vasiliu ana-maria rezumat teza de doctorat
DESCRIPTION
orientare scolaraTRANSCRIPT
2
Universitatea din Bucureşti
Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei
Şcoala Doctorală
TEZĂ DE DOCTORAT
REZUMAT
Consilierea şi orientarea carierei studenţilor din
domeniul Educaţiei fizice şi sportului
Conducător ştiinţific,
Prof.univ.dr. Gheorghe Tomşa Doctorand,
Vasiliu Ana-Maria
Bucureşti
2013
3
CUPRINS
Introducere ...................................................................................................................... 5
Capitolul I: Instituţii care oferă servicii de informare şi consiliere în carieră 8
1.1. Potenţiali angajatori ai absolvenţilor Universităţii Naţionale de Educaţie
Fizică şi Sport …………………………………………………….... 12
1.2. Ocupaţii pe care le pot avea absolvenţii facultăţilor de Educaţie Fizică şi Sport
şi Kinetoterapie ……………………….............................…….….... 14
1.3. Şomajul raportat la nivelul de instruire al absolvenţilor ………..….. 20
1.4. Raportul dintre venituri şi domeniul educaţie fizică şi sport.............. 26
Capitolul II. Probleme specifice ale consilierii şi orientării carierei .......................... 31
2.1. Serviciile de consiliere a carierei şi avantajele acestora ….………..…. 31
2.2. Principiile consilierii şi orientarii carierei .............................................. 33
2.3. Activităţi tipice de consiliere a carierei ………………………........…..... 36
2.4. Metode folosite în consilierea carierei ...................................................... 37
2.5. Structura procesului de consiliere a carierei ............................................. 39
2.6. Tipuri de intervenţie în consiliere ............................................................. 44
2.7. Consilierea carierei în ţările europene ...................................................... 46
2.8. Mituri despre alegerea carierei ................................................................. 48
Capitolul III. Investigaţii empirice asupra alegerii carierei de către studenţii de la
Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport.................................................... 53
3.1. Metodologia cercetării .......................................................................... 53
3.2. Procedura de recoltare a rezultatelor ....................................................... 63
4
3.3. Analiza şi interpretarea rezultatelor ....................................................63
3.3.1. Comunicarea cu diferite categorii de persoane ................ 68
3.3.2. Opinia repondenţilor privind atractivitatea şi ocupaţiile
pe care le pot avea la finalizarea studiilor universitare.... 75
3.3.3. Factori care au influenţat decizia alegerii facultăţii ......... 82
3.3.4. Motivele alegerii carierei didactice ................................. 83
3.3.5. Inventarul de interese Holland şi Ancorele Carierei ........ 95
3.3.6. Proiecţia studenţilor asupra viitorului lor profesional.... 113
3.3.7. Opinia studenţilor UNEFS privind profesiile din punct
de vedere al importanţei spciale a muncii depuse ..................... 116
3.3.8. Factorii care condiţionează succesul în carieră ...............126
3.3.9. Dorinţa de a avea o carieră didactică: pretest–posttest.. 137
Capitolul IV. Program de consiliere şi orientare a carierei studenţilor din domeniul
Educaţiei fizice şi sportului ………………………………………............................ 141
Capitolul V. Comentarii asupra principalelor dimensiuni ale rezultatelor cercetării
....................................................................................................................................... 162
5.1.Opinia studenţilor investigaţi cu privire la ocupaţii, cunoaşterea şi
atractivitatea lor ……………………………………......…………….. 164
5.2.Opinia studenţilor UNEFS privind importanţa profesiilor….....… 166
5.3. Comunicarea studenţilor investigaţi cu familia, prietenii şi alte persoane
……………………………………………………....................…….. 168
5.4. Motivele alegerii carierei didactice şi limitele privind această carieră
………………………………………………….…………................. 171
5
5.5. Dorinţa de a avea o carieră didactică …………………..……..... 174
5.6. Comentarii cu privire la rezultatele Inventarului de Interese Holland şi
Ancorele Carierei ………………………….……….......................… 176
5.6.1. Inventarul de Interese Holland ………………....…….. 176
5.6.2. Ancorele carierei …………………………………....…178
5.7. Proiecţia studenţilor asupra viitorului profesional şi factorii
care condiţionează succesul în carieră ……………………….......…. 182
5.8. Rezultate privind abilităţile de autocunoaştere, comunicare şi planificarea
carierei ………………………………………..........................….… 187
Concluzii ………………………………………………………………..….........… 189
Anexe …………………………………………………………………….......……. 201
Bibliografie ........................................................................................................... 242
6
Introducere
Tinerii se confruntă cu tot mai multe posibilităţi de carieră, ceea ce face ca optarea pentru
o ocupaţie sau alta să fie tot mai dificilă. Aici intervine aportul consilierului de carieră care are la
dispoziţie numeroase metode prin care poate ajuta tinerii sa aleaga profesiunea cea mai potrivita
pentru ei.
Acest lucru se observă şi în ceea ce priveşte viitorul absolvenţilor departamentului de
pregătire a personalului didactic din cadrul Universităţii Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport
din Bucureşti, de aceea este necesară elaborarea unui program de consiliere a carierei care să îi
sprijine pe studenţi în procesul de autocunoaştere, evaluare corectă a potenţialului pe care îl au,
identificarea oportunităţilor de carieră, dezvoltarea capacităţii de a comunica eficient, de a lucra
în echipă, managementul conflictelor, ceea ce îi poate ajuta indiferent de profesia pe care o vor
avea şi sprijini în luarea unei decizii de carieră pentru o profesie sau grup de profesii pentru care
într-adevăr aceştia au înclinaţii.
Dacă în anul 2003 totalul absolvenţilor care au urmat modulul psihopedagogic era de
264, în anul 2004, au absolvit 190 de studenţi, treptat s-a ajuns ca în anul 2009 să fie doar 88 de
studenţi care au absolvit acest modul. Ceea ce este îngrijorător este faptul că în urma unui studiu
realizat în anul 2010, de către Stănescu et. al., pe 108 studenţi ai acestei facultăţi s-a constatat
faptul că aproape jumătate dintre repondenţi (42,5%) nu doresc sa aibă o carieră didactică,
preferând sa iniţieze o afacere proprie. De menţionat este procentul non răspunsurilor (15,74%)
egal cu cel al repondenţilor care menţionează că nu sunt hotărâţi ce carieră sa îmbraţişeze.
De aici apare necesitatea elaborării unui program de consiliere şi orientare a carierei
studenţilor Universităţii Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport.
Noutatea absolută a prezentei teze de doctorat constă în faptul că nu mai există o
astfel de teză care să abordeze consilierea şi orientarea carierei studenţilor din domeniul
Educaţiei fizice şi sportului şi Kinetoterapiei (în prezent domeniu conform HG 707 din
18.07.2012, publicat în M.O.525 din 30.07.2012 ), oferind un program personalizat pentru
studenţii Universităţii Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport care să răspundă nevoilor şi
intereselor acestora privind cariera.
7
“Consilierea şi orientarea carierei elevilor reprezintă un process complex de pregătire şi
îndrumare a acestora spre anumite forme de activitate şcolară şi academică, studii care să le
permită apoi alegerea unor domenii profesionale şi ocupaţii distinct care să concorde cu
aptitudinile şi interesele lor.” (Tomşa, 2006)
Tomşa (2006) identifică patru acţiuni fundamentale pentru consilierea şi orientarea
carierei elevilor:
a) Cunoaşterea personalităţii elevului;
b) Educarea elevului în vederea alegerii carierei;
c) Cunoaşterea reţelei şcolare şi a lumii profesiunilor;
d) Consilierea şi îndrumarea efectivă a elevului;
“Consilierea privind cariera, atât cea individuală cât şi cea de grup, are rolul de a sprijini
individual la momentul potrivit, oferindu-i informaţiile de care are nevoie şi ajutându-l să
interpreteze şi să utilizeze aceste informaţii. Scopul consilierii privind cariera este de a evalua
potenţialul unei personae şi de a o asista în găsirea şi trasarea unei căi profesionale potrivite
pentru ea şi dezirabile pentru societate. ” (Super, Bohn, 1971, cit in. Mois, Plosca, 2001)
“Eficienţa planificării carierei depinde de abilităţile pe care le dobândesc elevii în
următoarele domenii de competenţă:
Autocunoaştere – explorarea şi structurarea informaţiilor despre sine în vederea
dezvoltării conceptului de sine;
Explorare educaţională şi ocupaţională – colectarea informaţiilor despre oportunităţile
educaţionale şi ocupaţionale;
Decizia de carieră – alegerea unei opţiuni din mulţimea variantelor disponibile la un
moment dat;
Promovare personală – sistematizarea şi prezentarea informaţiilor despre abilităţile,
interesele şi experienţele educaţionale şi profesionale proprii în vederea atingerii
scopurilor de carieră.” (Lemeni, G., Miclea, M., 2004)
Consilierul în carieră este responsabil să creeze şi să aplice programe de consiliere a
carierei menite să faciliteze procesul luării unei decizii de carieră potrivită pentru tineri în
funcţie de interesele şi aptitudinile pe care aceştia le au. Este necesar un parteneriat
8
eficient între familie, şcoală şi comunitate care să vină în sprijinul tinerilor care se
confruntă cu alegerea unui liceu, a unui profil, a unei facultăţi, a unei profesii. Cu cât un
tânăr este mai potrivit pentru o profesie, cu atât satisfacţia profesională va fi mai mare si
va fi mai eficient în activităţile pe care le prestează. (Tomşa, 2006)
9
Cap. IV. Program de consiliere şi orientare a carierei studenţilor din domeniul Educaţiei
Fizice şi Sportului
În urma aplicării unui pretest, în care sunt vizate aspecte privind percepţia cu privire la
cariera didactică, factorii de care depinde succesul in carieră, proiectarea viitorului profesional,
influenţe asupra luării deciziei de carieră, luarea deciziei de carieră. Programul este structurat pe
4 teme: asistare în procesul de autocunoaştere, dezvoltarea aptitudinilor sociale şi a abilităţilor
interpersonale, de colaborare, a capacităţii de a comunica eficient, învăţarea unor tehnici de
planificare a propriei cariere, de concepere şi monitorizare a planului de acţiune şi sprijin în
luarea unei decizii realiste de carieră.
La sfârşitul experimentului se va aplica un posttest pentru a se vedea care sunt efectele
produse în urma participării la programul de consiliere a carierei, în ce măsură studenţii
respectivi au realizat un progres faţă de rezultatele obţinute la pretest. De asemenea se va urmări
parcursul profesional al participanţilor la program şi se va construi un blog în care vor fi postate
articole şi informaţii utile privind consilierea şi orientarea carierei..
Programul de consiliere a carierei este menit să contribuie la:
asistarea în procesul de autocunoaştere;
evaluarea personalităţii, motivaţiei şi valorilor subiecţilor investigaţi;
formarea abilităţilor de rezolvare a problemelor şi de luare a deciziilor de carieră;
dezvoltarea capacităţii participanţilor de a obţine informaţii cu privire la profesii;
identificarea oportunităţilor de angajare pentru absolvenţii DPPD UNEFS;
identificarea aptitudinilor necesare desfăşurării profesiei de cadru didactic în condiţii
optime;
dezvoltarea aptitudinilor sociale şi a abilităţilor interpersonale, a capacităţii de a
comunica eficient, de a lucra în echipă, managementul conflictelor;
învăţarea unor tehnici de planificare a propriei cariere, de concepere şi monitorizare a
planului de carieră;
îndrumarea spre o profesie sau un grup de profesii pentru care subiecţii au înclinaţii.
10
Programul de consiliere şi orientare a carierei este structurat în 8 săptămâni, câte o
întânire saptămânală pentru fiecare grupă. Şedinţele s-au desfăsurat într-o sala de seminar din
cadrul Universităţii Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport din bucureşti. S-a lucrat cu 7 grupe de
studenţi. Fiecare grupă a fost compusă din 15-20 de studenţi.
Grupurile au fost eterogene din punct de vedere al ariei de interese. În fiecare grupă au
existat atât participanţi de gen masculin cât şi participanţi de gen feminin, toţi având vârste
apropiate.
La pretestare au participat un număr de 151 de studenţi, dintre care 145 şi-au exprimat
dorinţa de a participa la program, ceea ce înseamnă un procent de 96,02%. Dintre cei 145 de
studenţi participanţi, 129 au finalizat programul de consiliere şi orientare a carierei, adică
88,96% dintre repondenţi. 20 (15,50%) dintre aceştia au avut nevoie de una sau două întâniri
pentru a recupera activităţile de la care au lipsit.
Fig.60. Procentul participanţilor şi absolvenţilor programului de consiliere şi orientare a carierei
În stadiul iniţial al programului de consiliere şi orientare a carierei au fost realizate
următoarele activităţi:
11
- Şedinţa 1, Stadiul iniţial, Tema Prezentarea programului de consiliere şi orientare
a carierei, scopul programului, Activităţi de autocunoaştere şi aspecte privind
îmbunătăţirea comunicării. Un obiectiv important a fost să fie stabilită încrederea în membrii
grupului şi în consilier.
Au fost identificate dorinţa de participare, nevoile, curiozităţile şi aşteptările subiecţilor
privind aspecte ce ţin de carieră şi dezvoltare personală:
comunicarea aşteptărilor participanţilor şi stabilirea regulilor de lucru în grup;
fiecare participant a completat pe un post it 4 caracteristici ale sale dintre care trei
adevărate şi una falsă. Subiecţii trebuiau să descopere care este amănuntul neadevărat
despre fiecare coleg. A fost un exerciţu util pentru destinderea atmosferei, pentru a se
cunoaşte mai bine, pentru a observa care sunt aspectele pe care participanţii le au în
comun, dar şi ceea ce îi deosebeşte.
Exerciţiul „Cum sa comunicăm eficient şi să evităm barierele din comunicare” îi
ajută pe studenţi să conştientizeze cât de frecvent apar barierele în comunicare şi cât de
important este să ştim şi cum să comunicăm eficient şi să ascultăm. Se împart subiecţii în
grupe de câte doi, fiecare dintre aceştia fiind pe rând ascultător apoi povestitor.
Ascultătorul trage un bileţel pe care poate scrie fie: ignoră tot ce îţi spune povestitorul,
întrerupe-l tot timpul pe povestitor, critică tot ce spune povestitorul etc. Povestitorul are
rolul de a istorisi un fapt real din viaţa sa şi trebuie să se asigure că mesajul său este
receptat corect. Fiind puşi în ambele situaţii, vor vedea cât de importantă este
comunicarea eficientă în viaţa de zi cu zi, şi cât de uşor mesajul poate fi distorsionat plus
că îi stimulează pe studenţi să lucreze în echipă.
- Şedinţa 2, Stadiul intermediar, Tema Autocunoaştere discuţii libere privind factorii
care au influenţat alegerea facultăţii, aspecte privind comunicarea cu profesorii şi diferite
catogorii de persoane, completarea unui chestionar privind importanţa socială a muncii depuse a
următarelor profesii: jurnalist, contabil, actor, cadru didactic, avocat, medic, inginer, economist,
preot, ofiţer. Fiecărei ocupaţii trebuiau să îi acorde un punctaj, de la 1 la 10- 1 punct pentru
ocupaţia care li se pare cea mai puţin importantă şi 10 puncte pentru ocupaţia cea mai importantă
social din punct de vedere al muncii depuse, fără să se repete vreun punctaj.
12
- Şedinţa 3, Stadiul intermediar, Tema Autocunoaştere: Analiza SWOT, prezentarea
şi completarea chestionarului privind Inventarul de Interese de tip Holland şi discuţii privind
rezultatele acestuia.
„Analiza S.W.O.T” este un exerciţiu prin care vor fi analizaţi factorii care influenţează
luarea deciziei de carieră. Sunt identificaţi factorii externi şi interni care determină alegerea unei
opţiuni în carieră, se descoperă modalităţi de valorificare a oportunităţilor ce privesc cariera, se
conturează tehnici de modificare a punctelor slabe şi de confruntare cu aspectele ameninţătoare.
Analiza S.W.O.T. se referă la: S-strenghts - puncte tari ale individului, W-weaknesses – puncte
slabe pe care le are individul, O-opportunities, oportunităţi, T-threats – ameninţări.
„Chestionarul de interese de tip Holland” oferă individului posibilitatea de a afla cărui
tip de personalitate aparţine: realist, intelectual, artistic, social, întreprinzător şi convenţional,
fiecărui tip de personalitate corespunzându-i o succesiune de profesii. Holland a transpus grafic
aceste tipuri de personalitate sub forma unui hexagon şi evidenţiază faptul că dacă un individ nu
are posibilitatea de a-şi desfăşura activitatea conform propriei perosnalităţi, alegerile sale trebuie
să se îndrepte spre domeniile învecinate din hexagon, deoarece doar ocupaţia care conşine
caracteristici congruente tipului respectiv de personalitate îi va putea oferi individului o
satisfacţie potenţială. Chestionarul cuprinde 120 de itemi care vizează diverse activităţi.
Repondentul trebuie să acorde 2 puncte dacă îi place acea activitate, 1 punct dacă activitatea
respectivă îi este indiferentă şi 0 puncte dacă acea activitate îi displace. Activităţile sunt împărţite
în funcţie de şase tipuri de personalitate: tipul realist, tipul investigativ, tipul artistic, tipul social,
tipul întreprinzător, tipul conventional.
Reprezentare a celor 6 tipologii de personalitate, după Holland (Mois, A., Plosca, M.
