vasilichia tudose sinescu-culturi de triticosecale

184
VASILICHIA TUDOSE SINESCU CERCETĂRI ECOLOGICE ASUPRA CULTURILOR DE TRITICOSECALE - Teză de doctorat - UNIVERSITATEA PITEŞTI – FACULTATEA DE STIINTE PROFILUL BIOLOGIE SEMĂNĂTORUL Editura online – iunie 2010

Upload: ionutsss

Post on 26-Jun-2015

296 views

Category:

Documents


5 download

TRANSCRIPT

Page 1: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

VASILICHIA TUDOSE SINESCU

CERCETĂRI ECOLOGICE ASUPRA

CULTURILOR DE TRITICOSECALE

- Teză de doctorat -

UNIVERSITATEA PITEŞTI – FACULTATEA DE STIINTE PROFILUL BIOLOGIE

SEMĂNĂTORULEditura online – iunie 2010

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 2: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

CERCETĂRI ECOLOGICE

ASUPRA CULTURII DE TRITICOSECALE

ÎNFIINŢATE PE SOLURILE PODZOLICE DE LA ALBOTA - ARGEŞ

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 3: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

CUPRINS

CUPRINS ................................................................................................................................................ 3 INTRODUCERE ..................................................................................................................................... 5 CAPITOLUL I ........................................................................................................................................ 7 STADIUL CUNOAŞTERII .................................................................................................................... 7

1.1. Stadiul actual al cercetărilor asupra culturii de triticale în România ........................................... 7 CAPITOLUL II ..................................................................................................................................... 10 BIOLOGIA TRITICALELOR .............................................................................................................. 10

2.1. Importanţa culturii de triticale ................................................................................................... 11 2.2. Fecundarea şi embriogeneza la hibrizii de grâu x secară ........................................................... 12 2.3. Cercetări privind aspecte morfologice, fizice, biochimice şi ereditatea speciei la triticale ...... 14 2.4. Particularităţi biologice ale triticosecalelor ................................................................................ 14 2.5. Biologia triticalelor .................................................................................................................... 17 2.6. Compoziţia chimică a bobului .................................................................................................... 23 2.7. Valoarea tehnologică .................................................................................................................. 25 2.8. Valoarea furajeră ........................................................................................................................ 27 2.9. Încrucişarea grâu/secară ............................................................................................................. 30 2.10. Cercetări privind unele aspecte morfologice, fiziologice, biochimice şi genetice ale speciei de triticale ............................................................................................................................................... 32 2.11. Cerinţele biologice ale speciei triticale ................................................................................... 50

CAPITOLUL III .................................................................................................................................... 55 METODE ŞI TEHNICI DE LUCRU .................................................................................................... 55

3.1. Principalele boli ale triticalelor ................................................................................................. 56 3.2. Dăunătorii la triticale .................................................................................................................. 59 3.3. Obiectivele ameliorării - scopul urmărit - materiale şi metode utilizate .................................... 60

CAPITOLUL IV ................................................................................................................................... 86 CARACTERISTICILE CÂMPULUI DE EXPERIENŢE .................................................................... 86

4.1. Tipul de sol şi caracterizarea climatică a zonei Albota .............................................................. 87 CAPITOLUL V ................................................................................................................................... 104

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 4: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

MATERIAL ŞI METODĂ DE TEHNICĂ EXPERIMENTALĂ CERCETĂRI PROPRII ...................................................................................................................... 104

5.1. Materialul biologic studiat ....................................................................................................... 104 5.2. Îngrăşămintele chimice folosite ............................................................................................... 106

CAPITOLUL VI ................................................................................................................................. 114 REZULTATE OBŢINUTE ŞI DISCUŢII .......................................................................................... 114

