele firmei atat de repede ("inghitind" ~i silabe),incat bietul client nu i$i da seama pur $i simplu dadi a obtinut,,!egatura" corecta. Inca $i mai rau este, dupa parerea mea,cand ma suna firma, pentru ca, in acest caz, nu pot sa ghieesc!De pilda, suna telefonul, ridic receptoru! $i aud: "Asoataeconicondustra!a Gemnia, Stugard - va fac !egatura cu

.domnu' Hanawa ... " (Asta ar insemna: Asociatia economico­industriala, Gemlania, Stuttgart. .. domnul Hannawalder!)

185

------------...

Page 96: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

Intrucat, dupa ce spun "va fac legatura", aceste doamne i~ipun imediat in practica amenintarea, de cele mai multe ori niciTIU am apucat sa intreb: "Cine este la telefon, va rag?" Dacaa~ putea pune, totu~i, aceasta intrebare (rareori!), inmajoritatea cazurilor se inHimpla urmatorul lucru: Aceea~iinformatie stalcita este repetata in acela~i ritm de vorbire,chiar daca 0 ideemailent.intimpceintonatiaemite.deaceasta data, semnale relationale: Doamna se enerveaza caactul automat de a face legatura telefonica este tergiversat ~ica este scoasa din rutina! Dadi dumneavoastra fn~iva ati jieadru de conducere sau proprietar al unei astfel defntreprinderi, nu a$putea face altceva dedit sa va .Ifatuiese safaeeti mai des 0 serie de apeluri telefonice de controllafirmadun;neavoastra. Inregistrati pe banda numele firmei rostitstalcit ~i derulati aceasta banda in prezenta a diverse persoane.Veti constata uilllatoarele: Chiar dumneavoastra ati completatsingur, in mod automat, informatia lipsa, crezi'md astfel ca ati"inteles" ceea ce altii nu inteleg cand asculta banda! (Putetisuna, de exemplu, cinci finne mari, una dupa alta, ~i sa faceticomparatie. La cel putin trei finne, yeti constata, mai mult casigur, ca s-a vorbit mult pre a repede*!)

In consecinta, put em formula urmatoarea regula referitoarela viteza rclativa a vorbirii:

"'

ell cat mai des a faellt cineva 0 afirmatie, ell aHltere~teviteza sa relativa de vorbire.

La inregistrarile video ~i audio ale cursurilor mele sepoateconstata, de pilda, ca observatorii pot ghici coreet din viteza ell.care raspund la 0 fntrebare, daca aceasta este "intrebarea derutina Nr.17 sau 18" sau daca intrebarea respectiva imi este pusarareori, respectiv daca nu mi-a fost pusa niciodatd! (Daca avetiprieteni care va pennit sa inregistrati pe banda 0 "serata

* Stiti, probabil, ca unci persoane trebuie sa i se spuna dinainte ca va fiinregistrata pe banda, dar, in acest caz, acest lucru este problematic, pentruca nu ave\i nici 0 ~ansa in acest sens, pfma cand nu este pronun\at numelefirmei (uneori inso\it si de 0 formula de salut). Deci pute\i oferi aceastainforma\ie numai ulterior!

186

mondena", v-a~ sugera unnatorul lucru: Veti fi uluiti catel110dificari ale vitezei vorbirii veti invata sa percepeti, dacaascultati mai tarziu, cu atcntie, aceea~i banda, de mai nIulte ori!)

Intrudit, atunci cand vorbim, trebuie sa ne coordonam maimult de 0 suta de mu~chi (LENNEBERG)*, este evidentfaptul ca exercitiul este un factor esential. Prin urmare, trebuiepracticat atat exercitiul legat de cuvintele, respectiv frazele(figurile de stil) rostite pe moment, cat ~i exercitiul vorbitului,pur ~i simplu. A~adar, un orator, un vorbitor care trebuie savorbeasca adesea ore in ~ir, va putea vorbi mai repede inlegatura cu temele cunoscute dedit cineva care cste obi~nuitsa comunice in scris in cca mai marc partc a timpului, chiar ~iatunci cand nu pronunta a cincizecea oara aceste cuvintespecifice in compunerea lor!

Daca aveti rctineri, gandindu-va ca vorbiti "prea lent",atunci nu exista decM 0 singura solutic: excrsati, cxersati,exersati. Cu cat vorbiti mai mult, cu atat mai "un sa" devinemi~carea ~i coordonarca tuturor acestor mu~chi. (Aici a~ dorisa atrag atentia ca nu este nevoie sa iti schimbi fundamentalsti/ut! Dar cand, uneori, cincva trcbuie sa faca 0 prezentare incadrul unei finne, ar putca - in mod special pentru aceastaprezentare - sa i~i crcasca 0 idee vitcza de vorbire, daca nu aexersat de cateva ori cu glas tare!)

In opinia mea, referitor la viteza de vorbire, trebuie sa Ieacordam atentie in special ace10r consultanti care afirma cavanzarea ar fi 0 chestiune de "simpla prezentare" .eDeci,acelora care considera "talentul retoric" drept principalulfactor al succesului! Ei au mereu tcndinta de "depanare" aenunturilor. Acest luctu 11 irita intotdeauna pe ascultatorulcare aude pentru prima oara aceste afirmatii (sau astfel decuvinte), dad nu poate gandi in acela~i ritm alert in carevorbe~te celalalt! De altfel, ~i cate un discurs "stralucit" (alunui conferentiar) poate pacatui prin acela~i lucru, tocmaifiindccl este atat de stralucit continutul saul Accasta neconduce spre urmatoarea regula:

* " ... Mu~chii pere\ilor toracali ~i abdominali, ai cefei ~i ai fetei, ai laringelui,ai faringelui ~i ai cavitatii bucale ... " (53)

187

Page 97: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

eu cat informatiile ii sunt (sau ii par a ti) maineeunoseute aseuWitorului dumneavoastra, eu atilt mailent trebuie sa fie ritmul in care prezentati materialul!

Atentie! A prezenta materialul intr-un ritm lent nu inseamnaneaparat di trebuie sa ~i vorbiti intr-un ritm mai lent! Putetiobtinc acela~i rezultat rncfllld dite 0 pauza din dnd in dnd (v.Cap. 8.3), punand intrebari de control, construind exemplecare sa "exemplifice" informatia dumneavoastra "teorctici'i" (v.~i semnalele digitale ~i analogc din lntro due ere ).

Daca, dimpotriva, sunteti eel care are de-a face cu uninterlocutor care va "plictise~te", pentru di va vorbe~te prealent (iar dumneavoastra ganditi mult mai repede, respectiv atireflectat deja asupra informatiilor sale inaintea actualeidiscutii), atunci exista pericolul ca dumneavoastra sa fi datide inteles celui care vorbe~te, prin semnale ale limbajuluicorplllui de alta natura (mimica, gestica, tinuta, contactvizllal) ca va plictisqte. Daca acest interlocutor ar fi unvanzator care ar dori sa va "incante" sa Cllmparati ceva, atunciputeti emite lini~tit asemenea semnale (~i sa observati cu cata"incapatanare" refuza sa Ie perceapa multi dintre vanzatori).Daca insa acest interlocutor va este ~ef, atunci ati pierdutpartida, daca el va inregistreaza semnalele. Daca este chiarpartenerul sau copilul dumneavoastra, atunci il jigniti pccelalalt, adica otrclviti, prin semllalele pc care Ie emiteti,planufrelational (v. lntroducerea)! In aceasta privinta, trebuieeel putin sa va fie cIar dind nu puteti sau nu vreti sa va"controlati"! (Autocontrolul ar fi un aspect allimbajului actival corpului, v. Cap. 2.10).

In incheierea temei referitoare la viteza de vorbire, ar maifi de adaugat ca impresia lasata de viteza de vorbire esteinf1uentata ~i de pauze (v. mai jos). Cand cineva, de pilda,vorbe~te ezitant, se poate intampla ca pauzelc sale sa fie preascurte pentru a fi inregistrate de ceilalti drept "pauze", chiardaca impresia general a este aceea de ritm "lent"! Tocmaiastfel de oameni reactioneaza, de cele mai multe ori, foartesensibilia semnalele de nerc'ibdare ale limbajului eorpului ~i,

188

ea urmare, devin nesiguri, adici'i ~i mai Zenti (a se compara ~ieu efectul Pygmalion, v. lntroducerea ~i Anexa B).

8.3 Pauzele

Pauzele se pot face din cele mai diverse motive. De exemplu:

Cineva face 0 pauza, pentru a sublinia cuvintele careurmeaza, poate pentru ea nu vrea sa exprime sublinierearespectiva prin exercitarea unci presiuni.

. Multe persoane care, pc de 0 parte, ar dori sa vorbeascaapasat, iar pc de alta parte, rareori ridica vocea, folosesc(incon~tient) aceasta strategic, atingandu-~i scopul intr-unmod mai elegant decat cineva care preseaza rididnd tonul!

Sau:

Cineva face 0 pauza, pentru ci'i dore~te sa reflecteze.

A~adar, aceasta pauza nu reprezinta un semnal care s-aradresa celuilalt, dar poate fi interpretata de ceZCilalt casemnaZ, ~i anume ca informatie asupra vorbitorului (acestamediteaza) ..

Sau: .

Cineva face 0 pauza, pentru a da celuilalt posibilitatea de ase expnma.

Aceasta pauza poate rcprezenta un control al rezultatuluide categoria a treia (v. Cap. 1.8.3), dcci un tip de tacere incare, de ce1e mai mult ori, intervin ceila1ti; se poate face insao pauza, ~i pentru ca vorbitorul a perceput semnalelelimbajului corpului emise de interlocutorul sau, care spun ci'iacesta vrea sa vorbeasca. De exemplu, trasul aerului in piept~i deschiderea gurii, asociate poate cu 0 aplecare inainte,poate chiar cu gestica respectiva. (Adesea se ridica 0 mana, depilda, dnd se dore~te sa se vorbeasci'i!)

Sau:

Cineva face 0 pauza, fiindca este distras.

189

Page 98: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

Cand brusc "ne vine 0 idee", putem face 0 pauza de acesttip. In majoritatea cazurilor, dupa aceasta pauza urmcaza(adcsea rostite inca pe ganduri) formule cum ar fi: "Dealtfel. .. " sau "Apropo de XY"*.

Apoi mai exista, desigur, pauzele datorate stanjenelii, incare se spera ea persoana cealalta sa inceapa sa vorbeasca,spre deosebire de pauzele strategice, in care speranta eapersoana cealalta sa spuna ceva are 0 cu totul alta motivatie.Astfel ca putem formula 0 noua regula:

Chiar daca 0 pauza pare a nu reprezenta "nimic" dinpunctul de vedere al continutului, adesea contine multmai multe informatii decat ar fi putut contine cuvintele.

lnvatati a~adar sa auziri pauzele, sa interpretati tacerea!Este 0 sursa de infom1atii care merita tot efortul, mai ales ineonversatiile telefonice! Dar ~i in diseutiile personate este demarc valoare acest lucru, tocmai pentru ea ~i alte semnale alelimbajului corpului se asociaza eu pauzele de vorbire ~i of erainformatii suplimentare.

Referitor la pauze, dezbaterile din parlament reprezinta undomeniu excelent de exersare a interpretarii, ca ~i transmisiunileradiofonice (similare eelor tclcfoniee) ~i cele de televiziune!

8.4 Intensitatea sonora ~i clarita tea

Cat de des spunem ca am exprimat eeva "tare ~i raspicat"!Yom analiza, pe scurt, ambele aspecte.

8.4.1 Intensitatea sonora

• Jntensitatea sonora poate avea doua cauze: Fie emevadore~te sa seimpuna, intr-un mod baUiios, eu glas "tare",pentru ea i~i vede peric1itat scopul pe care il urmare~te! Deci

* De altfe!, la aeest punet, explie intotdeauna la seminar, dl astfel de ganduri nusunt nieiodata de altf'el sau Intre altele ~idl rareori sunt apropo de. Ele sunt, eutoate aeestea. Intotdeauna importanle (cel putin in oehii celui care Ie emite)!

190

o reactie de lupta, care a fost declan~ata de hom1onii ereati destres! Fie cineva este ehiar angajat, adic~ vrea sa actioneze inmod energic, dar nu agresiv-biitiiios! In mod interesant, ~iaeest comportament este "finantat" de hormonii de lupta,deoareee aee~tia fumizeaza intotdeauna 0 energiesuplimentara, atunci eand avem un tel important de atins! Prinurmare, cu cat ne preoeupa mai mult eeva, eu atat mai energieaqionam *! Exceptie fae aeei oameni care, ehiar ~i la manie,aqioneaza "perieulos" de lini~tit. Ei au tendinta de a-~i dirijaspre interior energiile suplimentare (adiea hormonii de lupta),ceea ce, in conditii nefavorabile, poate duce la a~a-numiteleboli de stres. Deoareee: Cu dt organismul a depus mai multaenergie pentru realizarea unui scop, cu atat mai multa energietrebuie sa fie "exteriorizata", fie ea bataioasa sau "angajata".

Aici se petreee un fenomen interesant. Intrucat 0intensitate sonora mai mare inseamna intotdeauna ca s-a

vorbit "tare", energic (sau, pur ~i simplu, apasat), se poateintampla ea 0 persoana care vorbe~te angajat-energie sa aibaasupra eeluilalt, prin felul sau de a vorbi, un eject agresiv­batiiios. Aeesta este din nou un exemplu al ambivalenteisemnalelor limbajului corpului (daca sunt interpretate izolat),iar intensitatea sonora este doar un singur semnal, respectivnumai un element al unui semnal!

Acum poate ca intelegem ~i de ce unii oamenii dauimpresia de a fi agresivi fata de altii, cu toate ca ei nu sesoeotesc agresiv-biitiiio$i**.

Cu eat este mai mare "potentialul energetic'" al unui om,adiea eu cat are mai multa energie la dispozitie, in prineipiu,

* Aceste proeese au fost deserise amanuntit in "Cum sa negoeiem coreet dinpunet de vedere psihologie" ~i in "Bueurie prin stres", pentru a demonstraimportan\a lor In raport clf actul verbal In cadrul unei negoeieri, respeetiv Inrelatie eu bolile de stres. In ambele dirti s-a amintit ea a~a-numitafi'llslrarenu este alteeva decat suferinta din eauza acelei energii pe care eorpul nostrune-a pus-o la dispozi\ie pentru realizarea unui seop (hormoni de lupta), candne-am straduit zadarnie (= lat. frustra). pentru ea 0 imprejurare sau 0persoana a Impiedieat satisfacerea dorintei noastre. Astfel de energii"alimcntcaza" si aeea atitudine ferma care poate duee, de exemplu, laintens ita tea sonora.

** Cine ma cunoaste bine, din nOli se poate amliza!

191

Page 99: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

cu atat mai mare este ~i pericolul de a actiona prea energicasupra semenilor mai lini~titi! Daca lnsa suntem con~tienti deacest lucru, ne putem descurca verbal: Daca stau de yorba Cll

un om lini~tit ~i incep sa sesisez semnale din care reiese c~s-ar putea sa intervin prea "tare", expun direct tema mea ~iimi explic pozitia. Apoi ma pun de acord cu interlocutorulmeu, sa ma faca imediat atenta dind expunerea mea devineprea"intensa" pentm el. in acest fel, este eliminat pericolulunci interpretari "gre~ite".

in consecinta, daca sunteti nevoiti sa aveti de-a face cupersoane mult prea lini~tite sau mult prea "zgomotoase",atunci ~titi ca in trecut "ati avut probleme" cu persoaneIeapartinand celeilalte parti a spectmlui, probleme pe care acumIe puteti evita. Oricum doresc din nou sa atrag atentia asuprapericolului de modif/care a personalitatii: 0 mie de decizii dea vorbi, pc viitor, in mod premeditat "mai incet", vor fi calcatein picioare dind sunteti cu adevarat angajat! Respectiv: 0 miede decizii de a vorbi "mai tare" vor fi ~i ele incalcate, pentmca fclul dumneavoastra de a vorbi face parte dindumneavoastra (~i, dupa mine, a~a ~i trebuie sa ramana).Numai daca personalitatea se modifica "de la sine", ceca ceeste posibil la unii oameni, pc parcursul diverselorevenimente care ii antrcneaza, numai atunci s-ar puteamodifica ~i felul de a vorbi, cu privire la intensitatea sonora,de exemplu, tara a dori, In mod con~tient, influentarea acestuiaspect.

Daca totu~i discutia noastra duce la concluzia ca ati puteafntelege mai bine unele "probleme inutile" de pana acum saudaca, de acum incolo, i-ati putea fntelege pc oamenii opu~ifclului dumneavoastra de a fi, atunci acest lucm constuie unavantaj pentm practica zilnica, nu credeti?

8.4.2 Claritatea

Am explicat deja faptul d balbititii (sau oamenii carevorbesc extrem de lncet, respectiv nec1ar) Ii constrang pe ceidin jurul lor sa.-Ie "acorde" mai multa atentie decat Ie-aracorda In mod normal (v. Cap. 5.4).

192

In acela$i fel, d'md cineva roste~te fncet anumite cuvinte,atcntia dumneavoastra se lndreapta exact spre acele cuvillte.Acest lucru se petrece deseori cOll$ticnt (sau "incon$tientcon$tient"), fiind folosit ca stratagema.

Ce se intampla insa cand cineva vorbe~te neclar? Aicitrebuie sa stabilim dad acea pcrsoana vorbe~te totdeaunaneclar sau dad pronunta neclar numai uncle cuvinte.

Cineva care vorbc$te totdeauna ncclar, prea incet,ingaimat $.a.m.d., produce un efect asemanator cu cel albalbaitului. Numai ca trebuie sa fim prevazatori, inainte de ainterprcta accst mod de a vorbi, chiar daca unele ~coli depsihologic plcaca de la ideea ca un astfel dc om nu ar vrea, defapt, sa fie bine inte1cs! (0 interpretare similara exista, fire$te,~icu privirc ]a scrisu] ilizibil.) Eu, personal, sunt de parere ca,in mod sigur, "ceva este adevarat in toate acestea", ~i totLl~i,nu este (Inca) pcrmis ca accasta opinie,sa fie considerata dreptdemonstrata. Pot exista $i motive fiziologice* care sa expliceacest fapt; subdomeniul respectiv nu a fost Inca suficientcercetat, pentm a exclude aceasta posibilitate.

Daca totu~i cineva roste~te cuvinte sau propozitii izolate cuglas dcosebit de scazut, necIar sau ingaimat (poate chiartinitnd mana la guril, v. Cap. 6.1), atunci put em categorisiaceasta manifestare, dupa parerea mea, drept un semnal desine statator. Dadi ne gandim, de pilda, la copii, care, in modnormal, pot vorbi tare ~i cIar, constatam adesea ca vorbesc in~oapta ~i necIar, dind ceva Ie este neplacut: "Te-ai uitat latelevizor, de$i nu aveai voie?" - (mormait ininteligibil) ­"Vorbqte mai tare, te rog!" - (tot ininte1igibil) - "Nu te inte1eg!Te-ai ui tat - sau nu te-ai uitat - la televizor?" (plangaret:),.,Oa,"

Nu numai senzatiile de neplacere pot duce la necIaritate C$ila speranta de a nu ji bine fnteles), ci $i nesiguranta infolosirca cuvintelor pe care Ie-am auzit/citit frecvent, dar pecare nu Ie-am prea folosit pana acum. Asdel, de exemplu, uncursant spunea mereu "motivitie", dar nimeni nu a observatacest lucru (pana in cea de-a patra zi a seminarului), pentru ca"

* in special legate de controlul hormonilor si de potcntialul energetic.

]93

Page 100: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

pronunta mereu foarte necJar acest cuvant! Putem, pnnurmare, stabili:

eu cat este cineva mai sigur pe subieetul sau, respeetiveu cat exista mai pufine senzafii negative, eu aHit maiclara va fi pronunfia fiecarui euvant in general.

La 0 conferinta, de pilda, am constatat ca vorbitorulmormaia "ca pentru sine" toate afirmatiilc legate de temaContribu{iei la cheltuieli, pana cand cineva I-a "atacat" direct,la obiect, iar el a raspuns: "Aveti dreptate, acesta este punctulslab al referatului meu. L-am incJus aici numai la insistcntelcdomnului cutare, dar eu nu sunt familiarizat cu accastachcstiune. Domeniul meu de specialitate cstc XXX $i YYY $i

·zzz, dcci temele principale ale acestor discutii!" $i, intr­adevar, in aceste domenii era un specialist desavar$it, caremcea enunturi clare $i explicite, care puteau fi intelese perfectpana la ultimele locuri din spate!

Sa presupuncm ca stati de yorba cu un colaborator, cu uncoleg sau cu un membru al familiei, despre 0 lucrare pe careccIalalt promite sa 0 realizezc. Daca va formati urecheapentru sesizarea c1aritatii, puteti banui dinainte la care aspectsc a$tcapta la dificultati celalalt, respectiv care aspect allucrarii "nu ii place". In acest context, confruntarile mcute latimp, dcclaI1$ate prin controlul rezultatului, initiat dedumneavoastra (v. Cap. 1.8), poate evita multe neplaceri pecare, mai tarziu, ambele parti le-ar suferi: Una din parti,pentru ca se simte obligata sa 0 "ccrte~' pe cealalta, iarcealalta, pentru ca se simte "certata"!

Daca ar trebui sau ati dori sa faceti pe cineva sa inteleagaceva, fie in plan profesional, fie in plan privat, va trebui sarecurgeti la controale ale rezultatului de alta natura (in care sasolicitati 0 reactie verbala, pentru a auzi in ce masura a fostinteleasa cxplicatia sau indicatia dumneavoastra), in care yetiputea include $i aspectul claritatii. Cuvintele sau conceptele acarol' semnificatie nu este inca prea clara sunt, in majoritateacazurilor, pronuntate sau descrise mai confuz!

194

Dar dumneavoastra? Daca faceti cu regularitate anumiteafirmatii, fie la firma, fie la clienti sau acasa, ati putea sa vainregistrati 0 data "vorbirea" pe banda $i sa 0 ascuItati, fiindatenti la claritate! Pe vremea cand mergeam pe teren cu ni$teconsultanti pentru aparatura tehnico-medicala, constatammereu unnatorullucru: De cate ori un consultant avea tendintade a fi neclar cand era yorba de 0 anumita tematidi, mai tarziu

ii puneam intrebari in mod special despre acel subiect. Deexemplu: "Nu am inteles, in cursul demonstratiei, prin ce sedeosebe$te curentul de interferenta de celaIalt - cum spuneati case cheama? Ati putea sa imi mai explicati 0 data?" Interesanteste faptul ca adesea reie$ea di respectivul consultant consideraaceastii tema drept "un punet slab H$irecuno$tea cat de u$urats-ar simti dad medicul nu ar pune aceasta intrebare!

A$adar, nu numai claritatea altora v-ar putea oferi multeinformatii, ci $i propria dumneavoastra claritate, daca doriti sao testati 0 data!

8.5 Rasul

A$a cum am amintit deja in aha parte (7a), rasul reprezintaun enorm factor anti-stres (sau, mai exact, un factor anti­depresiv), pentru ca, prin el, tensiunile acumulate (= hOill10niide lupta) se pot elibera. Rasul este, a$adar, in adevaratul sensal cuvantului, sanatos, ba chiar tamaduitor!

In mod curios, la noi exista 0 lege "nescrisa", care

"permite" rasul numai in cadrul grupurilor, cel mai mic grupfiind, desigur, diada (grupul format din doua persoane). Candmi se parea ceva destul de amuzant, m-am surprins de maimulte ori "ranjind" sau chiar razand de una singura (de pildacand, la 0 masa intr-o cafenca, citeam 0 carte care mainveselea). Daca vi s-ar intampla $i dumneavoastra acela$ilucm intr-o buna zi, ati putea face studii extrem de interesanteprivitoarc la limbajul corpului semenilor care va inconjoara:De la incruntarea fruntii, trecand prin privirile furioase $iajungand pana la uimire sau, foarte rar, 0 scurta ezitare,

195

M

Page 101: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

urmata de un zfnnbet sau chiar de nlsul altora - cu toate ca

acesta din urma este, de cele mai multe ori, un ras de tip'hehe' (v. Cap. 8.5.2).

Fire~te, calitatea rasului poate fi foarte diferita: Poti radepentruca un lucm ti se pare vesel sau amuzant (chiar ~i candte tradezi, pentru ca cineva face 0 gluma ~i noi radem preadevreme). Exista insa ~i un ras dispretuitor, malitios,batjocoritor sau ostil, chiar ~i un ras rautacios (SPIETH, 82)~.a.m.d. In fine, exista ~iun ras artificial, adica 0 imitare aprocesului rasului, ceea ce nu are nimic in comun cu rasulpropriu-zis. Ne yom referi la cateva tipuri de ras, ~i anumeaplicand clasificarea obi~l1Uita care imparte "persoanele carerad" in functie de valoarea vocalei pc care se bazeaza rasulrespectiv.