2001)
“Tipul realist:
13
EŞTI: POŢI SĂ: ÎŢI
PLACE
SĂ:
HOBBY-URI: POSIBILITĂŢI
DE CARIERĂ:
Practic
Atletic
Direct/ franc
Înclinat spre
domeniul mecanic
Iubitor de natură
Econom
Curios despre
lumea fizică
Stabil
Concret
Rezervat
Autocontrolat
Independent
Ambiţios,
Persistent
Sistematic
Repari aparate
electrice
Rezolvi
probleme
electrice
Instalezi un
cort
Practici un
sport
Grădinăreşti
Operezi cu
unelte şi maşini
Lucrezi pe
teren
Foloseşti
mâinile
Construieşti
lucruri
Dresezi
animale
Lucrezi cu
aparatură
electrică
Recondiţionare
mobilă
Creşterea plantelor /
florilor
Practicarea
sporturilor
Vânătoare / pescuit
Prelucrarea lemnului
Antrenarea de echipe
sportive
Construirea de
modele
Reparare de maşini,
echipamente etc.
Tragerea la ţintă
Fotografiere
Ore de exerciţii
sportive
Arheolog
Inginer mecaanic,
Tâmplar,
Cartograf,
Muncitor în
construcţii,
Instalator
Tehnician dentar
Electrician
Fermier
Pădurar, Pompier
Bijutier
Optician
Poliţist
Asistentă medicală
Radio-chimist
Marinar
Tipul investigativ:
14
EŞTI: POŢI SĂ: ÎŢI PLACE
SĂ:
HOBBY-URI: POSIBILITĂŢI
DE CARIERĂ:
Analitic
Ştiinţific
Bun observator
Precis
Educat
Precaut
Încrezător în sine
dpdv intelectual
Introspectiv
Rezervat
Receptiv
Independent
Logic
Complex
Curios
Gândeşti
abstract
Rezolvi
probleme de
matematică
Înţelegi teoriile
ştiinţifice
Faci calcule
complexe
Foloseşti un
computer sau
microscop
Interpretezi
formule
Explorezi idei
variate
Utilizezi
calculatorul
Lucrezi
independent
Faci
experimente
de laborator
Citeşti reviste
tehnice sau
ştiinţifice
Analizezi date
Operezi cu
date abstracte
Faci cercetări
Fii permanent
stimulat
Cluburi de carte
Astronomie
Integrame / jocuri
pe tablă
Protejarea speciilor
în pericol de
dispariţie
Calculatoare
Vizitarea muzeelor
Colecţionarea de
pietre, timbre,
monede, etc.
Radio-amatori
zbor recreaţional
Antropolog
Biolog, Chimist
Inginer de
sistem,
informatician
Stomatolog
Economist
Geograf, Geolog
Consultant
management
Matematician
Farmacist
Psiholog
Statistician
Programator de
pagini web
Tipul artistic:
15
EŞTI: POŢI SĂ: ÎŢI PLACE
SĂ:
HOBBY-URI: POSIBILITĂŢI DE
CARIERĂ:
Creativ, Intuitiv
Imaginativ
Inovativ
Neconvenţional
Emoţional
Independent
Expresiv
Original
Introspectiv
Impulsiv
Senzitiv
Curajos
Deschis
Complicat
Idealist
Nonconformist
Schiţezi,
desenezi,
pictezi
Canţi la un
instrument
muzical
Scrii
povestiri,
poezie,
muzică,
Dansezi,
Cânţi, Joci
roluri
Faci design
de interioare
sau modă
Mergi la
concerte, la
teatru,
expoziţii de
artă
Citeşti cărţi
de ficţiune,
piese de
teatru şi
poezii
Faci
fotografii
Te exprimi
creativ
Operezi cu
idei ambigue
Fotografia
Teatrul
Scrierea de
povestiri, poezii
etc.
Cusutul
Vizitarea
muzeelor de artă
Scenografia,
designul scenei
pentru teatru
Călătoriile
Cântatul al un
instrument
muzical
Modelismul
Pictura
Limbile străine
Actor / actriţă
Manager în publicitate
Designer în publicitate
Arhitect, arhitect
peisagist
Designer de modă
Dansator
Instructor de dans
Profesor de teatru
Profesor de limbi
străine
Designer de mobilă sau
interioare
Grafician
Jurnalist / reporter
Profesor de muzică
Fotograf, Scriitor,
Editor
Tipul social:
16
EŞTI: POŢI SĂ: ÎŢI
PLACE
SĂ:
HOBBY-URI: POSIBILITĂŢI DE
CARIERĂ:
Prietenos
Dispus să
ajute
Idealist
Sociabil
Înţelegător
Cooperant
Generos
Responsabil
Iertător
Răbdător
Empatic
Bun la suflet
convingător
Îi înveţi /
instruieşti pe
alţii
Te exprimi
clar
Conduci o
discuţie de
grup
Mediezi
dispute
Planifici şi
supervizezi o
activitate
Cooperezi
bine cu alţii
Lucrezi în
grup
Ajuţi
oamenii cu
probleme
Participi la
întâlniri /
şedinţe
Faci muncă
voluntară
Lucrezi cu
tinerii
Practici
sporturi de
echipă
Te dedici
altora
Voluntariat în
grupuri cu activităţi
sociale
Scrierea de scrisori
Participarea în
organizaţii
comunitare
Ajutorarea
persoanelor cu
probleme personale
Câştigarea de noi
prieteni
Participarea la
evenimente sportive
Îngrijirea copiiilor
Activităţi religioase
Petrecerile
Practicarea
sporturilor de echipă
Controlor de trafic aerian
Antrenor sportiv
Profesor, Psiholog
Consilier, Consilier de
carieră
Psihopedagog
Logoped
Sociolog
Asistent social
Cosmetolog
Poliţist, Detectiv
Fizioterapeut, Dietetician
Coafeză / frizer
Administrator de spital
Asistent medical
Tipul întreprinzător:
17
EŞTI: POŢI SĂ: ÎŢI PLACE
SĂ:
HOBBY-URI: POSIBILITĂŢI DE
CARIERĂ:
Sigur pe tine
Asertiv, Social
Convingător
Entuziast
Plin de energie
Aventuros
Popular, Agreabil
Impulsiv
Ambiţios
Curios
Vorbăreţ
Extravertit
Spontan
Optimist
Iniţiezi
proiecte
Convingi
oamenii să
facă aşa cum
spui tu
Vinzi lucruri
sau să
promovezi
idei
Ţii discursuri
Organizezi
activităţi
Conduci un
grup
Îi convingi pe
alţii
Iei decizii de
interes general
Fii ales în
funcţii
Câştigi un
premiu pentru
conducere sau
vânzări
Porneşti propria
ta afacere
Faci campanie
politică
Întâlneşti
oameni
importanţi
Ai putere sau
statut ridicat
Discuţii despre
politică
Citirea de
reviste de
afaceri
Urmărirea
bursei de valori
Participarea la
întâlniri şi
conferinţe
Vânzarea de
produse
Conducerea
unor organizaţii
comunitare
Conducerea unei
afaceri la
domiciliu
Director de publicitate
Vânzător de
automobile
Barman
Manager de filială
Administrator
educativ, manager de
hotel
Inginer industrial
Agent de asigurări
Jurnalist
Avocat / procuror
Reprezentant relaţii
cu publicul
Broker
Agent de turism
Tipul convenţional:
18
EŞTI: POŢI SĂ: ÎŢI PLACE
SĂ:
HOBBY-URI: POSIBILITĂŢI
DE CARIERĂ:
Bine organizat,
Corect, cu
abilităţi numerice
Metodic
Conştient
Conformist
Eficient, Ordonat
Practic, Econom
Sistematic
Structurat
Politicos,
Obedient
Ambiţios
Persistent
Lucrezi bine
într-un sistem
Faci multă
muncă de
birou în scurt
timp
Ţii înregistrări
corecte
Utilizezi
calculatorul
Scrii scrisori
eficiente de
afaceri
Urmezi clar
proceduri
definite
Utilizezi
echipament de
procesare de
date
Lucrezi cu
numere
Dactilografiezi
sau
stenografiezi
Fii responsabil
pentru detalii
Colectezi şi
organizezi
lucruri
Aranjarea şi
organizarea casei şi
a cumpărăturilor
etc.
Se joacă pe
calculator sau cărţi
Colecţionează orice
obiecte care au
ceva în comun
Realizează
înregistrări / fişe
ale familiei
Citeşte reviste
despre casă
Studiază legea
taxelor
Scrie istoria
familiei
Asistent
administrativ
Analist de buget
Casier
Operator de
computer
Analist financiar
Secretară
Asistent bibliotecar
Consultant pentru
impozite
Operator telefonist
dactilograf
”
- Şedinţa 4, Stadiul intermediar, Tema Autocunoaştere: prezentarea Ancorelor
carierei, completarea chestionarului aferent şi discuţii privind rezultatele obţinute.
„Teoria ancorelor carierei” elaborată de către Edgar Schein porneşte de la imaginea de
sine a individului, aşa cum aceasta s-ar contura o dată cu avansarea lui în carieră. Sunt
identificate cinci tipare distincte de competenţe care apar în urma primelor experienţe
profesionale: competenţa tehnică / funcţională, competenţa managerială, siguranţa, autonomia şi
19
creativitatea. Ancora se referă la achiziţiile individului la care acesta nu va renunţa în niciun
chip. Sunt caracterizate de dinamism, stabilitate şi putere.
- Şedinţa 5, Stadiul intermediar, tema Planificarea carierei: participarea la un focus
grup, având ca temă aspecte privind interviul de angajare: prezentarea la interviu, greşeli
frecvente, branding personal, sfaturi etc.
GHID DE INTERVIU - FOCUS - GRUP
Obiectiv
Investigarea modului în care studenţii fac faţă stresului din timpul examenelor şi strategiile
pe care aceştia le utilizează în procesul de învăţare.
Mediu (10 min)
Bună ziua, astăzi vreau sa ne jucăm, să intrăm în pielea unor personaje, să fiţi angajatori.
Vă invit să vorbim despre interviu, cum ne prezentăm la un interviu, care sunt principalele
întrebări la care trebuie să răspundem în faţa unui potenţial angajator.
Această discuţie va fi înregistrată pentru o mai bună centralizare a datelor şi pentru o
redare cât mai fidelă a opiniilor voastre. Toată lumea este de acord?
Pentru buna desfăşurare a acestei întâlniri, vă propun câteva reguli de bază:
- Vă rog să vorbiţi pe rând.
- Fiecare dintre voi îşi va exprima opiniile.
- Toate răspunsurle pe care le daţi sunt importante.
- Nu există răspunsuri corecte sau greşite.
- Vă rog să vă închideţi telefoanele mobile.
Introducere (5 min.)
Aţi participat până acum la vreun interviu de angajare? Cum a decurs discuţia? Cum v-aţi
simţit?
20
Întrebări:
1. Sunteţi angajatori şi aţi programat trei interviuri cu trei candidaţi, studenţi
ai Universităţii Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport. Trebuie să angajaţi
urgent pe unul dintre aceşti candidaţi. Pe ce post credeţi că s -ar potrivi
aceştia? Unde greşeşte fiecare cdintre ei? Ce sfaturi le-aţi da? (15 min)
Unul dintre candidaţi, îl vom numi Candidatul A, se prezintă la interviu în pantaloni
scurţi, purtând şlapi şi mestecând gumă. Nu ştie absolut nimic despre compania voastră şi din
ceea ce povesteşte, nu este dispus să facă deplasări în interes de serviciu, aşa cum presupune
acest post. Nu a pretins un venit salarial anume susţinând că oricum nu va lucra mult pe acest
post întrucât nu îşi doreşte să facă o carieră în domeniu. Pare indiferent, distras, povesteşte că
este obosit pentru ca a petrecut mult cu o zi în urmă.
Candidatul B vorbeşte foarte mult, şi vă întrerupe de fiecare dată când staţi de vorbă cu
el. Este bine pregătit, are competenţe bune de comunicare, dar are o atitudine de superioritate,
pare că exagerează cu realizările sale, fapt ce va face să credeţi că nu s-ar putea integra bine în
colectivul departamentului în care va lucra. Venitul salarial pe care acesta îl pretinde este cu mult
peste ceea ce i-aţi putea oferi.
Candidatul C este bine informat privind compania care l-a chemat la interviu, în ultimul
an a schimbat şase locuri de muncă din domenii diferite precizând că nu s-a putut adapta în
colectiv, preferând să lucreze singur. A întârziat la interviu. Este timid, şi evită contact vizual cu
angajatorul. Locul de muncă vacant presupune ca angajatul să lucreze bine în echipă şi să
comunice eficient. Nu a pretins un venit salarial anume.
2. Imediat ce vă treziţi trebuie să plecaţi la un interviu. Ce sentimente vă
încearcă? Descrieţi pe scurt. (10 min)
3. Imaginaţi-vă că scrieţi un articol pentru revista facultăţii despre regulile
unui interviu de angajare. Care dintre aceste reguli sunt mai importante? (15
min.)
- Şedinţa 6, Stadiul intermediar, Tema Planificarea carierei: discuţii privind
Universul Ocupaţiilor pe care le pot avea participanţii la finalizarea studiilor universitare,
21
completarea chestionarului privind atractivitatea ocupaţiilor (chestionar adaptat pentru studenţii
fiecărei specializări, vezi Anexele 2, 2.1, 2.2)
- Şedinţa 7, Stadiul Intermediar, Tema Planificarea carierei : discuţii privind
elaborarea unui cv, simularea unor situaţii de interviu ajuta la ameliorarea „aspectului” persoanei
puse în situaţie de angajare (aspect fizic îngrijit, comportament de relaţionare, comunicare
civilizată, contactarea şefilor şi colegilor, primirea şi executarea sarcinilor de serviciu,
punctualitatea, calitatea muncii, loialitatea, iniţiativa).
- Şedinţa 8, Stadiul final, Tema Diseminarea rezultatelor obţinute, sugestii privind
îmbunătăţirea programului de consiliere şi orientare a carierei, închiderea grupului.
22
CAP. V. COMENTARII ASUPRA PRINCIPALELOR DIMENSIUNI ALE
REZULTATELOR CERCETĂRII
Ipotezele formulate au fost testate şi cu excepţia primeia care se confirmă doar parţial,
celelalte ipoteze au fost confirmate:
a) Profesia didactică este doar un substitut până când studenţii din domeniul educaţiei
fizice şi sportului se vor hotărî ce carieră să îşi construiască sau până când vor reuşi
să lucreze pe cont propriu iniţiind o afacere proprie. - Studenţii de la efs îşi doresc o
carieră didactică, spre deosebire de cei de la kt şi spm care o văd doar ca pe un
substitut până se vor decide ce carieră să aleagă.
b) În urma aplicării post testului, se va constata că studenţii care au participat la
programul de consiliere a carierei şi-au îmbunătăţit competenţele de lucru în echipă,
comunicare efcientă, managementul conflictului.
c) În urma aplicării post testului, se va constata că studenţii care au participat la
programul de consiliere a carierei şi-au îmbunătăţit abilităţile de autocunoaştere prin
chestionare, jocuri şi teste
d) În urma participării la programul de consiliere şi orientare a carierei, participanţii
cunosc varietatea de profesii pentru care pot opta la finalizarea facultăţii pe care o
urmează.
e) În urma aplicării post testului, se va constata că studenţii care au participat la
programul de consiliere şi orientare au învăţat tehnici de planificare a propriei cariere
(cv, scrisoare de intenţie, interviu, plan de carieră).
Prelucrarea şi analiza datelor recoltate a fost efectuată cu ajutorul programului SPSS
20. A fost realizată analiza de frecvenţe, analiza crosstabulară. Analiza de frecvenţe se realizează
pentru a vedea care este valoarea procentuală a răspunsurilor, iar analiza crosstabulară este
realizată pentru a observa distribuţia unei variabile în funţie de altă variabilă.
23
Eşantionul conţine 129 de participanţi, studenţi ai Universităţii Naţionale de Educaţie
Fizică şi Sport. Participanţii sunt distribuiţi astfel:
- în funcţie de specializare:
a) 51,9% sunt studenţi ai Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport, dintre care 27,9% au
specializarea educaţie fizică şi sport, şi 24% au specializarea sport şi performanţă motrică;
b) 48,1% sunt studenţi ai Facultăţii de Kinetoterapie.
- în funcţie de variabila vârstă, participanţii repartizaţi astfel: 19 ani – 8,5%, 20 ani -
70,5%, 21 ani- 10,9%, 22 ani 2,3%, 24 ani- 1,6%, 26 ani- 3,1% şi 34 ani 0,8%.
- în funcţie de variabila gen, participanţii sunt repartizaţi astfel: 53,5% sunt de gen
feminin şi 46,5% sunt de gen masculin, procentele celor două genuri fiind echilibrat.
Din analiza crosstabulară, observăm reprezentarea procentuală a fiecărui gen în funcţie de
specializare. Astfel, la educaţie fizică şi sport şi sport şi performanţă motrică procentul
participanţilor de gen masculin este mai mare decât cel al participanţilor de gen feminin, 61,1%,
respectiv 54,8%, iar la kinetoterapie, procentul participanţilor de gen feminin este mai mare
decât al celor de gen masculin, 51,6%.
Chestionarul aplicat la începutul programului de consiliere şi orientare cuprinde 14 itemi
dintre care 12 sunt cu întrebari cu răspuns închis, iar 2 sunt cu răspuns deschis. Itemii vizează:
motivele pentru care ar alege o carieră didactică, factorii de influenţă în alegerea facultăţii,
surprinderea principalelor avantaje şi dezavantaje ale carierei didactice, percepţia cu privire la
diferite profesii, succesul în carieră, opţiunea pentru cariera didactică, proiecţii asupra viitorului
profesional şi opţiunea de a participa la un program de consiliere şi orientare a carierei.