6.1. Rezultatele obţinute din cercetări, privind corelaţia soi X densitatea de semănat a triticalelor, asupra capacităţii de producţie biologică la triticalele de toamnă ................................................... 115 6.2. Rezultatele cercetărilor privitor la corelaţia soi (a) x densitate de semănat a triticalelor de toamnă, asupra producţiei fizice ...................................................................................................... 128 6.3. Rezultatele obţinute din cercetări prinvind corelaţia soi (a) x densitatea de semănat asupra masei hectolitrice ............................................................................................................................. 130 6.4. Rezultatele studiilor privind corelaţiile dintre soi (a) şi densitatea de semănat a triticalelor, asupra caracteristicilor de morărit şi panificaţie ............................................................................. 133 6.5. Rezultatele cercetărilor privind corelaţia soi x fertilizare chimică cu îngrăşăminte foliare a triticalelor de toamnă ....................................................................................................................... 140

CAPITOLUL VII ................................................................................................................................ 163 EFICIENŢA ECONOMICĂ OBŢINUŢĂ DE LA VARIANTELE EXPERIMENTALE ................ 163

7.1. Eficienţa economică a factorilor tehnologici, în corelaţie cu soiul de triticale (2007-2009) ... 164 7.2. Eficienţa economică a factorilor tehnologici, în corelaţie cu îngrăşămintele foliare administrate la triticale (2007-2009) .................................................................................................................... 166

CAPITOLUL VIII ............................................................................................................................... 167 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI .................................................................................................... 167

8.1. Concluzii ale cercetărilor, privind corelaţia soi x densitate de semănat, asupra producţiei şi calităţii triticalelor de toamnă .......................................................................................................... 167 8.2. Concluzii ale cercetărilor, privind corelaţia soi x îngrăşăminte foliare, asupra producţiei şi calităţii triticalelor de toamnă .......................................................................................................... 169 8.3. Recomandări ............................................................................................................................. 172

BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................................. 172 CUPRINS ............................................................................................................................................ 184

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 5: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

INTRODUCERE

Cultura de triticale sau triticosecale este o cerinţă a agriculturii actuale, care constă în

exploatarea suprafeţelor mai puţin productive pentru grâu şi porumb, suprafeţe acide, afectate de

secetă, băltire, sărace în elemente nutritive.

Factorii ecologici care sunt studiaţi şi cercetaţi în vederea înfiinţării culturii de triticale pe

solurile acide de la Albota, judeţul Argeş sunt:

a) factorii climatici reprezentaţi de: temperatură, umiditate, durată de strălucire a soarelui,

lumină;

b) factorii geografici reprezentaţi de altitudine si relief.

c) factorii agrotehnici reprezentaţi de densitatea de înfiinţare a culturii şi reacţia de răspuns a

soiului de triticale la administrarea de îngrăşăminte foliare cu azot,fosfor.potasiu si microelemente.

Obiectivele lucrării:

Principalele obiective propuse au fost:

- cuantificarea efectului îngrăşămintelor foliare la triticalele de toamnă;

- stabilirea influenţei fertilizanţilor asupra conţinutului în proteine, gluten umed şi alţi

indicatori de calitate;

- stabilirea legăturii dintre densitatea de însămânţare a triticalelor de toamnă şi producţia fizică

per hectar;

- eficienţa economică a producţiei obţinute;

- sporirea încrederii cultivatorilor în scopul creşterii eficienţei culturii pe soluri sărăcăcioase,

de tip podzolic.

Scopul lucrării:

Direcţia principală de cercetare este dictată de necesitatea actuală şi de viitor a ţării în

asigurarea securităţii alimentare. Crizele climaterice, energetice şi alimentare globale şi regionale

impun în faţa societăţii ştiinţifice, îndeosebi a geneticii şi fiziologia plantelor, mari probleme de a

obţine noi cunoştinţe fundamentale şi aplicate în evidenţierea, evaluarea şi dirijarea mecanismelor

genetico-fiziologice a procesului de producţie şi de rezistenţă ecologică a plantelor, în cazul de faţă,

triticalele.