8.5.1 Rasul in A: Haha

Un 'haha' indica forfc1 vitalc1, energie, tensiuni care seelibereaza. Aceasta tensiune poate fi creata printr-o gluma, deexemplu, pentru ca apoi, dupa aflarea poantei, sa se descarceprin ras. (A se compara cu "De ce cste hazlie 0 gluma" din:"Antrenamentul comunicarii", 7d.) Dupa mine, rasul in A esterasul primordial, insu~i cuvantul 'Lachen' (n.t.: 'ras' in lb.germ.) contine vocala "a" (la fel ~i 'laughter' - n.t.: 'ras' in lb.eng.). De aici emana bucurie, deci lipsa stresului! (v. 7a:"Bucurie prin stres".)

Alta este situatia la celelalte tipuri de ras:

8.5.2 Rasul in E: Hehe

Un 'hehe' suna cu totul altfel ~i d~clan~eaza in ascultatorcu totul alte senzatii. In timp cc un 'haha' estc "contagios" ~i,dcseori, ii poate antrena ~i pe ceilaJti, la un 'hehe' nu cste deloc aceea~i situatie. Aici se rade de cineva, aici se raderautacios. Accst 'hehc' estc auzit ~i atunci cand oamenii rad deceva ce nu inteleg!

Nici interpclarea CLI "hed" nu trece drept politicoasa ci,mai curand, ca dispretuitoare. Dispretul se manifesta si

196

printr-un 'hehe', astfclincat acest "ras behait" poate £i asociatcu "dispretul, batjocura sau cu 0 provocare" (ZEDDIES, 94).

Uneori insa, acest ras poate fi observat ~i la oamenii carenu indraznesc sa rada din toata inima, a~adar la "indiviziiretinuti". Din timp in timp, ei chiar lasa impresia ca, atuncicand rad, nu indraznesc sa deschida gura, asticl ca, din acestmotiv, nu pot realiza rasul in A ...

8.5.3 Rasul in I: Hihi

Un 'hihi' provoaca, la randul sau, alte senzatiiascultatorului, decat un 'haha' sau un 'hehe'. Un 'hihi'sugereaza mai degraha un "chicotit" (n.t.: "Kichem" in lb.gym1., continand, de asemenea, un "i"), 0 "bucurie rautacioasaretinuta" (ZEDDIES, 92). Si in acest caz, cuvantul englezescpentru 'chicotit' cuprinde un "i": "to giggle".

Deseori Insa, acest "i" este inghitit, astfel incat se aude maicurand un fel de 'chchch', de cat un 'hihi' elar, mai ales atuncicand cineva dore~te sa i~i Infraneze sentimentele*, dar acestlucm nu ii reu~e~te respectivului foarte bine.

8.5.4 Rasul in 0: Hoho

Un 'hoho' este asociat de ZEDDIES (94) cu "Ullmrea,dispretu1". Un astfel de ras poate izbucni cand persoana careriide nu ~i-a imaginat ca va fi "surprinsa" de ceva hazliu. Dar,dupa parerea mea, acest ras rezulta ~i cand, de fapt, nu se fadecu adevarat, ci, mai curand, se emite un !ho 1ho fortat (undesemnul exelamarii simbo lizeaza tensionarea diafragmei,necesara in acest caz). Un sui1et aparte, pentru care nu pot oferinici un fel de "interpretare", fiind mult prea dependent decontextul general a1 unei situatii. Poate fi produs, de pilda,cand 0 persoana nu crede ceca ce 0 alta persoana afirma cavrea sa faca (acum insa invat Intr-adevar zilnic la franceza!),pentru ca a vazut deja multc ascmcnea planuri e~uand in trecut.

* Acest lucru este valabil in special pentru senzatiile pe care, pe de 0 parte, Ietraim, iar pe de aWl parte, dorim sa Ie supunem unci cenzuri. deoarece,potrivit programelor noastre, le consideram "stupide" sau "necoapte".

197

Page 102: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

8.5.5 Rasuliu U: Huhu

Sa ne gandim, pentm inceput, la sunetul "huuuuuh!", princare putem speria pe cineva. Este ~i sunetul care este asociatcu un spirit. Sa ne gandim la acel "hu!" pe care 11roste~tecineva care este chiar el insu~i speriat. Ne dam seama atunci,cat de putin are de-a face acest sunet cu rasu!.

Daca, totu~i, cineva produce zgomote asemanatoarerasului, care suna in tonalitatea lui "u", atunci ne apropiemfoarte mult de interpretarea lui ZEDDIES (94) de "teama,spaima". Dar cu greu s-ar putea spune ca este yorba despreras. (Doar I-am numit a~a, pentm a respecta clasificareauzuala a "rasului"!)

8.6 Manifestari sonore fara coutinut verbal

De fapt, am fi putut incadra rasul in aceasta categorie, daraici este yorba despre un alt fel de zgomote pe care Ieproducem cu ajutoml gurii.

8.6.1 Plescaitul, oftatul, gemutul etc.

Exista 0 sumedenie de manifestari sonorc, cum ar fiplescaitul din limba (ttt), oftatul sau gemutul, care pot aveasemnificatii diferitc, in functie de contextul general. Ceea cene intereseaza sunt manifestarile de acest fel care aparFecvent ~i care adesea nici nu sunt con~tientizate de persoanacare Ie produce. Astfc1 exista, dc pilda, oameni carora totullise pare nespus dc trist ~i, ca urmare, ofteaza ~i/sau gemcontinuu, tara a-~i da seama de acest lucm. lnterpretarilepsihanaliticc vorbesc in acest caz de 0 durere adanca, darneprelucrata ~i nccontrolata. 0 suferinta eare il face pe om sa"se simta bolnav" cu adevarat, tara a cunoa~te cauzeledetcrminantc. 0 astfcl de atitudine conduce la 0 durerenecontro lata, care deseori nu este con~tienta. La unii, aceastaatitudine ar putca declan~a 0 maladie organidi, de carerespectivii inca nu sunt constienti, la altii poate fi yorba chiar

198

direct de 0 prob1ematica nedepa~ita. Partea tragica aici este caasemenea zgomote Ii par ascultatorului dictate de sentimente,adica declan\~eaza In el emotii similare! Acest luem, la randulsau, il determina sa evite acea persoana, ceea ce, probabil,accentueaza tristetea aceleia! Daca in cercurile intime defamilie, de prieteni ~i de colegi cunoa~teti pe cineva careofteaza tot timpul, atunci s-ar putea sa intelegeti de ce unasemenea om ne poate impresiona neplacut. Acc1a~ilucm estevalabil ~i pentm oamenii care adopta, in mod cronic, un tonplangaret sau permanent cartitor.

8.6.2 Dresul vocii, tu~itul, ragaitul

Incepand de prin anii cincizeci, exista in kinesica unsubdomeniu care se ocupa de a~a-numitul limbaj al vocii.Aceasta inseamna ca se incearca sa se stabileasca in .cemasuraanumite manifestari sunt semnale ale limbajului corpului, carene-ar putea da informatii despre noi in~ine. A~a esteinterpretat, de exemplu, tu~itul sau dresul vocii - care nu esteprovocat de 0 iritatie specifiea (de pilda fumatul sau raeeala) -,ca ~i cum "s-ar dori eliberarea de ceva prin tU$it".Astfel deinterpretari exista ~i in eazul ragaielilor frecvente. Este ca ~icum persoana respeetiva ar fi chinuita de "ceva", incercand saelimine simbolic acel ceva. Intmcat problema de fond nu esteastfel rezolvata, in eurand acest "ceva" apasa din nou pe inima,pe bronhii, pe ficat sau pe alte organe, iritandu-le. Daca astfelde procese nu sunt remediate la timp, pot deveni, bineinteles,croniee. Daca ~i dumneavoastra in~iva sunteti stapaniti de 0asemenea "particularitate", ati putea reflecta asupra acesteiprobleme. Oricum, vreau sa subliniez inca 0 data, ca aeesteineercari de interpretare nu sunt inca in nici un eaz"fundamentate $tiintifie"· ~i ca nici macaI' 0 astfel de"fundamentare" nu reprezinta 0 garantare a "adevamlui" (v.Introducerea). Dar macar ati putea reflecta asupra acestui faptcateodata, mai ales daca se refera, poate, ~i la dumneavoastra?

In incheierea acestui capitol, ar mai fi de spus urmatoarele:Mai intai, ne yom intoarce atentia de la cuvantul rostit $i 0yom indrepta spre semnalele vizibile ale limbajului corpului.

199

Page 103: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

in acest capitol, ne-am apropiat din nou de limba insa$i, chiardaca am rucut-o din alt punct de vedere. in final vom aborda,de ascmenca, cuvintele, pentru a se vedea ca ar fi imposibil sase acorde atentie tuturor tipurilor de semnale deodata. Deaceea, va propun un demers orientat: Fiti atenti la puncteleprincipalc ale diverse lor aspecte. Dc exemplu, til11p de 0saptamfma fiti atenti nUl11ai la l11il11ica,0 alta saptamananUl11ai la gestic a, inca 0 saptamana nUl11ai la intensitateasonora $.a.m.d. In acest fel, veti exersa In fiecare dOl11eniuseparat, pcntru ca mai tarzill sa putcti fi un "bun" observator(v. Posterul, Ancxa D).

Prin aceasta vrel11sa spuncm ccva foarte important:Cand a trecut faza de invatare $i exersarc, $i cand v-ati

format "ochiul" $i "urechca", atunci trebuie sa incetati sa fitiatenti la toate sCl11nalelc corpului. Conform unui principiu allui e.G. lUNG cnuntat in fata studentilor sai:

~j;~~;t~tot eeea ee~oti p;in teorie, dar dind te afli fat~Vin fata ell eeBilalt, "ita eartea!"~~~~~-- . _._-~~----

"Celalalt" din enuntullui lUNG era, desigur, "pacientul",dar U$oara modificare a acestui principiu, i'1transforma Intr-oregula minunata pentru viata noastra de zi eu zi. Deoareee:Daea ati invatat destul, este sufieient ca, In potenttale situatii

de crizli (sau in cateva clipe), sa putet~ fi atent la limbajulcorpului, tocmai pentru ca 17 clInoao$teti! In acest scop, este defolos 0 lunga perioada de perceptie orientata $i un controlFecvent al rezultatului. Dupa aeeea Insa nu l11aieste nevoie safiti tot timpul atent la aeest lueru. in primul rand, atunci yetiputea 1nregistra si percepe automat mai mult, 1n mod"ineon$tient", eu ~oada ochiului, ca sa spunem a$a. In aldoilca rand, atentia ar fi prca muIt distrasa de la persoanarcspectiva $i ar fi pacaL Dupa parerea mea, unii psihologi nuau depa$it nieiodata aeeasta faza de inviitare aetiva, astfelineat eeilalti au adesea neplacuta senzatie de a fi "priviti lamicroseop", eand vorbese eu ci. In fine, este oare acest alt omeel mai important luem sau nu? Nu pc post de eobai, nu ca

200

obieet de studiu, ei in ealitate de pattener intr-o bunacOl11unicare!

Cu cat mai frecvcnt provin intcrlocutorii dumneavoastradin alte (sub- )zone culturale, cu atat mai important este sapereepeti difercntclc in acceptia anul11itor sel11nale. Acestfenomen va fi explicat in capitolul urmator.

Page 104: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

Capitolu19Deosebiri culturale

Intr-o carticidi foarte amuzanta ("Mod de intrebuintarepentm America") WATZLAWICK (90b) face urmiHoarearemarca, atat de justa:

"Caracterul strain inseamnii opusul caraeterului obi('nuit. Deaceea, cea mai puternica impresie a caracterului strain al unci tiirio traim acolo unde acea realitate ... se indepiirteazii de a noastrii.Si dacii reu('iti sa giisiti ridicol sau chiar enervant acest fel de a fialtfel. .. - de la lucrurile cotidiene pana la conceptia desprelume -, atunci trebuie sa vii felicit, pentru ca, in acest caz, suntetimai intelcpti decat cea mai mare parte dintre noi. Dar, cu toa,teacestea, de mirat tot vii veti mira." (Pag. 21)

Capitolul de fata nu i(>ipo ate propune sa enumere toateaceste deosebiri culturale (sau macar multe dintre ele). Maiintai, ele sun, prea numeroase ~i apoi este yorba desprealtceva: In masura in care vii este cunoscut faptul careprezentantii alto~ (sub- )zone culturale pot emite altesemnale ale limbajului corpului, in aceea(>i masura yeti fi maiatenti. Veti face observatii cu mai multa acuitate (>iyeti aplicamai multe controale ale rezultatelor (v. Cap. 1.8). De accea,Yom discuta numai eateva astfel de diferente, pentru a vadezvolta intruditva "simtul" pentru acest aspect.

9.1 Exista oare semnale universale?

La aceasta intrebare, antropologii (>ispeciali~tii in kinesicadin toata lumea r£'ispund diferit. Un anumit gmp afirmii ca arexista 0 serie de semnale care ar fi universal valabile, un altgrup sustine contrariul. Ca exemple pentm primul enunt am

202

amintit (v. Cap. 6.1.4) ipotezele lui ARDREY (2) referitoarela mi(>carile mainii spre nas, respectiv la tendinta noastra de ane atinge paml, in cazurile de nehotarare sau de incurcatura.El vrea sa spuna ca aceste gesturi s-ar regasi la toate rasele (>ila toate popoarele (>i,din acest motiv, interpretarea lor ar fiuniversal valabila. Celalalt punct de vedere este reprezentat,de pilda, de BIRDWHISTELL (5e), atunci rand spune:

,,(S-a presupus) ca ar trebui sa existe modele de mi~carefundamentale, universal valabile, care ar fi caracteristice (pur ~isimplu) omului. De exemplu, orice om sta pc propriile salepicioare, i~i poate ridica bratele sau mainile, i~i mi~ca degetele,poate intoarce, ridica sau cobori capul ~.a.m.d. Si totu~i: Cutoate cii de cincisprezece ani incoace am tot incercat sa aflamacest lucru, nu am intalnit un singur gest sau 0 singura mi~carea corpului care sa aiM aceea~i semnificatie sociala in toatesocietiitile ... Dupa cate ('tim, nu exista nici un singur semnal allimbajului cOIpului, care sa poata fi considerat drept un simboluniversal valabil. Prin aceasta, vreau sa spun urmatoarele: Amfost incapabili sa descoperim macar 0 singura expresie mimic aa fetei, 0 atitudine sau 0 mi~care a corpului, care sa fi transmisacela~i mesa) In toate societatile ..." (Pag. 81, sublinierilemele.)

La acest punct, ar trebui poate sa mentionez ca aeest eitatprovine dintr-o antologie de eseuri ale autorului, care acoperao perioada de peste douazeci de ani. Citatul de mai sus este dinanul 1968! Majoritatea afirmatiilor care descriu gesturi"universal valabile" j'~iau originea, de obicei, in anii dinaintealui 1965, semn ca multi cercetatori par sa fi renuntat, intretimp, la cautarile lor sau la parerea lor de odinioara!

9.2 Semnalele analoge transmit 0 informatie ­dar care?

Majoritatea oamenilor nu i~i pot inchipui, in primulmoment, ca nu ar exista eel putin diteva semnale analogeuniversal valabile. Ca exemplu, sa amintim datul din cap

203

Page 105: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

pentru 'da' ~i scuturatul din cap pentru 'nu'. Dar unconfercntiar universitar american, care a fost profesor invitatpentru a tine 0 serie de cursuri intr-o tara indica, afirma di arfi renuntat de buna voie la aceste semnale dupa un semestm,pentru ca: De$i, in mod rational (deci cu propria lui "minte"),intelescsc foarte bine ca, acolo, 0 mi:jcare lateralii a capuluiera receptata ca 0 acceptare, nu putea prelucra emotionalacest fenomen: "Pur $i simplu ma innebunea sa privesc mareade capete care pareau sa exprime respingere!" Tocmai acestexemplu arata Gilteste de greu sa nu reactionezi cu iritare din

.punct de vedere emotional, chiar ~i atunci cand se $tie ca unsemnal sau altul trebuie interpretat aItfel "acolo". (Y. citatuldin WATZLAWICK de la inceputul capitolului!). La fel mis-a intamplat ~i mie cand, la varsta de 16 ani, I-am vazut peviu pe celebrul Ravi SHANKAR pentru prima oara. Cu ocaziasaptamanii indiene la Miinchen, a fost invitat ~i acestfascinant instrumentist, care canta la 'sitar'*. 'Tabla'** afostmcuta sa "vorbeasca" de Ali Akbar KHAN, un vestittrompetist. In timpul acesta, i1 priveam pe Ravi SHANKARcum £,s'i c!atina u~'or capul, in timp ce instrumentul sau ~i celallui KHAN purtau un fel de "discutie intre patru ochi", atatde tipica pentru 'raga'***. Prima mea reactie a fost dc furie!In pauza, Ie-am spus prietenilor mei indieni: "De ce lasa sa sevada atat de evident, cand nu ii convine ceva din interpretarealui Ali Akbar KHAN?" Ace$tia au ras $i m-au lamurit apoi.Unul dintre ei mi-a povestit 0 anecdota indiana: Odata, intimpulunui concert, un mare mogul s-ar fi suparat pe toti ceicare, prin "cliitinatul din cap", doreau sa lase impresia ca ar fiinteles cu adevihat l11uzica. Drept urmare, se pare ca ar fi daturmatoml ordin: Cine i$i va clatina capul intr-o parte ~i in altamaine seara, la concert, va fi decapitat. In seara urmatoare,mare a de capete a ramas dureros nemi~cata, cu exceptia a

* sitar (lb. hindi): instrument muzieal indian, ell coarde eiupite (Le PetitLaroussc, 1993)

** tabla (lb. hindi): instrument muzieal indian, de pereutie, alciiluit dintr-otoba din piele $i un mic timpan (Le Petit Larousse, 1993)

*** raga (lb. hindi): mod l11uzieal al l11uzicii indiene, corespunzator unuielimat emotional (Le Petit Larousse, 1993)

204

patru dintre ele: Acclea erau cu adevarat absolut incon~tientede mi~carea lor, pentru ca ea venea din launtrullor! Pe ace$tioameni i-a invitat mogulul ca pe oaspetii sai personali, pentruca despre ei ~tia ca erau capabili sa aprecieze intr-adevarmuzica pe care urmau sa 0 asculte acolo!

Acest exemplu arata doua lucruri: Intai, faptul ca $i acest"clatinat" din cap* a venit "din interior", adica s-a produs la feIdeincon~tient cum "se produce pur $i simplu" $i datul din capal ascultatorului european, cand aude anumite piese muzicale.

Apoi, cineva care, prin anumite scmnale ale limbajuluicorpului, vrea sa dea de fnte1es ca simte 0 anumita emotie, vaputea foarte bine sa treaca peste aceasta mi~care, daca existaamenintarea unei pedepse. 0 amenintare similara ar transformacomplet salile de concerte germane: Astfel, ar disparea multiochi pe jumatate inchi~i, chipurile "savurand" muzica ...

Sa ne intoarcem acum la semnalele universal valabile.

"Bine", s-ar putea spune acum, "po ate ca ~i clatinatul din capeste conditionat de influentele eulturale, ca :?i anumite aItesemnale, dar contactul vizual, rcspectiv observarea cu atentiea accluia care este realmente ascultat, nu ar trebui totu$i saaiba cel putin un caracter universal valabil?" A;;adar, cum staulucrurile? Legat de aceasta, DURKHEIM (22) relateaza cum,fiind profesor invitat al unei universitati japoneze, a invatat canici acest semnal nu este universal valabil. Poveste$te cat demuIt a fost surprins de faptul ca tot mai multi studenti pareauScl se cufilllde fl1 soml1. Dupa un timp, aproape toti cursantiiprezenti acolo stateau cu ochii inchi~i. Acest lucru i-a dat unsentiment de nesiguranta la inceput. Pe urma, a wcut un

experiment, pronuntand nUl11ele il11paratului: toti ochii s-audeschis imediat ~i I-au privit! Ins a nu pc jumatate adormiti saubuimaciti, ci foarte lil11pezi ~i vioi. Atunci a wcut urmatoareaconstatare:

* eu toate ea, In germana, vorbim desprc datul din cap, aeest gest nu este, Ingeneral, u.fl scuturat din cap, ei 0 miscare latcrala, care poatc fi ~i foartcclomoalii. ]n opozitie eu occidentalii, care bat in gand rill11ulcland din cap,atunei ciind ascuWi 0 muzidi, ceca ce, adeseori, duec 1a 0 "scuturatura" insus $i in jos, miscarea de clatinare a capului a unui mc10man indian este maicurfmd lcnta ~inu cste 1egata atat de ritm, cat de urmarirea liniei melodice.

205

Page 106: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

"Prin Uffilare, cursantii nu dormeau deloc. Erau numai'adunati' in modul lor de receptare, intor~i spre sine. lar eu, larandul meu, ncglijasem faptul ca, de~i tineau ochii inchi~i, ~edeaudrept, rara a se rezema." (Pag. 16)

Din nou putem vedea ca abia grupurile de semnale aucapacitatea de a transmite un mesaj! in afara de aceasta, poatene amintim di ~i in conversatiile noastre private avemtendinta de "a ne adanci in ganduri", cand vrem sa meditamprofund la cele auzite (v. Cap. 5.4), numai ca majoritateapartenerilor de discutie europeni tind sa reac{ioneze in modnesigur fa acest semnal. Dad! totu~i se tine seama de tinutadreapta, deschisa (v. Cap. 4.2.3), se poate constata, exact la felcum a constatat s,iDURKHElM, ca nu este yorba despre lipsade interes, ci despre interesul intens pc care I-a declan~at aeestsemnal. De altfel, DURKHEIM (22) continua:

"In tramvaie sau in trenuri se vad peste tot oameni, atatbarbati cat ~ifemei ... , care stau cu ochii pc jumatate sau completinchi~i, nerezemati ~i nemi~cati. Cand deschid ochii, nu aunicidecum 0 privire adormita, ci 0 privire venind din adancuri,foarte lini~tita ~i 'prezenta', de care parca nici nu ar tine aceastalume, in diversitatea ei confuza ... 0 privire care viide~te ca, inacel moment, omul este adunat ~i bine ancorat, treaz, dar nusensibil, nu ordonat, s,itotu~i nici rigid." (Pag. 16)

Tocmai referitor la felul in care privim (sau nu privim),exista nenumarate difercnte foarte subtile. Cand, in cadrulunci runde de convorbiri, un european capata 0 "privire fixa",adica privqte inaintea lui fara a vcdea ceva, acest fel deprivire tara a clipi reprezinta 0 mini-pauza, pe care ~i-oimpune organisl11ul(7a). Din pacate, se obi~nuic~te totu~i safie "scos" din accasta stare eel care prive~te fix, de pildaplcsnind din dcgete ~i strigand: "Hei, tu, ce sc intihnpUi'?" Celcare este astfel smuls din aceasta stare se sperie, revine larealitate, dar nu pare prea fericit.

In tarile arabe, dimpotriva, privirea fixa este respectata.Fiindca acolo, intoarcerea privirii estc socotita un semnal:

206

"Acum ma retrag in lumea mea, va rog nu ma deranjati;pentru moment, nu sunt prezent de facto" (FAST, 28).Deoarece acest respect fata de sfera intima a celuilaIt, a zoneisale intime, ca sa spunem as,a, a devenit deja 0 obi~nuinta, nuse ~orbes,te niciodata cuiva care are privirea atintita inainte!

In tarile noastre occidentale, durata unei priviri estereglementata prin "legi nescrise". Cand cineva prive~te lungpe altcineva (de obicei in tacere), aceasta privirc 11 va intimidape eel privit. FAST (28) afinna chiar ca un american s-ar simtiimediat amenintat i'n barbatia sa printr-o astfel de privire,considerand di persoana eealaWi "ar vrea ceva de la el".

Dar, intrucat atat meridionalii, cat s,i africanii s,i orientaliiau, in parte, "legi nescrise" cu totul diferite referitoare laintensitatca privirii ~i la durata permisa a privirii, putemintclege de ce doi reprezcntanti ai unor arii cuIturale diferitenu se simt bine, de muIte ori, unul in prezenta celuilalt. Unitalian i1va gasi, poate, evaziv pe un german, pentru ca acestanu ii raspunde la fel de direct privirii sale directe. Germanuldimpotriva, se poate simti incomodat, pentru ca a fost privitatat de direct de omul respeetiv*. La partenerii de sexe opuse,aceste "reguli nescrise" sunt totus,i altele ... (oare FAST a avuttotu~i dreptate in interpretarea sa'?).