5.1. Opinia studenţilor investigaţi cu privire la ocupaţii, cunoaşterea şi
atractivitatea lor
Pentru a ilustra percepţia repondenţilor cu privire la diferitele ocupaţii, am elaborat 3
chestionare diferite, câte unul pentru fiecare specializare în parte. Fiecare chestionar cuprinde
ocupaţiile pe care studenţii le pot avea la absolvirea facultăţii. Aaceste ocupaţii sunt luate de pe
site-ul unefs şi au fost integrate în câte un chestionar după cum urmează: 21 de ocupaţii pentru
24
studenţii de la kinetoterapie, 45 de ocupaţii pentru studenţii de la educaţie fizică şi sport şi 44 de
ocupaţii pentru studenţii de la sport şi performanţă motrică. La fiecare ocupaţie, studenţii trebuie
să opteze pentru una dintre cele 4 variante de răspuns în funcţie de atractivitatea acesteia: 1. În
foarte mare măsură interesantă, 2. În mare măsură interesantă, 3. În mică măsură interesantă, 4.
Neinteresantă. În continuare vom ilustra pentru fiecare categorie de studenţi în parte, cea mai
interesantă ocupaţie şi cea mai puţin interesantă ocupaţie.
Pentru studenţii de la kinetoterapie, ocupaţia de kinetoterapeut în centre medicale, de
sănătate/ odihnă/ refacere este considerată cea mai atractivă, aceasta obţinând un procent de
96,70% (30,60% o consideră în mare măsură interesantă, iar 66,10% o consideră foarte
interesantă).
La polul opus se află ocupaţia de consultant în activităţi fizice în centre de asistenţă şi
îngrijire persoane vârstnice, aceasta fiind considerată cea mai puţin interesantă de către un
procent de 75,8% dintre participanţi (59,70% o consideră în mică măsură interesantă, iar 16,10%
dintre participanţi o consideră neinteresantă).
Pentru studenţii de la sport şi performanţă motrică, ocupaţia considerată ca fiind cea mai
interesantă este cea de antrenor personal, 96,70% dintre participanţi considerând-o atractivă
(80,60% dintre participanţi sunt de părere că este foarte interesantă, iar 16,10% o consideră
interesantă).
Ocupaţia de redactor sportiv este privită ca fiind cea mai puţin atractivă ocupaţie de către
83,90% dintre participanţi (51,60% o consideră neinteresantă, iar 32,30% o consideră puţin
interesantă).
În viziunea studenţilor de la educaţie fizică şi sport, cea mai atractivă ocupaţie în opinia
majorităţii studenţilor participanţi (88,90%) este cea de profesor de educaţie fizică în
învăţământul primar, gimnazial, clase normale, cu profil sportiv (52,80% o consideră foarte
interesantă, 36,10% o văd interesantă).
La polul opus este ocupaţia consultant organizare standuri, târguri şi expoziţii
(problematică sportivă şi performanţă umană, activităţi fizice adaptate, sport în scop de
25
agrement), 77,80% dintre subiecţi considerând-o neatractivă (30,60% o vad puţin interesantă,
47,20% - neinteresantă).
Din procentele covârşitoare privind cea mai atractivă şi cea mai puţin atractivă ocupaţie
putem deduce faptul că fiecare categorie de subiecţi are conturată o opinie clară privind
ocupaţiile pe care doresc să le aibă.
5.2. Opinia studenţilor UNEFS privind importanţa profesiilor
În ceea ce priveşte profesia de jurnalist 39,51% dintre participanţi i-au acordat punctaje
mai mari sau egale cu 6, dintre care 6,19% punctaje de 9 şi 10. 60,43% dintre participanţi i-au
acordate punctaje mai mici sau egale cu 5. Această profesie nu se regăseşte în topul preferinţelor
participanţilor la studiu.
În ceea ce priveşte profesia de contabil 34,87% dintre participanţi i-au acordat punctaje
mai mari sau egale cu 6, dintre care 3,87% punctaje de 9 şi 10. 65,09% dintre participanţi i-au
acordate punctaje mai mici sau egale cu 5.
Pentru studenţii Universităţii Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport, această profesie nu
este considerată ca fiind una foarte importantă şi ca atare nu se regăseşte în topul preferinţelor
participanţilor la studiu.
În ceea ce priveşte profesia de actor 48,05% dintre participanţi i-au acordat punctaje mai
mari sau egale cu 6, dintre care 20,15% punctaje de 9 şi 10. 48,05% dintre participanţi i-au
acordate punctaje mai mici sau egale cu 5.
Această profesie se regăseşte în topul preferinţelor participanţilor la studiu pentru
participanţii de la educaţie fizică şi sport şi sport şi performanţă motrică.
Să nu uităm faptul că repondenţii participanţi la programul de cercetare au latura artistică
dezvoltată (fapt ce reiese în urma interpretării rezultatelor de la Inventarul de Interese Holland).
26
În ceea ce priveşte profesia de inginer 41,06% dintre participanţi i-au acordat punctaje
mai mari sau egale cu 6, dintre care 14,72% punctaje de 9 şi 10. 58,88% dintre participanţi i-au
acordate punctaje mai mici sau egale cu 5.
Această profesie nu se regăseşte în topul preferinţelor participanţilor la studiu.
În ceea ce priveşte profesia de avocat 59,67% dintre participanţi i-au acordat punctaje
mai mari sau egale cu 6, dintre care 18,85% punctaje de 9 şi 10. 40,29% dintre participanţi i-au
acordate punctaje mai mici sau egale cu 5. Această profesie se regăseşte în topul preferinţelor
participanţilor la studiu.
În ceea ce priveşte profesia de economist 35,65% dintre participanţi i-au acordat punctaje
mai mari sau egale cu 6, dintre care 1,55% punctaje de 9 şi 10. 64,32% dintre participanţi i-au
acordat punctaje mai mici sau egale cu 5.
În ceea ce priveşte profesia de ofiţer 51,91% dintre participanţi i-au acordat punctaje mai
mari sau egale cu 6, dintre care 14,72% punctaje de 9 şi 10. 48,03% dintre participanţi i-au
acordate punctaje mai mici sau egale cu 5. Această profesie se regăseşte în topul preferinţelor
participanţilor la studiu pentru participanţii de la kinetoterapie şi educaţie fizică şi sport.
În ceea ce priveşte opinia participanţilor cu privire la importanţa diferitelor profesii,
constatăm faptul că în topul profesiilor considerate ca fiind cele mai puţin importante se află
profesia de preot, 71,4% acordându-i un punctaj mai mic sau egal cu 5.
În topul preferinţelor studenţilor de la Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport
în ceea ce priveşte profesia considerată ca fiind cea mai importantă dintre toate profesiile
investigate în prezentul studiu, se detaşează profesia de medic, una dintre cele mai vechi şi
necesare profesii ale omului.
90% dintre participanţi i-au acordat punctaje mai mari sau egale cu 6, dintre care 78,3%
fiind punctaje de 9 şi 10.
Pe locul II în topul preferinţelor studenţilor de la Universitatea Naţională de Educaţie
Fizică şi Sport, după profesia de medic, este cea de cadru didactic fapt care ne demonstrează
aprecierea profesiei de cadru didactic de către repondenţii participanţi la studiu.
27
70,70% dintre participanţi i-au acordat profesiei de cadru didactic punctaje mai mari sau
egale cu 6, dintre care 32,6% punctaje de 9 şi 10.
În urma experimentului de cercetare, constatăm că indiferent de specializarea pe care o
urmează, participanţii acordă o importanţă deosebită următoarelor profesii: medic, cadru
didactic, avocat, actor. La polul opus al clasamentului, se află profesii precum, preot, jurnalist,
contabil.
5.3. Comunicarea studenţilor investigaţi cu familia, prietenii şi alte persoane
Gradul de satisfacţie al participanţilor, în ceea ce priveşte comunicarea cu prietenii şi cu
familia este foarte ridicat, peste 80% dintre participanţi afirmând că au o comunicare foarte bună
atât cu familia cât şi cu prietenii. Acest fapt se regăseşte la toţi participanţii indiferent de
specializarea pe care o urmează. Şi comunicarea cu colegii este foarte bună, peste 64,5% dintre
participanţi afirmând acest fapt. În ceea ce priveşte comunicarea cu profesorii, constatăm că doar
22,6% dintre participanţii de la kinetoterapie şi 27,8% dintre participanţii de la educaţie fizică şi
sport sunt de părere că relaţia de comunicare cu profesorii este foarte bună, în timp ce niciun
repondent de la sport şi performanţă motrică nu consider că are o comunicare foarte bună cu
profesorii.
În ceea ce priveşte comunicarea cu profesorii, cu colegii, cu familia şi cu prietenii,
participanţii de procentul participanţilor gen masculin care afirmă că au o comunicare bună este
mai mare decât al celor de gen feminin.
În ceea ce privește comunicarea cu profesorii în funcție de specializare, constatăm faptul
că majoritatea respondenților sunt de părere că nu au o comunicare foarte bună cu aceștia. Cu
privire la respondenții de la kinetoterapie, majoritatea acestora (59,7%) consideră că au o
comunicare satisfăcătoare cu profesorii. Majoritatea participanților care au specializarea educaţie
fizică şi sport (33,3%) sunt de părere că au o comunicare bună cu profesorii. În ceea ce privește
respondenții de la sport și performanță motrică, aceștia consideră că au o comunicare
28
satisfăcătoare cu cadrele didactice, 41,9% dintre aceștia opotând pentru această variantă de
răspuns.
În ceea ce privește comunicarea cu profesorii în funcție de gen, constatăm că majoritatea
respondenților de gen masculin (50,7%) sunt de părere că au o comunicare satisfăcătoare cu
cadrele didactice. Majoritatea respondenților de gen feminine (43,3%), afirmă că au o
comunicare satisfăcătoare cu cadrele didactice.
Cu privire la comunicarea cu colegii în funcție de specializare, constatăm următoarele:
majoritatea respondenților de la kinetoterapie (74,2%) sunt de părere că au o comunicare foarte
bună cu colegii. Respondenții de la educație fizică și sport (72,2%) afirmă că au o comunicare
foarte bună cu colegii. În ceea ce privește studenții de la sport și performanță motrică, 64,5%
dintre aceștia afirmă că au o comunicare foarte bună cu colegii lor.
Raportat la gen, majoritatea respondenților de gen masculin (73,9%) afirmă că au o
comunicare foarte bună cu colegii. 68,3% dintre respondenții de gen feminin sunt de părere că au
o comunicare foarte bună cu colegii.
Referitor la comunicarea cu familia, majoritatea respondenților, indiferent de
specializare, susțin că au o comunicare foarte bună cu familia: 87,1% dintre participanții de la
kinetoterapie, 83,3% dintre participanții de la educație fizică și sport și 87,1% dintre cei de la
sport și performanță motrică.
Atât respondenții de gen masculin (89,9%) cât și cei de gen feminin (81,7%) afirmă că au
o comunicare foarte bună cu prietenii
Cu privire la comunicarea cu prietenii, majoritatea participanților la experimentul de
cercetare afirmă că au o comunicare foarte bună cu prietenii: 91,9% dintre cei de la
kinetoterapie, 83,3% dintre cei de la educație fizică și sport și 87,1% dintre cei de la sport și
performanță motrică.
Raportat la gen, constatăm că 91,3% dintre respondenții de gen masculin și 85% dintre
cei de gen feminin sunt de părere că au o comunicare foarte bună cu prietenii.
29
Constatăm că atât cu profesorii, cu colegii, cu familia și cu prietenii, respondenții de gen
masculin sunt mai mulțumiți de comunicarea cu aceștia decât respondenții de gen feminin.
5.4. Motivele alegerii carierei didactice şi limitele privind această carieră
Majoritatea participanţilor, 69,80% relatează faptul că decizia alegerii facultăţii nu a fost
influenţată de nimeni, aceasta aparţinându-le în totalitate, de aici rezultând gradul înalt de
independenţă a acestora în luarea deciziilor importante. Primul factor care a influenţat
participanţii într-o mai mare măsură faţă de celelalte, este constituit de modelele de carieră
10,90% dintre participanţi optând pentru această variantă de răspuns. Totuşi diferenţa dintre
procentul factorului reprezentat de modelele de carieră (10,90%), a grupului de prieteni (10,10%)
şi a părinţilor (9,30%) este neglijabilă.
Cu privire la motivele alegerii carierei didactice, constatăm următoarele:
Siguranţa postului nu constituie un factor determinant în alegerea profesiunii didactice
pentru participanţii la studiu. Acest lucru poate să denote o capacitate mare de adaptare la situaţii
noi şi deschiderea spre noi provocări profesionale.
Admiraţia faţă de un model de carieră constituie pentru studenţii de la kinetoterapie şi
educaţie fizică şi sport unul dintre motivele majore pentru care ar opta pentru profesiunea
didactică.
Programul de lucru constituie unul dintre motivele majore pentru care studenţii
participanţi la studiu ar opta pentru cariera didactică indiferent de specializarea pe care o au sau
de gen.
Plăcerea de a lucra cu copii constituie unul dintre motivele majore pentru care studenţii
participanţi la studiu ar opta pentru cariera didactică indiferent de specializarea pe care o au sau
de gen.
30
Admiraţia faţă de un model de carieră constituie pentru studenţii de la sport şi
performanţă motrică unul dintre motivele majore pentru care ar opta pentru profesiunea
didactică.
În urma răspunsurilor oferite de către studenţii participanţi la experimentul de cercetare,
constatăm că deşi accesul la cursurile DPPD este facil, acesta fapt nu constituie un motiv pentru
care ar alege să urmeze o profesiune didactică.
În urma realizării ierarhiei motivelor alegerii unei cariere didactice, constatăm că
studenţii de la educaţie fizică şi sport şi cei de la sport şi performanţă motrică consideră că cele
mai importante două motive pentru care ar alege o carieră didactică sunt constituite de plăcerea
de a lucra cu copiii, dar şi de faptul că programul de lucru este mai redus decât la alte ocupaţii.
Lucrul cu copiii, este un factor foarte important şi pentru studenţii de la kinetoterapie, urmat de
faptul că o profesiune didactică oferă satisfacţii intelectuale.
Aspectul privind indisciplina elevilor este considerat de către toţi participanţii la studiu ca
fiind unul dintre aspectele majore care influenţează negativ profesiunea didactică.
Aspectul privind condiţiile improprii din şcoli este considerat de către toţi participanţii la
studiu ca fiind unul dintre aspectele majore care influenţează negativ profesiunea didactică.
În ceea ce priveşte relaţiile dificile cu părinţii, majoritatea participanţilor consideră că
acest fapt nu este un impediment major în exersarea profesiunii didactice. De aici am putea să
deducem o capacitate bună de comunicare a participanţilor.
În ceea ce priveşte naveta, transferul la alte şcoli, majoritatea participanţilor consideră că
acest fapt nu este un impediment major în exersarea profesiunii didactice. De aici am putea să
deducem că respondenşii sunt deja obişnuiţi cu deplasările şi se pot adapta uşor la situaţii noi.
Aspectul privind venitul salarial este considerat de către toţi participanţii la studiu ca
fiind unul dintre aspectele majore care influenţează negativ profesiunea didactică.
În ceea ce priveşte examenele periodice ale profesorilor, majoritatea participanţilor
consideră că acest fapt nu este un impediment major în exersarea profesiunii didactice. De aici
31
am putea să deducem că participanţii sunt deja obişnuiţi cu examenele universitare şi cu
competiţiile, o parte dintre ei fiind sportivi de performanţă.
Cele mai importante dezavantaje ale profesiunii didactice în funcţie de specializarea
participanţilor, venitul salarial, indisciplina elevilor şi condiţiile improprii din şcoli. Toţi
participanţii, indiferent de specializare, au evidenţiat aceleaşi dezavantaje. Participanţii de la
educaţie fizică şi sport şi cei de la sport şi performanţă motrică au evidenţiat aceste aspecte exact
în aceeaşi ordine.
În urma răspunsurilor oferite de către participanţi cu privire la cele mai importante
dezavantaje ale profesiunii didactice sunt următoarele:
a) Venitul salarial (considerat a fi cel mai mare dezavantaj);
b) Indisciplina elevilor;
c) Condiţii improprii în şcoli;
d) Examenele periodice ale cadrelor didactice;
e) Naveta, transferul la alte şcoli;
f) Relaţii dificile cu părinţii elevilor.
Profesia de cadru didactic are şi aspecte mai puţin plăcute, participanţii considerând că
dezavantajul major îl constituie venitul salarial, 80,60% dintre subiecţi optând pentru această
variantă de răspuns.
5.5. Dorinţa de a avea o carieră didactică: pretest – posttest
În ceea ce priveşte opţiunea pentru cariera didactică, observăm faptul că înainte de
participarea la programul de consiliere şi orientare a carierei, doar 31% dintre participanţi îşi
doresc o carieră didactică (9,30% precizând că sunt în foarte mare măsură de acord cu această
afirmaţie, iar 21,70% dintre participanţi sunt în mare măsură de acord).
La finalizarea programului, constatăm că procentul celor care îşi doresc o carieră
didactică în foarte mare măsură a rămas constant (9,30%). Cel care a crescut este procentul
32
participanţilor care afirmă că îşi doresc o carieră didactică în mare măsură, de la 21,70% la
27,10%. Deci, procentul celor care acum îşi doresc o carieră didactică a crescut doar cu 5%, ceea
ce poate însemna faptul că aceştia ar putea avea clar proiectat traseul profesional.