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 6: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

Scopul lucrării constă în îmbunătăţirea adaptabilităţii triticalelor la condiţiile climatice

nefavorabile prin creşterea rezistenţei la stres hidric şi termic şi obtinerea de producţii sănătoase, fără

aport sporit de îngrăşăminte chimice, şi stabilirea unor densităţi optime de producţie. Triticale este

regina solurilor sărace. Lucrările s-au realizat pe parcele în blocuri randomizate, pentru 3 soiuri de

triticale cultivate pe sol acid din localitatea Albota, judeţul Argeş. Determinările vizuale s-au realizat

în câmp; determinările de laborator s-au efectuat la SCDA Albota; determinările chimice asupra

solului s-au produs la OSPA Argeş iar analizele asupra glutenului, substanţelor proteice şi cenuşei au

fost realizate la Inspectoratul de Stat al Seminţelor Argeş.

Consider că acest subiect constituie o necesitate pentru fermieri în condiţiile actuale de

încălzire globală accentuată, cu secetă atmosferică şi pedologică, instalată pe un areal cu terenuri slab

fertile, pe care cultura de triticale le valorifică eficient din plin, prin sporuri de producţie, fără aport

mărit de îngrăşăminte chimice. Se contribuie în acest fel la diminuarea impactului negativ al

chimicalelor asupra solului.

Structura lucrării cuprinde: stadiul cunoaşterii – informaţii ştiinţifice publicate şi însuşite din

bibliografie – şi contribuţia proprie, exprimată prin studiu, experienţe, documentare, prelucrare date,

analize de laborator întreprinse asupra triticalelor pe parcursul anilor agricoli 2007, 2008, 2009.

Rolul cercetărilor şi observaţiilor de fiziologia triticalelor, întreprinse personal la Albota, este

de a participa la procesul de sporire a producţiei vegetale prin valorificarea întregului potenţial

biologic de producţie al triticalelor, dar şi al solurilor sărace sub randament economic.

Pentru realizarea acestui deziderat au fost necesare cercetări de fiziologie pentru a obţine date

concludente privind procesele fundamentale ale formării recoltelor prin:

* studiul proceselor fiziologice şi biochimice implicate în reacţia plantelor de triticale, supuse

la condiţii de stres hidric datorate secetei pedologice şi atmosferice mai ales din anul 2007;

* studii privind creşterea şi dezvoltarea plantelor, nutriţia minerală, productivitatea;

* studii privind calitatea recoltelor;

* utilizarea modelelor matematice în agricultură.

Datele experimentale au fost prelucrate statistic, prin analiza varianţei şi a regresiei, folosind

funcţiile de gradul I şi II de tipul:

Y=a+bx

Y=a+bx+cx2

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 7: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

CAPITOLUL I

STADIUL CUNOAŞTERIICHAPTER I

THE STAGE OF KNOWLEDGE

1.1. Stadiul actual al cercetărilor asupra culturii de triticale în România1.1.1 . Istoricul triticalelor

Specia triticale, care se poate semăna cu succes în condiţii de cultură ecologică, a avut o

evoluţie relativ scurtă, prima hibridare grâu/secară fiind realizată de către WILSON în anul 1875

(VARUGESE şi colab., 1996). În ţara noastră primii hibrizi de grâu şi de secară au fost descrişi în

anul 1927 (SĂULESCU, 1927), iar prima formă de triticale octoploidă a fost obţinută în anul 1939

(PREDNICEANU, 1952). Dar un program sistematic de ameliorare la această specie a fost iniţiat la

I.C.C.P.T. Fundulea în anul 1971.

1.1.2 . Stadiul actual al cercetărilor asupra culturii de triticale din România

Istoric vorbind, triticalele au fost obţinute pentru prima dată la noi în ţară, la Staţiunea de

Cercetări şi Plante Tehnice, de la Fundulea, în anul 1971 (soiul TF2). Triticalele au precocitate,

rezistenţă bună la iernare şi redau circuitului agricol suprafeţe de teren improprii altor culturi agricole.