Sa ne intoarcem la persoana care pune intrebarea (dupasemnalele universale). "Poate di", ar putea spune aceasta,"totul este in ordine, dar: privirea deschisa care, de pilda,semnaleaza absenta sentimentelor de vinovatie, dnd asupracuiva plancaza 0 suspiciune s,i, drept urmare, respectivul estechestionat, aceasta privire, a~adar, nu ar trebui sa aiM eel

putin caracter universal'?" ~Nu, nici acest lucm nu este adevarat. In cadrul unor

anumite culturi, nu este voie sa prives,ti in fat a 0 persoanacareia ii datorezi respect. Astfel incat, 0 profesoara care arvrea sa afle care elevi (eleve) au meut vreo "isprava", va aveaprobleme serioase de interpretare, daca 0 jJarte din copii suntgermani, altii sunt turci, iranieni sau portoricani. Deoarece------* Negrii din America par sa apJice l1lult mai pUjin contactul vizual decat albii,

in timp ce unii negri din Africa cauta intcns acest contact.

207

Page 107: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

Vedeti deci cum a fost identificat un semnal dupa altul,drept un semnal care contine aceea~i informatie numai incadml unei singure arii culturale (sau al mai multora). Chiar~i semnalele cele mai mamnte, care sunt imperceptibile cuochiul libel', pot fi diferite din punct de vedere cultural.Tocl11ai domeniul muzicii corpului ~i al dansului corpului (v.Anexa A!) a ar~itat ca exista deosebiri intre negri, albi sauorientali. Si acum devine interesant! Unele cercetari mergintr-o anul11ita directie, care mie mi se pare absolut fascinanUi:In masura in care se pome~te de la presupunerca ca anumitesemnale ar fi universal valabile, se pleaca, in acela~i timp, ~ide la premisa ca acestea ar fi (foarte probabil) innascute (sau,cel putin, ca predispozitia spre acestea ar fi programatagenetic). eu toate acestea, asemenea semnale nu pot ficatalogate clar, astfel incat intrebarea privind caracterul-de-a­fi-innascute al anumitor semnale ar trebui reformulata! Acum

insa, ultil11e1e cercetari au aratat ca ar fi posibil sa existesemnale innascute, care insa difera de la rasa la rasa! Acestfapt ar fi de-a dreptul uluitor, pentru ca aceasta teza sunaastfel: Omul modem (homo sapiens sapiens) reprezinta a

,. specie, ai carei membri ar trebui sa coincida in privintapredispozitiilor lor innascute. Astfel ca, intr-o anul11itamasura, cercul se inchide. Concluzie: Stim mult mai pu!indespre oameni deeat suntem fnclina!i sa presupunem, dincauza multitudinii de date ale eelor mai diverse discipline (v.lntroducerea ).

209

Fig. iSb

---------l

Fig_ 15a

copilul din Puerto Rico va lasa intotdeauna * ochii in jos (28),dlnd 0 persoana respectabila ii va adresa direct 0 intrebare _prin urmare, acest semnal exprima respect ~i nu con~tiintavinoviHi ci!

"Bun", poate spune cel care pune intrebarea, "dar existatotu~i semnale universal valabile! Cum ati spus chiardumneavoastra in lntroducere, ii pot arata unui vanzator detigari din orice tara din IUIne ca vreau cinci pachete,exprimand cifra "cinci" prin cinci clemente, respectivridicand mana cu cele cinci degetc departate lntre ele!"

Mda - dar abia acum devine in teres ant:

$i anume, puteti exprima cifra cinci prin acest gest almainii in majoritatea tarilor din lume (cu toate di nu putcm fiabsolut siguri ca peste tot va fi inteles ca atarc), dar la cifra"trci", de exemplu, incep sa apara problemele: Adica,dacadoriti sa ii "spuneti" unui american "trei" pachete, yeti priminumai doua! Pentru ca europeanul "numara" pe degete altfeldecat americanul (v. Fig. 15): Din acest motiv, americanul nu

va interpreta degctul mare ea parte a injhrma{iei privind1I11lluirarea,fiindca, din pUl1ctulllli de vedere, accsta poate fifolosit numai pentru reprezentarca cifrei "cinci" (90b)!

* Prcsupumlnd ca este yorba de Ull copil "cumillte", bine educat, adica formatdin pUllct de vedere cultural.

208

Page 108: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

Dadi, a~adar, aveti de a face cu oameni din alte (sub)culturi,trebuie sa fiti pregatiti sa constatati deosebiri. Atat in privintaunor gesturi izolate, cat ~iin ceea ce pIive~te mimica, respectivatitudinea de pastrare a distantei. Doi mexicani vor avea zonepersonale mai mici decat doi nemti, de~i zona personala a doiarabi va fi $i mai mica decat cea a mexicanilor! La fel, unmeIidional va tine capul intr-o parte cand va dori sa fie atent,in timp ce un neamt are aceasta atitudine mai curand cand seindoiqte de ceva, iar un american face acest lucm (dupa ditese spune) cand vrea sa flirteze (dupa POIRET, 70). Cu cat yetifi mai precauti, cu aHityeti gafa mai putin. "Preeauti" in douaprivinte: in primul rand, in ceea ce prive~te interpretarea unorastfel de semnale ~i, in al doilea rand, in legatura cu tendintanoastra de a lua in ras sau a recepta iritati ceea ce este altfeldecat ~tim noi, dupa cum a spus ~iWATZLAWICK (citatul dela inceputul capitolului).

Intmcat multi cititori ai acestui text au de-a face, din punetde vedere profesional sau eomercial, eu americani, vreau samai deseriu inca un fenomen care este legat de comportamentulprivitor la zone, Ia serviciu.

9.3 Studiu de caz: Manageri germani ~iamericani

Un concern multinational din Statele Unite are 0 centralain Frankfurt, care este populata numai de manageri. Aicilucreaza impreuna sute de cadre de conducere americane ~igermane, care conduc activitatea concernului in intreagalume. Existau insa, intr-o vreme, frecvente animozitati intrecolegii germani ~i cei americani, astfel ca, in cele din urma, afost consultat un specialist*.

* Am citit aceastii relatare cu ani In urma, In PAN AMERICAN MagazinCLIPPER, ~i anUl11eIn edi(ia americana. Din pac ate, toate eforturile l11elede mai tarziu pentru a gasi acest articol (pe care 11 pierdusem) au fostzadamice. Dupa cate Imi amintesc, cred ca specialistul era un anume Prof.HALL, care este indicat In Bibliografie la punctul (38), iar articolulrespectiv se ocupa de zone (proxil11ities - n.t.: proxil11ita(i), pe careprofesorul mai Intai Ie definise!

210

Acesta a constatat urmatoarele: Managerii americani i~ilasau, din principiu, u~ile birourilor deschise, ceea ce colegiigermani socoteau a fi "copilaresc, necopt, tipic american ­:fara sens pentru seriozitatea activitatii lor". Ei tineau u$ilemereu inchise, eeea ce ii determina pe amerieani sa spuna:"tipic german: fae pe interesantii ~i pc misterio~ii!"

Specialistul a stabilit apoi ca, pentru neamt, "intregul biroupoatc deveni zona sa intima", in vreme ceamericanul includedoar mas a de scris in "inveli~ul"sau intim (v. Cap. 7.1).Aceasta conccptie conduce la un comportament diferit, randcineva dorqte sa ii vorbeasca unui manager: La nemti,trebuie mai intai sa bati la u~a. Apoi trebuic sa a~tepti panacand ti sc spune "Intra!". (Alti autori subliniaza ca statutulunci persoane este direct proportional cu timpul de a~tcptarepc care manageml illasa sa se scurga pana sa spuna "Intra!".)Apoi, U$a se deschide $i se intra imediat in incapere. Acestpro~es se des:fa~oaraaltfella mariagerii americani:

Intmcat u~a este oricum deschisa, oricine poate vedea,dintr-o privire, daca persoana vizata este prezenta in birou,respectiv daca este ocupata sau nu. Cand considera ca ar fi unmoment favorabil pentm 0 discutie, eel care dore~te aceastadiscutie se a~aza in cadml u~ii deschise, cu 0 mana sprijinitapc tocul u~ii (v. Fig.) 6). Apoi intreaba, de piIda: "Got aminute, Billy?" (n.t.: "Imi acorzi un minut, Billy?")

-

Fig. 16

211

Page 109: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

Dadi persoana interpelata scutura grabit din cap, pentm canu poate sau nu vrea sa fie intrempta din ceca ce face saumurmura "Later, John!" (n.t.: "Mai tarziu, John!"), cel carea$teapta in u$a va pIcca, a$teptand un moment prielnic. Daca,dimpotriva, celalalt are timp, el va spune: "Sure!" (n.t.:"Sigur! "), iar cel care dore$te sa discute cu el, va intra inincapere. (Exista $i 0 solutie intermediara, care consta in apa$i in camera, tinand totu~i mana tot pe tocul u~ii, pentm aarata, probabil, ca tocmai e$ti pe punctul de a intra!) Oar:

AHlta vreme dlt vizitatorul tiue 0 mana pe toeul u~iidesehise, el nu a patruns in zona intima a manageruluiamerican.

$i, dimpotriva:

Deja deschisul u~ii biroului inseamna pentru managerulgerman patrunderea in zona sa intima, fapt pentru carenu trebuie sa se petreaca acest Iucru fara permisiunea sa!

Daca intelegeti aceasta deosebire fundamentala, cand yetipleca intr-o calatorie de afaceri in SUA, yeti $ti de ce vi separe atat de lejcra atitudinea colaboratorilor, respectiv de cemusafirii dumncavoastra americani reactioneaza aici, inGermania, atat de $ocati in fata u$ilor inchisc.

9.4 Dona stndii de eaznri: Negocieri en arabii

Deoarece relatiilc comerciale se extind tot mai mult culumea araba, nu ma pot stapfmi sa nu spun cateva vorbedespre acest subiect, dqi cercetarile mele in aceasta directienu sunt nici pe departe incheiate. Cu toate aces tea, a$ dori saatrag atentia asupra a doua aspecte, unullegat de intonatz'e, iarcelalalt de natura verbala, bazat pc 0 atitudine interioaradiferita.

212

9.4.1 Bricheta

Acum cativa ani, s-a petrccut la Londra urmatoareaintamplare: Trei arabi $i trei cng1czi s-au intalnit intr-un hotel,pentm a purta 0 prenegociere. Doreau sa stabileasca astfel,daca ulterior vor mai negocia intre ei sau nu.

Unul dintre arabi atinsesc bricheta unuia dintre englezi,

privindu-l in acela$i timp, fad a-I intrempe. Vorbind inainte,englezul dadu totu$i din cap, semn ca arabul putea folosibricheta. Cateva dipe mai tarziu, colegul englez alposesomlui brichetei cauta aceea$i bricheta a prietenului sau,pe care 0 folosea din obisnuinta. Negasind-o, 11intrempse peeel care vorbea: "Unde este bricheta?" Vorbitoml, nemultUll1itde intrempere, spuse pe un ton agresiv, enervat, aratand sprearab: "La el este bricheta", dupa care i$i continua ideea sau,mai bine zis, voia sa 0 continue. A trebuit totu$i sa constate,uluit, ca arabii $i-au amncat cate 0 privire unul altuia, dupacare s-au ridicat la unison de la masa $i au parasit sala. De ce?

in acest caz, semnalul tonului enervat a fost interpretat dearabi drept incongruenta $i anume, drept incongmenta inraport cu a~teptarile lor. Deoarece limba araba nu are nici uncuvant pentm verbul "a avea"*, s-ar putea formula enuntulcam a$a: "Brichcta-mea cu-el" respectiv "Acolo bricheta­mea". La astfel de formulari, conform modului de perceptiearab, nu ar putea fi exprimata nici un fel de agresiuneprivitoare la persoane, din moment ce subiectul propozitieieste "bricheta" $i nu eel care 0 folose$te in momentulrespectiv. Acest lucm s-ar talmaci astfel: Arabii au interpretatiritarea tonului ca pc 0 ie$ire referitoare la acel arab care

* In Cap. 4.2, am discutat deja desprc orientarea diferiHi a vointei de a fi ~i dea avea. Ar trebui, poate, sa aprofundam odata acele limbi, din care lipsqtecomplcl conceptul de a avca. Astfcl, In araba, de exemplu, nu se poate spune

• "Am un prieten". Cand vorbe~tc In germana sauln cngleza, arabul spunc dcfapt unnatoarelc: "Ce am prin urmarc, dad am un prietcn? Este sclavulmcu sau cum vcdeti voi asta?" La fel, am putea rcflecta asupra unor cxprcsiicum ar fi "am un gol In stomac" ~.a. A~a cum arata FRQMM (33), prinastfcl dc formulari ne distantam numai dc scnzatia noastra. In loc srI spuncm"simt cmotii", spunem d avem emotii, avem problemc ctc. Oar: Ce avcm,de fapt, cu adevarat, in accstc situatii?

213

Page 110: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

214

folosisc bricheta ~i apoi 0 a~ezase pe masa in fata sa. Aceastaagresiune fa,tcl de 0 persoana era, in ochii lor, totalnejustificata in situatia data, fapt pentru care s-au suparat!

9.5 Reguli de comportament la noi ~i in alte parti

Intmdt ne af1am din nou la tema care trateaza tendintanoastra superficiala de a interpreta negativ ceea ce este diferitde noi, atunci cand exista dub ii, doresc sa mai subliniez 0idee: Va amintiti de expunerea noastra din Cap. 3.5, privitoarela criteriul "Pozitiv/Negativ"? Am atras atunci atentia ca, inraport cu regulile de comportare, putem judeca gre~it pealtcineva, respec~iv ne putem simti ofensati, daca semnaleleceluilalt nu corespund programelor noastre.

Va rog sa nu uitati tocmai aceastasuccesiune de idei, dndva trebui sa ii judecati, respectiv sa ii condamnati prea repedepc cei apartinand altor (sub-)arii culturale. De pilda, in carteasa despre America, WATZLAWICK (90b) atrage atentiaasupra faptului ca este absolut acceptabil din punct de vederesocial (in America), daca cineva i~i curata unghiile, sau chiar~i Ie taie in prezenta altcuiva, ceea ce, la noi, ar fi considerat,fire~te, "Jipsa de educatie", adica ar fi receptat negativ. La fel,la intrarea intr-un restaurant, barbatul intra inaintea femeii,nu-i a~a? Fals: In America, nul Mai departe, la masa se tinetot timpul cutitul in mana dreapta, iar furculita in stanga, nu?Tocmai: (in multe tari) acest lucm nu este adevarat! ~i maideparte, in Germania se da bac~i~ul (daca se da) .imediat("rotunjind", de exemplu, nota de plata), in timp ce, in multetari, este lasat pe masa! Etc. etc.

215

de discutie arab, cu atat ne cunoa~te mai bine "ciudateniile" ~ichiar incearca, intr-o anumita masura, sa se adapteze. Darpercepe totu\~i acest luau" altfel"!

De altfel, acela~i lucm este valabil ~ipentm America de Sud~i muIte aIte tari: Sentimentul timpului nostm "german" estechiar german! Pana ~inord-americanii fac acum diferenta, dacaeste yorba de 0 intaInire de afaceri sau de una privata. In primulcaz, negociaza "nemte~te", in eel de-al doilea, nu conteaza dacaeste 0 jumatate de ora mai devreme sau mai tarziu!

A~adar, Muhammed, ne intalnim maine la zece?Cum 0 vrea Allah (1n'sh'allah).Sau ar fi mai bine la unsprezece?Unsprezece este O.K. (poate va ridica ~i dinumeri, pentru a arata ca ii este indiferent).Atunci, ora unsprezece, da?Cum 0 vrca Allah.

Neamtul:Arabul: .Ncamtul:Arabul:

Neamtul:Arabul:

9.4.2 In'sh'allah!

Al doilea exemplu privind partenerii de negociere arabi serefera nu la un semnal al limbajului corpului, ci la atitudinea~i ,tinuta interioara diferita. Cand occidentalii doresc sa fixezeo intalnire, se exprima clar ~iprecis, de exemplu: "Va convinemaine la opt ~i jumatate?" Raspuns: "Oa." La partenerii dencgociere arabi, lucrurile se petree insa, adesea, cam in stilulurmatomlui dialog:

Multi germani mi-au relatat ca, prin ve~nicul In'sh'a11ah,respectiv prin raspunsuri evazive ("Oa, poate" ~.a.), ar firamas cu impresia ca partenerului de negociere nu i-ar jiconvenit ora propusa. Oar nu acesta este motivul, in principal.Ci: Cand celalalt este un musulman credincios (sau pretindeca ar fi), nu poate, prin natura atitudinii sale launtrice, sahotarasca asupra sa ~i a timpului sau, tara a-i da lui Allahposibilitatea de a lua 0 decizie. "Cum 0 vrea Allah" inseamna,in text decodificat: "Oin partea mea, sigur! Oaca nu ma va •opri Allah, omorandu-ma inainte sau imbolnavindu-ma sauceva de genul acesta."

In ceea ce prive~te timpul, noi "avem" deseori ~i aIteprobleme, adica sesizam ~i aIt aspect ca fiind problematic:Arabii "au" un simt al timpului total diferit de al nostm! Ei nuintcleg de ce insistam cu atata indarjire asupra punctualitatiinoastre absolute. Cu cat este mai "occidentalizat" un pat"tener

Page 111: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

216

cursantilor mei. Cand a terminat, mi-a semnalat acest 1ucru"mimand din buze" (formuland cuvintele: "Totul O.K."). Amdat din cap, :tara sa-mi intrerup lectia, dar dorind sa-isemnalez ~i eu, la randul meu, un O.K. ~i i-am Ia.cutcu manaacel semn mai-sus-ilustrat, dupa obiceiul american, in timp cevorbeam mai departe. Omul s-a :tacut stacojiu la fata ~i a datbuzna la directorul hotelului, pentru a se plange deneobriizarea mea. (Adica, voia sa spuna di m-a~ fi enervat caimi :tacuse acel semn, in loc sa dispara pur ~i simplu.) Atrebuit sa imi dau oarecare osteneala pentru a-I face pedirector sa inteleaga cum se ajunsese la situatia respectiva,pentru ca, la randul meu, nu intelegeam la inceput, de ce sesuparase tehnicianu1!! Dupa pauza de pranz, in care avuseseloc aceasta discutie, Ie-am relatat ~i cursantilor mei acestincident, ea exemplu al diferentelor culturale in cazulsemnelor non-verbale. Ce credeti ca s-a intamplat? Unuldintre cursanti spuse: "Slava Domnului ca ne-ati explicat.Tocmai am discutat in pauza despre cele intamplate,mirandu-ne cum un om ca dumneavoastra poate ajunge sa iifaca unui tehnician un asemenea semn ordinar!" 1deea ca ~icursantii ar fi putut interpreta "fals" gestul meu, pur ~i simplunici nu imi trecuse prin minte!

La fel, in anii ~aizeci, multi tineri din SUA au scandalizatlumea, cand au inceput sa faca "semnul victoriei", adica saridice mana cu degetul aratator ~i cel mijlociu departate.Deoarece, pentru cei mai in varsta, acest semn avea incavechea semnificatie, care era tot deosebit de "ordinara",pentru ca simboliza picioarele des:tacute ale unei femei, panasa se schimbe interpretarea in "victorie". De unde putetivedea ca pana ~i semnalele "impamantenite" in cadrul uneiculturi sc pot transforma. De altfel, in unele cercuri se ~tiedeja ce reprezinta semnul mai-sus-amintit (v. Fig. 17) in SUA.Poate ca, in curand, va fi receptat ~i de germani drept unsemnal pentru O.K.? (Daca da, probabil ca mai intai 11voradopta cei care au mai mult de a face cu americanii.)

USA: OKFig. 17

9.6 Nu ne putem bizui pe nimic!

Vedeti, a~adar, ca nu va puteti bizui pe nimic! Nici pefaptul di persoana cealalta este de acord cu dumneavoastra,daca da din cap, nici pe faptul ca pricepe cifra "trei", pe carei-o sugerati dumneavoastra (printr-un semn al mainii)! Inincheiere, inca un exemplu al unui semn al mainii, care, inmod sigur, va va parea amuzant, cu toate ca eu am trait catevamomente penibile din cauza lui: Cand, dupa ~apte ani de~edere in SUA, am revenit in Germania, la ineeput nu mi-afost clar, ca semnul reprezcntat mai jos este interpretat totaldiferit in cele doua tari!

Odata, mi s-a intamplat urmatorul lueru: Era ceva inneregula cu instalatia mea video. Am cautat ~iam gftsit ajutor,pentru ca hotelul inchiria ~i aparatura video ~i, astfel, mi-aputut pune ~imie la dispozitie 0 instalatie. Totu~i, tehnicianulhotelului nu 0 putea monta decat dupa ora 9, deci dupainceperea seminarului. Ne-am inteles ca se va apuca detreaba, :taraa deranja grupa. In timp ce luera, se afla in spatele

Page 112: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

CapitolullOLimbajul corpului in viata cotidiana

10.1 Limbajul corpului in practicarea profesiunii

Am stabilit deja ca nu "avem un corp", ci "suntem corpulnostru". Din acest motiv, nu ne mira faptul ca, mereu, corpulnostru "are ~i el un cuvant de spus", in momentul in carecomunicam. A~a cum arata WATZLAWICK, uneori comunicanumai corpul nostru. A~a, de pilda, daca ne aflam in sala dea~teptare a unui medic, indicam prin pozitia stransa acorpului, parca pus pe fuga (88), ca nu suntem interesati saintram in yorba cu ceilalti pacienti. Aceea~i atitudine chiar incadrul unei discutii, poate totu~i arata celuilalt cat de prost sesimte interlocutorul (v. Cap. 4.2.3). Astfel de indicii suntfactori ajutatori foarte importanti cu privire la strategianoastra de a purta 0 discutie, daca ~tim ca persoana care ~ade"astfel", ameninta sa se cufunde in ceata psihologica (v.lntroducerea), ceea ce inseamna ca, pentru moment, persoanarespectiva nu poate prelua sau prelucra prea bine informatiadin planul continutului!

In mod as~manator, comunicam intotdeauna mai multdecat credem noi in mod con~tient, daca interlocutorul nostru~tie sa fie atent la semnalele non-verbale. Daca putemconvinge pe cineva de ceva sau nu, depinde in proportie de ca.90% de semnalele limbajului corpului nostru! Un exemplucare demonstreaza acest lucru:

10.1.1 Studiu de caz: Vanzatorul de ·ma~inide spalat*

"La inceputul anilor cincizeci, un 'neamt din afarahotarelor statului german' (n.t.: in germ. 'Volksdeutscher' _

* De Michael BIRKENBIHL (6b).

218

termen nazist) s-a refugiat ... ~is-a intors in Germania aproapemra nici un fel de mijloace de subzistentiL .. A primit. .. destulde repede 0 slujba ca vanzator de ma~ini de spalat, trebuind samearga din u~a in u~a...

Mergea in dite un cartier in vechiul sau microbuz VW, incare se afla ma~ina de spalat, ~i incerca sa stabileasca cugospodinele cate un termen pentru a face seara 0 demonstratiede spalat la ma~ina. Seara, ducea ma~ina in· bucatarie, 0urnplea cu apa, introducea 0 cea~ca rasa de detergent, potriveaceasul... ~i apoi statea de yorba cu perechea respectiva, panacand se incheia procesul de spalare. Apoi, apuca prima rum cuun cle~te de lemn ~i 0 rasucea prin storcatorul ma~inii - langacare se afla femeia, gata sa examineze rufa cu ochiul ei critic.

Firma producatoare nu 11instruise, practic, pe reprezentant.I se explicase, pe scurt, cum ftmqiona ma~ina ~i, mai intai detoate, i se atrasese atentia ca, pentru un proces de spalare, eranevoie de 0 cea~ca rasa de detergent obi~nuit. Nici nu i s-a datvretm detergent pentru demonstratii, pentru ca fiecaregospodina folose~te detergentul "ei".

Astfel "instruit", vanzatorul a rncut cate trei demonstratiiseara de seara, timp de paisprezece zile, fara a fi vandutmacar 0 singura ma$ina! Era in pragul disperarii - dar nu s-adat batut. Apoi s-a intamplat urmatorul lucm: A mcut 0demonstratie in fata unei perechi ... barbatul era mecanic delocomotiva ~i mergea pe 0 locomotiva cu abur. Hainele salearatau corespunzator. Dupa ce ma~ina a fost instalata ~iumpluta cu apa, vanzatorul spuse: "Si acum, dati-mi, va rog,o eea~ca plina eu detergent!" Gospodina: "Detergent? Nu maiam! Azi dimineata I-am folositpe ultimul." ...

In cele din u~a, doamna s-a dus la vecina ei, care, ~i ea,spalase in acea zi ~i mai avea doar 0 jumatate de eea~ea dedetergent!