Este interesant de făcut şi o analiză atât pretest, cât şi posttest a opţiunii privind alegerea
carierei didactice pe cele trei categorii de subiecţi: kt, spm şi efs.
Opţiunea privind alegerea carierei didactice puţin stabilă studenţii de la kinetoterapie, 26
dintre aceştia schimbându-şi opţiunea privind cariera alegerea carierei didactice.
Opinia studenţilor de la educaţie fizică şi sport privind alegerea unei cariere didactice este
stabilă. Astfel, participanţii care la începutul experimentului afirmau că nu îşi doresc o carieră
didactică, sau îşi doresc în mică măsură o carieră didactică, şi-au menţinut această afirmaţie şi
după finalizarea experimentului de cercetare. Un singur repondent şi-a schimbat opinia. Dacă la
începutul studiului îşi dorea o carieră didactică în mare măsură, la finalizarea experimentului de
cercetare afirmă că îşi doreşte o carieră didactică în foarte mare măsură.
În ceea ce îi priveşte pe studenţii de la spm, constatăm că aceştia şi-au schimbat în mare
măsură opinia, dacă raportăm la numărul de repondenţi: din 31 de participanţi, 24 de studenţi şi-
au schimbat opinia privind alegerea carierei didactice.
Din analiza detaliată realizată pentru fiecare categorie de participanţi în parte, constatăm
faptul că studenţii de la educaţie fizică şi sport sunt cei mai constanţi în alegerea privind cariera
didactică, un singur repondent schimbându-şi opţiunea, de la în mare măsură de acord la în foarte
mare măsură de acord. Cei care înaintea experimentului de cercetare precizau că îşi doresc în
foarte mică măsură o carieră didactică sau chiar deloc, şi după finalizarea experimentului şi-au
menţinut această poziţie, fapt care arată că au conturată o opinie fermă privind opţiunea pentru
cariera didactică.
33
5.6. Comentarii cu privire la rezultatele Inventarului de Interese Holland şi
Ancorele Carierei ale lui Edgar Schein
5.6.1. Inventarul de interese Holland
În ceea ce priveşte Inventarul de interese Holland observăm mai multe categorii de coduri
Holland, procentul cel mai mare fiind obţinut de categoria artistic social- întreprinzător, cod
întâlnit la 31,78% dintre participanţi şi investigativ- social- întreprinzător, cod regăsit la
22,48% dintre subiecţii participanţi la experimentul de cercetare. Acest fapt înseamnă că
majoritatea participanţilor (54,26%) au unul dintre aceste două coduri de interese.
De aici rezultă faptul că repondenţii care au codul Holland investigativ- social-
întreprinzător sunt: prietenoşi, dispuşi să ajute, sociabili, înţelegători, cooperanţi, generoşi,
responsabili, iertători, populari, răbdători, empatici, convingători, energici, entuziaşti, aventuroşi,
spontani, curioşi, impulsivi, ambiţioşi, extraverţi, spontani, optimişti, educaţi, precauţi,
independenţi, plini de energie. Le place să utilizeze computerul, să lucreze în echipă, să ia
decizii, să fie aleşi în funcţii, să pornească propria afacere, să aibă putere sau statut ridicat, să
întâlnească oameni importanţi, să analizeze date, să facă cercetari, să fie permanent stimulaţi, să
practice sporturi de echipă. Ca şi posibilităţi de carieră, cel mai bine li se potrivesc următoarele:
psiholog, consilier de carieră, antrenor sportiv, profesor, asistent social, sociolog,
psihopedagog, fizioterapeut, logoped, director de publicitate, reprezentant relaţii cu publicul,
avocat, jurnalist, agent turism, agent asigurări.
Subiecţii care au codul artistic- social- întreprinzător, pe lângă caracteristicile prezentate
mai sus, au latura artistică dezvoltată ceea ce înseamnă că sunt imaginativi, inovativi,
neconvenţionali, expresivi, complicaţi, nonconformişti, impulsivi. Le place să meargă la
concerte, să se exprime creativ, să danseze, să cânte, să deseneze, să picteze, să facă fotografii.
Pot lucra ca şi dansatori, instructori de dans, actori, profesori de teatru, graficieni, profesori de
muzică, arhitecţi, designeri în publicitate etc.
34
Cele mai puţin frecvente coduri de interese regăsite la studenţii de la Universitatea
Naţională de Educaţie Fizică şi Sport sunt: artistic- social- întreprinzător şi investigativ- social-
întreprinzător, fiecare fiind prezent la câte 1,55% din populaţia investigată.
Dacă ne raportăm strict la studenţii de la kinetoterapie, observăm două coduri de
interese dominante: investigativ- social- întreprinzător, la 33,25% dintre repondenţi având
acest tip de personalitate şi artistic- social- întreprinzător, la 20,09% dintre repondenţi.
Majoritatea subiecţilor (52,34%) au unul dintre aceste două coduri de interese. Cel mai mic
procent este 4,83% şi este dat de tipul de personalitate investigativ- convenţional, artistic.
Referindu-ne la studenţii de la educaţie fizică şi sport, observăm că următoarele coduri de
personalitate se regăsesc la aceştia în proporţie mai mare: artistic- social- întreprinzător (la
44,44% dintre participanţi) şi realist- social- întreprinzător (la 25% dintre repondenţi). Cel mai
mic procent este 13,88% şi este dat de tipul de personalitate învestigativ- social- întreprinzător.
Cu privire la studenţii de la sport şi performanţă motrică, observăm că majoritatea
repondenţilor (67,73%) au unul dintre cele două coduri de personalitate: artistic- social-
întreprinzător (la 35,48% dintre participanţii la experimentul de cercetare) şi social-
întreprinzător- convenţional (la 32,25% dintre subiecţi). Observăm că studenţii de la sport şi
performanţă motrică au dezvoltată şi latura artistică şi latura convenţională. Cel mai mic procent
este 6,45% şi este dat de tipul de personalitate realist- social- întreprinzător.
La studenţii de la sport şi performanţă motrică, la fel ca şi la cei care au specializarea
educaţie fizică şi sport, codul artistic- social- întreprinzător este cel care se regăseşte în cea mai
mare proporţie.
5.6.2. Ancorele carierei
În ceea ce priveşte ancorele carierei, constatăm că ancorele care sunt predominante
pentru participanţii sunt: autonomia, stilul de viaţă creativitatea antreprenorială,
competenţa tehnico- funcţională, iar la polul opus se află ancorele competenţă managerială,
35
şi dedicare, servire unei cauze. Ancorele au fost calculate astfel: de la fiecare repondent au fost
notate primele două ancore la care au obţinut cel mai mare punctaj.
Ancora competenţa tehnico-funcţională este o ancoră dominantă pentru toţi
participanţii la experimentul de cercetare, indiferent de specializare sau gen. Persoanele care au
dominantă această ancoră, sunt orientate spre carieră, le plac activităţi care oferă oportunităţi
pentru dezvoltare şi specializare şi care presupun participare. Acestora nu le place să lucreze
într-un domeniu care este foarte diferit de cel în care s-au specializat.
Ancora competenţă managerială nu este o ancoră dominantă pentru participanţii la
experimentul de cercetare, procentele obţinute fiind foarte scăzute.
Prin faptul că la ancora competenţă managerială, participanţii au obţinut cele mai mici
procente, putem concluziona că studenţii de la Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi
Sport nu sunt caracterizaţi de dorinţa de a-i conduce pe ceilalţi. Aceştia caută mai degrabă să fie
propriul lor şef pe principiul “my life, my rules” (viaţa mea, regulile mele).
Ancora autonomie, independenţă este dominantă pentru toţi subiecţii de gen masculin
şi pentru participanţii de gen feminin de la educaţie fizică şi sport şi sport şi performanţă motrică.
Singura excepţie este dată de subiecţii de gen feminin de la kinetoterapie care au ca ancoră
dominantă securitatea.
Ancora „autonomie sau independenţă” este specifică oamenilor care „simt o nevoie
covârşitoare de a face lucrurile aşa cum doresc ei, în propriul ritm, şi nu conform standardelor
stabilite de alţii. Ei apreciază viaţa organizaţională ca fiind constrângătoare, iraţională şi
nepotrivită cu viaţă personală; ca atare, ei preferă să-şi aleagă cariere mai independente”
(Vlăsceanu, 2002).
Având ca ancoră dominantă autonomia, independenţa, subiecţii participanţi la
experimentul de cercetare sunt caracterizaţi de faptul că apreciază lipsa constrângerilor de orice
fel, le place să primească premii, medalii, nu le place să le spună altcineva ce să facă.
Aceştia în general, nu vor lucra pentru mult timp în acelaşi domeniu şi nici nu vor păstra
un loc de muncă pe termen lung. Nu le place inflexibilitatea la locul de muncă şi nici să le fie
36
constrânsă nevoia de libertate. Nevoia de libertate este pentru ei chiar mai importantă decât
venitul salarial mai mare sau avansarea.
Ancora securitate, siguranţă, este dominantă doar pentru participanţii de gen feminin
de la kinetoterapie şi cei de gen feminin de la sport şi performanţă motrică.
Cei care au dominată aceată ancoră, caută un loc de muncă sigur, stabil din toate punctele
de vedere, locuri de muncă stabile, cu contract nelimitat, în care să nu intervină multe schimbări,
cu sarcini clar trasate şi cunoscute de la început şi în care venitul salarial şi evoluţia profesională
sunt clar stabilite.
Ancora creativitate antreprenorială este o ancoră dominantă pentru toţi studenţii de la
kinetoterapie cât şi cei de la educaţie fizică şi sport.
Ancora creativitate antreprenorială, ca ancoră dominantă îi caracterizează pe studenţii de
la UNEFS ca fiind persoane care doresc să-şi iniţieze propria afacere, le place să descopere ceva
nou, să creeze, cărora le place să aibă putere, cărora le plac provocările şi caută recunoaşterea
meritelor din partea celorlalţi.
Ancora dedicare, servire unei cauze este mai prezentă la participanţii de gen feminin
de la kinetoterapie şi subiecţii de gen feminin de la sport şi performanţă motrică. Această ancoră
nu este dominantă pentru niciuna dintre categoriile de studenţi ai UNEFS.
Prin faptul că la ancora servire unei cauze, participanţii la experimentul de cercetare au
obţinut procente foarte scăzute, putem concluziona că aceştia fie nu sunt foarte altruişti şi nu se
implică în multe activităţi de voluntariat, fie încă nu au găsit pe placul lor activităţi de voluntariat
în care să se implice. Cu toate acestea, observăm că această tendinţă este în curs de schimbare,
întrucât cadrele didactice ale UNEFS au încheiat o serie de parteneriate cu organizaţii
nonguvernamentale şi fundaţii (de pildă cu Fundaţia Prais, programul “Şi eu trăiesc sănătos”, cu
Asociaţia Down, Bucureşti şi diverse voluntariate organizate de subsemnata, desfăşurate la Case
de tip Familial: Buburuza, Alexandra, la Caminul de bătrâne de la Mănăstirea Pasărea din
Brăneşti) la ale căror activităţi participă cu entuziasm şi dedicare tot mai mulţi studenţi de la
Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport.
37
Ancora provocare pură este mai prezentă la participanţii de gen feminin de la
kinetoterapie, şi respondeţii de gen feminin de la sport şi performanţă motrică. Subiecţii care au
această ancoră simt nevoia de autodepăşire şi autorealizare. Această ancoră nu este dominantă
pentru niciuna dintre categoriile de studenţi ai Universităţii Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport.
Ancora stil de viaţă este o ancoră dominantă pentru toţi subiecţii de la kinetoterapie cât
şi pentru participanţii de la educaţie fizică şi sport. De asemenea, este o ancoră dominantă şi
pentru participanţii de gen masculin de la sport şi performanţă motrică.
Ancora stil de viaţă se referă la persoanele pentru care este importantă atât munca precum
şi viaţa de familie şi activităţile de petrecere a timpului liber, încercând să le echilibreze.
Cu privire la ierarhia ancorelor studenţilor de la kinetoterapie constatăm următoarele: atât
participanţii de gen feminin, cât şi cei de gen masculin au aproximativ aceleaşi ancore
dominante, doar că diferă ordinea acestora: creativitatea, stilul de viaţă, competenţa tehnico-
funcţională. Singura diferenţă este dată de faptul că o ancoră importantă pentru participanţii de
gen masculin este dată de autonomie, iar participanţii de gen feminin au ca ancoră securitatea,
siguranţa.
Cu privire la ierarhia ancorelor studenţilor de la educaţie fizică şi sport reies următoarele:
atât participanţii de gen feminin, cât şi cei de gen masculin au aceleaşi ancore dominante, doar că
diferă ordinea acestora: stilul de viaţă, creativitatea, autonomia, competenţa tehnico-funcţională.
Dacă pentru participanţii de gen masculin cea mai importantă ancoră este stilul de viaţă, pentru
participanţii de gen feminin, cea mai importantă ancoră este creativitatea.
Cu privire la ierarhia ancorelor studenţilor de la sport şi performanţă motrică reies
următoarele: atât participanţii de gen feminin, cât şi cei de gen masculin aproximativ aceleaşi
ancore dominante: competenţa tehnico funcţională, autonomia, creativitatea. Singura diferenţă
este dată de faptul că stilul de viaţă este o ancoră foarte importantă pentru participanţii de gen
masculin, în timp ce pentru participanţii de gen masculin, securitatea, siguranţa constituie o
ancoră importantă.
38
În urma rezultatelor obţinute, constatăm că participanţii de gen masculin, au aceleaşi
ancore dominante, doar că diferă ordinea acestora: creativitatea, stilul de viaţă, competenţa
tehnico-funcţională şi autonomia.
În urma rezultatelor obţinute, constatăm că pentru participanţii de gen feminin, cele mai
importante ancore sunt stilul de viaţă, creativitatea, competenţa tehnico-funcţională, urmate de
autonomie, creativitate şi securitate. Ancora securitate, siguranţă, se regăseşte doar la
participanţii de gen feminin de la kinetoterapie şi sport şi performană motrică, iar ancora stil de
viaţă se regăseşte doar la participanţii de gen feminin de la educaţie fizică şi sport precum şi la
repondenţii de gen masculin indiferent de specializarea lor.
5.7. Proiecţia studenţilor asupra viitorului profesional şi factorii care
condiţionează succesul în carieră
Majoritatea participanţilor, indiferent de specializare, consideră că viitorul lor profesional
ar putea consta mai degrabă în deschiderea unei afaceri proprii. De remarcat este procentul mare
al celor care încă nu ştiu în ce ar putea consta viitorul lor profesional, indiferent de specializarea
pe care aceştia o au. Pe ultimul loc în preferinţele participanţilor este un loc de muncă prost
plătit, dar sigur. De aici poate să reiasă ancora provocare, participanţilor nefiindu-le teamă să se
adapteze la situaţii noi dar şi faptul că venitul salarial este un factor hotărâtor pentru viitorul
profesional.
Majoritatea participanţilor, indiferent de gen, consideră că viitorul lor profesional ar
putea consta mai degrabă în deschiderea unei afaceri proprii. De remarcat este procentul mare al
celor care încă nu ştiu în ce ar putea consta viitorul lor profesional (21,7% dintre participanţii de
gen masculin şi 20% dintre cei de gen feminin). Pe ultimul loc în preferinţele participanţilor este
un loc de muncă prost plătit, dar sigur. De aici poate să reiasă ancora provocare, participanţilor
nefiindu-le teamă să se adapteze la situaţii noi dar şi faptul că venitul salarial este un factor
hotărâtor pentru viitorul profesional.
39
Pentru participanţii la experimentul de cercetare, pregătirea pentru carieră constituie un
factor hotărâtor pentru succesul în carieră, indiferent de specializarea pe care o au.
Pentru participanţii de la educaţie fizică şi sport, venitul salarial motivant este considerat
a fi unul dintre factorii care influenţează semnifcativ succesul în carieră.
Pentru participanţii la experimentul de cercetare, voinţa, perseverenţa constituie un factor
hotărâtor pentru succesul în carieră, indiferent de specializarea pe care aceştia o au.
Lucrul în echipă este considerat a fi unul dintre factorii care influenţează cel mai puţin
succesul în carieră, indiferent de specializarea pe care o au participanţii la experimentul de
cercetare.
Pentru participanţii la experimentul de cercetare, creativitatea nu constituie un factor
hotărâtor pentru succesul în carieră.
Adaptarea la situaţii noi constituie un factor hotărâtor pentru succesul în carieră pentru
repondenţii de la kinetoterapie şi cei de la sport şi performanţă motrică.
Pentru participanţii la experimentul de cercetare, rezistenţa la stres nu constituie un factor
hotărâtor pentru succesul în carieră.
Pentru participanţii la experimentul de cercetare, experienţa în domeniu nu constituie un
factor hotărâtor pentru succesul în carieră.
Disponibilitatea pentru lucru cu program prelungit este considerată a fi factorul care
influenţează cel mai puţin succesul în carieră, indiferent de specializarea pe care o au
participanţii la experimentul de cercetare.
Cu privire la ierarhia factorilor care condiţionează succesul în carieră, în funcţie de gen,
constatăm următoarele:
- majoritatea participanţilor, indiferent de gen consideră că voinţa, perseverenţa şi
pregptirea pentru carieră sunt factori care condiţionează succesul în carieră. Alţi factori care
condişionează succesul în carieră sunt: venitul salarial motivant – pentru participanţii de genul
masculin şi adaptarea la situaţii noi, pentru participanţii de gen feminin.