Triticale le – specie de sinteză creată de om prin amfiploidizarea hibridului între grâu (Triticum

sp.) şi secară (Secale cereale) – au pătruns încet în producţie din cauza defectelor pe care primele

forme create le prezentau mai ales din punct de vedere al fertilităţii spicului, comportării la cădere,

dezvoltării endospermului şi încolţirii în spic (ITTU şi colab., 1986). Între culturile cerealiere triticale

se află şi una dintre marile realizări obţinute de om în domeniul geneticii teoretice şi aplicate şi care

dispune de largi posibilităţi potenţiale pentru mărirea randamentului la unitatea de suprafaţă a

produselor pentru alimentaţia omului şi furajarea animalelor, cu deosebire în zonele cu condiţii de

cultură mai puţin prielnice pentru alte cereale (ITTU şi colab., 1986), aceasta fiind de fapt importanţa

acestei culturi.

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 8: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

În ultimele decenii, datorită progreselor genetice obţinute în ameliorare au fost create soiuri

mult mai competitive decât genotipurile actuale de cereale păioase şi chiar de porumb, mai ales

pentru zona colinară cu soluri slab fertile şi pH scăzut (ITTU şi colab., 2005). Aceste soiuri sunt mai

bune datorită capacităţii ridicate de producţie, însuşirilor largi de adaptare, a însuşirilor de calitate şi a

unor însuşiri agronomice utile (rezistenţă la cădere, rezistenţă la condiţiile nefavorabile de mediu,

umplerea bobului, etc.). Subliniem ca în anul 1971 s-a iniţiat la I.C.C.P.T. Fundulea programul de

ameliorare la specia triticale, specie creată de om, iar în anul 1984 este înregistrat aici primul soi la

această specie, TF2, care a inagurat introducerea în cultură, în România, a speciei triticale, specie cu

potenţial productiv şi de adaptabilitate superior altor cereale, îndeosebi în zona colinară, precum zona

Albota, cu soluri cu pH scăzut, slab fertile.

În continuare, au fost înregistrate soiurile Plai (1992) şi Colina (1993), soiuri care au

reprezentat un progres în ameliorarea potenţialului de producţie, dar mai ales pentru umplerea

boabelor, o caracteristică deficitară a acestei specii la iniţierea programului de ameliorare. O etapă

importantă în ameliorarea la triticale a constituit-o introducerea în germoplasma autohtonă de triticale

a genelor de reducere a taliei, Rht1 (transferată de la grâu) şi Hl (transferată de la secară), care au

permis crearea de soiuri intensive de triticale româneşti, capabile să fie cultivate cu eficienţă

economică ridicată nu numai pe solurile podzolice acide, dar şi pe solurile cu fertilitate ridicată din

zona de câmpie. Astfel de soiuri sunt Titan (1998), Trilstar (2001), Stil (2003), Gorun (2005) şi

Haiduc (2006). Progresul genetic pentru producţia de boabe, estimat de la înregistrarea primului soi

TF2 (în 1984) până în prezent, a fost de 60 kg/ha/an sau de 1,06% pe ha/an, spor genetic similar cu

cele realizate în programele cele mai importante din lume (CIMMYT - Mexic şi Polonia). Realizările

obţinute în programul de ameliorare de la I.N.C.D.A. Fundulea s-au dovedit a fi competive cu cele

înregistrate în cadrul altor programe din lume.

Din punct de vedere tehnic triticalele prezintă marea capacitate de a se adapta la cele mai diferite

climate, ceea ce îi conferă incontestabile avantaje faţă de alte culturi mai pretenţioase la factorii

naturali. De asemenea se pretează la mecanizarea totală a lucrărilor, fapt deosebit de important într-o

societate care tinde să micşoreze continuu consumul de muncă vie pe unitatea de produs.