Vanzatorul seutura detergentul (eel putin!!) in ma~ina,introduse trei cama~i ~i potrivi eeasul. .. AI' fi trebuit sa fie 0adevaraHi catastrorn - cama~ile acestea atat de murdare, eujumatate din cantitatea de detergent neeesara! ... Cand timpula trecut, vanzatorul apuca prima cama~a cu cle~tele de !emn,

219

Page 113: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

o introduse in storditor ~i 0 scoase Intorcandu-\,i fara, pentruca nu voia sa fie martoml accstui fiasco! Atunci auzi voccafemcii: "U ite, Georg - atat dc albe n-au mai fost niciodatc'icama~ile tale!"

Fire~te, perechca respectiva a cumparat ma~ina. Primavccina invitata sa 0 vada, a cumparat ~i ea una. Iar urmatoareademonstratie a reu~it din nOll. Din ziua aceea, vanzatoml ainceput sa yanda cate trei ma~ini pe zi - pentm ca ~i el eraacum convins de calitatea lor!" (Pag. 79/80)

Aceasta poveste este adevarata. Eu insami I-am cunoscut,mai tarziu, pe omul cu pricina! Astazi este directoml generalal acelei firme! Dar partea interesanta din acest studiu de cazeste urmatoarea: Atat domnul BIRKENBIHL (tatalmeu), cat~i cu, 0 povcstim de ani dc zile la seminar ~i ii Intrebam apoipe cursanti care este "morala" care se desprinde de aici. $iacum vine poanta: Rareori ~i-a dat seama cineva ca limbajulcorpului vanzatomlui trebuie ca se schimbase de la acca"minune". ~tim ca s,i inainte, ca ~i dupa aceea, vanzatomlspunea ace!ea\,i cuvinte, dar Ie spunea "altfel". Am mai atrasatentia de cateva ori asupra urmatomlui fapt:

1. Congmenta convinge (v. Introducerea),2. Congmenta inseamna: limba ~i limbajul corpului spun

acela~i lucru.

A~adar, atata timp cat omul nu a fost convins de produsulcamia ii :taeea reclama, nu a putut vinde nimic! Pentm ca

.vorbele lui spuneau: "Ma~ina aceasta este minunata", invreme ee mimica, gestica ~i INTONATIA sa 11dadeau de gal.Aiei avem de a faee eu lill tip de ineongmenta asemanator cucel din eazul NIXON (v. Introducerea). Cu aeela~i rezultat: 0persoana neinitiata in observarea limbajului eorpului nu ~tiede ce nu 11crede pe delegatul respeetiv, ~tie doar ca nu sesimte eonvins. A~a incat, nu eumparar!!

Din acest motiv, consider ca este complet gre~it candfirmele fae numai ~colarizari "referitoare la produse", pentmca aceste ~colarizari a<;leseanu ii conving niei maear pe

220

vanzatorii/consultantii in cauza. Fie pentm ca instmctoriiprezinta "sec" materialul "sec"*, deci :tara putere deconvingere (in care caz, limbajul COlTJului lor Ie impiedicasuecesul) - fie pentru ca vanzatorii/consultantii presupunurmatorul lucru: "Produsul nostru cste bun, dar cel alconcurentei cste, in mod sigur, la fel de bun!" Daca, in plus,produsul "nostru" este ~i ceva mai scump dedit cel alconcurentei, atunei sa vezi "bucluc": Consultantii secramponeaza de ideea ca numai prerul ar fi hotarator, prinaceasta motivatie vrand sa i~i scuze incapacitatea de a vindeprodusul (mai bine)! Pretul devine abia atunci 0 problema,cand consultantul insu~i nu este convins ca pretul ar fijustifieat. Cand nu are, a~adar, aeeasta convingere, semnalelelimbajului corpului sau vor dovedi Intotdeauna mincinodsecuvintele sale (opuse). Acest lueru ar trebui sa il aiM inspecial in vedere doamnele ~i domnii care raspund de,,~colarizare". Dar putem merge un pas mai departe inargllmentatia noastra: Daca persoana raspunzatoare deinstruire in cadml unei firme nu este ea insa~i convinsa desensul ~i utilitatea unei instruiri, desigur nu ii va puteaconvinge pe aceia care ar trebui sa sustina financiar un proecsde ~eolarizare. Ca urman~, multi instructori din cadrulintrcprinderilor se plang ca au un buget prea mic. Iar bugetullor va ramane "prea mic" atata timp cat ei in~i~inu vor s,tisai~i "vanda" ideile persoanelor respective, atata timp cat nu vorfi in stare sa convinga ci in~i~i pe altii de aceasta necesitate,

pe care sa 0 simta cu adevarat! Practic, limbajul corpului lorimpiedica acest lucm!! !

Multi cursanti intreaM in cc masura semnalele limbajuluicorpului pot da indicatii suplimentarc in cadml unui interviuIn vederea angajarii. Ne vom ocupa de un astfel de interviu.in ccle ce urmcaza, yeti gasi transcrierea unui film in acestsens.

* in opinia mea, nu exista niei un ..material see", ei doar referenti eu un stilsee'

221

Page 114: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

10.1.2 Studiu de caz: Interviu in vederea angajarii

Vom sublinia un singur aspect: Cel intervievat a afirmatdeja in chestionar, cat ~i in discutia preliminara, di banii nu aravea importanta pentm el, ci l-ar interesa doar "un domeniude activitate interesant". Cu toate acestea, limbajul corpuluisau a fost deosebit de semnificativ, in momentul in care ~efulde personal a ajuns la subiectul salariului. Pc parcursul celorcateva minute de pana atunci, solicitantul avusese 0 pozitierasucita pe scaun, astfel incat i~i indrepta numai ochii sprepartenerul de discutie (Fig. 18).

Daca va amintiti de contactul N-O (v. Cap. 2.4), atunci~titica, la discu,tiile mai indelungate, 'directia in care este indreptatbustul poate fi un indiciu important (chiar daca este singuml!)asupra interesului manifestat de interlocutor. Prin urmare,solicitantul ~edea rasucit lateral, adica era indreptat numai cunasul, nu ~i cu ombilicul (N-O) spre ~eful de personal.

Seful de personal: Va sa zica, am vazut care ar fi domeniuldumneavoastra de activitate pe viitor, cat ~i~ansele dumneavoastra de promovare. Acum, inceea ce prive~te salariul. ..

Solicitantul:(Se indreaptc7 brusc eu fa,ta spre interlocutOl:ceea ce se produce odatc7 cu schimbarea cen­trului de greutate al cOlpului, v. Cap. 4.2.3)

Fig. 18

222

Seful de personal: ... ati spus deja ca acesta nu ar fiprincipalul factor?

Solicitantul: Se inclinc7 putemic spre ~eful de personal):Foarte adevarat, domnule cutare.

Seful de personal: Mda, atunci principalul ar fi rezolvat. ..(Lasa fraza "in aer", a se compara cu "Tacerea incalitate de control al rezultatului de gradul trei ",

v. Cap. 1.8).Solicitantul: (Vorbe~te cu 0 nerabdare retinuta in tonul

sau, v. Cap. 8): Atunci, cat ati oferi concret,domule cutare?

Va dati seama ca yeti vedea complet cu "alti" ochi 0 astfelde situatie, daca irwatati sa fiti atenti la aspectele semnalate.Solicitantul s-a "tradat" prin mai multe semnale, nu numaiprintr-unul singur! Acum, ~efulde personal ar dori sa ~tiede cesolicitantul a afirmat, pe de 0 parte, ca banii nu ar aveaimportanta pentm el, cand, pe de alta parte, pare sa 11interesezefoarte mult acest aspect! Dar ~tieca trebuie sa aplice un controlal rezultatului, pentm ca inca nu este sigur! (Tepoti u~or in~ela,ca in exemplul "Doctomlui Costea", din Introducere!) Prinurmare, se decide asupra lillUicontrol al rezultatului de gradulal doilea (v. Cap. 1.8), deoarece vrea sa se clarifice ~iconsiderajustificata onestitatea intr-un interviu de acest fel:

Seful de personal: Am impresia, domnule solicitant, cabanii joaca pentm dumneavoastra un rol maimare decat ati lasat de inteles pana acum. A~aeste?

Solicitantul: (Aluneca brusc la loc in scaun, ofteazc7 adanc~'i tare dupc7 un moment, ca ~i cum" ar fi datdrumul aerului" pe care l-ar fi tinut pana atunciin piept, din cauza tensiunii interioare:) Da, ca safill sincer, este adevarat.

Antm, discutia a demonstrat urmatomllucru: Solicitantulera plin de datorii. La solicitarile anterioare, declarase "sincer~i cuminte" (a~a cum spunea el) aceste datorii, dar de fiecare

223

Page 115: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

data nu fusese acceptat si a considerat ca de vina ar fi fostaeeste datorii. Cand ehestiunea era deja pusa pc tapet, seI'ntoarse I'ntr-oparte si spuse:

Solicitantul: Na, acum am stricat totul, domnule cutare; uuma veti mai angaja ... ? (Poate ca Si el a folosit,inconstient, strategia frazei-lasate-I'n-suspensie.Cu succes, de altfel, pentru ca, imediat,interlocutorull'ntrerupe tacerea.) .

~eful de personal: ... Catusi de putin, domnule solicitant.Vedeti, pentru mine, datoriilc eonstituie un factorin plus!

Solicitantul: Cum asa?~enll de personal: Cineva care are datOLriise bucura sa aiM

un venit sigur Si, In afara de aceasta, se simteindatorat intr-o oarecare masura, nu-i asa? Astfelea, vreau sa spun, persoana respectiva este inca dela inceput bine motivata. Daca, in plus, ii place Simunca pc care 0 face SiISiI'ndeplineste I'ndatoririlccu placere, va fi foarte angajatii I'nactivitatea sa. Inafara de aceasta, cine nu arc datorii in ziua de azi?

Tactica sefului de personal cste interesanta Si prin faptul ciinu exprima vreo suspiciune. ~i anume, presupunerea sa ca nudin cauza datoriilor ar fi foat respins respcctivul de celelaltefinne. Astfel, solicitantul va fi cu adevarat "bucuros" Si"reCl1l10Scator",adicii bine motivat. Oricum, aceasta motivaredureaza, de obicei, numai circa sase saptamani! Dupa acestrastimp, noul colaborator s-a obi$nuit cu faptul ca are din nouun venit sigur! De aceea, Senll de pcrsonal convine cu clasupra unci perioade de proba, a$a cum se obisnuieste, daratrage atentia totuSi asupra acestui aspect al obisnuintei, la carecelalalt replica: "lntcleg ce vreti sa spuncti. Nu va faceti griji.lmi face placere sa lucrez, mai ales cand nu am problemefinanciare! Motivatia mea nu va slabi, in nici un caz!

La acest punct, trdmie sa subliniez ca Si atunci cand existacele mai bune intentii, motivatia poate disparea, atunci cand$eful direct al noului colaborator nu stie sa conduca, adica nu

224

este un bun conducator de oameni! Despre acest aspect vomvorbi in exemplul care urmeaza.

10.1.3 Studiu de caz: Lauda ~i limbajul corpului

Am atras atentia in mod special, in aWi parte, asupraproblemelor create de lipsa laudelor (7d, 7£), probleme caresunt la fel de "inutile ca Si 0 durere de burta". Pentru camajoritatea colaboratorilor infloresc, dadi Ii se recunoscrealizarile din dnd in cand! Atunci cand cursantii mei maroaga sa Ie 'vand cate un pont' pe tema discutiilor critice, Iespun mai intai uffilatorul lucm: Orice discutie critica devineautomat simpla si fiira probleme daca, din timp in timp,purtati Si cate 0 discutie laudativcl. Astfel incat, colaboratorulnu stie daca astazi va fi laudat sau certat, adica nu adopta,automat, atitudinea de fuga interioara, nu se cufunda,automat, I'n ceata psihologica, pana sa inceapa discutiapropriu-zisa (v. lntroducerea)! In acest context, doresc totL1sisa fac 0 referire la limbajul corpului: Multi Sefi aduc laudeprea des, iar atunci cand 0 fac, le Iipseste adesea convingereainterioara, deoarece "lasa de la ei cate 0 dragalasenie","conform planului". (Acest lucru inseamna ca din nou seconfirma tot ceea ce s-a specificat la Cap. 10.1.l!)

Prin urmare, un sfat: Nu faceri niciodata "compIimente",daca nu puteri face "complimente" sincere! Semnalelecorpului dumneavoastra va vor da de gol! Un exemplu va valamuri in acest sens:

La un seminar, erau prezenti un colaborator Si seful sau.Dupa ce am incheiat tema "laudei", au luat pauza de cafea.Colaboratorul a venit la mine Simi-a marturisit ca tot ceca cespusesem se aplica suta la suta Sefului saul Aceastadestainuire mi-a dat ocazia ca, dupa pauza, la exersarea peroluri, sa am grija ca tocmai acest sef sa isi laudecolaboratorul. L-am trimis afara pe colaborator* si I-amintrebat pc sef, ce subiect dorea sa abordeze. S-a rasucit pc

* in timpul discutiilor premergatoare exercitiului pe roimi, partenerii de jocasteapta intotdeauna afara, pentru ca, mai tarziu, sa reactioneze spontan,intrudlt inca nu stiu exact despre ce este yorba.

225

••

Page 116: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

scaun, jucandu-se nervos cu pixul $i, in final, a intrebat dadnu putea prelua altcineva ralul de $ef. I-am explicat di tocmaiexersarea acelor aspecte care poate par dificile trebuie sa fierostul$i scopul seminarului. Pana la urma, s-a a$ezat, de$i maimult de nevoie, pe "locul $efului". Se invoise sa illaude pecelalalt, insa nu voia sa se pronunte inaintea exercitiului.L-am chemat, a$adar, pe colaborator inauntru. Filmulevenimentelor a fost urmatorul:

$eful: Deci, domnule colaborator, aa... doream sa va spun,in sfar$it, (~<;ifntoarse corpuZ de Za interlocutorulsaul) cat de mult apreciez aa ... munca dumnea­voastra (vocea ii tremura!).

Colaboratorul: (:;edea rigid :;i tacea, dar mU$chiiobrajilorii "tresareau", semn al incordarii interioare.)

In camera plutea tacerea. Era neplacut. In cele din unna:$eful: Dar spuneti ceva!Colaboratorul: Ce sa spun?$eful: (Vorbind din ce in ce mai tare:) Am spus ca aa ...

lucrati bine!Colaboratorul: Ce v-a$ putea spune? Daca, dupa atatia ani,

ma liiudati $i dumneavoastra 0 data $i nici atunciprea convingator, ca adineauri, ce sa va spun?

In ace1moment, s-a intamplat ceea ce se poate intampla inmulte cazuri ale jocului pe roluri, eand partieipantii se cunosc $ijoad in "distributia lor normala pe roluri" (ceea ce evit, deobicei, in afara de eazul eand urmaresc un seop anume, ea aid):Au uitat ca era "doar un joe pe raluri". Comunicau "eu adevarat"intre ei. Acest fapt este demonstrat de urmatoarele cuvinte:

$eful: (Dupa ce $i-a dres glasul, oarecum incurcat:) $titi,teoretie reeunosc d e bine sa aduci laude, dar,practic, nu 0 pot face. Nici pe mine nu m-a laudatniciodata tatal meu!

Colaboratorul: (Tace, fire$te, fntr-o atitudine atenta, v. Cap.4.2.3, $i sus!inand privirea celuilalt, v. Cap. 5.4.2- Contactul vizual, "invitandu-l", astfel, pe aeesta,sa continue sa vorbeasca, v. Cap. 1.8)

226

$eful: Chiar a$a, dad ma gandesc mai bine: pe atunei, noinu eram deloc laudati. Vreau sa spun, trebuia,cumva, sa $i... aa ... deci, vreau sa spun ... (Aiciurma 0 pauza lunga, apoi): DoamneDumnezeule!! Sunteti unul dintre oameni mei ceimai buni! (Ultimele cuvinte le-a rostit tipand, v.Intonatia, Cap. 8.4)

Colaboratorul: (Foarte lini$tit, dar desZu:;it, a$adar apasat,tara a ridica voce a, v. Cap. 8.4). Nu, domnulecutare, asta nu am stiut-o.

$eful: Dar ma credeti? (Incet, aproape rugator.)Colaboratorul: Acum da.

Din pacate, exact in acest moment a sunat eeasul, semnaUlndsfar$itul celor cinci minute, care fusesera rezervate jocului peroluri. Grupa a aplaudat, tadind $i observatii entuziaste pemarginea celor intamplate, pentru di fiecare i$i daduse seamaca avusese loc 0 "drama" adevarata. In seara aceea, $eful $icolaboratorul sau au mai purtat 0 discutie lunga la hot~l. Pentruamandoi, aceasta fusese 0 "experienta esentiala".

Din nou, limbajul corpului i$i daduse pe deplin masura lui.Cand $eful a trebuit sa laude pe cineva, de$i, in sinea lui, acestlucru "nu prea ii cadea bine", limbajul corpului I-a "tradat",dar cateva minute mai tarziu, cand "a dat drumul" informatiei,i-a convins pe toti: pe colaborator, ca $i pe privitori!

In mod interesant, cam un an mai tarziu, eu ocazia unuicurs de instruire ulterior, amandoi mi-au povestit intr-o seara,la 0 discutie in cadru intim, ca acum se intelegeau de minuneunul cu celalalt. Iar colaboratorul spuse, fiicand cu ochiul:"Nu ma intrebati daca m-a mai laudat vreodata. Nu a tacut-o,oricum, nu prin cuvinte. Dar acum este de ajuns sa ne privimin ochi intr-o anumita situatie, cand partieipam amandoi la 0negociere $i $tiu ca imi sustine strategia. Sau 0 privire scurta,pe care 0 inregistrez eu eoada ochiului, imi arata ca ar trebuisa schimb putin tactica ... " Tocmai in acest moment, $eful iiarunca 0 astfel de "mini-privire", la care amandoi zambiradeodata! Acesta este limbajuZ corpului, aplicat activ!!!

227

Page 117: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

10.2 Limbajul corpului in viata privata

M. POIRET (70) indica faptul di multi soti "nu cunoscsemnalele limbajului corpului partenerilor lor nici dupii multiani de cclsnieie". Dar $i despre eopii este yorba. Exemplul incare unul din parinti 11cearta pe copil, in timp ce abia i$i poateretine un zambet amuzat, este inca relativ inofensiv. Mai putininofensiv este insa umlatorul exemplu din lucrarea semnatade Flora DAVIS (discutata mai pe larg in Anexa A):

10.2.1 Studiu de caz: Mama ~i copilul

"Intr-o secventa de film, 0 femeie intr-o rochie cu breteleponosita $edea alaturi de un Mrbat pe canapea, in timp ce, inprim-plan, un Mietel se juca pe podea. Femeia i se plangeapartenerului sau de Miat ... Prin tonul vocii sale (v. Cap. 8),care, ori de cate ori vorbea despre fiul ei, 'lua 0 nuanta furioasasau descurajata, $i prin gesturile ei, mai ales prin degetularatator ridicat amenintator (v. 9ap. 6.1), femeia lasa c1ar deinteles respingerea copilului ... In timp ce vorbea, Miatul s-aridicat. .. $i a disparut din imaginea ecranului, pentru a seintoarce insa, cateva momente mai tarziu, cu 0 pemita. Iiintinse pemita mamei sale - un gest care amintea de ci'iinta saude 0 rugaminte arzatoare de iertare. Femeia i-o smulse insa,cu 0 infliti$are rece, suparata $i inchisa, de care multa vremedURa aceea mi-am amintit!" (Pag. 197)

In acest context, a$ dori sa mai amintesc inca 0 data deefectul Pygmalion (72) (v. Introducerea $i Anexa B !), careeste declan$at, in mod preponderent, prin semnale non­verbale! Cum se poate dezvolta "normal", adica sanatossuflete$te, un astfel de copil? (De aceea a fost pus in ghilimeletermenul "normal", pentru ca astazi, din nefericire, esteapr6ape normal, adidi in conformitate cu norma, sa ,constatiaser11enea semnale ~i altele similare.) Daca ne gandim ca totmai multi eopii au tulburari comportamentale ~i dificultati lainvatat, $i ca rata sinuciderii la eopii este in continua cre~tere,atunci tendinta care se contureaza in acest sens este de-a

dreptul infric~$atoare! Intrucat parintii copiilor respectivi i$i

228

I'

inehipuie, in general, ca ar sustine 0 dezvoltare sanatoasa(verbal 0 $i fac, cu siguranta, de cele mai multe ori), in timpee semnalele limbajului corporal al copilului emit eu totulalte informafii, atunci este foarte important tocmai acestaspect al kinesicii.

inca un exemplu: intotdeauna dnd parintii au impresia capot ascunde dezbinarea lor (a casniciei) in fata copiilor(umland "tactica-nu-in-fata-copiilor"), ei se in$ala. Aceastagre$eala are uneori urmari grave in dezvoltarea copilului. Maiint~li, invata de la 0 varsta frageda sa se foloseasca de ambiiparinti, montandu-l pe unul impotriva celuilalt, fapt care, lainceput, pare sa ii aduca avantaje, dar care, cu timpul, trebuieplatit cu pierderea sentimentului de protectie $i de siguranta insanul familiei! in al doilea rand, astfel de copii vor avea $i ei,la randul lor, acelea~i probleme, dnd i~i vor cHidi 0 relatie,deoarece nu au avut un model de viata de familie armonioasa!De aceea, consider ca este gre~it sa vrei sa mentii 0 casnicie"numai din cauza copiiloi", dadi ambii parteneri nu mai aunimic care sa ii "lege". Copiii nu sunt un"liant"! Cine are desuferit in asemenea situatii este adesea nu disnicia, ci insu$i

copilul!De altfel, in activitatea lor, terapeutii tin cont de kinesica

in mod frecvent, tocmai pentru ca aceasta of era in fin it maimulte informatii decat cuvintele rostite. Si anume, in doua

privinte: in primul rand, prin faptul ca analizeaza semnaleleincongruente ale limbajului corpului persoanelor care aunevoie de ajutor ~i, in al doilea rand, prin faptul ca i~i folosescactiv propriullimbaj al corpului lor (v. Cap. 2.8). Referitor laaceasta, DAVIS (18) spune:

"Pacientul incepe sa dezbata 0 tema importanta, iar terapeutulse apleaca inainte ~ii~i incepe lucrul intr-o sincronizare perfecta(v. Anexa A). Un bun terapeut i~i folose~te corpul in modinstinctiv. (Acela~i lucru este valabil pentru "un bun pal'tener dediscutie", in general!) De aceea, $colarizarea in domeniulkinesicii pune tot mai mult accentul pe instruirea tinerilor anali~tiin interpretarea tinutei corpului pacientilor lor, in loc sa ii invetesa i$i manipuleze propriul corp!" (Pag. 202)

229

Page 118: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

Bineinteles, acest lUChl este valabil doar daca un bunterapeut vorbe~te "bine" limbajul corpului, eu toate di, maiintai, trebuie sa invete sa 11inteleaga in mod con~tient. Asupraaeestui paradox (Fiecare 11vorbe~te, aproape nimeni nu ilintelege) am atras deja atentia (v. Introducerea)! Dar nu numai

speciali~tii (de exemplu kinesicienii, antropologii, terapeutii)ar trebui sa invete sa interpreteze semnalele analoge, eioricine are de-a face cu oameni! Aeest studiu va renta insutittocmai in sfera vietii private, fire~te numai daca aceasta noua"intelegere" ofera oeazia unor discutii desehise, sincere,lamuritoare. A~a relateaza, de pilda, POIRET (70):

10.2.2 Studiu de caz: Sotii

"Sotul nemultumit emite semnale care pot fi descriseaproape ca un strigiit de ajutor. Ddigala~eniile sale sunt doarsuperficiale, apraape lipsite de interes. Se retrage, involuntar,in fata oricarei mi~cari. Ochii sai au 0 expresie distrata. inmomentele erotice, i~i samta rareori sotia ~i nici nu ii mai~opte~te cuvinte tandre. in plus, casca des ~i nu lasa impresiaca i-ar mai face multa placere actul sexuaL .. Toate acestesemnale sunt evidente, dar, cu toate aces tea, unele femei Ietrec cu vederea in mod con~tient, pentm ca se jeneaza sacerceteze ... motivul acestui comportament" (63).

Legat de acest aspect, sa ne referim ~i la iubita pe care ~i-oia adesea un barbat "eu 0 casnieie fericita"*: Sotia ii emite, deani de zile, semnale privitoare la personalitatea sa, la ralul sau

de tata ~i de cap de familie. Prin aceasta, este neglijata sferasexualitiitii, unde semnalele sunt din ee in ce mai rare! Larandul sau, el ii "apreciaza" ei ralul de mama sau rolul departenera (in sens camaraderesc), de gazda ~.a.m.d. Indiferentin ce masura, intr-un astfel de caz, cauza si efectul suntdeclan~ate de el sau de ea - rezultatul este. aceia~i. in masurain care anumite semnale ale limbajului corpului sunt absente,in masura in care un partener simte ca nu mai este tulburiitor,

* Desigur, toate proeesele enumerate aiei pot avea loe ~i "invers", astfel indit~ieuvintele "barbat" ~i "femeie" pot fi sehimbate intre ele!