40
- majoritatea participanţilor, indiferent de gen, consideră că rezistenţa la stres, lucrul în
echipă şi îndeosebi disponibilitatea pentru lucru cu program prelungit nu constituie factori care
condiţionează succesul în carieră. De aici am putea deduce disponibilitatea scăzută a acestora
pentru efectuarea orelor de lucru peste program şi prezenţa ancorei stil de viaţă.
Cu privire la ierarhia factorilor care condiţionează succesul în carieră, în funcţie de
specializare, constatăm următoarele:
- voinţa, perseverenţa, pregătirea pentru carieră, adaptarea la situaţii noi şi venitul salarial
motivant constituie principalii factori care influenţează succesul în carieră.
- majoritatea participanţilor indiferent de specializare consideră că rezistenţa la stres,
lucrul în echipă şi îndeosebi disponibilitatea pentru lucru cu program prelungit nu constituie
factori care condiţionează succesul în carieră. De aici am putea deduce disponibilitatea scăzută a
acestora pentru efectuarea orelor de lucru peste program şi prezenţa ancorei stil de viaţă.
În urma rezultatelor obţinute la focus- grup cu privire la pregătirea pentru interviul de
angajare, participanţii au identificat ca greşeli:
Candidatul A are o vestimentaţie nepotrivită, mestecă gumă, faptul că nu s-a documentat
cu privire la companie, că a precizat din start că nu îşi doreşte o carieră în domeniul respectiv, ca
este rigid, nu vrea să facă deplasări în interes de serviciu, este distras, indiferent.
Candidatul B are aşteptări nerealiste privind partea financiară. Atitudinea de superioritate
şi că exagerează privind realizările sale.
Candidatul C este timid, evită contactul vizual, nu este capabil să lucreze în echipă, nu se
adaptează uşor, nu a fost punctual.
Participanţii au concluzionat că nu l-ar angaja pe niciunul dintre aceştia. Cu toate astea,
dacă ar fi absolut necesar, l-ar angaja pe Candidatul B.
Pe candidatul A l-ar angaja pe un post entry level în vânzări, ca merchandiser sau în
promoţii.
Pe candidatul B l-ar angaja în departamentul de vânzări, având şi procent din realizări,
astfel încât să îl motiveze şi financiar.
Pe candidatul C l-ar angaja pe un post ce presupune munca la birou, cât mai puţin contact
cu publicul, la departamentul de facturare sau sortare a corespondenţei.
41
Pe toţi cei trei participanţi i-ar trimite la cursuri de comunicare eficientă.
Sentimentele care îi încearcă atunci când trebuie să meargă la un interviu sunt teamă,
emoţii.
Participanţii au formulat următoarele reguli pentru participarea la interviul de angajare:
să se documenteze privind postul şi compania angajatoare pentru a vedea dacă într-adevăr
îşi doresc să lucreze pe postul respectiv şi la acea companie;
să se îmbrace adecvat,
să nu mestece gumă;
să nu întrerupă angajatorul;
să pretenţii financiare realiste;
să fie punctuali;
să fie odihniţi când vin la interviu;
să arate interes privind postul respectiv.
5.8. Rezultate privind abilităţile de autocunoaştere, comunicare şi planificare a
carierei
În ceea ce priveşte schimbările produse în urma participării la programul de consiliere şi
orientare a carierei, observăm că fiecare dintre cele 3 obiective majore (de autocunoaştere, de
dezvoltare a competenţelor de comunicare, lucru în echipă, managementul conflictului, învăţarea
unor tehnici de planificare a propriei cariere), pe lângă cel de a cunoaşte varietatea de ocupaţii
pentru care pot opta la finalizarea studiilor au fost atinse, majoritatea participanţilor precizând că
şi-au îmbunătăţit aceste aspecte.
În urma rezultatelor obţinute privind îmbunătăţirea abilităţilor de autocunoaştere,
comunicare şi planificare a carierei, constatăm faptul că 95,45% dintre participanţi afirmă că şi-
au îmbunătăţit abilităţile de autocunoaştere în mare sau în foarte mare măsură, 83,4% dintre
participanţi afirmă că şi-au îmbunătăţit abilităţile de comunicare în mare sau în foarte mare
42
măsură şi 83% dintre participanţi sunt de părere că şi-au îmbunătăţit abilităţile de planificare a
carierei în mare sau foarte mare măsură. De aici constatăm faptul că prezentul experiment de
cercetare a constituit în mod deosebit un instrument util pentru autocunoaşterea participanţilor şi
mai puţin pentru comunicare şi planificare a carierei. Autocunoaşterea este foarte importantă
întrucât îi ajută pe participanţi să ştie mai bine care sunt puntele lor forte, ce slabiciuni au, ce
ocupaţii li s-ar potrivi mai bine, care sunt ancorele în funcţie de care îşi caută un loc de muncă şi
astfel pot lua o decizie realistă de carieră.
Raportat la variabila gen, observăm că participanţii de gen feminin consideră că şi-au
îmbunătăţit abilităţile de autocunoaştere într-o măsură mai mare decât participanţii de gen
masculin, 96,7%, respectiv 94,2% dintre aceştia sunt de acord în mare şi foarte mare măsură cu
acest fapt.
Majoritatea participanţilor, afirmă că şi-au îmbunătăţit abilităţile de autocunoaştere în
mare sau în foarte mare măsură, îndeosebi cei de la sport şi performanţă motrică (100%), faţă de
cei de la kinetoterapie (95,1%) şi educaţie fizică şi sport (91,7%).
Raportat la variabila gen, observăm că participanţii de gen feminin consideră că şi-au
îmbunătăţit abilităţile de comunicare într-o măsură mai mare decât participanţii de gen masculin,
90%, respectiv 76,8% dintre aceştia sunt de acord în mare şi foarte mare măsură cu acest fapt.
Majoritatea participanţilor, afirmă că şi-au îmbunătăţit abilităţile de comunicare în mare
sau în foarte mare măsură, îndeosebi cei de la kinetoterapie şi sport şi performanţă motrică
83,9%, faţă de cei de la educaţie fizică şi sport 80,6%.
Raportat la variabila gen, observăm că subiecţii de gen feminin consideră că şi-au
îmbunătăţit abilităţile de planificare a carierei într-o măsură mai mare decât cei de gen masculin,
85%, respectiv 76,8% dintre aceştia sunt de acord în mare şi foarte mare măsură cu acest fapt.
Majoritatea participanţilor, afirmă că şi-au îmbunătăţit abilităţile de planificare a carierei
în mare sau în foarte mare măsură, îndeosebi cei de la kinetoterapie (82%) faţă de cei de la
educaţie fizică şi sport (80,5%) şi sport şi performanţă motrică (77,5%).
43
CONCLUZII
Omogenitatea grupului de studenţi ne permite să îi încadrăm într-o categorie unitară.
Vârsta, interesele comune, statutul profesional asemănător al studenţilor ne determină să tratăm
colectiv participanţii la programul de consiliere şi orientare a carierei.
Având trăsături de personalitate comune, abilităţi, competenţe, valori şi interese comune,
ne determină să tratăm unitar participanţii la experimentul de cercetare.
În ceea ce priveşte limitele prezentei cercetări, rezultatele investigaţiei nu pot fi
generalizate la o populaţie mai mare, deoarece la experimentul de cercetare nu au participat şi
studenţi ai altor facultăţi de Educaţie Fizică şi Sport din tară, considerentul financiar fiind
principalul motiv al restrângeri aplicării programului de consiliere şi orientare a carierei doar la
studenţii Universităţii Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti.
O altă limită a prezentei cercetări este dată de faptul că participanţii şi-au autoadministrat
chestionarele având la dispoziţie un timp relativ redus pentru completarea acestora şi pentru
completarea rezultatelor. Acest fapt se observă îndeosebi la completarea Inventarului de Interese
Holland care conţine 120 de itemi structuraţi pe 6 categorii de interese şi chestionarul privind
Ancorele Carierei, care deşi are doar 40 de itemi, modalitatea de scorare a răspunsurilor este mai
complexă deoarece pentru fiecare dintre cele opt ancore, participanţii trebuie să calculeze un scor
parţial pe care apoi să îl împartă la cifra 5 pentru a obţine scorul final şi apoi să identifice
punctajele cele mai înalte pentru a vedea ancorele dominante.
De asemenea, există posibilitatea ca subiecţii să fi răspuns la întâmplare, să dea
răspunsuri neadevărate, preferând să opteze pentru variante de răspuns care să arate cum ar vrea
ei să fie, nu cum sunt ei în realitate. Unii participanţi au calculat eronat răspunsurile, acest fapt
fiind observat şi remediat ulterior de către consilier.
Iniţial, unele răspunsuri nu au fost clar înţelese, motiv pentru care participanţii au solicitat
lămuriri suplimentare.
44
La interviul de tip focus grup a existat riscul ca răspunsurile participanţilor să fie
contaminate, aceştia să îşi cenzureze comportamentul gândindu-se că persoanele alături de care
participă la interviul de grup le sunt cunoscute, aceştia fiind colegi de facultate ch iar daca s-a
evitat să participe studenţi din aceeaşi grupă.
O parte dintre studenţi au avut nevoie de una, două şedinţe de recuperare pentru a putea
finaliza programul de consiliere şi orientare a carierei. Acest lucru se poate datora şi faptului că o
parte dintre ei sunt sportivi de performanţă şi au scutiri de frecvenţă de 30, 50 sau 80%, aceştia
participând la competiţii, cantonamente, etc.
Informarea studenţilor privind potenţialii angajatori, ocupaţiile pe care aceştia le pot avea
la finalizarea studiilor universitare, sprijinul oferit acestora în procesul de autocunoaştere prin
metode de tip Analiza SWOT, Inventarul de Interese Holland, identificarea Ancorelor carierei,
suport în ceea ce priveşte îmbunătăţirea comunicării, sprijinul oferit în ceea ce priveşte
planificarea carierei, în luarea unei decizii realiste de carieră, dezbateri privind prezentarea la
interviu, elaborarea unui CV, branding personal constituie informaţii utile pentru participanţii la
programul de consiliere şi orientare a carierei, indiferent care va fi decizia de carieră pe care o
vor adopta, cea de cadru didactic sau orice altă ocupaţie pe care studenţii vor dori să o exercite.
Pe baza rezultatelor obţinute putem să ne facem o imagine mai precisă privind studenţii
celor două facultăţi ale Universităţii Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport, ce puncte au în
comun, dar şi care sunt aspectele care îi diferenţiază.
Portretul studenţilor de la Facultatea de Kinetoterapie:
- au o comunicare satisfăcătoare cu profesorii;
- Se declară mulţumiţi de relaţionarea cu prietenii, familia, cu colegii precizând că
au o comunicare foarte bună cu aceştia. Repondenţii de gen masculin sunt mai
mulţumiţi de comunicarea atât cu profesorii, cu colegii, cu familia şi cu prietenii
decât cei de gen feminin;
- consideră că ocupaţia de kinetoterapeut în centre medicale, de sănătate/ odihnă/
refacere este cea mai atractivă. La polul opus se află ocupaţia de consultant în
45
activităţi fizice în centre de asistenţă şi îngrijire persoane vârstnice, pe care o
percep ca fiind cea mai puţin interesantă;
- afirmă faptul că decizia alegerii facultăţii nu a fost influenţată de nimeni, aceasta
aparţinându-le în totalitate, de aici rezultând gradul înalt de independenţă a
acestora în luarea deciziilor importante. Primul factor care a influenţat subiecţii
într-o mai mare măsură este constituit de modelele de carieră;
- principalele motive ale alegerii carierei didactice sunt: plăcerea de a lucra cu
copiii, satisfacţii intelectuale, programul de lucru;
- sunt de părere că venitul salarial, indisciplina elevilor şi condiţiile improprii din
şcoli, baza materială precară sunt considerate aspecte majore care influenţează
negativ profesiunea didactică;
- au două coduri de interese dominante: investigativ- social- întreprinzător, urmat
de şi artistic- social- întreprinzător;
- studenţii de la Facultatea de Kinetoterapie au ca ancore dominante:
a) competenţa tehnico-funcţională: (sunt orientaţi spre carieră, le plac activităţi care
oferă oportunităţi pentru dezvoltare şi specializare şi care presupun participare; nu le
place să lucreze într-un domeniu care este foarte diferit de cel în care s-au
specializat);
b) ancora creativitate antreprenorială (sunt persoane care doresc să-şi iniţieze propria
afacere, le place să descopere ceva nou, să creeze, cărora le place să aibă putere,
cărora le plac provocările şi caută recunoaşterea meritelor din partea celorlalţi);
c) ancora stil de viaţă (le place să echilibreze cariera cu viaţa personală; este specifică
persoanelor cu carieră dublă care doresc beneficii şi recompense materiale
diversificate; preferă promovări după criterii multiple profesionale, în funcţie de
performanţe şi modalităţi multiple şi flexibile de recunoaştere);
d) participanţii de gen masculin de la kinetoterapie au ca ancoră dominantă
autonomia (apreciază lipsa constrângerilor de orice fel, le place să facă lucrurile aşa
46
cum doresc ei, în propriul ritm, şi nu conform standardelor stabilite de alţii. Aceştia în
general, nu vor lucra pentru mult timp în acelaşi domeniu şi nici nu vor păstra un loc
de muncă pe termen lung. Nu le place inflexibilitatea la locul de muncă şi nici să le
fie constrânsă nevoia de libertate. Nevoia de libertate este pentru ei chiar mai
importantă decât venitul salarial mai mare sau avansarea.)
e) subiecţii de gen feminin de la kinetoterapie au ca ancoră dominantă securitatea,
siguranţa (caută locuri de muncă sigure, cu contract pe termen nelimitat unde
sarcinile sunt clar trasate; preferă activităţi plătite constant, pe baza vechimii în
activitate, doresc recunoaştere pentru loialitate şi consecvenţa performanţei);
- Studenţii de la kinetoterapie sunt de părere că viitorul lor profesional ar putea consta
mai degrabă în deschiderea unei afaceri proprii. Pe ultimul loc în preferinţele
acestora este un loc de muncă prost plătit, dar sigur. De aici poate să reiasă ancora
provocare, participanţilor nefiindu-le teamă să se adapteze la situaţii noi dar şi faptul
că venitul salarial este un factor hotărâtor pentru viitorul profesional.
- acordă o importanţă deosebită următoarelor profesii: medic, cadru didactic,
avocat. La polul opus al clasamentului, se află profesii precum, jurnalist, contabil;
- pentru studenţii de la kinetoterapie, succesul în carieră constă în: voinţă,
perseverenţă, capacitatea de adaptare la situaţii noi, pregătirea pentru carieră;
- majoritatea studenţilor de la kinetoterapie îşi doresc în mică măsură o carieră
didactică;
- sunt de părere că rezistenţa la stres, lucrul în echipă şi îndeosebi disponibilitatea
pentru lucru cu program prelungit nu constituie factori care condiţionează
succesul în carieră. De aici am putea deduce disponibilitatea scăzută a acestora
pentru efectuarea orelor de lucru peste program şi prezenţa ancorei stil de viaţă.
Portretul studenţilor de la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport
47
- studenţii care au specializarea educaţie fizică şi sport sunt de părere că au o
comunicare bună cu profesorii. În ceea ce priveşte repondenţii de la sport şi
performanţă motrică, aceştia consideră că au o comunicare satisfăcătoare cu
cadrele didactice. Niciun student de la sport şi performanţă motrică nu
consideră că are o comunicare foarte bună cu cadrele didactice;
- se declară mulţumiţi de relaţionarea cu prietenii, familia, cu colegii precizând că
au o comunicare foarte bună cu aceştia. Constatăm că subiecţii de gen masculin
sunt mai mulţumiţi de comunicarea atât cu profesorii, cu colegii, cu familia şi cu
prietenii decât repondenţii de gen feminin.
- cea mai atractivă ocupaţie în opinia majorităţii studenţilor care au specializarea
educaţie fizică şi sport este cea de profesor de educaţie fizică în învăţământul
primar, gimnazial. Cea mai puţin atractivă este ocupaţia consultant organizare
standuri, târguri şi expoziţii (problematică sportivă şi performanţă umană,
activităţi fizice adaptate, sport în scop de agrement).