Sub aspect agricol, cultura de triticale este componenta principală a asolamentelor, din zonele

mai puţin favorabile grâului şi orzului, datorită calităţii sale de bună premergătoare, în special pentru

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 9: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

culturile mai sensibile la pregătirea terenului şi respectarea epocii de semănat, ca de exemplu rapiţa

de toamnă.

1.1.3 . Stadiul cercetărilor pe plan mondial

Pe plan mondial, programe similare de ameliorare au început din anul 1969 când în Ungaria s-

a obţinut soiul de toamnă KT 64 de către KISS şi două soiuri de primavară, Cachuluru, create de

Sanghez-Monge în Spania, şi soiul Rosner, creat la Universitatea Manitoba, din Canada. A urmat

apoi programul din Mexic, CIMMYT, din 1964, şi programul din Polonia din anul 1968, sub

coordonarea lui Wolski (VARUGEZE şi colab., 1996), mai ales pentru umplerea boabelor, o

caracteristică deficitară a acestei specii la iniţierea programului de ameliorare.

O etapă importantă în ameliorarea la triticale a constituit-o introducerea în germoplasma

autohtonă de triticale a genelor de reducere a taliei, Rht1 (transferată de la grâu) şi Hl (transferată de

la secară), care au permis crearea de soiuri intensive de triticale româneşti capabile să fie cultivate cu

eficienţă economică ridicată, nu numai pe solurile podzolice acide, dar şi pe solurile cu fertilitate

ridicată din zona de câmpie. Astfel de soiuri sunt Titan (1998), Trilstar (2001), Stil (2003), Gorun

(2005) şi Haiduc (2006). Progresul genetic pentru producţia de boabe, estimat de la înregistrarea

primului soi TF2 (în 1984) şi până în prezent, a fost de 60 kg/ha/an sau de 1,06% pe ha/an, spor

genetic similar cu cele realizate în programele cele mai importante din lume (CIMMYT - Mexic şi

Polonia). Realizările obţinute în programul de ameliorare de la I.N.C.D.A. Fundulea s-au dovedit a fi

competive cu cele înregistrate în cadrul altor programe din lume, fapt demonstrat prin îngregistrarea

soiului Titan în Canada, Franţa şi Ungaria şi a liniei Decor în S.U.A.

Ca urmare a realizărilor obţinute în ameliorare, mai ales în ultima perioadă de timp, triticalele

sunt în prezent o cultură în plină extindere în producţie în România, fiind o posibilitate de creştere a

producţiei totale de cereale, dar şi de diversificare a destinaţiilor de utilizare (furajarea animalelor,

industria alcoolului, biocarburanţi etc).

Triticale a devenit o cereală importantă, ocupând suprafeţe apreciabile în cultură în ţări ca

Polonia (750-800 mii ha.), Germania (500-550 mii ha.), Franţa (250 mii ha.), Ungaria (150-160 mii

ha.) etc. În lume se cultivă cu această specie o suprafaţă de cca. 3,5 milioane hectare, din care peste

70% în Europa (WOLSKI şi colab., 1998; ARSENIUC şi OLEKSIAK, 2002; ITTU şi colab., 2004).

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 10: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

CAPITOLUL II

BIOLOGIA TRITICALELORCHAPTER II

TRITICAL’S BIOLOGY

2.1. Importanţa culturii de triticale 2 .1.1. Răspândirea speciei în cultură

Triticosecale sau triticale face parte din Regnul Plantae, Subregnul Tracheobionta, Clasa

Liliobsida, Ordinul Cipperalis, Familia Poaceae. Nomenclatura binominala este X Triticosecale Witt,

ex. A Camus, şi este o plantă cerealieră obţinută prin încrucişarea grâului cu secară, prin metode de

ameliorare. Această plantă cerealieră prezintă toleranţă la toxicitatea ionilor de aluminiu, ce

determină cultura să poată fi amplasată pe solurile acide, nemaifiind necesară amendarea cu calcar a

acestora.