230

fascinant etc. pentm celalalt, va emite $i el mai putinesemnale de acest gen! Acest lucm conduce frecvent la parereafiedimia ca parteneml sau nu mai are nici un interes pentmjocul erotic, ceea ce, din pacate, exclude $i manifestiirile detandrete! $i orice alintare este 0 informatie a limbajuluicorpului, care vrea sa spuna "imi placi", sau "te pretuiesc" sau"ma bucur cand e~ti cu mine"!

Vedeti, a~adar, ~i in acest caz, cat este de importantainterpretarea limbajului corpului ~i varbitul-despre-acest­lucru. Pentm ca barbatul care i~i ia 0 iubita, 0 face adeseoridintr-un fel de "panica de a nu mai fi dorit", deoareee crede canu s-ar putea cansala cu ideea de a nu mai primi semnale deacceptare fn planul sexualitiitii. Iar aeeste semnale Ie prime~tede la iubita. (in eaz contrar, "scapa" de ea imediat!)

A~a cum s-a mentionat ~i in nota de subsol, poate fi ~iinvers: Multi soti nu sunt atenti la semnalele emise de sotiilelor, atata vreme cat se pot preface ea nu Ie-au vazut/auzit!Adica reactioneaza abia atunei cand, de pilda, se fnstriiineaziitot mai mult, dar nu indnlznese sa poarte 0 diseutie reala peaceasta tema!

Prin urmare, cu cat mai devreme incepe 0 pereche sa seconfmnte in mod activ eu limbajul corpului, eu atat are ~ansemai mari sa reziste in anii de mai tarziu, in eazul in care araparea "sernne de oboseala"! Pentm ca aee~ti doi partenerivor avea grija ca, mai tarziu, sa nu lase lucrurile sa ajunga atatde departe, incat ei (sau copiii lor!) sa trebuiasca sa sufere atatde mult intr-o situatie critic a, a~a cum, din nefericire, seintampla mult prea des!

Daca, in viata privata, oamenii indraznesc sa aplicecontrolul rezultatului de gradul al doilea (Cap. 1.8), deci saintrebe direct care este semnificatia semnalului receptat,atunci au ~ansa unicii de a comuniea "bine" intre ei!

Page 119: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

Observape finaHi

Dadi aceasta carte contribuie cat de putin ca, in viatadumneavoastra profesionala sap in cea privata, sau in ambeleaspecte ale vieth dumneavoastrii unice, sa puteti obtine uneleinlesniri, respectiv unele succese in comunicare, atunci ameritat efortul: Atat pregatirea vreme de ani de zile ~i scrisulinsu~i, cat ~i studiul dumneavoastra aprofundat - deoarece,nurnai printr-o singura citire, "studiul" semnale10r limbajuluicorpului nu ar fi nici pe departe "incheiat".

De aceea, in Anexa C gasiti to ate reguli1e insumate, pentruo recapitulare (cu indicarea paginii unde se gaseau in text, incazul in care ati dori sa recititi). In afara de aceasta, sper diyeti decupa ultimele ~ase pagini, imbinandu-le pentm a formaun poster. Daca 11atarnati pe perete, yeti putea anmca mereucate 0 "privire de control" pe acest poster, pentm a fixa cateun punct principal de observatie (v. ~i sfiir~itul Cap. 9).

Daca doriti sa faceti observatii, sa contribuiti la dezbaterisau chiar sa "aduceti" critici, scrieti-mi (la editura). Astfel decontributii vor putea fi luate in considerare intr-o editieulterioara.

Va insote~te speranta mea ca acest text va poate fi de ajutorcu adevarat.

Unele casete audio ~i video se pot obfine nU!llai laEditura A, acestea neputand fi cumparate de pe piata. In plus,clientii no~tri primesc anual un memo, cuprinzand informatiide fond actuale, propuneri de reflectie, programe aleconferintelor ~i actiuni speciale. Comandati ultimul memo ~icatalogul nostru gratuit.

Adresa po~tei:

A-Verlag c/o mi-service, justus-von-Liebig-Strasse 1,86899 Landsberg am LechFax-Nr. 08191/125-126,

Te1efon de comanda la A-Verlag: (Domnul Lang)02202/44470

~

AnexaA

De Ia limbajul corpului Ia dansul corpului

Speciali~tii in kinesic a ~tiu de multa vreme ca semnaleleanaloge con tin mult mai multe informatii decat se poatepercepe pe viu cu ochiulliber. $i anume, cand se prive~te unfilm cu incetinitoml, se observa detalii care nu sunt sesizate lao viteza de demlare normala. Daca, dimpotriva, pelicula estefilmata cu aparate speciale, se poate studia, in final, fiecare"cadm" (adica fiecare unitate de imagine), in detaliu. In acestcaz, se constata din nou ca, la peste 40 de imagini pe secunda,se pot percepe mult mai rnulte informatii decat la 16.

Studiile de acest fel conduc, in primul rand, la conceptulmuzicii corpului. Cu alte cuvinte, s-a stabilit ca mi~carile mici~i cele mai mici ale rnainilor ~i bratelor noastre, ale capuluinostru, ~i chiar ale clipirilor noastre din ochi, urmeaza ritmulpropriei noastre vorbiri. Aceasta autosincronizare poate fiobservata la toti oamenii, cu urmatoarele exceptii: candexista manifesHiri patologicesau la afectiuni fiziologicecerebrale. Astfel, de pilda, schizofrenicii, copiiicare sufera deautism, pacientii cu Parkinson, epilepsie sau afazie,ca ~ibiilbiiitii, nu sunt sincronizati cu ei in~i~i! Adica, de exemplu,o mana Ii se mi~ca sincron cu ritmul vorbirii, in timp cecealalta mana, nu. Interesant este ca, in limba engleza, existaun idiom care descrie acest proces: Despre astfel de oameni sespune ca ar fi "out of sync" (in afara sincroniei), iar aceastaexpresie a apamt inainte ca acest lucm sa fie descoperit dekinesicieni! Inca 0 data, intelepciunea populara a fost cu unpas inainte!

Aceste cele-mai-mici-mi~cari ale rnuzicii-corpului suntstudiate in cadml statiilor de cercetare de ani intregi, de multi

233

Page 120: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

speciali:;;ti in kinesica, deoarece ele zdnmcina din temelii 0serie de teorii traditionale asupra comunicarii. De exemplu, laobservatiile de acest gen, s-a stabilit ca, adesea, corpullilluiom se pregate:;;te pentru vorbire (0 c1ipire din ochi, tragereaaerului in piept, odata cu indreptarea corpului, deschidereagurii, 0 mi:;;care introductiva a mainii, fractiunile de secundacare, mai tarziu, par sa sublinieze primele cuvinte) ~i ca acestepregatiri analoge par sa fie premergatoare, in parte, uneidecizii con~tiente ("acum vreau sa spun ceva"). Daca s-ardovedi ca, intr-adevar, corpul nostru reactioneaza astfel,atunci ar trebui reconsiderate unele aspecte alecomportamentului comunicarii umane ...

Partea cea mai fascinanta a acestui domeniu al muzicii

corpului consta totu:;;i intr-un aspectpe care Flora DAVIS (18)11nume~te "dansul corpului". In recenzia sa despre lucrareaProf. William CONDON din Pittsburgh, ea afirma ca nu esteyorba doar de 0 autosincronizare, ci ca Prof. CONDON a

stabilit existenta unei sincronizari cu partenerul de discutie,pe care el 0 nume:;;te sincranie de interactiune. lata ce spuneCONDON insu:;;i referitor la acest lucru (18):

" ... Dupa ce am petrecut mii de ore studiind secvente dinfilme, am inceput. .. sa constat ca ASCULTATORUL se mi~ca inritmul vorbirii VORBITORULUI." (Pag. 196)

Flora DAVIS exprima astfel reactia cuiva care afla pentruprima data despre sincronia de interactiune:

" Este greu de crezut in sincronia de interactiune, pana cand 0

poti constata singur in filme! Pentru ca mi~ciirile sunt prea mici~i se des:fa~oara prea repede, ca ~i cum le-ai putea percepe cuochiul libel'. .. Chiar :;;icand ascultatorul pare sa stea completlini~tit, MICROANALIZA arata ca, de pilda, clipitul sau din ochisau trasul din pipa se petrec sincron cu ritmul cuvintelor pe careIe aude ... Uneori, doi oameni se pot mi~ca sincron chiar ~iatuncicand tac amandoi ... " (Pag. 196)

Urmatorul exemplu ne va lamuri despre ce este yorba (18):

234

"

jj

Ir

" ... un exemplu de maxima sincronizare. Un biirbat ~i 0femeie (el este antreprenor, ea este 0 fosta asociata) s-au a~ezatfata in fata.

La viteza normala de proiectare, secventelefilmului pareau sacantina, pur ~i simplu, destul de multa "umplutura ", pentru cabiirbatul i~i elibera mai intai picioarele puse unui peste altul, apoiIe incruci~a din nou, iar femeia i~i trecea mana prin par.

Dar la proiectarea a doar catorva imagini pe secunda, modelulpa~ilor de dans era deja clar:

In aceea~i imagine unica, fiecare incepea sa se apIece sprecelalalt! Amandoi se opreau in aceea~iji-actiune de secunda dinmi~carea lor.

Amandoi i~i ridicau capetele in acela~i "cadru "~i apoi secufundau impreuna in scaunele lor.

Exact in aceea~i imagine unicef a filmului erau incheiateaceste mi~cari!

Totul semana foarte mult cu dansul nuptial al unor pasari. Inlimbajul imaginilor, atat de drag lui CONDON, cei doi erauprecum marionetele trase de aceea~i sfoara! CONDON era deparerea ca 0 astfel de armonie desavar~ita intre un barbat ~i 0femeie nu ar fi prea rara ~i ca, in jocurile dragostei, ea ar fi unuldintre mijloacele cu ajutorul ciiruia s-ar face multe marturisiriintre biirbat ~ifemeie, :faraa se rosti vreun cuvant." (Pag. 198)

Cuno:;;tintele despre legile dansului corpului pot fiutiliz<1te, de exemplu, in scop terapeutic. DAVIS descrie cazulunei marne care venise la 0 discutie cu cele doua fiice gemeneale sale. Aceasta discutie dintre ea :;;iterapeut a fost filmata.Era yorba despre faptul ca una din ce1e doua gemene era"copilul cu probleme". Sa ne referim la secventa de film (18):

"Mama ~i fiica geamana cea nom1ala se mi~cau in armonie,deci absolut sincron, ~i aveau acelea~i atitudini ~i mi~ciiri alecorpului in 95% din timp. Chiar i~i aranjau fustele deodata, inacela~i cadru!

Geamana "bolnava" se sincroniza numai foarte rar cu ritmulsau cu tinuta corpului uneia din ce1elalte doua femei. In cazurilerare cand imita tinuta corpului mamei sale, aceasta i~i schimba

235

Page 121: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

imediat atitudinea ... ca ~i cum acesta ar fi fost un mijloc de apastra distanta fata de copil. Si intotdeauna, cand vorbea de fiicaei schizofrenidl, mama facea un semn, mi~ciind manadispretuitor in jos, ca ~i cum ar fi vrut sa spuna clar: Pleadde-aici!" (Pag. 199)

Cand s-a aflat de rezultatele cercetiirilor lui CONDON, auapamt 0 serie de intrebari, pe care chiar el a inceput sa ~i Iepuna: Daca ar fi adevarat ca trupul nostru, a~adarincon~tientul nostru, comunica cu altii (pe un plan pe care, inmod con~ticnt, nu i1 putcm deloc sesiza) ... , atunci nu s-arputea intampla ca ~i alte procese care se desfa~oaraincon~tient sa participe la aceasta comunicare? S-ar putea,oarc, ca informatiile de baza ale acceptarii, ale respingerii, aleacordului etc. sa fi fost comunicate prin proccse biologice,pana sa fi aparut limba, ~i ca ol11ulsa "vorbeasdi" ~i sa "auda"mai departe in acest plan, cu toate ca, in planul con~tientului,nu perccpe niciodatii aceste informatii? Dadi ar fi a~a, s-arimpune mai degraba cautarea altor forme de comunicarebiologidi. Asta a ~i fiicut CONDON (I8):

"A conectat doua persoane la un EEG (un electroencefalograf),astfel incat, in timp ce se intretineau cei doi, el putea inregistraactivitatea lor cerebrala. 0 camera de luat vederi era instalata pclinia de contact dintre cei doi oameni (encounter), 0 alta pe aceleindicatoare al EEG-ului, in timp ce acestea descriau linii smuoasepe Mrtia ce aluneca sub cleo Pe ecran se vedeau in filmul EEG­ului douasprezece ace indicatoare pe un singur rand, ~ase pepartea dreapHi, a barbatului, ~i ~ase pe partea stanga, a femeii.Aratau aproape ca ni~te patinatori nu prea experimentati intr-osingura linie, luneciind dupa 0 muzica imaginara. Nu se balansautot~in acela~i momentspre stanga sau spre dreapta, totu~i cei maimulti se balansau sincronizati incoace ~i incolo ~i accelcrau sauincetincau ritmul sincron. Si se pal-eaaproape ca ace1eindicatoarestateau de yorba intre ele intr-un fel neobi~nuit" (Pag. 198)

"Pa~ii de dans" executati impreuna de parteneri, pe carei-am urmarit pana aClIm, pareau sa se desfii~oare simultan, dar

236

o analiza mai atenta ar permite 0 prima privire asupra unelsituatii care, poate, este ~i mai fascinanta: Dadi folosim unaparat de filmat care ne permite sa studiem 24 sau 48 de cadrepe secunda, atunci putem vedea armonia totala: Mi~carilesimultane incep ~i se termina adesea in acela~i cadru lillie.Daca insa utilizam un aparat de fimat "rapid", care ne permitesa analizam 96 de cadre pe secunda, atunci se petrece ceva

nespus de fascinant:Percepem acum 0 temporizare intre limba ~i semnalele

analoge: DAVIS afirma (18):

"Este ca ~i cum ar ajunge mai intai tonul pana la ascultator,fiind apoi temporizat printr-un traiect nervos ceva mai lent, astfelca abia ulterior, acesta poate declan~a ritmul. Poate ca acestfenomen explica de ce ritmul preluat de la altcineva nu este pedeplin con~tientizat!" (Pag. 200)

Dqi cei mai multi dintre noi nu observa in ce masuraimparta~esc in mod incon~tient gesturile celorlalti, existaoameni care 0 fac atat de des, in cat cei din jurul lor devinatenti. Moderatorul de talk-show-uri Dick CAVETT face,adesea, acelea~i gesturi ca ~i invitatii sai ~i anume, in acela~imoment*. Aceasta nu este, a~adar, 0 imitatie con~tienta, ci 0sincronizare cu ritmul vorbirii invitatului! Iar 0 tanara eleva,

participanta la terapia prin dans, ii povestea Florei DAVIS,

"ca prindea automat mi~carile corpului executate de altii,astfel incat faptul respectiv devenise deja problematic, deoareceprietenii ei credeau uneori ca ar fi fost maimutariti ~i luati pestepicior." (Pag. 202)

Prin urmare, constatam urmatoarele: ~i studiile despremuzica, respectiv dansul corpului, indica faptul ca limbajulcorpului reprezinta 0 forma "mai sincera" a comunicarii.Astfel incat, se confirma regula noastra din Introducere (in

* In "acela~i" moment inseanma: Privit Cll ochiulliber; pentru ca, in analizelede film, se produce, in general, 0 temporizare de 1/6 secunda! Trebuiecercetat foarte exact in ce masura ar putea (totu~i) astfel de gesturi"simultane" sa reprezinte imitatii (incon~tiente).

237

Page 122: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

caz de dubiu, se va da crezare corpului, dnd este yorbadespre incongmenta). Si Prof. CONDON este de parere eli arfi mai dificil sa minti fara cuvinte. El spera ca 0 confmntarecu limbajul corpului ar contribui la 0 mai mare con~tientizarea semnalelor analoge de catre unele persoane, ceea ce, invii tor, le-ar face poate capabile sa exprime cu adevarat ceea cevor (respectiv ceea ce simt cu adevarat). El mai spune caaceluia care incepe sa vada mai mult din ceea ce se petrece injun}l sau, viata i se va parea mai bogata!

In incheiere, inca un experiment pe care ni-l propune FloraDAVIS, cu ajutorul camia puteti intui, intr-o oarecare masura,aceasta sincronie de interactiune, tara a folosi camere de luatvederi costisitoare. Este yorba tot de ritmul vorbiriiinterlocutorului (18):

"Rugati-l pe un prieten sa bata cu un deget un ritm uniform ~iapoi, incepeti sa ii vorbiti. Dupa scurt timp, bataile lui ritmice vorcoincide, in mod incon~tient, cu silabele accentuate ale vorbiriidumneavoastra. Este ca si cum ritmul inerent al vorbirii umane ar"antrena" un ascultator tot atat de mult ca ~i, de exemplu, tactulmuzicii rock, de la al carei ritm nu se pot sustrage majoritateaoamenilor!" (Pag. 98)

Anexa B

Efectul Pygmalion* de Michael Birkenbihl

Faptul ca dispozitia interioara - cea adevarati1! - a uneipersoane "razbate" intotdeauna dnd aceasta se ami in mediulsau, a fost confirmat in ultimul timp de nenumarate cercetiiri,care s-au ocupat de fenomenul "limbajului corpului". Astfel,de excmplu, ~tim astazi, din analiza filmelor (prin intermediulunei deruliiri foarte lente a mi~carilor), cii limbajul corpuluiunei persoane exprima uneori exact opusul a ceea ce'spuneacea persoana! Noi toti analiziim in plan subcon~tient tocmailimbajul corpului ~i sunetul vocii celorlalti ~i ,,~tim" adesea,prin aceastii analiza, care este atitudinea lor fatii de noi.Aceastii stare de fapt este, in ace1a~i timp, ~i parte a aceluifen omen care este descris prin termenul de "efect Pygmalion".Despre ce este yorba, a~adar, dlnd vorbim de "efectul Pygmalion"?

Poate vii amintiti, din vremea dnd erati la ~coalii, de"Metamorfozele" lui OVIDIU, in care sculptorul Pygmalionmodeleazii 0 figura femininii, de care, apoi, se indragostestepe veci ~i careia ii da numele de Galateea. In cele din urn;'a,Afrodita, zeita iubirii, se indura de Pygmalion, eel bolnav dedragoste, ~i 0 aduce la viata pe Galateea. Sensul adanc alacestei povestiri, la baza direia sta 0 legenda greceasca, esteurmatorul: Pymalion avea 0 anumita imagine despre "femeiaidealii" - ~i exact dupa aceasta imagine a ere at chipul ei, din.marmudi. De aceea, in sens figurat, termenul de "efectPygmalion" desemneaza faptul ell un profesor i$iface 0 ideefoarte exacta despre un elev - iar apoi il $i formeaza dupaaceasta idee! Aceasta inseamna insa ca imaginea pe care 0 am

* Acest text-anexa a fost preluat din cartea (6.a) "Train the Trainer (n.t.:Instruiti instructorul) - Mic manual pentru instructori ~i docenti", ModemeIndustrie Verlag, Munchen, editia a 4-a 1977.

239

Page 123: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

despre altul i se transmite acestuia - chiar daca nu articulezprin cuvinte! Transferat in practica zilnidi, acest lucruinseamna:

Forta sperantelor pe care ni Ie punem in altcineva esteatilt de mare, incat numai ea insa~i este suficienta pentrua influenta comportamentul respectivei persoane.~umim acest fenomen 0 profetie care se autoimpline~te:Increderea acordata cuiva este cateodata decisivaasupra evolutiei respectivului.

In practica predarii, a~teptarile conducatorului seminaruluise rasfriing asupra cursantilor pe trei cai diferite:

I. prin limbajul corpului;2. prin voce;3. prin metoda de predare.Experientele decisive privind acest fenonien provin de la

ROBERT ROSENTHAL, profesor de psihologie sociala lacelebra Universitate Harvard din SUA. De altfel, este yorba,in general, de "experimente de teren", cu clase "adevarate",ale diror profesori nici nu aveau idee ca erau obiect de studiu.Rezultatele acestor teste pot fi, deci, aplicate cu incredereoricaror situatii de predare similare. Din nenumarateleexperiente ale lui ROSENTHAL, sa amintim aici doar trei:

(1) Intr-o ~coala elementara, intr-un mediu social modest,la inceputul anului ~colar s-a facut un test de IQ. ProfesorulROSENTHAL le-a spus profesorilor ca, prin acest test, s-arputea determina "capacitatea intelectuala" a oamenilor.Scoala avea 18 clase, trei in fiecare dintre cele ~ase serii.Intr-una dintre clase fusesera adu~i copiii "peste medie", iar incelelalte doua, copiii "la nivel mediu", respectiv cei "subinedie".

La inceput, profesorul ROSENTHAL nu s-a uitat deloc larezultatele testelor. A ales, la fntamplare, din catalog, 20% dinelevii fiecarei clase. Ace~tia erau "elevii care aveau un viitor".ROSENTHAL le-a dat profesorilor aceste nume ~i le-aexpIicat ca, pe baza testului respectiv, ar fi de a~teptat

240

progrese considerabile la invatatura de la ace~ti elevi, in anul~colar in curs. 0 asemenea diferenta intre grupul de proM ~igrupul de control nu era insa reala; ea a existat ulterior numaiin inehipuirea profesorilor.

Opt luni mai Hirziu,Ii s-a aplicat din nou acela~i test tuturorcopiilor. In medie, copiii din grupul de proba (deci aceia carefusesera descri~i profesorilor ca "foarte promitatori") ~i-auimbunatatit valoarea IQ-ului-cu inca patru puncte in plus fatade copiii din grupul de control. De aici s-au dedusurmatoarele: Pentru acest rezultat era prea putin importantdaca un copil dintr-o clasa era impreuna cu elevi "pestemedie" sau "sub medie". Cine fusese clasifieat ea ,,foartepromitator ",faeea mai multe progrese in eomparatie eu clasa- indiferent la ee nivel de pelionnanta.

(2) Efectul Pygmalion este la fel de valabil pentru indiviziiin crqtere ~ipentru adulti, la fel ca ~ipentru elevi. Si anume,chiar si atunci cand nu este vorba deobiective intelectuale alestudi~lui. Exemplu: Intr-o taMra de vacanta, erau adunatiimpreuna Mieti ~i fete de paisprezece ani, pentru a invata sainoate. Unei jumatati din profesorii de inot Ii s-a inoculatideea ca, in grupele lor, ar fi adunate toate talentele inotului ­~i,intr-adevar, la sfar~itul celor doua saptamani de curs, ace~titineri inotau mai bine dedit ceilalti.

(3) Chiar ~i la lucrul cu animalele poate fi observat efectulPygmalion. ROSENTHAL a studiat, printre altele, influentaanumitor a~teptari asupra comportamentului ~obolanilor. Elle-a servit urmatoarea poveste celor doisprezece studenti aiunui seminar: Ar fi posibil ca, prin cre~terea ~obolanilor careau fost invatati sa se orienteze rapid intr-un labirint, sa secultive soiuri inteligente de ~obolani. Pentru a demonstraacest lucru, fiecarui student i-au fost repartizati cate cinci~obolani. Ace~ti ~obolani trebuiau sa invete, sub indrumareafiecarui student, sa alerge prin coridorul intunecat al unuilabirint in forma de T.

Unui numar de ~ase studenti Ii s-a spus ca ~obolanii lor arfi tocmai din acel soi inteIigent, "instruit pentru labirint". Inrealitate, nu existau, fire~te, deosebiri intre animale.

241

Page 124: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

La sfar~it, performantele celor doua grupuri erau, cuadevarat, diferite une1e fata de celelalte. Acei ~obolani careerau considerati inteligenti de studentii lor i~i imbunatateauperformantele de la 0 zi la alta. Alergau mai repede ~i cu maimulta siguranta prin labirint dedit animalele "proaste".Presupu~ii ~obolani pro~ti au avut rezultate proaste. In 29%din incercari, ezitau deja din start sa se mi~te de peloc. 0astfel de indaratnicie a aparut la ~obolanii "inteligenti" numaiin 11% din cazuri.