- pentru studenţii de la sport şi performanţă motrică, ocupaţia considerată ca fiind
cea mai interesantă este cea de antrenor personal. Ocupaţia de redactor sportiv
este privită ca fiind cea mai puţin atractivă ocupaţie;
- relatează faptul că decizia alegerii facultăţii nu a fost influenţată de nimeni,
aceasta aparţinându-le în totalitate, de aici rezultând gradul înalt de independenţă
a acestora în luarea deciziilor importante. Primul factor care a influenţat subiecţii
într-o mai mare măsură faţă de ceilalţi, este constituit de modelele de carieră pentru
cei de la sport şi performanţă motrică şi părinţii la cei de la educaţie fizică şi sport;
- principalele motive ale alegerii carierei didactice la studenţii de la educaţie fizică
şi sport sunt: plăcerea de a lucra cu copiii, programul de lucru, satisfacţii
intelectuale;
- principalele motive ale alegerii carierei didactice la studenţii de la sport şi
performanţă motrică sunt: programul de lucru, plăcerea de a lucra cu copiii,
admiraţia faţă de un model de carieră;
48
- consideră că venitul salarial, indisciplina elevilor şi condiţiile improprii din şcoli,
baza materială precară sunt considerate a fi unul dintre aspectele majore care
influenţează negativ profesiunea didactică;
- referindu-ne la studenţii care au specializarea educaţie fizică şi sport, observăm
că următoarele coduri de personalitate se regăsesc la aceştia în proporţie mai mare:
artistic- social- întreprinzător şi realist- social- întreprinzător;
- cu privire la studenţii de la sport şi performanţă motrică, observăm că aceştia au
unul dintre cele două coduri de personalitate: artistic- social- întreprinzător şi
social- întreprinzător- convenţional;
- Studenţii care au specializarea educaţie fizică şi sport au ca ancore dominante:
a) competenţa tehnico-funcţională (sunt orientaţi spre carieră, le plac activităţi care
oferă oportunităţi pentru dezvoltare şi specializare şi care presupun participare; nu le
place să lucreze într-un domeniu care este foarte diferit de cel în care s-au
specializat);
b) autonomie, independenţă (apreciază lipsa constrângerilor de orice fel, le place să
facă lucrurile aşa cum doresc ei, în propriul ritm, şi nu conform standardelor stabilite
de alţii. Aceştia în general, nu vor lucra pentru mult timp în acelaşi domeniu şi nici nu
vor păstra un loc de muncă pe termen lung. Nu le place inflexibilitatea la locul de
muncă şi nici să le fie constrânsă nevoia de libertate. Nevoia de libertate este pentru ei
chiar mai importantă decât venitul salarial mai mare sau avansarea.)
c) ancora creativitate antreprenorială este o ancoră dominantă pentru studenţii de la
educaţie fizică şi sport (sunt persoane care doresc să-şi iniţieze propria afacere, le
place să descopere ceva nou, să creeze, cărora le place să aibă putere, cărora le plac
provocările şi caută recunoaşterea meritelor din partea celorlalţi);
- ancora stil de viaţă (le place să echilibreze cariera cu viaţa personală; este specifică
persoanelor cu carieră dublă care doresc beneficii şi recompense materiale
diversificate; preferă promovări după criterii multiple profesionale, în funcţie de
performanţe şi modalităţi multiple şi flexibile de recunoaştere);
49
Cu privire la ierarhia ancorelor studenţilor de la sport şi performanţă motrică
au ca ancore dominante:
a) competenţa tehnico-funcţională: (sunt orientaţi spre carieră, le plac activităţi care
oferă oportunităţi pentru dezvoltare şi specializare şi care presupun participare; nu le
place să lucreze într-un domeniu care este foarte diferit de cel în care s-au specializat);
b) autonomie, independenţă (apreciază lipsa constrângerilor de orice fel, le place să
facă lucrurile aşa cum doresc ei, în propriul ritm, şi nu conform standardelor stabilite de
alţii. Aceştia în general, nu vor lucra pentru mult timp în acelaşi domeniu şi nici nu vor
păstra un loc de muncă pe termen lung. Nu le place inflexibilitatea la locul de muncă şi
nici să le fie constrânsă nevoia de libertate. Nevoia de libertate este pentru ei chiar mai
importantă decât venitul salarial mai mare sau avansarea.)
c) ancora creativitate antreprenorială este o ancoră dominantă pentru studenţii de
la educaţie fizică şi sport (sunt persoane care doresc să-şi iniţieze propria afacere, le place
să descopere ceva nou, să creeze, cărora le place să aibă putere, cărora le plac provocările
şi caută recunoaşterea meritelor din partea celorlalţi);
d) ancora securitate, siguranţă, este dominantă pentru participanţii de gen
feminin de la sport şi performanţă motrică (caută locuri de muncă sigure, cu contract
pe termen nelimitat unde sarcinile sunt clar trasate; preferă activităţi plătite constant, pe
baza vechimii în activitate, doresc recunoaştere pentru loialitate şi consecvenţa
performanţei)
e) ancora stil de viaţă este dominantă pentru participanţii de gen masculin de la
sport şi performanţă motrică (le place să echilibreze cariera cu viaţa personală; este
specifică persoanelor cu carieră dublă care doresc beneficii şi recompense materiale
diversificate; preferă promovări după criterii multiple profesionale, în funcţie de
performanţe şi modalităţi multiple şi flexibile de recunoaştere);
- cei mai mulţi dintre subiecţii nehotărâţi în ceea ce priveşte viitorul lor profesional
au specializarea educaţie fizică şi sport;
50
- viitorul profesional ar putea consta mai degrabă în deschiderea unei afaceri
proprii. Pe ultimul loc în preferinţele participanţilor este un loc de muncă prost
plătit, dar sigur;
- studenţii care au ca specializare educaţie fizică şi sport acordă o importanţă
deosebită următoarelor profesii: medic, cadru didactic, avocat. La polul opus al
clasamentului, se află profesii precum preot, economist;
- studenţii de la sport şi performanţă motrică acordă o importanţă deosebită
următoarelor profesii: medic, cadru didactic, actor. La polul opus al clasamentului,
se află profesii precum ofiţer, preot;
- majoritatea participanţilor de la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport consideră că
rezistenţa la stres, lucrul în echipă şi îndeosebi disponibilitatea pentru lucru cu
program prelungit nu constituie factori care condiţionează succesul în carieră. De
aici am putea deduce disponibilitatea scăzută a acestora pentru efectuarea orelor de
lucru peste program şi prezenţa ancorei stil de viaţă;
- opinia studenţilor de la educaţie fizică şi sport privind alegerea unei cariere
didactice este stabilă. Astfel, participanţii care la începutul experimentului afirmau
că nu îşi doresc o carieră didactică, sau îşi doresc în mică măsură o carieră
didactică, şi-au menţinut această afirmaţie şi după finalizarea experimentului de
cercetare. Un singur repondent şi-a schimbat opinia.
- studenţii de la educaţie fizică şi sport îşi doresc în mare măsură o carieră
didactică;
- studenţii de la sport şi performanţă motrică îşi doresc în mică măsură o carieră
didactică.
- pentru subiecţii de la educaţie fizică şi sport, succesul în carieră constă în:
pregătirea pentru carieră, voinţă, perseverenţă, venit salarial motivant;
- pentru subiecţii de la sport şi performanţă motrică, succesul în carieră constă în:
pregătirea pentru carieră, voinţă, perseverenţă, adaptare la situaţii noi.
51
A fost creat un blog cu teme care abordează în mod deosebit cariera. Acest blog este
adresat tuturor tinerilor care se confruntă cu luarea deciziei de carieră, care vor să se pregătească
pentru un interviu de angajare, care vor să-şi imbunătăţească abilităţile de autocunoaştere,
comunicare, lucru în echipă, planificarea carierei. Adresa blogului este următoarea:
http://anavasiliu85.wordpress.com
În ceea ce priveşte instrumentele care au fost create şi aplicate în cadrul prezentei
cercetări, acestea pot fi îmbunătăţite şi testate în cercetări ulterioare. Adaptate, instrumentele
aplicate pot fi utilizate pentru a analiza şi alte categorii de subiecţi în ceea ce priveşte orientarea
în carieră.
Recomandăm elaborarea unei strategii eficiente de observare a traiectoriei profesionale a
celor care au absolvit studiile universitare.
Fiind prima teză de doctorat care abordează aspecte privind consilierea şi orientarea
carierei studenţilor din domeniile Educaţie fizică şi sport şi Kinetoterapie, aceasta poate constitui
un punct de plecare în realizarea unor cercetări viitoare pe această temă. De asemenea, limitele
prezentei cercetări pot constitui puncte de la care pot porni viitoare cercetări pe tema consilierii
şi orientării carierei studenţilor.
Bibliografie:
1. Adams, G.R., Berzonsky, M.D. (coord.) (2009), Psihologia adolescenţei. Manualul
Blackwell, Iaşi: Editura Polirom;
2. Alexandrescu, I. (1991), Personalitate şi vocaţie, Iaşi: Editura Junimea;
3. Amundson, N. (2003), Active engagement: Enhancing the career counselling process
(2nd ed.), Richmond, BC: Ergon Communications;
4. Arch, E. C. (1997), Differential responses of females and males to evaluative stress:
anxiety, self-esteem, efficacy, and willingness to participate, In Schwarzer, R. Van der
Ploeg H.M., C. D. Spielberger (eds.). Advances in Test Anxiety Research (Vol. 5), Lisse,
The Netherlands: Swets & Zeitlinger;
52
5. Archer, S.L. (1994), Interventions for adolescent identity development , Thousand Oaks,
CA: Sage;
6. Arnett, J.J. (2000), Emerging adulthood. A theory of development from the late teens
through the twenties, American Psychologist;
7. Arthur, M., Inkson, K., Pringle, J. (1999), The new careers: Individual action and
economic change, London: Sage;
8. Baker, H. E. (2002), Reducing adolescent career indecision: The ASVAB Career
Exploration Program, Career Development Quaterly;
9. Bandura, A. (et al) (2001), Self-efficacy beliefs as shapers of children’s aspiration and
career trajectories, Child Development;
10. Baron, R.M., Kenny, D.A. (1986), The moderator-mediator variable distinction in social
psychological research: conceptual, strategic, and statistical Considerations, Journal of
Personality and Social Psychology;
11. Bateson, M.C. (2000), Full circles: Overlapping lives, Toronto: Random House;
12. Băban, A. (2009), Consiliere educaţională. Ghid metodologic pentru orele de dirigenţie
şi consiliere, Cluj: Asociaţia de ştiinţe cognitive din România;
13. Bedell, J., R., Lenox, S. (1996), Handbook for communication and problem solving skills
training, New York: Wiley & Sons, Inc;
14. Benet-Martinez, V., John, O. E. (1998), Los Cinco Grandes Across Cultures and Ethnic
Groups: Multitrait Multimethod Analyses of the Big Five in Spanish and English , Journal
of Personality and Social Psychology, Vol. 75, No. 3;
15. Betz, N. E.,Voyten, K.K. (1997), Efficacy and outcome expectations influence career
exploration and decidedness, The Career Development Quarterly, 46;
16. Blustein, D. L. (et al). (1995), Attachment theory and career development: Current
status and future directions, The Counseling Psychologist, 23;
17. Blustein, D. L., (et al). (1991), Contributions of psychological separation and parental
attachment to the career development process, Journal of Counseling Psychology, 38;
18. Blustein, D. L. (1997), A context- rich perspective of career exploration across life roles,
The Career Development Quarterly, 45;
53
19. Blustein, D. L. (1997), The role of work in adolescent development , Career Development
Quarterly, 45;
20. Blustein, D. L. (2006), The psychology of working: A new perspective for career
development, counseling,and public policy, Mahwah, NJ: Lawrence Erlbaum;
21. Blustein, D. L. (2008), The Role of Work in Psychological Health and Well- Being. A
Conceptual, Historical, and Public Policy Perspective, American Psychologist, Vol. 63,
No. 4;
22. Boboc, I., (2001), Consiliere profesională, Bucureşti: Editura Ecologică;
23. Bocoş, M., Gavra, R., Marcu, S.D., (2008), Comunicarea şi managementul conflictului,
Bucureşti: Editura Paralela 45;
24. Bogathy, Z. (2004), Manual de psihologia muncii şi organizaţională, Iaşi: Editura
Polirom;
25. Brooks, L. (et al) (1995), The relation of career- related work or internship experiences
to the career development of college seniors, Journal of Vocational Behavior, 46;
26. Brott, P.E. (2001), The storied approach: A postmodern perspective for career
counseling, Career Development Quarterly, 49;
27. Brown, D., Brooks, L. (1990), Introduction to career development, In D. Brown, Brooks,
L. (eds.), Career choice and development: Applying contemporary theories to practice.
2nd ed., San Francisco, CA: Jossey-Bass;
28. Brown, D. (1996), Brown’s values-based, holistic model of career and life- role choices
and satisfaction. In D. Brown, L. Brooks and Associates, Career choice and
development, 3, San Francisco: Jossey-Bass;
29. Brown, S. D., Ryan Krane, N. E. (2000), Four (or five) sessions and a cloud of dust: Old
assumptions and new observations about career counseling. In Brown, S. D.; Lent, R. W.
(Eds.), Handbook of counseling psychology (3rd ed.). New York: Wiley;
30. Brown, D. (2002), The role of work and cultural values in occupational choice,
satisfaction, and success: a theoretical statement , Journal of Counseling and
Development, 80;
31. Brown, S. D. Lent, R. W. (2005), Career development and counseling: Putting theory
and research to work, Hoboken, NJ: John Wiley;
54
32. Bunescu, Gh., Alecu, G., Badea, D. (1997), Educaţia părinţilor – strategii şi programe,
Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică;
33. Caluschi, M. (2001), Probleme de psihologie social, Iaşi: Editura Cantes;
34. Campbell, C., Ungar, M. (2004), Constructing a life that works: Part 1, blending
postmodern family therapy and career counseling, The Career Development Quarterly,
53.1;
35. Campbell, C., Ungar, M. (2004), Constructing a life that works: Part 2, An approach to
practice, The Career Development Quarterly, 53;
36. Carcea, I.M., Voicu, M., (1997). Pregătirea carierei profesionale. O abordare creativă,
Iaşi: Editura Performantica;
37. Carver, C. S., Scheier, M. F., Weintraunb, J. K. (1989), Assessing coping strategies; a
theoretically based approach, Journal of Personality and Social Psychology;
38. Cauc, I., Chelcea, S., Mărginean, I. (1998), Cercetarea sociologică. Metode şi tehnici.
Deva: Editura Destin;