Avantajul pe care îl conferă această specie este capacitatea de a realiza producţii ridicate de

boabe şi de biomasă într-o diversitate mare de condiţii pedoclimatice şi cu tehnologii de cultură cu

inputuri mai scăzute comparativ cu alte cereale păioase. Acest avantaj a făcut ca triticale să devină o

cultură tot mai mult apreciată de fermieri, fiind în prezent în continuă extindere. În România au fost

înregistrate până în prezent mai multe soiuri de triticale, însă odată cu introducerea în producţie a

soiurilor cu talia semi-pitică a plantei, Titan şi Trilstar (purtătoare a genei RHt1 transferată de la grâu),

soiuri cu potenţial şi stabilitate ridicată a producţiei, extinderea în producţie a speciei triticale este în

continuă creştere (ITTU şi colab., 2004). În România, la nivelul anului 2008, triticalele s-au cultivat

pe circa 20.000 ha cu tendinţa de creştere în viitor a arealului de cultură.

2.1.2. Valoarea nutritivă a triticalelor

Valoarea nutritivă a produselor obţinute din triticale este dată, în cea mai mare parte, de conţinutul

sporit de substanţe proteice, care depăşeşte pe cel al grâului, precum şi de structura de acizi aminici ai

complexului de proteine şi îndeosebi de conţinutul mai bogat în lizină. Valoarea nutritivă, digestibilitatea

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 11: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

ridicată a hidraţilor de carbon şi a substanţelor proteice conferă prioritate triticalelor îndeosebi în furajarea

animalelor nerumegătoare, a porcilor şi a păsărilor. Cercetările efectuate în această privinţă au demonstrat

că raportul proteină – energie este în general mai mare în cazul nutreţurilor obţinute din triticale decât al

nutreţurilor concentrate tradiţionale (BROUWER; 1976, 1977). Din boabe se extrage alcool, realizându-

se, în medie, 400 l alcool din 1.000 kg sămânţă de triticale.

2.2. Fecundarea şi embriogeneza la hibrizii de grâu x secară

În anul 1989, Palada şi colaboratorii săi au efectuat studii privind optimizarea culturii

anterelor şi obţinerii haploizilor şi dubluhaploizilor prin androgeneză la grâu, triticale şi orz.

Verzea şi colaboratorii (1992) au efectuat numeroase cercetări cu privire la utilizarea

androgenezei experimentale, la formele hexaploide de triticale şi rolul unor factori implicaţi în

obţinerea plantelor cu origine polinică. S-a concluzionat că în germoplasma speciei triticale de la

I.N.C.D.A. Fundulea există gene care conferă capacitatea de a parcurge androgeneza în vitro.

Încrucişarea unor linii şi soiuri care posedă această capacitate conduce la obţinerea unor hibrizi la

care se manifestă efectul heterozis pentru acest caracter. În prezent, se obţin anual prin androgeneză

în medie 2.000 de plante haploide, care sunt utilizate în programul de ameliorare al speciei Triticale.

Cercetările de androgeneză la forme hexaploide de triticale (BADEA şi colab., 1992) au avut

drept scop stabilirea influenţei mediilor de cultură şi a genotipului asupra abilităţii androgenetice. S-

au folosit cinci forme de triticale şi 20 de hibrizi F1 obţinuţi din încrucişarea lor. Rezultatele obţinute

au evidenţiat faptul că încrucişarea unor linii şi soiuri care posedă capacitate androgenetică ridicată

conduce la obţinerea de hibrizi la care se manifestă efectul heterozis pentru acest caracter.

Cealâcu şi colaboratorii săi (1992) au efectuat studii referitoare la controlul biochimic al

embriogenezei somatice şi au evidenţiat specificitatea de soi şi de tip de explant a peroxidazei la trei

soiuri cu potenţial embriogen diferit. Din ţesuturile cultivate în vitro au fost identificate două tipuri de

zimograme caracteristice).