Din evaluarea acestui experiment cu $obolanii au rezultat,de altfel, urmatoarele detalii: Acei studenti care credeau calucreaza Cll animalele inteligente, se dovedeau mai ata~ati de~obolanii lor. In prezenta animalelor, erau mai lini~titi in sinealor dedit studentii cu ~obolanii "pro$ti". Se purtau mai calmcu ei ~i, pe parcursul intregului test, erau mai devotati deditacei studenti care presupuneau ca aveau de-a face cu animale"proaste". In mod curios, s-a dovedit ca studentii cu $obolanii"inteligenti" vorbisera niai putin cu animalele lor, dar Ieatinsesera mai des. In vreme ce studentii ceilalti aproape canici nu ii atinsesera pe ~obolanii "pro~ti", dar ii odhaseradestul de agresiv, dnd nu i~i indeplinisera misiunea.

Drept chintesenta a rezultatelor experimentelor sale,profesorul ROSENTHAL a lansat 0 teorie compusa din 4factori, care afirma:

Persoanele care se a~teapta la lucruri pozitive din parteacopiilor, elevilor sau clientilor lor (sau a altor persoane),

- par sa creeze un climat socio-emotional mai cald incadrul grupului;

- par sa manifeste fata de acest grup mai multe reactii(Feedback) cu privire la nivelul performantei sale;

- par sa dea mai multe informatii (Input) acestui grup ~isaemita pretentii mai mari fata de acesta;

- par sa ofere acestui grup mai multe ocazii de intrebari ~iraspunsuri (Output).

Ca rezultate importante ale experimentelor luiROSENTHAL, ar mai putea fi enumerate urmatoarele:

242

(1) Profesorii care credeau ca au de-a face cu un ele':.bun,aproape ca ii zambeau acestuia, dadeau aprobator din cap, seaplecau inspre el ~i 11priveau insistent in ochi (toate acesteafiind simptome ale unui limbaj "pozitiv" al corpului!)

(2) Elevii buni primesc mereu mai mult feedback ­indiferent daca raspunsurile lor sunt corecte sau false!

(3) La elevii de la care profesorii a~teapta mai mult,reactiile - de lauda, ca ~i de dojana! - se manifesta maiputemic $i mai claro

(4) Copiii dotati primesc mai multe laude $i mai putinedojeni. Aceasta inseamna: Profesorii i~i rezerva critica pentruelevii "pro$ti"!

(5) Copiilor de la care a~teapHi mai mult, profesorii Ieacorda mai multa asistenta in adevaratul sens al cuvantului.

(6) Pe elevii de la care a~te~pta mai mult, profesorii iistimuleaza sa raspunda mai des. Ii solicita mai frecvent, Ie daprobleme mai grele de rezolvat, Ie acorda mai mult timppentru raspuns ~iii ajuta, pana dnd gasesc solutia corecta.

In incheiere, ar mai fi de amintit un rezultat al unui test,care este de-a dreptul ~ocant: Cand copiii pe care profesorul iiconsidera nedotati obtin rezultate bune, ei i~i atragneincrederea profesorului. Cu alte cuvi lte: un succesnea~teptat este riscant pentru cel care 11realizeaza. Deoareceprofesorul nu fl raspliite$te pe elev pentru rezultatul sau bun,ci fl pedepse$te, pentru di nu a corespuns a$teptarilor sale!

Nu ma pot retine, stimati cititori, sa nu fac observatia ca,impotriva rezultatelor lui ROSENTHAL s-a dezlantuit un valde indignare din partea pedagogilor germani ~i, in primulrand, a profesorilor de ~coala elementara. La baza acesteirevolte se afla, probabil, celebrul motto al lui Palmstrom:"Pentru ca nu pot fi ceea ce nu am voie sa fiu!" Un profesorgerman, apartinand oricum clasei "supraom", nu arepreferinte ~i 11trateaza intotdeauna la fel de onest pe fiecareelev! Basta!

Page 125: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

R~zumat: Anexa C

Rezumatul tuturor regulilor elaborate in carte,respectiv allegilor cu privire la limbajul corpului!

In cele ce urmeaza, gasiti toate regulile ~i legile 'inca 0data, 'in coloana din stanga fiind indicat capitolul, pentru aputea cauta din nou pasajul respectiv ~i a vedea ce "am vrutsa spun em" atunci.

1. Prin a~a-numitul "efect Pygmalion", denumit astfel de Prof.ROSENTHAL (72b), se 'intelege faptul ca profesorul 'i~iface 0 idee foarte exacta asupra unui elev - iar apoi 11~iformeaza pe elev dupa aceasta idee.

2. Principiul fundamental al "efectului Pygmalion" stabilit dcROSENTHAL este, drept urmare, urmatorul: Putereasperantelor pe carc ni Ie punem 'in altcineva este atat de

mare, 'incat numai prin ea 'insa~i, ~i este suficient pentru ainfl:ucnta comportamentul celui vizat. Numim acest

fenomen 0 profetie auto-'implinita: Increderea pe care 0acordam unui om decide uneori chiar asupra evolutiei sale.

3. In practica de predare, a~teptarile condu~atoruluiseminarului se transmit cursantilor pe trei cai diferite:1. prin limbajul corpului;2. prin voce;3. prin metoda de predare;

4. Efectul Pygmalion aqioneaza 'in acela~i fel, indiferent dacaeste yorba de procesul de instruire a elevilor, aadolescentilor sau a adultilor. EI a fost stabilit ~i 'in cadrulactivitatilor C'J animalele. $i este valabil ~i cand nu esteyorba de obiective de studiu neintelectuale (de exemplu, 'incazul 'inotului).

5. Dupa teoria celor 4 factori, a lui ROSENTHAL,a) persoanele care au a~teptari pozitive de la ceilalti creeaza

un climat socio-emotional mai cald;b) astfel de persoane dau grupului mai mult feedback;c) astfel de persoane dau grupului mai multe informatii

(input);d) astfel de persoane of era grupului mai multe ocazii de

'intrebari ~i raspunsuri (output).6. Rezultat final: Profesorii of era mai multa instruire 'in

adevaratul sens al cuvantului, acelor elevi de la carea~teapta mai mult. (Pag. 91 ~i mai departe)

Capitolullntroducere

lntroducere

lntroducere

lntroducere

Introducere

Cap. 1.5

Cap. 2.8

Regula respectiv lege a

Semnalele din planul continutului furnizeazainformatii, 'in timp ce semnalele din planul rela­tional furnizeaza "informatii despre informatii".

Semnalele din planul continutului pot fi 'intelesecu atat mai bine, cu cat funqioneaza mai binerelatia dintre partenerii de discutie.

Semnalele din planul continutului ~i din celrelational sunt congruente sau incongruente.

Congruenta convinge!

Nesiguranta conduce adesea la incongruenta,care totu~i poate fi interpretata 'in mod eronat.

Cand 0 persoana experimentata considerii ca arfi ,,'inteles" semnalele limbajului corpului, eatrebuie sa aplice controlul (rezultatului), In locsa presupuna cii l-ar fi "citit" pe celalalt.

Cineva care nu poate con~tientiza propriilesemnale ale limbajului corpului sau, nn va puteaniciodata sa 'inregistreze foarte exact semnalelealtora.

245

Page 126: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

Cap. 2.8

Cap. 3.7

Cap. 3.7

Cap. 4.2.3

Cap. 5.3.1

Cap. 5.3.3

Cap. 5.4.2

Cap. 5.4.4

Cap. 5.5.2

Cap. 5.5.3

Cap. 6.1.2

Cap. 6.2

246

Cu dlt un om are 0 capacitate mai mare de a setranspune in propria sa lume afectiva, cu atatmai mult se va putea transpune ~i in cea a altora.

Un semna1, de unu1 singur, nu are (de ce1e maimulte ori) put ere de expresie. (N.B. Exceptie facdeplasarile bru~te ale greutatii corpului!, v.regula din Cap. 4.2.3)

Nici 0 atitudine sau mi~care nu are 0

semnificatie exacta in sine. Limbajul corpului ~ilimba sunt interdependente (BIRDWHISTELL).

Grice modificare brusca a atitudinii exterioarereflecta intotdeauna 0 modificare a atitudinii

. interioare.

Ridurile orizontale ale fruntii inseamna caatentia este foarte incordata.

Ridurile verticale ale fruntii indica faptul caintreaga atentie este indreptata spre ceva(cineva) cu mare concentrare.

Contactul vizual se nume~te contact vizual,deoarece stabile~te un contact!

Contactul vizual, in sensul privirilor de control,reprezinta un aspect important al desfa~urarii cusucces a unei discutii.

Formele de expresie mimica ale celor trei zoneale fetei pot trece drept sernnale interpretabilenumai in relatie unele cu altele.

Sunt corpul meu.

Cu cat sunt exprimate mai intens sentimentele,cu atat mai accentuata devine ~i gestica.

Cand percepem sernnale incongruente, constatam,pur ~i simplu, ca s-a produs 0 incongruenta, darinca nu ~tim cum se explica aceasta.

Cap. 6.2.1

Cap. 7.1

Cap. 7.1

Cap. 7.1.3

Cap. 7.1.4

Cap. 7.2

Cap. 7.2

Cap. 7.3

Cap. 7.4

Cu cat cineva este mai mult "el insu~i", cu atatmai mica este probabilitatea de a inregistra larespectivulsemnale incongruente cu persoanasa.

Conditia cu care permitem cuiva de buna voie sapatrunda in zona noastra intima, este increderea.

Cineva care ignora zona intima a cuiva, ignora,in acela~i timp, ~i persoana respectiva.

Cu cat estemaiinaltstatutuluneipersoane.cuat at mai mare este ~i zona intima pe care i-orecunosc ceilalti.

Cand doua persoane stau la aceea~i masa,fiecare din ele considera jumatatea de masa dindreptul sau drept parte a zonei sale intime.(Atentie la exceptii, cand este yorba detimiditate sau de statutul social diferit!)

Lasam de buna voie sa patrunda in zona noastrapersonala toate acele persoane cu care nusun tern atat de intimi, incat sa Ie permitem saintre in zona noastra intima, dar care nici nu nesunt atat de straine, incat sa trebuiasca saramana in zona noastra imediat urmatoare (ceasociaUi).

Cand, constran~i de imprejurari, trebuie sa neapropiem prea mult de altcineva, conform unui"contract" nescris, 11tratam pe respectivul dreptnon-persoana.

Zona noastra sociala este rezervata contactelor

sociale de natura superficiala, de pilda cunoscu­tilor, rnajoritatii colegilor ~i majoritatii ~efi1or!

Exista 0 relatie directa intre ignorarea zonelorspatiale ale celuilalt ~i venitul-prea-aproape deelin sens figurat!

247

Page 127: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

Cap. 8

Cap. 8.1.2

Divertismentul reprezinta 0 forma de comuni"care in care nu continutul verbal al cuvintelornoastre, ci numai intonatia noastra este cea careemite 0 informatie.

Ritmul vorbirii nu are nid un fel de valoareinformativa, dar este imediat sesizat (neplacut),daca nu corespunde a~teptarilor, in timp cemodulatia vorbirii contine nenumarate unitatide informatie, atat in planul continutului, cat ~iin cel relational.

Cap. 8.2.1 Cu cat ascultatorului dumneavoastra ii sunt (sauii par a fi) mai necunoscute informatiile date, cuatat mai incet trebuie sa prezcntati materialul!(Atentic, asta nu inseamna, neaparat, sa vorbitimai incet!)

Cap. 8.3 De~i pauza in vorbire pare sa nu reprezinte"nimic" din punctul de vedere al continutului,ea contine adesea mai multc informatii decat arfi putut contine cuvintele!

Cap. 8.4.2 Cu cat cineva. este mai sigur (pc tema sa),respectiv cu cat exista mai putine sentimentenegative, cu atat va fi mai clara, in general,pronuntia fiecarui cuvant in parte.

Cap. 8.6.2 Invata tot ceca ce poti din teorie, dar cand te afliin fata celuilalt, uita cartea. (Dupa C.GJUNG).

Cap. 9.3 Atata timp cat vizitatorul tine 0 mana pe toculu~ii deschise, nu inseamna ca a patnms in zonaintima a managerului american.

Cap. 9.3 Pentru managerul german, chiar deschisul u~iibitoului sau inseamna patrunderea in zona saintima, motiv pentru care acest lucru nu se poateintampla tara permisiunea acestuia.

248

Anexa B:Referitorla: efectulPygmalion

Puterea sperantelor pe care ni Ie pun em inaltcineva este atat de mare, incat munai prin eainsa~i, ~i se poate influenta comportamentulpersoanei respective. Numim acest fenomen 0profetie auto-implinita: increderea acordataunui om este uneori decisiva pentru evolutia sa.(MICHAEL BIRKENBIHL)

Page 128: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

Anexa D

Un poster de decupat ~i de lipit

A~a arata posteml, dupa ce l-ati decupat ~i i-ati lipit partilecomponente:

dttOfya inform:ltii de detaliu:

Rcgllli:

_________________ l...""~ ~~~~~======== ••••_"""'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''=_

Page 129: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

"'~I

IIIIII

Rezumatulcatorva informatii de detaliu:

Zona fruntii:Gfmdire, analiza, intelegere, concentrare.

Riduri orizontale: atentie, efort (sustinut) de a intelege, mlrare,indoiala, incurcatura, surpriza, teama (Cap. 5.3.1).

Riduri verticale: concentrare putemica, concentrarea energiilor (atatin procesele fizice, cat ~i in cele psihice). (Cap. 5.3.3).

Mijlocul fetei:Ochii: "fereastra sufletului", dar ~i "fereastra spre lume". Preluareastimuli lor mediului ambiant: ochii deschi~i. Dar: 0 "privire-in-sine"nu trebuie sa fie socotita drept dezinteres, daca persoana respectivavrea sa prelucreze mai intai (sa reflecteze la) informatia pe caretocmai a perceput-o! lnteresul se asociaza adesea cu contactul vizual(comp. ~i contactul N-O ~i mi~carile gurii in relatie cu semnaleleochilor! (Cap. 5.4 ~i 5.5).

Gura ~i zona biirbiei:Gura se deschide cu atat mai mult, cu cat e~ti mai pregatit ~i maiatent sa preiei informatii din mediul inconjurator, respectiv cu cate~ti mai pregatit sa emiti infol1lmtii in mediul inconjurator. In afarade aceasta, in starile de incordare, de teama sau de nervozitate, gurava avea tendinta mai curand sa se inchida. (Cap. 5.5).Cand suntem hotarati, intindem barbia inainte, in vreme ce atunci

. cand suntem relaxati, lini~titi sau intr-o stare de multumire pasiva,avem tendinta sa ne retragem barbia inapoi. (Cap. 5.5).

Intonatia:Tonul face muzica. Cum "suna" vocea cuiva? (Cap. 8).N.B.: In special la telefon, 0 "ureche fina" pentru aceste semnale

este nepretuita. Cel mai l11ult lie spun: intensitatea (comp. cu I

accentuarea), viteza (rutina), modulatia vorbirii ~i intonatia (agresiva, Yoprietenoasa), cat si pauzele pe care cineva Ie face in vorbire. (Comp. i

~i CLl controlul rezultatului de gradul trei: Tacerea in care, de obicei, l

intervin ceilalti: cum suna ei atunci?) $i expresiile sonore Tara !

continut verbal (Cap. 8.6) pot avea efectul unor semnale, mai ales idaca apar frecvent, rarf'tca persoana care Ie emite sa tie con~tientii de :acest lucru (ciiscatul, oftatul sau un ton cronic plangiiret, ~.a.). )

~-----~ //, /~~-----------------------------~--------~--------------------_//

l

Page 130: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

Tinuta:Cum se comporta omul cu greutatea sa, cu "centrul sau de greutate"?(Cap. 4.1, 4.2 ~i 6.3.1). Este atitudinea sadeschisa (gatul ~i pieptullibere) sau, mai curand, inchisa (tendinta de a ridica umerii ~i a tragecapulintre ei)? Este aceasta tinuta relaxata sau incordata, rigida?(Cap. 4).

Gestica:Gesturile surprind (placut sau neplacut)? Sunt congruente? Sepotrivesc persoanei sau situatiei? Sunt deschise sau, mai curand,inchise (au tendinta de a se inchide)? Sunt armonioase sau incordate,nervoase, agresive? Exista gesturi ale ma,inilor (actiuni) care serepeta? (Cap. 6). Gestica, in ansamblul ei, este convingatoare?

Zona:Se apropie cineva prea mult de mine? Observ la persoana respectivasemnale de pastrare a distantei? Este, prin aceasta, periclitaHisiguranta unei persoane prezente? (Cap. 7).

Reguli:1. Limbajul corpului ~i cuvintele sunt congruente? (Cap. 3.3).2. 1ll1presia generala este de atitudine ll1ai curand deschisa sau

inchisa? (Cap. 6.1.3).3. Exista contact vizual (respectiv N-O)? (Cap. 4.2.4 si 5.4).4. Greutatea corpului este centrata inaintea, in spatele sau deasupra

bazinului? (Cap. 4.2).5. Cum suna cuvintele (intonatie, ll1odulatie, intensitate sonora)?

(Cap. 8).6. Emite ceJalalt semnale de pastrare a distantei, care imi arata ca

ma apropii prea mult de el (zona intima spatiala / psihologica)?(Cap. 7.1).

7. Trebuie sa tin seall1a de diferentele culturale? (Cap. 9).8. Cand persoana cealalta face pauze in vorbire (tace), pot avea

aceste pauze valoare de semnal? (Cap. 8.3).9. Observ vreo actiune (respectiv 0 actiune a mainii) care mi-ar

putea oferi un indiciu important? (Cap. 6.4).10. Aplic, cu regularitate, controalele rezultatelor de gradul intai,

al doilea sau al treilea? (Cap. 1.8).

:IIIIIIIIIII)/

v/

Page 131: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

(/ I Semnale ale corpului*IIIIIIIIIIII

11

1

1

1

1IIII1

II:

XiIIrIIIIIIII\" ,,

.\/

,, /, ~ /~---------_ .._-"._---------------~-----------------------------~

Page 132: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

1IIII,,,IIII

//)

,,'')

,,,,,III,,IIII,,,III,,,,,,III,,,IIII,,,III,,,,,,II,,.'I,III,,,,IIII,,,IIIII,,,,,I,II,,,,I!

/

\ , \ /

\\/ /lI\.-/

/////-~---------- ------

iIII,,III,II~,,

"

~

Page 133: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

////

1. Un semnal de unul singur nu are putere de expresie (Exceptie:Deplasarile bruste ale greutatii corpului, v. Regula 2).

2. Orice modificare brusca a atitudinii exterioare reflectaintotdeauna 0 modificare a atitudinii interioare.

3. Contactul vizual se nume~te contact vizual, deoarece realizeazaun contact!

4. Sunt corpul meu!

1. Ii privesc cu atentie pe altii, atunci dmd imi vorbesc, respectivrealizez contactul N-O? (Cap. 4.2.4 ~i 5.4).

2. Gura mea este destinsa sau crispata? (Cap. 5.5).3. Tinuta mea este mai curand deschisa sau inchisa?4. Aplic experimentul-SMILE adeseori, dnd ma simt suparat,

iritat sau deprimat? (Cap. 5.5.4).5. Este gestica mea convingatoare, cu alte cuvinte, este congruent a

cu continutul (Cap. 3.3), cat si potrivita cu persoana?(Cap. 6.2.1).

6. Ma gandesc des la pericolul efectului PYGMALION, mai alesatunci cand am tendinta sa 11categorisesc negativ pe celalalt?(Cuvant inainte I Anexa B).

7. Este TONUL meu agresiv-suparat, didactic, iritat, critic,obiectiv, prietenos, tare, incet, clar? (Cap. 8).

8. Am tendinta sa vorbesc pre a repede? (Cap. 5.3 ~i 8).9. Dau semne de neincredere, nerabdare, plictiseala, Tara sa imi

dau seama? (Cap. 5.1: Experimentulin oglinda!).10. Imi verific, din dnd in cand, propriile semnale, pentru a detecta

eventualele probleme de comunicare, pe care poate Ie provocchiar eu? (N.B. $i discutiile intr-un cerc de prieteni pot fi demare ajutor!):

10 intrebari de controlpentru observarealimbajului corpuluialtor persoane:

iIIIIIIIIIII

, u' -- --"'1-\,,'- g,<: _

/f---------------------------~( 10 intrebari de control! referitoare! la propriile semnale! (limbajul activ al corpului):IIIIIIIIIIIII.IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII

Yo

Page 134: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

I

I

I

/,,//IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIi

//------------------------------~"----------------------------,/ '/ '/ ',

5. Cu cat cineva este mai mult "el insu~i", cu atat mai improbabileste sa intervina un limbaj incongruent al corpului. Congruentains a convinge intotdeauna!

6. Cu cat este mai inalt statutul unei persoane, cu atat mai mareeste zona intima pe care i-o recunosc ceilalti (ceea ce nuinseamna ca un superior i~i poate permite sa acorde 0 "zonaintima nula" colaboratorilor sail).

7. Cand doua persoane stau la aceea~i masa, fiecare din eleconsidera jumatatea de mas a din dreptul sau ca parte a zonei saleintime (Exceptie: timiditatea, ca ~i statutul social diferit alpersoanelor).

8. Exista 0 relatie directa intre ignorarea zonei spatia1e a altcuiva ~ivenitul-prea-aproape de acesta, in sens figurat (adicapatrunderea in zona intima psihologica).

9. Semnalele de pastrare a distantei indica dorinta de mai multspatiu liber, in sens atat fizic, cat ~i psihic!

10. Invata tot ceea ce poti din teorie; cand insa te afli in fata celuilalt- uita cartea (dupa e.O. JUNO).

iIIIII

! I ©Vera F. BirkenbihlIIl * din: Vera F. Birkenbihl - Signale des Kiirpers", mvg-verlag. Mlinehel1/Landsberg am Leeh J988, _.__ ._--------------------------~

Page 135: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

Bibliografie

Literatura utila, care poate oferi explicatii suplimentare

1. ALLPORT, G.w. $i VERNON, P.E.Studies in Expressive Movement, New York, 1933

2. ARDREY, R.The Territoriallmperative, New York, 1966

3. BATESON, M.C.Kinesics and Para1anguage,in: Science, 139, 1963

4. BERNE, E.

Spiele der Erwaehsenen, Reinbek b. Hmbg., 19675. BIRDWHISTELL, R.L.

a. Introduction to Kinetics (Acum putand fi obtinuta doar ca microfilm la:

University Microfilms Inc., 313 North First Street, Ann Arbor, Michigan).b. Background to Kinesics,

in: Rev. General Semantics, Vol. 13:18, 1954c. Kinesics and Communication, (Carpenter & McLuhan, cd), Boston, 1960d. The Kinesic Level in the Investigation of the Emotions,

in: Expressions of the Emotions in Man, (Knapp; cd)'New York, 1963

e. Kinesics and Context, London, 19736. BIRKENBlHL, M.

a. Train the Trainer: Kleines Handbuch fr Ausbildcr und Dozcnten, Mlinehcn,

(Editia a 4-a, revazuta $i adaugita), 1977b. Vcrkaufspsychologic und Verkaufstcchnik, Mit praktischen Beispielen,

Obertshausen, 19797. BIRKENBIHL, YF.

a. Freude durch Stress, Landsberg, Editia a 6-a, 1987

b. Psyeho-1ogisch richtig vcrhande1n, Landsberg, Editia a 4-a, 1986c. Krpersprache, Extras, WRS-Verlag, Mchn., Editia a 2-a, 1974d. Kommunikationstraining, Landsberg, Editia a 8-a, 1987e. Die Kunst der Gesprchsfhrung, Extras, WRS-Verlag, Mchn., Editia a 3-a, 1976f. Die Kunst dcs Lobcns im B"trieb, Extras, WRS-Verlag, Mlinchen, Editia as-a,

19778. BLElBTREU, J.N.

The Parable of the Beast: Man's vital but alienated relationship to his animal self,

Toronto, 19689. BONNER, M.R.

Changes in the Spcech Pattern under Emotional Tension,in: Amer. JOUl11. of Psych. 56: 262, 1943

10. BREWER, W.D.Patterns of Gesture among the Levantine Arabs,in: Amer. Anthropol. 53: 232, 1951

265

Page 136: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

11. BURT, H.B.Territoriality and Home Range Concepts as Applied to Mammals,in: Journ. of Mammalogy 24:346, 1943

12. CAMPA, A.L.Language Barriers in Intercultural Communications,in: Joum. of Communication 1:41, 1951

13. CAMBELL, H. (printre al(ii)Voice, Speech and Gesture: Elocutionary Art, Edinburgh, 1912

14. CASTANEDA, C.Reise naeh Ixtlan, Frankfurt, 1976

15. CHRISTIANSEN, B.Thus Speaks the Body: Attempts toward a Personology from the Point of Viewof Respiration and Postures, Oslo, 1963

16. CORBIN, E.!.Muscle Action as Nonverbal and Preverbal Communication,in: Psychoalyt. Quart. 31: 351, 1962

17. DARWIN, C.The Expressions of the Emotions in Man and Animals, London, 1872

18. DAVIS, F.

Body Music: Whenever People Share Words, Thoughts, Good Feelings, TheyLiterally Dance to the Same Beat,in: Glamour, Feb. 1972

19. DEUTSCH, F.a. Thus Speaks the Body, II: A Psychosomatic Study of Vasomotor Behavior

(Capillaroscopy and Plethysmography),in: Acta med. Orient. 9: 199, 1950

b. (cd): On the Mysterious Leap from the Mind to the Body, Ncw York, 195920. DITFURTH, H.v.