39. Centrul de consiliere şi orientare în carieră.
http://www.unefs.ro/index.php?l=RO&mp=10&m=35&p=66, accesat la data 05.02.2012
40. Chelcea, S. (2004), Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative şi calitative.
Bucureşti: Editura Economică;
41. Chelcea, S. (2004), Iniţiere în cercetarea sociologică. Bucureşti: Editura Comunicare;
42. Chiru, M (et al) (2006), Analiza nevoilor de consiliere pe toata durata vieţii, Cercetare
ISE, Bucureşti: Departamentul de Consiliere şi Învăţare Permanentă;
43. Chiru, M. (et al) (2003), Folosirea tehnologiilor informaţiei şi comunicării în consiliere,
competenţele şi formarea practicienilor. Bucureşti: Editura AFIR;
http://www.ictskills.org/rumeno/map.htm
44. Christensen, T.K., Johnston, J.A. (2009), Incorporating the Narrative in Career
Planning, Journal of Career Development, 2003, 29;
45. Ciocu, C. (1998), Interacţiunea părinţi-copii, Bucureşti: Editura Amaltea;
46. Ciolcă, C., Vasiliu, A.M. (2013), Advantages and disadvantages of continuous training
for Athletes in e-learning system, The 9th International Scientific Conference eLearning
and Software for Education eLSE;
55
47. Ciolcă, C., Vasiliu, A.M. (2011), Professional development objectives among teachers
of physical education and sports, Bucureşti: Editura Discobolul, ISSN 2065-1600;
48. Ciolcă, C., Vasiliu, A.M. (2010), Holland’s Inventory of Interests- Useful Tool for
Making a Career Decision, Congres Internaţional de Educaţie Fizică, Sport şi
Kinetoterapie UNEFS;
49. Ciolcă, C., Stoicescu, M., Vasiliu, A.M., (2010), The UNEFS Students’ Satisfaction
Level in Choosing Teaching Career, Sesiune Internațională de Comunicări Științifice
“Trends of University Sport and Human Motricity Resources for a Changing World”,
Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport, Bucureşti;
50. Ciolcă, C., Bejan, R., Vasiliu, A.M., Stoicescu, M. (2009), Managementul Timpului de
Formare la Studenții Academiei Naționale de Educație Fizică și Sport , Conferința
Internațională de Comunicări Științifice “Perspectives in Sport for All”, organizată de
Universitatea George Barițiu din Brașov;
51. Ciolcă, C., Vasiliu A.M, Stoicescu, M. (2009), Le Profil des Activites de Tous les Jours
pour les Lyceens, Conferința Internațională de Comunicări Științifice Creativitate și
Inovare în Științele Motricității, ANEFS, București;
52. Ciolcă, C., Vasiliu A.M, Stoicescu, M. (2009), La Gestion du Temps pour la Formation
Professionelle aux Etudiants de L’Academie Nationale D’Education Physique et Sport
et de la Faculte de Psychologie et Sciences de L’Education, Conferința Internațională de
Comunicări Științifice Creativitate și Inovare în Științele Motricității, ANEFS,
București;
53. Code, M.N. (et al) (2006), Adolescents’ perceptions of career concern: Student
discouragement in career development. Canadian Journal of Counselling, 40(3);
54. Cochran, L. (1997), Career counselling: A narrative approach, Thousand Oaks, CA:
Sage Publications;
55. Code, M.N. (et al) (2006), Adolescents’ perceptions of career concern: Student
discouragement in career development, Canadian Journal of Counselling, 40(3);
56. Cohen, J. (1992), A power primer, Psychological Bulletin, 112 (1);
57. Collin, A., Watts, A.G. (1996), The death and transfiguration of career – and of career
guidance, British Journal of Guidance and Counselling, 24;
56
58. Comşa, M., Enache, L., Hăhăianu, L. (2000), Consilier în managementul resurselor
umane, Bucureşti: Grup de Editură şi Consultanţă în Afaceri Rentrop Straton;
59. Consilierea şi orientarea în carieră, Ghid pentru studenţi şi absolvenţi, (2008),
Bucureşti: Universitatea Politehnica din Bucureşti: Centrul de Consiliere şi Orientare în
Carieră;
60. Cornescu, V., Bonciu, C. (1999), Managementul resurselor umane, Bucureşti: Editura
Trei;
61. Coopersmith, S. (1984), Inventaire d’estime de soi, Manuel. Paris: Édition du Centre de
Psychologie Appliquée;
62. Cosmovici, A., Iacob, L. (1999), Psihologie şcolară, Iaşi: Editura Polirom;
63. Cosmovici, A. (1998), Psihologia scolară, Iaşi: Editura Polirom;
64. Costa, P. T., McCrae, R. R. (1992), Revised NEO Personality Inventory (NEO PI-RTM)
and NEO Five-Factor Inventory (NEO-FFI). Professional Manual. Odessa, Florida:
Psychological Assessment Resources, Inc;
65. Costa, P.T. Jr.,Terracciano, A., McCrae, R.R. (2001), Gender differences in personality
traits across cultures. Robust and surprising findings. Journal of Personality and Social
Psychology, 81 (2);
66. Crăciun, A. (1998), Stima de sine –vector al schimbărilor adaptative. În Anuarul
Universităţii Petre Andrei, Iaşi: Fundaţia Academică, Petre Andrei;
67. Creţu, C. (1997), Psihopedagogia succesului, Iaşi: Editura Polirom;
68. Cristea, S. (2004), Studii de pedagogie generală, Bucureşti: Editura didactică şi
pedagogică;
69. Cristea, S. (1998), Dicţionar de termeni pedagogici, Editura Didactică şi Pedagogică;
70. Dariescu, C., Dariescu, N. (2010), Roumania an alternative to the State Organized
Courts in Solving Family Matter, Jurnalul de Studii Juridice, Year V. No 3-4;
71. Dawis, R. V., Lofquist, L. (1994), A psychological theory of work adjustment ,
Minneapolis: University of Minnesota;
72. Dima, A. M. (2009), Rolul Centrelor de Consiliere şi Orientare în Carieră în
Dimensiunea Socială a Procesului Bologna, Institutul de Ştiinte ale Educatiei, Bucureşti:
Editura Afir;
73. Dimitriu-Tirion, E. (2005), Consiliere educaţională, Iaşi: Institutul European;
57
74. Dincă, M. (2003), Metode de cercetare în psihologie, Bucureşti: Editura Universităţii
Independente Titu Maiorescu;
75. Domino, G., Domino, M. L. (2006), Psychological Testing. An Introduction (2nd
edition), Cambridge: Cambridge University Press;
76. Dryden, W. (1993), Key issues for counselling in action, Sage Publications;
77. Duarte, M.E., Rossier, J. (2008), Testing and assessment in an international context:
Crossand multi -cultural issues, In Athanasou, J.; Van Esbroeck, R. (eds.), International
handbook of career guidance, Dordrecht: Springer Science;
78. Dumitru, I.Al. (2008), Consiliere psihopedagogică. Baze teoretice şi sugestii practice,
Iaşi: Editura Polirom;
79. Egan, G. (1990) The Skilled Helper (4th ed), Pacific Grove, CA: Brooks/Cole;
80. Eliade, S. (2000), ABC-ul consilierii, Turda: Editura Hiperborea;
81. Enriques R.M.J. (2007) Career development and management in 21st century adults:
readings towards harmonization of global and individual levels, Electronic Journal of
Research in Educational Psychology, 5(1);
82. Erdei I., (2007), Consilierea carierei- suport de curs;
83. Ertelt, B.J. , Ruppert, J.J. (2009) Heuristics: A way out of the decision-making maze in
career guidance, Revista de pedagogie, 1-3;
84. Esbroeck, R.V. (2001), Teorii ale dezvoltării carierei, Bucureşti: Institutul de Ştiinţe
Pedagogice;
85. Felsman, D.E., Blustein, D.L. (1999), The role of peer relatedness in late adolescent
career development, Journal of Vocational Behavior, 54;
86. Fouad, N. A., Bynner, J. (2008), Work transitions, American Psychologist, 63;
87. Gardner, H. (2006), Inteligenţe multiple – Noi orizonturi, Bucureşti: Editura Sigma;
88. Garg, R., Kauppi, C., Lewko, J., Urajnik, D. (2002), A structural model of
a. educational aspirations, Journal of Career Development, 29;
89. Germeijs, V; De Boeck, P. (2003), Career indecision: Three factors from
a. decision theory. Journal of Vocational Behavior, 62;
90. Giddens, A. (1991), Modernity and self- identity. Self and society in the late modern age,
Cambridge, UK: Polity Press;
58
91. Golu, M. (2000). Fundamentele psihologiei, Bucureşti: Editura Fundaţiei România de
Mâine;
92. Gottfredson, L.S. (1996), Gottfredson’s Theory of Circumscription and Compromise, In:
D. Brown and L. Brooks (eds.), In: Career Choice and Development, San Francisco:
Jossey-Bass;
93. Gootman, M. E. (2001), The carring teacher's guide to discipline. Helping young
students learn self-control, responsability, and respect, Corwin Press Inc., CA;
94. Grigoras, M., Soldănescu, P. (2001), Consilierea şi orientarea în alegerea carierei ,
Brăila: Editura Danubius;
95. Grotevant, H.D., Cooper, C.R. (1988), The role of family experience in career
exploration. In Baltes, P.B. , Featherman, D.L., Lerner, R.M. (eds.), Life span
development and behavior, Vol. 8. Hillsdale, NJ: Erlbaum;
96. Guay, F. (et al). (2003), Predicting career indecision: A self-determination theory
perspective, Journal of Counseling Psychology, 50 (2);
97. Gysbers, N.C., Henderson, P. (1994), Developing and managing your school guidance
program (2nd ed.), Alexandria, VA: American Counseling Association;
98. Habermas, T. (et al), (2009), The development of the temporal macrostructure of life
narratives across adolescence: Beginnings, linear narrative form, and endings, Journal
of Personality, 77(2);
99. Habermas, T., Silveira, C. (2008), The Development of Global Coherence in Life
Narratives across Adolescence: Temporal, Causal and Thematic Aspects, Developmental
Psychology, 44;
100. Hansen, S.L. (1997), Integrative life planning: Critical tasks for career
development and changing life patterns, San Francisco: Jossey-Bass;
101. Hargrove, B.K., Creagh, M.G., Burgess, B.L. (2002), Family interaction patterns
as predictors of vocational identity and career decision-making self-efficacy, Journal of
Vocational Behavior, 61;
102. Hartung, P. şi Blustein, D.L. (2002), Reason, intuition, and social justice:
Elaborating on Parson’s career decision-making model, Journal of Counseling and
Development, 80;
59
103. Havârneanu, E.C. (2002), Resurse umane şi strategii de consultanţă, Iaşi: Editura
Erota;
104. Havârneanu, E.C. (2000), Cunoaşterea psihologică a persoanei , Iaşi: Editura
Polirom;
105. Heppner, M.J., şi Heppner, P.P. (2003), Identifying process variables in career
counseling: A research agenda, Journal of Vocational Behavior, 62;
106. Hewson, D. (1991), From laboratory to therapy room: Prediction questions for
reconstructing the "new-old" story, Dulwich Centre Newsletter, 3;
107. Hyde, J.S. (2005), The gender similarities hypothesis. American Psychologist, 60
(6);
108. Holland, J.L., Powell, A., Fritzsche, B. (1994), SDS professional user’s guide,
Odessa, FL: Psychological Assessment Resources Inc;
109. Holland, J.L. (1992), Making Vocational Choice. A Theory of Vocational
Personalities and Work Environments, ed. a II-a, Odessa, Fl.: Psychological Assessment
Resources;
110. Holland, J. (1973), Making vocational choices: A theory of careers, New York:
Prentice-Hall;
111. Howitt, D., Cramer, D. (2006), Introducere în SPSS pentru psihologie, Iaşi:
Editura Polirom;
112. Hujer, R. (1993), A framework for career counseling, Journal of Career
Development, 19;
113. Ionescu, M. (2003), Instrucţie şi educaţie – paradigme, strategii, orientări,
modele, Cluj-Napoca, Editura Garamond;
114. Ivey, A.E. (et al) (1999), Abilităţile consilierului– abordare din perspectiva
microconsilierii, Cluj-Napoca: Editura Riso Print;
115. Isaacson, L.E., Brown, D. (2000), Career information, career counseling, and
career development, Needham Heights, MA: Allyn & Bacon;
116. Ivey, A.E. (1994), Intentional interviewing in counseling, 3rd ed. Pacific Grove,
CA: Brooks/Cole;
117. Janda, L. (2003), Teste pentru alegerea carierei, Bucureşti: Editura Business
Tech;
60
118. Jansen, J. (2007), Managementul carierei, Iaşi: Editura Polirom;
119. Jepsen, D.A. (1990), Developmental career counseling, In B.Walsh & S.H.
Osipow (Eds.) Carrer counseling: Contemporary Topics in vocation psychology; New
Jersey: Lawrence Erlbaum Associates;
120. Jigău, M. (2007), Consilierea carierei. Compendiu de metode şi tehnici .
Bucureşti: Editura Sigma;
121. Jigău, M. (coord.), (2004), Codul etic în consiliere. Standarde de calitate în
consiliere, Bucureşti: Editura Afir;
122. Jigău, M., Chiru, (2004), M. Consilierea la distanţă- manual, Bucureşti: Editura
Afir;
123. Jigău, M. (coord.) (2003), Consilierea carierei adulţilor, Bucureşti: Editura Afir;
124. Jigău, M. (2001), Consilierea carierei. Bucureşti: Editura Afir;
125. Jigău, M. (coord), 2001, Consiliere şi Orientare. Ghid metodologic, Bucureşti,
CNC;
126. Keller, B.K., Whiston, S.C. (2008), The Role of Parental Influences on Young
Adolescents' Career Development, Journal of Career Assessment,16;
127. Klein, M. (1997), Introducere în orientarea în carieră, Bucureşti: Institutul pentru
Ştiinţele Educaţiei;
128. Klein, K.L., Weiner, Y. (1977), Interest congruence as a moderator of the
Relationship between job tenure and job satisfaction and mental health, Journal of
Vocational Behavior, 10;
129. Kline, P. (1994), Choisir le méileure test. În Beech, J.R. şi Harding, L. (coord.).
Tests, mode d’emploi. Guide de psychométrie (traducere din limba engleză). Paris:
Éditions du Centre de Psychologie Appliquée;
130. Koivisto, P. (2010), Preparing for working life: Effects of group counseling on
adolescents’career development and mental health, People and work research reports 92,
Finnish Institute of Occupational Health, Helsinki Finland, https://www.jyx.jyu.fi,
accesat la data de 12.04.2013;
61
131. Krahn, H. (1996), School- Work Transitions: Changing Patterns and Research
Needs, Edmonton: Prepared for Applied Research Branch, Human Resources
Development Canada;
132. Krumboltz, J.D., Mitchell, A.M., Jones, G.B. (1976), A Social Learning Theory of
Career Selection in The Counselling Psychologist , 6;
133. Labăr, A.V. (2008), SPSS pentru ştiinţele educaţiei, Iaşi: Editura Polirom;
134. Langdon, K. (2006), Cele mai reuşite 100 de idei pentru carieră. Bucureşti:
Meteor Press;
135. Lapan, R.T. (2004), Career Development across the K-16 years: Bridging the
present tosatisfying and successful futuresin adulthood, Alexandria, VA: American
Counseling Association, în Brown, S. D., Lent, R. W. (Eds.) (2005), Career development
and counseling: Putting theory and research to work. New York: Wiley;
136. Laroche, M. (et al) (2008), Consiliere permanentă,. Analiza nevoilor de consiliere
pe toată durata vieţii, Bucureşti: Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei,
http://euroguidance.ise.ro:80/Informare/Sistemuldeconsiliere/tabid/255/Default.aspx,
accesat la data 23.05.2011
137. Larson, L.M., Majors, M.S. (1998), Applications of the Coping With Career
Indecision Instrument With Adolescents, Journal of Career Assessment; 6;
138. Lee, H., Hughey, K.F. (2001), The relationship of psychological separation and
parental attachment to the career maturity of college freshmen from intact families ,
Journal of Career Development, 27;
139. Lemeni, G., Miclea, M. (2004), Consiliere şi orientare. Ghid de educaţie pentru
carieră. Cluj-Napoca: Editura Ascr;
140. Lent, R. W., Brown, S. D., Hackett, G. (1995), Toward a unifying social cognitive
theory of career and academic interest, choice, and performance, Journal of Vocational
Behavior, 45;
141. Lent, R.W., Brown, S. D. (2006), On Conceptualizing and Assessing Social
Cognitive Constructs in Career Research: A Measurement Guide. Journal of Career
Assessment; 14;
142. Lent, R.W., Brown, S.D., Hackett, G. (2000), Contextual supports and barriers to
career choice: A social cognitive analysis, Journal of Counseling Psychology, 47;
62
143. Lent, R.W., Hackett, G., Brown, S. D. (1999), A social cognitive view of school -
towork transition, The Career Development Quarterly, 47;
144. Leong, F.T.L. (1995), Career developmentof Asian American: a research area in
need of a good theory, In F.T.L. Leong (ed) Career development and vocational behavior
of racial and ethnic minorities, Lawrence Erlbaum Associates, Inc;
145. Leung, A. (2008), The Big Five Career, în Athanasou, J.A.; Van Esbroeck R.
(Eds.) International Handbook of Career Guidance, Springer Science - Business Media
B.V.;
146. Lewin, K. (1951), Defining the "field at a given time", In D. Cartwright (Ed.),
Field theory in social science, New York: Harper;
147. Lindley, L.D. (2005), Perceived Barriers to Career Development in the Context of
Social Cognitive Career Theory. Journal of Career Assessment; 13;
148. Lopez, S.J., Snyder, C.R. (Eds.) (2003), Positive psychological assessment: A
handbook of models and measures. Washington, D. C.: American Psychological
Association;
149. Lynch, R. K., Maki, D. (1981), Searching for structure: A trait-factor approach to
vocational rehabilitation, Vocational Guidance Quarterly, 30;
150. Macra Oşorhean M., Purdea D. (2006), Motivare, cariere, recompense. Cluj-
Napoca: Editura Dacia;
151. Markus, H., Nurius, P. (1986), Possible Selves, American Psychologist, 41;
152. Martz, E. (2001), Expressing counselor Empathy through the possible use of self.
Journal of Employment Counseling, 38;
153. Martin, J, Sugarman, J. (1997), The Social- Cognitive Construction of
Psychotherapeutic Change: Bridging Social Constructionism and Cognitive
a. Constructivism, Review of General Psychology, 4;
154. Mau,W.C. (2003), Factors that influence persistence in science and engineering
career aspirations, Career Development Quarterly, 51;
155. Mau, W.C., Bikos, L.H. (2000), Educational and vocational aspirations of
minority and female students: a longitudinal study, Journal of Counseling and
Development, 78;
63
156. McAdams, D.P. (2001), The psychology of life stories, Review of General
Psychology, 5(2);
157. McI lveen, P., Patton, W. (2007), Narrative career counselling: theory and
exemplars of practice. Australian Psychologist, 42 (3);
158. Miclea, M., Lemeni, G. (coord.), (2010), Consiliere şi orientare. Ghid de educaţie
pentru carieră, (ediţia a doua revizuită), Cluj-Napoca: Editura ASCR;
159. Mitchell, K.E., Levin, A.S., Krumboltz, J.D. (1999), Planned happenstance:
constructing unexpected career opportunities, in Journal of Counseling and
Development, 77;
160. Mitchell, L.K., Krumbolt, J.D. (1996), Krumboltz’s Learning Theory of Career
Choice and Counseling in Brown, D., Brooks, L. & Associates (eds) (3rd edition) Career
Choice and Development San Francisco, California: Jossey Bass;
161. Mitchell, L. K., Krumboltz, J. D. (1990), Social learning approach to career
decision-making: Krumboltz's theory, In: Brown D., Brooks L. (Eds), Career choice and
development: applying contemporary theories to practice, San Francisco: Jossey-Bass;
162. Mitrofan, N. (2009), Testarea psihologică. Aspecte teoretice şi practice, Iaşi:
Editura Polirom;
163. Mitrofan, I. (coord.) (2003), Cursa cu obstacole a dezvoltării umane, Iași: Editura
Polirom;
164. Mois, A., Plosca, M. (2001), Consiliere privind cariera. Cluj-Napoca: Editura
Dacia;
165. Moise, I. (2010), Cariera didactică între motivaţie şi performanţă, Bucureşti:
Editura Sfântul Ierarh Nicolae;
166. Muro, J.J., Kottman, T. (1995), Guidance and Counseling in the Elementary and
Middle Schools, Ed. Brown & Benchmark Inc;
167. National Career Development Association http://www.ncda.org/EthicalStandards
accesat la data de 7.03.2013;
168. Negovan, V. (2004), Psihologia carierei, Bucureşti: Editura Studentească;
169. Negovan, V. (2003), Psihologia carierei: perspective şi direcţii de abordare,
Revista de psihologie organizaţională, vol III, nr. 1-2/2003;
170. Nelson-Jones, R. (2009), Manual de consiliere, Bucureşti: Editura Trei;
64
171. Niemeyer, G.J., Niemeyer, R.A. (1993), Defining the boundaries of constructivist
assessment, In G.J. Niemeyer (Ed.), Constructivist assessment: A casebook, Newbury
Park, CA: Sage;
172. Ochs, E., Capps, L. (1996), Narrating the self. Annual Review of Anthropology,
25;
173. OECD, (1998), Getting started, settling in: The transition from education to the
labor market, Employment Outlook, 60;
174. Okishi, R.W. (1987), The genogram as a tool in career counseling. Journal of
Counseling and Development, 66;
175. Oliver L.W, Spokane A.R. (1988), Career intervention outcome: What
contributes to client gain?, Journal of Counselling Psychology, 35;
176. Oniga, D. (2013), Capitala are 1500 şomeri cu studii superioare,
http://profesiionline.zf.ro/articole/3186901/Capitala-are-1-500-de-someri-cu-studii-
superioare.html, accesat la data 10.09.2013
177. Osipow, S. (1983), Theories of career development (3rd ed.), Englewood Cliffs,
NJ: Prentice-Hall;
178. Oyserman, D., Bybee, D., Terry, K. (2006), Possible selves and academic
outcomes: How and when possible selves impel action, Journal of Personality and Social
Psychology, 91;
179. Paloş, R., Sava, S. Ungureanu, D. (coord.) (2007), Educaţia adulţilor. Baze
teoretice şi repere practice, Iaşi: Editura Polirom;
180. Parkinson, M. (2002), Ghidul carierei, Bucureşti: Editura All Beck;
181. Paszkowska-Rogacz, A. (2008), Copilul meu îşi alege o carieră. Proiect în
parteneriat: “Părinţii ca facilitatori în alegerea traseului profesional pentru copiii lor.