Der Geist fiel nicht vom Himmel: Die Evolution unseres Bewutseins, Hamburg21. DUCHENNE, D.

Mechanisme de la Physiognomic Humaine, Paris, 186222. DORKHEIM, K.G.

Hard: Die Erdmitte des Menschen, Miinehen, 197523. DUNBAR, F.

Emotions and Bodily Changes, New York, Ed. a 4-a, 195424. DUNKELL, S.

Krpersprache im Schlaf: Schlathaltungcn und ihrc Bedeutung, Munchen, 197725. EIBL-EIBESFELDT,!.

Der vorprogrammierte Mensch: Das Ererbte als bestimmender Faktor immenschlichen Verhalten, Miinchcn, 1973

26. ELIAS, N.

ber den Prozess der Zivilisation: Soziogenetisehe und psychogenctischeUntersuchungen, Vol. I: Wandlungen dcs Verhaltens in den weltlichenObcrschiehten des Abendlandes, Frankfurt, Ed. a 3-a, 1977

27. FAIRBANKS, G. si PRONOVOST, W.Pitch of Voice and Expression of Emotion,in: Speech Monogr. 6: 87, 1939

28. FAST, J.Body Language, New York, 1971

29. FELDENKRAIS, M.

Der aufrechte Gang, Frankfurt, 1968 (Edilie noua: Bewuthcit durch Bewegung.Der aufrechte Gang, Frankfurt, 1978)

266

30. FELDMANN, S.S.Mannerisms of Spcech and Gestures in Evcryday Life, New York, 1959

31. FESTINGER, L.Cont1ict, Decision and Dissonance, Stanford Univ., USA, 1964

32. FRIJDA. N.H.Mimik und Pantomimik,

in: Handbuch der Psychologic, Vol. 5, Gttingen, 196533. FROMM, E.

Habelllxlcr Scin: Die scclischen Gnmdlagen einer neuen (iesellschaft,

Stuttgmt, Ed. a 3-a. 197734. FUCHS, W.R.

Die Amber und ihre Welt, Miinehen, 197735. GOFFMAN, E

a. Behavior ill Public Places, (The Free Press), J 969b.Encountcrs, Indianapolis, 1961c. Presentation of Sclf in Everyday Life. New York, 1959

36. GORDON, T.Familienkonferenz: Die Lsung von Konflikten zwischen Eltcrn und Kindem,

Hamburg, 197237 GROTJAHN, M.

Beyond Laughter, London, 195738. HALL, E.T.

a. The Silent Language, New York, 1959b. Proxemies: A Study of Man's Spatial Relationship,

in: Man's Image in Medicine and Anthropology (Inll. Univ. Press), 1963c. A System for the Notation of Proxcmic Behavior,

in: Amcr. Anthropol. 65: 1003, 1963d. The Hidden Dimension, New York, 1966e. and WHITE, w.F.: Intercultural Communication,

in: Human Organ. 19: 5, 196039. HARRIS, Z.S.

From Morpheme to Utterance,in: Language 22: 161,1946

40. HAYAKAWA, S.l.

Language in Action, New York, 195141. HERDER, J.G.

Abhandlung ber den Ursprung der Sprache, Berlin, 177242. HOCKETT, C.F.

The Origins of Speech,in: Scientific American 203: 89, 1960

43. HUBER, e.Evolution of Facial Musculature and Facial Expressions, Baltimore, 1931

44. JOHANNESSON, A -Gesture Origin of Indo-European Languages,in: Nature (London) 153: 17 I, 1944

45. KHAN, M.M.R.Silence as Communication,

in: Bulletin Menninger Clinic 27: 300, 196346. KIETZ, G.

a. Der Ausdmcksgchalt des menschlichen Ganges, Leipzig, 1948b. Gang und See1c, Miinehen, 1966

267

Page 137: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

47. KLAGES, L.Ausdrucksbcwegung und Gestaltungskraft, Leipzig, 1913

48. KLINEBERG, 0..

Thc Human Dimension in Intemational. Relations, London, 196449. KNAPP, P.H.

Thc Ear, Listening and Hearing,In: Ycarbook of Psycho ana!. ]0: ]77, ]954

50. KREEZER, G. and GLANVILLE, A.D.A Method for the Quantitative Analysis of Human Gait,In: Joum. Gen. Psycho!. 50, ]937

51. KRETSCHMER, E.Krperbau und Charakter, Tbingcn, ]914

52. KRUCKENBERG, E.Ocr Gesichtsausdruck des Menschen, Stuttgart, ] 923

53. LENNEBERG, E.H.Biologische Grundlagen der Spraehc, Frankfurt, 1972

54. LERSCH, P.Gcsicht und Seelc, Bascl, ]95]

55. LEVY, K.Silence in the Analytic SessionIn: Internal. Joumal of Psycho-Analyl. 39: 50, 1958

56. LILLY, J.e.Thc Deep Selt~ New York, 1977

57. LQWEN, A.a. The Language of the Body, New York, 1958b. Physical Dynamics of Charactcr Stmcturc: Bodily Form and Movemcnt inAnalytic Therapy, Ncw York, ] 958

58. MAGEE, b.Poppcr, London, 1973

59. MAHL, G.F.

Qn the Use of "ah" in Spontaneous Speech: Quantitative, Developmental,Characterological, Situational and Linguistic Aspects,In: Amer. Psycho!. 13: 349, 1958

60. MARANQN, G.The Psychology of Gesture,In: Joum. of Nerv. Mental Dis. 112: 469,1950

61. MQNTAGU, A.Touching, London, Ed. a2-a, 1971

62. MORR]S, e.WFoundations of the Theory of Signs, London, ]938

63. MQSES, P.J.Vocal Analysis,In:Arch. Qtolaryngo1. 48: 171, ]948

64. NACHT, S.

Thc Non-Verbal Relationship in Psychoanalytic Treatment,In: Intel11. Journ. of Psychoanalyl. 44: 328, 1963

65. OSTWALD, P.F.Soundmaking - The Acoustic Communication of Emotion, Springfield, III, 1963

66. PAGE, M.Managen wie die Wildcn, M linchen, 1973

67. PEAR, T.H.Voice and Personality, London, 1931

268

68. PENFIELD, W. and RQBERTS, L.

Speceh and Brain Mechanisms, London, 195969. PIKE, K.L.

The Intonation of Amcrican English, Ann Arbor, Michigan, ]94670. PQIRET, M ..

Was dcr Krper verrt, Miinchcn,197271. REIK,1'.

Listening with the Third Ear, New York, ]95472. RQSENTHAL, R.

a. Experimenter Effects in Behavioral Research, Ncw York, ]966b. Ocr Pygmalion-Effekt lebt: RQBERT RQSENTHAL antwortet seincr Kritikern

in: Psycho]ogie heute, 6: 18, 197573. RUESCH, J. and KEES, W.

Nonverbal Communication: Notes on the Visua] Perception of Human Relations,

Berkcley, Calif., 195674. RUSSELL, B.

Das ABC der Relativittstheorie, Reinbek b. Hmbg., 197275. SAPIR, E.A.

Die Sprache, Miinehcn, 196]76. SCHLQSBERG, H.

A Scale for the Judgemcnt of Facial Exprcssions,In: JoUOl. of Expcr. Psycho1. 44: 229, 1952

77. SCHUTZ, WC.Freudc: Abschied von der Angst durch Psycho-Training, Hamburg, ]971

78. SHELDQN, WH.The Varieties of Human Physique, New York, 1940

79. SHEPARD, M.Games Analysts Play, New York, 1972

80. SKINNER, B.r.Verbal Behavior, New York, 1957

81. SQMMER, R.The Personal Space, New York, 1969

82. SPIETH, R.Menschenkenntnis im Alltag: Typen]chre, Ausdruckskunde, Testvcrfahren,Miinchen,1972

83. STERN, K.The Semantics of "Qrgan Language": A Comparative Study of English, Frenchand German,in: Amer. Jouro. of Psychiat. 106: 85], 1950

84. STREHLE, H ..Miencn, Gesten und Gebrden: Analyse des Gebarens, Miinchen, ]966

85. TAYLQR, J.E. (printre allii)Body Language in the Treatment of P-syehotic,in: Progr. Psychoter. 4: 227, 1959

86. WALLRAFF, G. si ENGELMANN, B.Ihr da oben, wir da unten, Reinbek, 1976

87. WATTS, A.w.Psychotherapy East and West, New York, 1961

88. WATZLAWICK, P., BEAVIN, J.H. si JACKSQN, D.D.Mcnschliche K0\11l11l111ikation:Formen, Strungen und Paradoxien, Stuttgart,Ed. a 4-a, 1974

269

Page 138: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

Indice alfabeticde termeni ~i de autori89. WATZLAWICK, P., WEAKLAND, J.H. ~i FISCH, R.Lsungen: Zur Theorie und Praxis mensehliehen Wandels, Stuttgart, Ed. a 2-a, 1975

90. WATZLAWICK, P.a. Die Mgliehkeit des Andersseins: Zur Teehnik der therapeutisehen

Kommunikation, Stuttgart, 1978b. Gebrauehsanweisung fr Amerika, Miinehen, 1978

91. WEISS, P.The Social Character of Gestures,In: Phil. Rev. 52: 182, 1943

92. WINNICK, C. ~i HOLT, H.Seating Positions as Nonverbal Communication in Group Analysis,in: Psychiatry, 24: 171, 1961

93. YOUNG, P.T.Emotion in Man and Animal, New York, 1943

94. ZEDDIES, A.Menschel1kenntnis: Lehrgang der praktisehen Charakterologie, Bad Homburg,Ed. a 9-a, 1949

A avea, 30, 92,116,129,213a conduce ma~ina, 89, 144a deschidegura, 96, 100, 115, 122,

123, 197,253a doua epidenna, 146a fi, 13, 18,27,30,39,41,50,

51,52,75,78,92,98, 125, 132,151,177,188,191,192,195,200,202,211,219,248

a fi corpul sau, 138a fixa, 22, 81, 99, 106, 107, 111,

116, 133, 140, 162, 163,214,232

a fugi, 17,84,85,86, 104, 142,153,155,158,159,160,178

a interpreta, 15,21-28,30,36,41,43,44,47,49-52,54,57­60,66,67,70,82,83,86,87,96-100,102,103,105,111,113,115,122,123,125,126,128-131,137,138,141-145,150,151,159,170,171,184,189-193, 197, 198, 199,203,204,207,208,210,213,215­217,229,230,231,245,246

a juca pe roluri, 226, 227alauda, 128,225,226,227,243a lenevi, 87a manipula semnalele, 94a~ede~72,73, 87, 89,90,20~

216,222,226,228a percepe altfel, 14,59a privi peste umar, 57, 58, 109a produce semnale, 57, 155a provoca intentionat anumite

semnale, 114

a provoca semnale, 26, 101a pune un picior peste celalalt,

46,48,73,74,87,235a relaxa, 73, 76, 86, 89, 95, 96,

115, 122, 140, 253, 255a rosti incet, 112, 185,192, 193a se cufunda in ganduri, 104, 108a se inchide in sine, 37, 38, 130,

131, 132 •a se sustrage indirect, 159a se tolani, 87a sta culcat, 74, 75, 91, 92a sta in picioare, 70, 71, 74, 76,

78,82,86,87, 192a sta in schelet, 75, 81a suci gatul, 174a tine seama, 15,29,40,83, 110,

125,131,144,154,170,206,255

a uniformiza, 136a verbaliza, 14,51-53,56-59,64,

70, 148a vorbi in ~oapta, 193,230a zfunbi,23, 48,52,107, 120-122,

163,196,227,228,243abdomen, 75accentuare, 171, 173, 183,253actiune, 40, 45, 46, 49,51,57,

58, 120, 123, 141-144, 151,153,232,255

activitate a mu~chilor, 76actor, 56, 96, 167, 168adevaruri absolute, 37, 139ADN,146afazie,233afectiuni cardiace, 139

271

Page 139: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

a-fi-a$a, 138a-fi-in-Iume, 76africani, 207agent de presa, 77AGNEW, 21agresiune fata de 0 persoana,

213,214aici $i acum, 149alcatuire sufleteasca, 121ALEXANDRU CEL MARE,

148, 149• Allah, 214

alta realitate, 170America, 30, 36, 150, 162,202,

215americani, 107, 121, 162,210-

212,217amploarea mi$carii, 126, 127, 136amploarea unui gest, 128, 137analiza, 25, 45, 47, 48,50,52,

54,59,61,67,98,99,101,105,106, 113, 137,140-145,190,229,237,239,253

analogie, 17, 168angajare, 121,221,222,224angajat, 153animal cu ochi, 105aN-NaaR, 178ansamblu1 semnalelor, 80a-$i mU$cabuzele, 54, 58, 116a-$i mU$calimba, 132a$teptari, 39, 49, 61,174-176,

213,240) 241, 243,244,248aparate de filmat speciale, 233aparate toto, 167apasat, 50, 51,83, 165, 189, .

191,227apeluri teletonice de control, 186aplecare inainte din interes, 86

272

aprobare, 94, 243apropo, 190Arabi, 210, 212-214ARDREY, 132, 133,203ARISTOTEL, 38annata SUA, 152arogant, 23, 26, 27, 73,80,88,

127articol, 27, 89, 185,210ascultator, 108, 109, 112, 187,

188, 196, 197, 199,205,234,237,238,248

asociatii, 17,40,44,65,67,80,81,86,100,102,113,115,119,122, 125, 130, 132, 133, 155,179,189,190,197,198,253

astro1ogie, 41atentie, 15, 18,60, 112, 114,

124,128,131,134,136,145,154,165,179,187,188,192,200,205,246,247,248,253,261

atitudine de fuga, 153, 155, 158,160, 225

atitudine de luare aminte, 86atitudine de lupta, 148, 153, 155,

158atitudine deschisa, 62, 79, 86, 255atitudine flexibila, 86atitudine inchisa, 79, 125, 130,

131,255atitudine sufleteasca, 100Autobuz, 53, 173autocompaiimire, 119autocunoa$tere, 37, 54

. autodisciplina, 23, 60, 62autoritati, 81autosincronizare, 233, 234avion, 77, 173

Baqi$,215biHbiiit, 111, 112, 192, 193,233ba$ica, 139, 146barbatie, 207barbie, 95, 96, 98, 99, 103, 115,

122,124-125,253BATESON, 18bavarez, 179beduini,64BERNE, 119, 173biblioteci, 163Billy S" 36, 37bine infipt pe picioare, 75bioenergetician, 75BIRDWHISTELL, 67,170,

172,203,246BIRKENBIHL, 27,191,218,

220,239,249birou, 89, 153, 165,211,248Biserica Scientologiei, 107blocaje ale giindirii, 20, 27boli de stres, 191brad frumos, 176bubble, 146bucurie rautacioasa, 197Buddha, 122buza superioara, 58, 98, 99, 139buze, 37, 54, 55, 58, 95, 96, 97,

98,99,115,116,119,123,124,139,217

buzunare, 40, 66

Cadrul u$ii, 211Cairo, 177camera de zi, 57, 168canapea, 77, 228canned, 47capacitate de a se impune, 99

capacitate de comunicare, 17capacitate de transpunere, 53, 54,

83, 154Caracter, 36, 95, 99, 123, 202,

205,207,209caracter deschis, 79, 80, 81, 130caracter fals, 30caracter inchis, 79, 130caracter $tiintific, 98caracter strain, 98, 202caracteristici secundare, 114,

116,123,126carapace protectoare, 144carotida, 79carte, 15,31,44,70,78,91,140,

159, 169, 195,215,232,245,248,263

caseta, 102,232CASTANEDA, 13categorii, 46, 47, 49,50,51,58,

82, 100, 127, 149, 154CAVETT, 237caz limita, 45, 47, 49, 50, 51,58caine, 17, 101caldura, 92, 139ca1ugar Zen, 122cascat, 58, 60, 63, 100,253ceata,22ceata psihologica, 20, 22,27,84,

85,218,225cei care dorm, 91cei care dorm pe burta, 91, 92, 192cei care donn pe spate, 91, 92,cei care nu aud bine, 101cei care nu opresc la semafor, 145cei care poarta ochelari, 125centrul de greutate, 71, 72, 74,

75,81,83,110,140,222,255centrul exact, 141

273

~ - -_._--------------------------~----~

Page 140: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

centrul Pamantului, 75cenzura, 197cerc de prieteni, 141, 142, 175,

199,261chibrit, 103chicotit, 197ciclu de exercitii, 55, 57, 77cinci, 18, 208cinci elemente, 208ciocolaHi, 134claritate, 190, 192, 194, 195client, 151, 152, 163, 164, 165,

185climat socio-emotional, 242, 244cli~ee, 185Clipper, 210cocostarc pe aratura, 83co1aborator, 102, 152, 153, 164,

194, 212, 224, 225, 226, 227,263

co1oana vertebral a, 74colturile gurii, 97, 117-122, 172combinatie, 54, 87, 100, 101,

114,131,132,163,168comentariu, 55, 57, 58, 112complexe de inferioritate, 27comportament inculcat prin

educatie, 132comportament ilmascut, 132comportamentul de stapanire ~i

aparare a teritoriului, 163, 164comunicare analoga, 18concediu, 114concentrare, 100, 103, 104,253concentrare puternica, 246, 253concert, 204CONDON, 234, 235, 236, 238conformatia corpu1ui, 34confuzie, 87, 100, 127

274

congruent, 25, 126, 138, 176,245,255,261

congnlen~,94, 174,220,245,263congmentaJincongmenta, 61, 128congmenta in raport cu persoana,

136con~tientu1, 100, 236contact, 13, 26, 48, 77, 129,

150,164,236,247contact vizual, 23, 50, 51, 55,

81,86,94, 106-108,110-112,114, 158, 162, 188,205,207,226,246,253,255,261

contact vizual bun, 108, 109contactul N-O, 90, 155,222,253,

255,261contactul vizual ca strategie, 110continut, 19,20,42,47, 104, 126,

130, 137, 165, 166, 170, 172­174,187,198,248,253,261

contradictie, 36, 67contributie la cheltuieli, 194controlul rezultatului, 23, 24,

39,40,41,44, 125, 140-142,144, 166, 189, 194,200,223,231,245,253

controlul verbal al rezultatu1ui,160

copii, 27, 99, 102, 150, 162, 171,179,180,193,207,228,229,231,233,240,241,242,243

corelatie, 15,45,50,78,83,87,126, 170, 185

creier de reptila, 20, 84criterii, 15,41,46,59,60,66criterii ale perceptiei, 45, 59cu alti ochi, 56cunoa~tere aplicata a oameni1or,

37, 38

curent de interferenta, 195cursant, 57, 88, 193cursuri in -est, 107cuta de dezaprobare din jurul

gurii, 115cute adanci de descurajare, 97cutit, 63, 215

Dansul corpului, 45, 126, 209,233,234,235,237

datu1din cap, 94, 134, 151, 163,203,204,213,216,217,243

DAVIS, 228, 229, 234, 235,237,238

de altfe1, 15,24,27,37,53,56,97,111, 122, 124, 128, 136,163,178,187,190,206,215,217,224,229,240,242

definitie, 36,167,173degetul mare, 40, 208delimitarea zonei intime, 157dentist, 84deosebiri culturale, 125, 147,

149,202-217,255depe~e Emser, 85deplasarea greutatii corpului,

46, 71, 72, 78, 87, 89, 90,110, 140,246,261

DESCARTES, 28deschidere interioara, 122deschis, 43, 79, 80, 81, 119, 130,

131,142,205deschis/inchis, 130descriere, 15, 36, 39, 52,59, 86,

89, 101, 110, 181descrierea lumii, 13, 14,22,63,

170descurajare, 95, 97, 172, 228destin, 118

detergent, 219dezbatere parlamentara, 81, 82dezgust,49, 124dezinteres, 63, 113,253dezvoltarea cunoa~terii, 30diada, 195dialect, 35, 177, 179dictionar, 40dificultati auditive, 125DIOGENE, 148, 149directia privirii, 81, 82, 86, 90, 94directia unui gest, 134discrepanta, 26, 61, 62discutie, 15,21,28,35,43,60,

65, 84,86,90,99, 105, 108­110, 115, 121, 138, 141-144,153, 154, 160, 165, 166, '185,188, 190, 192, 194,204,211,217,218,222,223,225,227,230,231,235,246,261

discutie laudativa, 225discutii critice, 225disponibilitatede comunicare, 123dispozitie, 23, 36, 73, 120, 123,

149, 152,239dispret, 124, 196, 197distanta, 46-49, 51, 58, 59, 74,

82,83,87, 145-147, 149, 151,153, 154, 156, 158, 161-164,166-169, 184,210,236

do you speak English?, 102dojana,243dosar, 79, 130dragala~enie, 225, 230dresul vocii, 44, 199,226nORKHEIM, 81,205,206DUNKELL, 91, 92, 93durere, 23, 49, 198,204dureri de spate, 86

275

Page 141: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

Educatie, 36, 122, 132, 134,162,215

educator, 27, 144, 150, 151, 161EEG,236efectul Pygmalion, 15,26, 27,

28,36, 144, 189,228,239,241,244,249,261

efectul transpunerii, 56egoism, 83, 143EINSTEIN, 30EINSTEIN al kinesicii, 31elev, 102, 150,207,237,239-244ELIAS, 64ELVIS-PRESLEY-FAN-

CLUBS, 135EMERSON, 136energie, 65, 88,127,131,191,

196,253englezi, 213eroare strategica, 23etalon,59eu sunt corpul meu, 76, 120eulingamfat, 141Europa, 162exercitii de vorbire, 181, 187exercitii practice, 78exercitiu de incheiere, 57exercitiu preliminar, 47Experiment, 28, 34, 70, 76, 84,

85,95, 105, 108, 109, 114,119, 123, 155, 157, 158, 159,160,161,163,168,175,176,205,236,238,240,242,261

experiment cu privire lacontactul vizual, 108

experiment cu privire la fonna­rea riduri10r orizontale, 102

experiment cu privire la forma­rea riduri10r verticale, 103

276

experiment cu privire la grimasagurii, 116

experiment cu privire la zonaintima, 156

expresia fetei, 95, 96, 97, 117,124,158,172,203,246

expresie a suferintei, 124expresie acra, 123, 124, 132expresie dulceaga, 124

Falsa impresie, 127fanatic al adevarului, 61fanfaroni, 128FAST, 156, 157, 158, 165,207fata, 46, 91, 94-98, 105, 111,

115,117,119,133,139,172,217,220

feedback, 242, 243, 244FELDENKRAIS, 75, 78, 81, 96ferestre spre lume, 99, 105, 253ferestre spre suflet, 99, 105FESTINGER, 20, 84figura vesela, multumita, 118figuri de stil, 187fiica schizofrenica, 236fiice gemene, 235film politist, 151fizionomie, 94, 97flatum,64foc,64, 178forma, 28, 39, 106, 119,237,

241,248fonnarea ridurilor, 97, 105fonnarea ridurilor fruntii, 114, 116fonnarea ridurilor orizonta1e,100,

102fonnarea riduri10r orizontale ale

fruntii, 104fonnarea ridurilor verticale, 103

formarea ridurilor verticale alefruntii, 116

foqa, 77, 88,103, 119, 151, 172,196

frame (cadru), 233, 235frenologie, 97, 98, 99FREUD, 141, 142FROMM, 76, 213frown, 172frunte inalta, 38frustrare, 191fuga, 17,84-86, 104, 142, 153,

155,158-160,178,218,225furculita, 215furios,22, 127, 128, 166, 195,

204, 228

GALL, 38, 97,98gandire, 18, 30, 38, 51, 53, 84,

106,253gatlejul primordial, 99, 115gazda, 142, 143, 174, 230gemutul,47, 172, 198genunchi, 58, 72, 83, 92, 154genuri, 45, 58germani, 162, 184,207,210,

211,214,217,243gest, 21, 48, 49, 66, 67, 74, 101,

127-132, 134, 136, 137, 149­151, 155,203,205,208,210,217,228,237,255

gestic~21, 22, 28, 35,46, 47,49,51,58,59,62, 75, 87,126, 128-131, 133, 134, 137,138,141,171,188,189,200,220, 246, 255, 261

gestica aparenta, 58,137,138gestica tara continut, 137gestica inchisa sprc sine, 131, 149

gesturi mari, 127, 137gesturi mici, 127ghicire,54glmna, 65, 94, 103, 143, 179, 196GOETHE, 38GORDON, 43gramatica, 44, 178greci, 177,239greutate, 96greutatea corpu1ui, 46, 50, 51,