Program de pregătire a consilierilor şcolari bazat pe cooperarea cu părinţii.” (Proiect Pilot
Leonardo da Vinci);
182. Patton, W.A., McMahon, M.L. (2006), The Systems Theory Framework Of
Career Development And Counseling: Connecting Theory And Practice, International
Journal for the Advancement of Counselling 28(2);
65
183. Patton, W. (2005), A postmodern approach to career education: what does it
look like?, Perspectives in Education, 23;
184. Patton, W., McMahon, M. (1999), Career development and systems theory: A
new relationship, Pacific Grove, CA: Brooks/Cole;
185. Păun, E., Potolea, D. (2002), Pedagogie – Fundamentări teoretice şi demersuri
aplicative, Iaşi: Editura Polirom;
186. Peavy, R.V. (2001), New visions for counselling in the 21st century.
Sociodynamic counseling, Australian Journal of Career Development, 10;
187. Peavy, V. (1998), Life-space exploration and description, In R. V. Peavy (Ed.),
Sociodynamic counselling: A constructivist perspective;
188. Peavy, R.V. (1995), Constructivist career counseling, Eric Digest, ED401504.
ERIC Clearinghouse on Counseling and Student Services Greensboro NC;
189. Penick, N.I., Jepsen, D. A. (1992), Family functioning and adolescent career
development, Career Development Quarterly, 40;
190. Perreault, H.M. (1997), Gândire pozitivă pentru adolescenţi, Bucureşti: Editura
Teora;
191. Peterson, G.W. (et al), (1996), A cognitive information processing approach to
career problem solving and decision making. In D. Brown, L. Brooks & Associates
(Eds.), Career choice and development (3rd ed.). San Francisco: JosseyBass;
192. Pico, B. (2001), Gender Differences and Similarities in Adolescent’s Ways of
Coping, Psychological Record;
193. Pitz, G. F., Harren, V.A. (1980), An analysis of career decision making from the
point of view of information processingand decision theory, Journal of Vocational
Behavior, 16;
194. Popa, M. (2008), Statistică pentru psihologie. Teorie şi aplicaţii SPSS, Iaşi:
Editura Polirom;
195. Quintini, G., Martin, J.P., Martin, S. (2007), The changing nature of school to
work transition in OECD countries, Discussion Paper No.2582. Bonn: The Institute for
the Study of Labor;
196. Radu, I. (et al) (1991), Introducere în psihologia contemporană, Cluj-Napoca,
Editura Sincron;
66
197. Reardon, R.C., (et al) (2000), Career development and planning: A
comprehensive approach, Pacific Grove, CA: Wadsworth - Brooks/Cole;
198. Reid, H.L. (2006), Usefulness and truthfulness: Outlining the limitations and
upholding the benefits of constructivist approaches to career counseling , In M.
McMahon, W. Patton (Eds.), Career counselling: Constructivist approaches, London:
Routledge;
199. Roco, M. (2001), Creativitate şi inteligenţă emoţională, Iaşi: Editura Polirom;
200. Roe, A., Seligman, M. (1964), The origin of interests. The APGA inquiry series,
No.1, Washington, D. C., American Personnel and Guidance Association;
201. Rottinghaus, P.J. (et al) (2007), Thirty- year stability and predictive validity of
vocational interests, Journal of Career Assessment, 15;
202. Ryan, R.M., Deci, E.L. (2002), Overview of self-determination theory: An
organismic perspective, In R.M. Ryan, E.L. Deci (eds.), Handbook of Self-Determination
Research, Rochester, NY: The University of Rochester Press;
203. Salomia, E. (2002). Ghidul carierei mele, Bucureşti: Centrul Educaţia 2000+;
204. Savickas, M.L. (et al) 2009), Life designing: A paradigm for career construction
in the 21st century, Journal of Vocational Behavior, 75;
205. Savickas, M.L. (et al) (2009), Life designing: A paradigm for career construction
in the 21st century, Journal of Vocational Behavior, 75;
206. Savickas, M.L., Baker, D.B. (2005), The history of vocational psychology:
Antecedents, origin, and early development, In Walsh, B.W. and Savickas, M.L. (Eds), A
Handbook of Vocational Psychology, 3rd edition, Routledge;
207. Savickas, M.L. (2005), The theory and practice of career construction, In S.
Brown & R. Lent (eds), Career development and counseling, Hoboken, New Jersey: John
Wiley & Sons;
208. Savickas, M. L. (2000), Renovating the Psychology of Careers for the Twenty-
first Century, In The Future of Career, edited by Collin A. and Young, R.A.. Cambridge,
UK: Cambridge University Press;
209. Savickas, M.L. (1999), The transition from school to work: A developmental
perspective. The Career Development Quarterly, 47;
67
210. Savickas, M.L. (1997), Career Adaptability: An Integrative Construct for Life-
Span, Life- Space Theory, Career Development Quarterly,45, no. 3;
211. Savickas, M., Lent, R. (1994), Convergence in Career Development Theories,
Palo Alto, California: Consulting Psychologists Press Inc;
212. Savickas, M.L. (1993), Career counseling in the post modern era, Journal of
Cognitive Psychotherapy: An International Quarterly, 7;
213. Schiopu, U., Verza, E. (1997), Psihologia vârstelor, București: Editura Didactică
și Pedagogică, ediția a 3-a;
214. Schmitt, D.P. (et al) (2007), The Geographic Distribution of Big Five Personality
Traits: Patterns and Profiles of Human Self- Description Across 56 Nations, Journal of
Cross- Cultural Psychology 2007; 38;
215. Schultheiss, D.E.P. (2005), Qualitative relational career assessment: A
constructivist paradigm, Journal of Career Assessment, 13 (4);
216. Shepard, B., Quressette, S. (2010), Possible selves mapping intervention: Rural
women and beyond, http://counselingoutfitters.com, accesat la data de 3.06.2012
217. Silvaş, A. (2009), Managementul carierei. Curs pentru uzul studenţilor. Târgu-
Mureş: Universitatea Petru Maior;
218. Singer, J.A. (2004), Narrative identity and meaning making across the adult
lifespan: An introduction, Journal of Personality, 72;
219. Stănescu, M., Vasiliu, A.M. (2013), Consiliere şi orientare, Note de curs;
220. Stănescu, M., Ciolcă, C., Vasiliu, A.M., Stoicescu, M. (2012), Professional
development objectives of the physical education and sports teachers from Teleorman
county, Conferinţă Internaţională “Perspectives in Physical Education and Sports”,
Universitatea Ovidius, Constanţa;
221. Stănescu, M., Stoicescu, M., Vasiliu, A.M. (2011), “Ocupational Stress in
Physical Education and Sport Area”, Conferinţă Internaţională Psychology and the
Realities of the Contemporary World, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei,
Universitatea Bucureşti;
222. Stănescu, M., Urzeală, C., Vasiliu, A.M. (2011), Improving the Teaching Career
in Physical Education and Sports through European Social Funds, Conferinţa Ştiinţifică
68
Internaţională Universitatea Ovidius din Constanţa, “Perspective în Educaţie Fizică şi
Sport”, Universitatea Ovidius din Constanţa;
223. Stănescu, M., Stoicescu, M., Bejan, R., Vasiliu, A.M. (2011), Premises to
implement e-learning for in-service physical education and sports teachers, Conferinţă
Ştiinţifică Internaţională, “Elearning and Softwere for Education”, eLSE, Bucureşti;
224. Stănescu, M., Vasiliu, A.M., Stoicescu, M. (2011), Stress factors in physical
education and sport teaching career, Bucureşti: Editura Discobolul, ISSN 2065-1600;
225. Stănescu, M., Stoicescu, M., Bejan, R., Vasiliu, A.M., (2011), Premises to
implement E-learning for in-service physical education and sports teaching, Bucureşti:
Editura Discobolul, ISSN 2065-1600;
226. Stănescu, M., Bejan, R., Vasiliu, A.M., (2010), Attitudinal System of the DPPD
UNEFS Students toward the Teaching Career, Sesiune Internațională de Comunicări
Științifice “Trends of University Sport and Human Motricity Resources for a Changing
World”, Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport, Bucureşti;
227. Stănescu, M., Stănescu, R., Vasiliu A.M., (et al) (2010), Atitudine vs. obicei în
practicarea exerciţiilor fizice la elevi, al 15-lea Congres anual al European College of
Sport Science, “Sport Scrience where the Culture Meet”, Antalya, Turcia;
228. Stănescu, M., Bejan, R., Vasiliu, A.M. (2009), Place of Physical Education in
the Time Budget of Children from Secondary School, Conferința Internațională de
Comunicări Științifice “Creativitate și Inovare în Științele Motricității”, ANEFS,
București;
229. Stănescu, M., M., Bejan, R., Vasiliu, A.M., (2009), Place of Physical Education
in the Time Budget of Children from Secondary School, Bucureşti:Editura Discobolul,
ISSN 2065-1600;
230. Stănescu, M., Vasiliu, A.M. (et al) (2009), Locul educaţiei fizice în bugetul de
timp al elevilor din ciclul gimnazial, Forum Ştiinţific Naţional Universitar cu tema
“Impactul finalităţilor sistemului educaţional şi de cercetare ştiinţifică asupra
performanţei sportive din România”;
69
231. Stănescu, M., Stănescu, R., Vasiliu, A.M., (2009), Rapport between School
Activity – Physical Activity at children from secondary school, Conferința Internațională
de Comunicări Științifice “Innovation and Creation in the Field of Physical Activity,
Sources of Human Performance”, Universitatea Dunărea de Jos, Galați;
232. Stănescu, M., Stănescu, R., Vasiliu, A.M., (2009), Atitudine vs. Obișnuință în
practicarea exercițiilor fizice de către elevii din ciclul gimnazial, Sesiune Internațională
de Comunicări Științifice “Educația Fizică și Sportul din România – Prezent și Inovare”
Universitatea din Oradea;
233. Stevenson, L., Miclea M., Oprea, A. (2007), Orientarea în carieră. Bucureşti:
Atelier Didactic;
234. Subich, L.M. (1996), Addressing diversity in the process of career assessment , In
Savickas M.L., Walsh, W.B. (Eds.), Handbook of career counseling theory and practice,
Palo Alto, California: Jossey Bass;
235. Super, D. E., Savickas, M. L., Super, C.M. (1996), The life-span, life- space
approach to careers, In D. Brown & L. Brooks, (Eds.), Career choice and development,
(3rd ed.). San Francisco, CA: Jossey- Bass;
236. Super, D.E. (1987), Career and life development în Career choice and
development. (Brown Eds), San Francisco: Jossey-Bass Publishers;
237. Super, D.E. (1957), The psychology of careers, New York: Harper & Brothers;
238. Swanson, J.L., Gore, P.A. (2000), Advances in vocational psychology: theory and
research, In Brownm S.D., Lent, R.W. (eds.) Handbook of counseling psychology, 3 rd.
New York: John Wiley& Sons;
239. Szilagyi, A.M. [2007](2008), Manualul consultantului în carieră. Iaşi: Institutul
European;
240. Szymanski, E.M. (1993), Transition: Life-Span and Life-Space Considerations for
Empowerment, Browning, P. (ed.). Transition II in Alabama: A profile of commitment.
Auburn, AL: Department of Rehabilitation and Special Education, Auburn University;
241. Şchiopu, U., Verza, E. (1997), Psihologia vârstelor. Ciclurile vieţii, Bucureşti:
Editura Didactică şi Pedagogică;
70
242. Şoitu, L. (2004), Educaţia adulţilor (Note de curs), Iaşi: Universitatea Alexandru
Ioan Cuza;
243. Thorngren, J.M., Feit, S.S. (2001), The Career- O-Gram: A postmodern career
intervention. The Career Development Quarterly, 49;
244. Tokar, D.M., (et al), (2003), Psychological separation, attachment security,
vocational self-concept crystallization, and career indecision: A structural equation
analysis. Journal of Counseling Psychology, 50;
245. Tomşa, Gh. (2007), Consilierea şi managementul carierei, Bucureşti: Editura
Credis;
246. Tomşa, Gh. (2001), Consilierea şi orientarea în şcoală. Bucureşti: Editura Credis;
247. Tomşa, Gh. (1999), Orientarea şi dezvoltarea carierei la elevi , Bucureşti: Casa de
Editură şi Presă Viaţa Românească;
248. Tomşa, G. (coord.) (1996), Dicţionar de orientare şcolară şi profesională,
Bucureşti: Editura Afelin;
249. Turner, S. Lapan, R.T. (2002), Career self-efficacy and perceptions of parent
support in adolescent career development, The Career Development Quarterly;
250. Ungar, M. (2001), Constructing narratives of resilience with high-risk youth.
Journal of Systemic Therapies, 20 (2);
251. Van Esbroeck, R. (2001), Teorii ale dezvoltării carierei, Bucureşti: Institutul de
Ştiinţe ale Educaţiei;
252. Vasiliu, A.M., Ciolcă, C. (2013), Student’s perception on career opportunities,
acceptată spre publicare în ELSEVIER- Procedia - Social and Behavioral Sciences,
Congres Internaţional de Educaţie Fizică, Sport şi Kinetoterapie, UNEFS;
253. Vasiliu, A.M., (2010), Teachers Perception about the Teaching Career, Sesiune
Internațională de Comunicări Științifice “Trends of University Sport and Human
Motricity Resources for a Changing World”, Universitatea Naţională de Educaţie Fizică
şi Sport, Bucureşti;
254. Vasiliu, A.M., (2009), Portretul Profesorului Eficient, Simpozionul Științific
Național cu participare Internațională “Abordări Contemporane în Didactica Educației
Fizice și Sportului”, Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport, Bucureşti;
71
255. Vasiliu, A.M., (2009), Stresul – Abordare din Perspectiva Educațională
(Problematica Programului Copiilor), Bucureşti: Editura Discobolul, ISSN 2065-1600;
256. Vasiliu, A.M., (2009), Stresul – evoluție și istoric a conceptului, Bucureşti:
Editura Discobolul, ISSN 2065-1600;
257. Vernon, A., (2006): Dezvoltarea inteligenţei emoţionale, Cluj-Napoca: Editura
ASCR;
258. Vinţanu, N. (1998), Educaţia adulţilor, Bucureşti: Editura Didactică şi
Pedagogică;
259. Vlasov, D. (1999), Consiliere şi orientare şcolară, Iaşi: Editura Spiru Haret;
260. Vlăsceanu, M. (2002), Managementul carierei. Bucureşti: Editura Comunicare.ro;
261. Vondracek, F.W., Lerner, R.M., Schulenberg, J.E. (1986), Career development: A
life-span development approach, Hillsdale, NJ: Erlbaum;
262. Walsh, W.B., Chartrand, J.M. (1994), Emerging directions of person-
environment fit. In Savickas M.L., Lent, R.W. (Ed.), Convergence in career
development: Implications for science and practice, Palo Alto, CA: CPP Books;
263. White, M., Epston, D. (1990), Narrative means to therapeutic ends, New York:
Norton;
264. Whiston, S.C. (1996), The relationship among family interaction patterns and
career indecision and career decision-making self-efficacy, Journal of Career
Development, 23;
265. Whiston, S.C., Brecheisen, B.K., Stephens, J.(2003), Does treatment modality
affect career counseling effectiveness?, Journal of Vocational Behaviour, 62;
266. Whiston, S.C., Sexton, T.L., Lasoff, D.L. (1988), Career intervention outcome: A
replication and extension of Oliver & Spokane 1988, Journal of Counselling Psychology,
45;
267. Young, R.A. (et al) (1999), The Joint Actions of Adolescents in Peer
Conversations about, Career Journal of Adolescence 22;
268. Young, R.A., Collin, A. (2004), Introduction: Constructivism and social
Constructionism in the career field, Journal of Vocational Behavior, 64;
72
269. Zgaga, P., Neacsu, I., Velea, S. (2007), Formarea cadrelor didactice. Experienţe
europene, Bucureşti: Editura Universitară;
270. Zlate, M. (2000), Fundamentele psihologiei, Bucureşti, Editura Pro-Humanitas;
271. Zorlenţan, T., Burduş, E., Căprărescu, G. (1995), Managementul organizaţiei,
Bucureşti: Holding Reporter;
272. Zunker, V.G. (2008), Career, work, and mental health: Integrating career and
personal counseling, Thousand Oaks, CA: SAGE Publications, Inc;
273. Zunker, V.G. (2006), Career Counseling: A Holistic Approach, Seventh Edition,
Belmont, California: Wadsworth;
274. Zunker, V. (2002), Career Counseling: Applied Concepts of Life Planning, Sixth
Edition. Pacific Grove, CA: Brooks/Cole Publishing Company;