71-74, 78, 83, 84, 87, 89, 9~96,246,255,261

grup de semna1e, 26, 62, 67, 93,102,128,131,140,141,206

gura, 49, 60, 87, 88, 95, 97-99,102, 103, 108, 112, 114-125,131-133,158,172,193,198,253,261

gura deschisa, 96,100,115,122,123,189,197,234,253

gura stransa, 37, 38, 39, 96, 97,115,118, 119

gura stransa in mod cronic, 119HALL, 146, 166, 167,210ham-ham, 17Hara, 95, 78, 140homo sapiens, 17, 18homo sapiens sapiens, 133, 209honnoni de 1upta, 65, 148, 158,

191,198hormoni de stres, 84, 148,153,

159,191hotarare, 214HUME, 29, 37,38

I1uzii, 118imagine de ansamblu, 34, 35imitare,56, 135, 136, 180, 196,

235,237

Page 142: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

imitarea altor persoane, 56impresie, 21, 24-28,34,35,39,

41,79,81,88,95, 107, 112,113, 124, 127, 129, 136, 137,166,179,188,191,197,202,204,214,223,229,230

impresie (partiala), 35imprcsie generalCt, 35, 188, 255impresii secundare, 102In'sh'allah,214

incapacitate de intelegere, 100incongruent, 26, 61, 62, 114, 133,

134, 136, 172,229,245-247,263

incongruentCt, 25, 26, 49, 61, 6289,94,128, 129, 134, 135,213,220, 238, 245, 246

incongruenta in raport cupersoana, 62, 135, 136

incon~tientul, 236inculcat prin educatie, 132, 162indicii pil11are, 103indiciu secundar, 103individualist, 88infirl11itate, IIIinformatii, 17, 19-21,25,30,

34,35,37,38,40,44,46,50,59,61,67,85,88,90,93,97,99, 102, 105, 106, 108, 111,113-116, 118, 122, 126, 128,129, 132, 136, 137, 140, 153,154,171,173,175,182-186,188-190,195,199,203,208,209,218,227,229,231-233,236,242,244,245,248,253

infonnatii despre informatii, 19.,245

input, 242, 244instalatie video, 216

278

instinct, 79, 99, 132, 146,229instructor auto, 65instruire, 27,102,219,221,

227,229,239,241,244inteligenta, 38, 184,241,242intensitate sonora, 47, 190, 191,

192,200,255intensitatea privirii, 106, 207intensitatea sunetului emitatorului,

101

interes, 24, 34, 44, 55, 63, 86,87-90,97,108,110,112,113,123,170,206,218,222,223,23 L 253

interogarea prizonierilor, 151interpretare intuitiva, 25, 26, 51interpretarea semnalelor

distantei, 151

interpretari, 14, 15,21-25,27,28,30,36,41,43,44,47,49,50, 52, 54, 57-60, 66, 67, 70,82,83,86,87,96-100, 102,103, 105, Ill, 113, 115, 122,123, 125, 126, 128-131, 137,138,141-143,145,148,159,170,171,184,189-193,197­199,203,204,207,208,210,213,215-217,229-231,245

interpretari FREUDiene, 141interpreti de ~lagare, 136interviu in vederea angajarii, 221,

222,223intonatie, 22, 35,47-49,51,56­

59,87,125,170-175,178,181­183,186,212,220,248,253,255

inventariere, 75ironie, 21, 48, 49,65iubita, 231

Imbracal11inte, 135imparat, 205incapere, 154,211,212inchis, 79, 80, 114, 130inclinarea capului, 94, 125incordare, 21, 27, 55, 71, 76,

82,89,100,119,140,172,226,246,253,255

incredere, 36, 92, 143, 144, 147,240,244,247,249

increzut, 78, 80, 81, 88incurcatura, 133, 203, 253indoiala, 42, 100, 210, 253infumurare, 28, 39, 80, 87, 88intelepciunea populara, 120,

233

intinderea zonei intil11e, 149, 152intrebare deschisa, 42, 44intrebare inchisa, 43, 44intrebiiri de control, 39,41-44,

52,58,86, 88, 104, 142, 144,166, 188,261

intrebiiri sugestive, 42invatatura biblica, 56

JACKSON, 18Japonia, 133joc de societate, 56jocul HHM, 44jocuri, 44,96, 105, 165, 178,226,

227,231,235judecata, 20, 66jUl11atate de masa, 156-159,247,

263

JUNG, 200, 248, 263jungla, 155

KHAN, 204kinel11e, 170

kinel11orfeme, 170KRETSCHMER, 36KRUKENBERG, 38

Lacril11i, 23, 175lagare de concentrare, 97lauda, 128, 225-227, 243laudaros, 127lectia nr. 1, 50

- nr. 2, 52- nr. 3, 53- nr. 4, 54- nr. 5, 56

kge, 29, 38, 39, 153lege ipotetica, 28legi juridice, 38, 39legi naturale, 28, 39legi nescrise, 146, 155, 156,

163, 164, 195,207LENNEBERG, 184, 187lift, 162, 163, 173lil11bii, 170lil11ba straina, 102, 180lil11baj al vocii, 199lil11baj scris, 179lil11bajul activ al corpului, 55,

188,261lil11bajul cotpului, 14-16, 18, 22,

24-28,30,37-40,42,44,51-55,57-59,63,67, 78, 89, 91, 93,94, 121, 122, 129, 135, 138, 140­142, 144, 150, 153, 155, 170,172,183,188-191,195,199,200,202,203,205,214,218,220-222,225,227-233,235,237-240,243-246,255,261,263

1il11bajul mainilor, 46, 116, 126linii adanc brazdate, 119

lipici, 19,21,65

279

"-----------------------_._._-_._-----------------------------~-~=

Page 143: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

L 281

1ipsa contactu1ui vizual, 81lipsa de armonie, 36, 77lipsa de calciu, 139lipsa de tact, 62lipsiti de energie, 127lista de cuvinte, 40, 44, 128live, 45, 47, 53Londra,213LOWEN, 75, 76, 77, 811ucruri pozitive, 2421ume senzoriala, 541umeainconjuratoare, 43,86, 99,

132

lupta, 23, 64, 65, 148, 149, 153,155, 158, 159, 191, 195

MAGEE, 38, 39mai multe semnale, 17,23,44,

87, 223Maidu, 13, 14manager, 162manageri americani, 121,210,248manageri germani, 162,210,248manie, 43, 64, 128, 191manifestari de tandrete, 231manifestari sonore lara continut

verbal, 47, 198,253manipulare, 94, 95, 96ma~ina, 19,89, 110, 144ma~ina de doua locuri, 89ma~ina de spalat, 218, 219\nare mogul, 204marginea seaunului, 72, 90marimea eorpului, 137marimea pupilelor, 112-113masa, 18, 155-158,215,247,263masa de lueru, 153, 154maxilarul inferior, 96, 123medii (sub)eulturale, 64

280

medii culturale, 61, 63melodie, 175, 176meridional, 207, 210mers, 49, 74, 78, 82, 83mers in doi, 83metoda incercarii ~i a erorii, 41metoda induetiva, 28mexicani, 210microanaliza, 126,234microseop, 200micul ego, 141mijloeul fetei, 98, 105, 115, 253mimiea, 21, 22,34,35,46-51,57-

59, 75, 87, 94, 96, 97, 99, 100,115,124-126,131,158,160,188,200,203,210,220,246

mimicii innascuta, 97mini-experimente, 70, 95, 105,

123mini-pauza, 206minte, 42,58,84,90,204,217mi~eare, 28, 34,46, 56, 67, 71,

73,82,88, 100, 101, 105, 113,114, 116, 117, 118, 126, 129,137, 138, 156, 157, 170, 181,184,187,203,234,235,236,237,239,246,253

mi~eare de respingere, 129mi~earea laterala a eapului, 204,

205

mi~eari ale eapului, 94, 205mi~eari ample, 127, 136mi~cari bru~te ale mainii, 132mi~eari de articulare, 185mi~cari marunte, 127, 137mi~carile mainii spre gura, 131mi~carile pupilelor, 107miop,112mirare, 100, 123,253

I;I

moda, 40, 135modulatia vorbirii, 35,47,175,

178,179,181,248,253,255MONTAGU,105moral, 78, 120, 220Muhammed, 214mu~ehii oculari, 113mu~ehii urechii, 101mu~ehiul anusului, 119musca, 130mustaeea1a, 94musulman, 214mutre acre, 123, 124muzica trupului, 15,45, 126,209,

233, 234, 237

Nas, 63, 90, 91, 97, 98, 103,107, 115, 124, 132, 133, 139,143,203,222

neclaritate, 193negativ, 20, 23, 24 27, 28, 42, 43,

60,63,64,65,81, 121, 122,134,150,173,215,248,261

l1egocieri,110, 191,212,214,227negri, 207, 209nehotarare, 132, 203neincredere, 114,243, 261nelini~te, 95, 127nep1aeere, 36, 65, 148, 160,

193, 194nerabdare, 188,223,261nervi la stomae, 65nesigur, 26, 73, 76, 78, 84, 151,

153, 189,206nesiguranta, 23, 26, 39, 60, 76,

80, 83, 193, 205, 245nevoie de sprijin, 81NEWTON, 30, 31nici 0 infonnatie, 40, 137

NIETZSCHE, 161, 168NIXON, 21, 25, 48, 61,67,89,

129,220non-persoana, 162,247norma de viteza, 184norme, 62-65, 122, 123, 184nuante coloristiee, 13, 14, 139nume, 105, 163, 166, 205, 239,

240numele finnei, 185, 186numerologie, 41 .Numberg, 109

o prima privire, 83,237O.K., 24, 214, 216, 217oameni care vorbese extrem de

incet, 112, 192oameni de ~tiinta, 28, 29, 30, 36,

38,54, 101, 112, 155observatie eu lill scop precis, 102,

103, 105, 145, 155observatie finala, 232observatii pe viu, 45, 47, 53oehi, 35, 90, 95, 99, 100, 101,

102, 105, 106, 108,112,113,114, 116, 133, 139, 150, 158,205, 206, 208, 222, 227, 230,233, 234, 253

oehi de pore, 112oehiul camuflat, 113, 114oehiulinchis, 114oferta de pret, 110oftatul,47, 172, 198,253oglinda, 34, 95, 106, 123, 124,

261oglinda de po~eta, 95om sa~iu, 111ombilic, 90, 91, 222onestitate, 60-62, 223, 243

Page 144: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

orator, 81, 126, 167, 187orientali, 75, 76, 120, 121,207,

209

ospatar, 163otrava, 65, 153out of sync, 233output, 242, 244

Palton,48, 143panica, 178, 231pantomima, 96pa~i de dans, 235, 236partener, 20, 23-25, 43, 84, 88,

104, 113, 121, 122, 133, 149,150, 152, 154, 157-159, 188,201,206, 207,214,222,225,228,229-231,234,236,245

partitura, 52patos, 127pauze, 70, 188, 189pauze datorate sHinjenelii, 190pauze in vorbire, 47, 56, 181,

188, 189, 190,248,253,255pauze strategice; 190pacat al negocierilor, 110par, 133, 139,203,235parintele kinesicii, 170parinti, 27,144,150,177,228,

229

pedala ambreiajului, 65perceptie, 13, 14, 15,18,34,39,

41,45,51,56,57,58,59,97,103,105,113,114,115,170,200,213

perceptie eu un scop precis, 15personal de serviciu, 163personalitate, 92, 135, 137,

138, 192,230petrecere, 73, 88, 110, 174

282

petrecere de Craciun, 154petrecerea timpultii, 83pie Ie, 53, 138, 139, 147, 154piele de gaina, 139pilot de avioane cu reactie, 77pisica, 10 1, 112planul continutului, 18, 19, 20,

21,22,25,26,67,84,126,129,135,171,172,181,182,183,218,245,248

planul relational, 18, 19,22,25,26, 27, 65, 67, 84, 12~ 129,135,171,172,174,182,183,188,245,248

plescaitul, 47,172,198POIRET, 210, 228, 230politete, 60, 196politician, 66POPPER, 29, 30, 38,41porei spino~i, 161, 168portoricani, 207poster, 15,200,232,251potential energetic, 191, 193potentiale situatii de criza, 200pozitia corpului, 46, 218pozitia in timpul somnului, 91pozitia ~ezand A, 72

- B, 73- C, 73

pozitie de foetus, 91pozitie de fuga, 84, 85, 86pozitie semi-foetala, 92pozitiv, 62, 64, 95, 151,243pozitiv/negativ, 63, 215prajitura, 134prestatori de servicii, 149-151pret, 24, 89, 110,221prieten, 26, 116, 141, 142, 150,

156, 157, 158, 161, 165, 175,

177,182,186,199,204,213,237, 238, 261

prima impresie, 28,35, 121primele semnale ale distantei, 157privire de jos in sus, 81, 86privire de sus, 88privire deschisa, 112, 207privire direcEi, ferma, deschisa,

87, 106privire fixa, 106, 107, 206privire mobil{l, 106privire patrunziitoare, 112, 113priviri de control, 109, 110, 111,

114,232,246

problema inductiei, 29, 37probleme de circulatie, 139proces al gandirii, 98, 108procese autonome, 120procese biologice, 236procese fiziologice, 101profesoara, 207profesor, 27,81, 104, 105, 144,

150, 161, 167,239,240,241,242,243,244

profesor invitat, 204, 205profetie, 27, 240, 244, 249programe, 120, 197,215,232pronuntie, 35, 177, 178, 180, 181,

194,248

propria jena sau indispozitie, 111propriile semnale ale limbajului

corpului, 245prostul satului, 122provo care, 106, 197prusac, 179psihanalist, 75psihiatru, 44, 91, 140, 156psihologi, 43, 140, 200psihologie, 180, 184, 193, 240

~-------

pumn strans, 23, 40,50,51,172punct slab, 194, 195plUlctele principale alternative, 15punctualitate, 214punctul principal al perceptiei, 18

. pupila, 106, 107, 112, 113pupitru, 86pus pe fuga, 159,218putere de convingere, 26, 221

Radacina nasului, 107radio, 59,101, 190Raga, 204ragiiit 199ras, 24, 90,135,177,195-198,

204,210

ras artificial, 196rasarit de soare, 29, 37

rata sinuciderii la copii, 228reactia de acreala, 132reactie de lupta, 191reactie in lant, 121reactie verbala, 194reactii ale pielii, 120, 139redactor ~ef, 89referent farmaceutic, 165

rege, 74, 92reguli, 15,20,25,29,39,52­

5~ 66,67, 85, 87, 10~ 10~110, 114, 130, 148, 152, 156,172,181,186,187,190,200,207, 232, 237, 245, 255

reguli de comportare, 63, 215relatie, 19-21,22,36,62,65,91,

99,105,114,120,131,138,140,164,168,173,191,212,229, 245, 246, 247, 253, 263

relatie negativii, 20, 150relatie pozitiva, 20, 161

283

Page 145: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

reporter, 55retinere, 120rezistenta pielii, 120, 139ridicarea vocii, 165, 178, 181,

182, 189ritm, 62,126,175-178,236,238ritmul vorbirii, 35, 47,137,173­

181, 186, 187,233,234,237,238, 248

romane ieftine, 55ROSENTHAL, 26, 240-244Rotterdam, 63RUSSEL,30

Salariu, 222sanatate, 138sa~iu, 111sarcasm, 50, 65scaun, 23, 70, 72, 74, 88-91, 136,

158, 169, 172,222,223,225,235

schimbare brusca, 85SCHMIDT,136SCHOPENHAUER, 41, 97SCHUTZ, 77, 78scriitor, 182, 185scris, 55, 89,108,171,175,178,

181, 182, 187, 193,232scut, 79, 130scuturatul din cap, 204, 205, 212scuza, 174,221secret, 116secte ale tinerilor, 107, 135seminar, 24,28,47,54,58,86,

88,94,107, Ill, 112,144,162,163,190,193,216,220,225,226,240,241,244

semn al mainii, 216semnal al interesului, 86

284

semnal analog, 17, 18, 19;21-23,25, 62, 64-66, 126, 128, 132,188,203,230,233,237,238

semnal digital, 17-19,25,27,65,188

semnale adecvate, 134semnale asociate, 87semnale ale distantei, 87, 151,

154, 155, 157, 168-169,255,263

semnale ale fruntii, 102, 116semnale ale sufletului, 140, 141semnale analQge de aparare, 23semnale de acceptare, 106, 231semnale de aparare, 157, 161,

164, 168semnalede indispozitie,22semnale de fuga, 158semnale de lupta, 158semnale de neplacere ale

mimicii, 160semnale incongruente, 25,26,

61,62,114,129,133,134,136,229,245,246,247

semnale innascute, 132, 134, 209semnale universal valabile, 202,

203,205,208,209semnale universale, 202, 207semnalele arogantei, 26, 39semnalele planului continutului,

21,22,25,67, 182,245semnalele planului relational, 19,

22,25,27,65,67,182,188,245semna1ele timiditatii, 39semne de punctuatie, 181semnul victoriei, 217sens al vietii, 140, 141sentimentul timpului, 215senzatiide neplacere, 65, 148, 193

serial de familie, 167sfera intima, 43, 168,207SHANKAR, 204SHEPARD,44siguranta, 28, 29, 77, 80, 91, 92,

149, 152,229,255siguranta emotionala, 75sigmanta fizicii, 75simt, 24, 44, 54, 56, 92, 98, 99,

101,102,113,114,143,157,214sincron, 233, 234, 235, 236sincronie de interactiune,234, 238sincronizare, 184,229,233-237smile, 120,261soarta nefericita, 97somn, 91, 92, 93, 122,205sot, 131, 228, 230, 231spaima,27, 100, 123, 151, 198SPIETH, 196spirit, 38, 198spontaneitate, 60, 62, 63, 132spontaneitate/autodisciplina, 62sprancene, 50,51,66,88,94, 98,

100, 102, 104, 105, 114stare con~tienta, 122statut, 149, 152-156, 166,211,

247,263stop, 70-75, 95,106,108,119,

123, 124, 129, 162, 165, 174stomare, 160straini, 26, 27,154,173,176,

177, 179strategie, 16, 25, 44, 110, III,

151, 189STRAUSS, 62, 136STREHLE, 127, 128strigat de ajutor, 230studiu de caz: mama ~icopilul,

228

studiu de caz: sotii, 230SUA, 212, 216, 217, 240sublinierea cuvintelor, 23, 25,

171,185,189,203,234sub-vocalizare, 53succesul unei discutii, 246suflatul nasului, 63, 103suprapsihologizare, 142surpriza, 92, 95, 133, 253sursa sonora, 101SUSMANN,90

~colarizare, 220, 221, 229~ef, 90,136, 149, 152, 153, 154,

161, 164, 167, 168, 188,222,223,224,225,226,227,247

~obolani, 241, 242~ofat, 144~techer, 144~tiinta, 17, 18,28,135,146~tiintific, 28, 30, 36, 41, 54, 89,

98, 101, 105, 132, 199

Tabla, 204tacere, 189, 207tacere activa, 43, 104tacerea, 23,43-44, 104, 190,223,

224,226,253teama, 20,61, 100, 198,253telefon,24, 183,185,186,232,

253telefoniste, 185tdevizor, ]6,21,53,56,57, (,6,

H7,90, 101, 12(1, 151, 171), 19.1

tel1sionarea diaJhlgmci, 197terell minat, 83teorie, 30, 36, 38, 54, 78, 90, 108,

111, 112, 200, 234, 242, 244,248,263

285

Page 146: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

terapeuti, 229, 230, 235teritoriu, 156-159, 163, 164, 166tight ass, 119timp, 30, 38, 58, 136, 139, 149,

214, 215tipologia lui KRETSCHMER,

36, 37tipuri de persoane puse pe fuga,

159Tom Sawyer, 104ton ironic, 65traiect nervos, 237transcriere, 172, 181, 221trasul aerului in piept, 122, 189,

234trei metode ale controlului

rezultatului,41trei monede, 116tuberculoza, 139tu~it, 199TWAIN, 104, 174

Tigara, 18,34,46,66, 126,156, 157,208

tinuta, 22, 34, 35,46,47,49,50,57,58,59,67,70-93,94, 101,126, 130 140, 171,206,229,235,255,261

tinuta exterioara, 73, 75, 77, 78,85

tinuta interioara, 75, 77, 78,82,85,214

tinuta umila, 81

Uimire, 96, 100, 120, 195, 197umor see, 65un singur semnal, 39, 59, 66, 74,

85,87,128,129,191,203,246,261

286

unghii, 139,215universal valabil, 132, 202,

203,205,208,209u~a biroului, 211, 248urechi ciulite, 101, 174ursuz, 97, 121

Valabilitate universala, 132vanturile pantecului, 64vanzator, 18, 121, 149, 151,

160, 188,208vanzator de ma~ini de spalat,

218-220

vegetare sufleteasca, 88verbalizare, 14, 51, 52, 53, 56,

57, 59, 64, 70verticalitate, 77viata privata, 22,87, 167, 169,

228, 230-232viteza, 144, 174vitezaabsoluta de vorbire, 183viteza de vorbire innascuta, 184vitezanormala, 183, 184,233,235viteza relativade vorbire, 184-186vitezavorbirii, 174, 178, 183,

184, 187, 188viteze absolute, 183viteze relative, 184-189vizavi, 157Vizitator, 154,212,248vorbitor, 17,19,21,25,56,82,

91, 101, 108, 109, 126, 129,130,176,179,183,184,185,187, 189, 194,213,234

WAGNER, 179WALLRAFF,81WATTS, 36, 76

WATZLAWICK, 17, 18,23,48,65,84,171,174,202,204,210,215,218

WEHNER, 136

YOghin,l22

Zbucium, 36, 118, 126ZEDDIES, 38, 100, 123, 197, 198zgomote asemanatoare rasului,

198

zona, 71, 146, 148, 149,210zona barbiei, 98, 99, 103zona fruntii, 98, 99, 101zona gatului, 79, 87zona gurii, 95, 98, 99,103,115,

118

zona intima, 43, 67, 143, 146­154,160-163,168,173,207,211,247,248

zona intima la masa, 155-159zona intima nula, 152zona nasului, 98zona obrajilor, 98, 115zona ochilor, 95, 96, 98, 115zona personala, 146, 160, 161,

163-166, 168,210,247zona publica, 146, 166-168zona socia1a, 146, 164, 165,247zona toracelui, 75,79,87, 108

Page 147: Vera f. Birkenbihl Semnalele Corpului

Colectia CELE MAl CITITE CARTIAjutoare nepretuite pentruobtinerea succesului

Colectia ale carei titluri vi Ie supunem atentiei este structuratape lucrari fundamentale, purtand semnaturile unor mari·personalitati din domeniile managementului ~i conducerii,psihologiei aplicate la formarea personalitatii umane ~i tehnicilorde comunicare, toate acestea menite sa conduca laautocunoa~tere ~i la valorificarea tuturor stimulilor externi, Tnvederea obtinerii atat a succesului personal, cat ~i a celui social.

Nume de rezonanta ca Walter Simon, Lothar J. Seiwert,Vera F. Birkenbihl, Horst H. Siewert sau Gerti Senger ~i WalterHoffmann vor fi cei care va vor ajuta sa va descoperiti ~i sa vaTmbunatatiti coeficientul de inteligenta ~i de personalitate, satransformati stresul Tntr-un prieten pretios, sa Tntelegeti limbajulcorpului ~i sa va antrenati Tn arta comunicarii, sau sa Tnvatati ceTnseamna automanagementul, managementul timpului ~i cum 0viziune limpede asupra viitorului, cu obiective precis Tncadrate Tntimp ~i fundamentate corect, poate functiona ca un magnetperfect, orientat catre succes.

Practica a demonstrat, nu 0 data, ca acela care este dispus~i pregatit sa accepte provocarea numita viata, nu are decat deca~tigat.

Colectia se adreseaza atat profesioni~tilor din domeniilemanagementului, psihologiei aplicate ~i relatiilor cu publicul,care sunt fie concret implicati, fie pregatesc sau testeaza viitoriispeciali~ti, cat ~i tinerilor care doresc sa-~i Tnceapa 0 carieralucrativa plina de succes.

Aparute:Dr. Gerti Senger !?iDr. Walter

Hoffmann • Cum sa ne ca/cu/amcoeficientu/ de persona/itate

Horst H. Siewert· Cum sa neca/culam coeficientu/de

inteligenta

Vera F. Birkenbihl •Antrenamentu/ camunicarii sau

aria de a ne fnte/ege

In curs de aparitie:Vera F. Birkenbihl • Numerele

va decid viata • Stresu/ unprieten pretias • Sa fnte/egem

/imbajul corpului

Lothar J. Seiwert· Nou/ ABCal managementu/ui timpu/ui •

Automanagement

Walter Simon· Drumu/ de /avis /a reu$ita

Comenzi !?i informatii la telefon: 01/222.99.01