În 1993, Verzea şi colaboratorii au studiat embriogeneza somatică la formele parentale şi

hibrizi F1 rezultaţi din încrucişări dialele (6x6) la triticale 6x, în vederea identificării genotipurilor

hexaploide care să posede capacitate androgenetică ridicată şi acumularea unor date care să contribuie

la elucidarea unor aspecte privind determinismul genetic al abilităţii androgenetice. Din aceste

experimente s-a constatat că performanţa per se a părinţilor nu este reflectată într-o performanţă

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 12: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

similară la combinaţiile hibride în care sunt implicate. Selectia părinţilor pentru programul de

încrucişări trebuie efectută pe baza analizei capacităţii lor de combinare. Diferenţele mari obţinute în

privinţa valorilor înregistrate la hibrizii reciproci sugerează ideea influenţei citoplasmei asupra

intensităţii exprimării diferitelor componente ale capacităţii androgenetice.

Verzea (1989, 1990), folosind tehnica „embryo rescue” pentru obţinerea hibrizilor grâu x

secară, a concluzionat că metoda aplicată constituie o cale eficientă de obţinere a plantelor viabile F1.

În anul 1991, Papa şi colaboratorii săi au efectuat cercetări în scopul testării potenţialului

regenerativ în cultura de durată (long term culture) la 21 de genotipuri de grâu, constatând că

intensitatea procesului de variabilitate somaclonală este direct proporţională cu durata culturii. A fost,

de asemenea, evaluată variabilitatea cromozomală a calusurilor neregenerative menţinute timp de 150

de zile prin subculturi repetate. Rezultatele studiului au evidenţiat faptul că la unele linii pierderea

capacităţii embriogene este asociată cu variaţii numerice şi structurale ale cromozomilor, prezente în

celulele calusale cu frecvenţă vizibilă în funcţie de genotip.

Moraru şi Răducanu (1994) au efectuat studii privind cultura de antere la specia Triticum

aestivum, luând în studiu 10 genotipuri de grâu de toamnă create în România, 5 dintre ele fiind

cunoscute ca fiind purtătoare ale translocaţiei 1B/1R. S-a constatat că genotipurile purtatoare ale

translocaţiei 1B/1R au manifestat o pretabilitate superioară, asigurată statistic, la toţi parametrii studiaţi,

iar frecvenţa plantelor verzi/100 antere cultivate au fost semnificativ corelate cu frecvenţa anterelor cu

răspuns şi rata regenerării, dar nu şi cu producţia de embrioizi şi frecvenţa plantelor albinotice.

La grâu şi triticale (MORARU şi colab., 1994) au fost investigaţi diferiţi agenţi selectivi (NaCl, PEG

şi ABA), în vederea testării şi selecţiei pentru rezistenţă la diferiţi factori abiotici de stres (salinitate, stres

termic/hidric). A fost evidenţiată existenţa corelaţiilor pozitive între reacţia genotipurilor în condiţii in vitro,

în prezenţa agenţilor selectivi, şi comportamentul plantelor în condiţii de stres de aceeaşi natură, în vivo.

Tabelul nr. 1

Soiurile de triticale de toamnă din România, create între anii 1984-2008

Nr. crt.

Soiul de triticale creat Anul

1. TF 2 (Triticale Fundulea 2) 1984

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 13: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

2. PLAI 19923. COLINA 19934. TITAN 19985. TRIL 20016. STIL 20037. GORUN 20058. HAIDUC 2006

2.3. Cercetări privind aspecte morfologice, fizice, biochimice şi ereditatea speciei la triticale

2.3.1. Însuşirile triticalelor

Ritmul de creştere, puternic în primele faze de creştere, şi masa vegetativă bogată a plantelor

concurează cu creşterea buruienilor pe care le înăbuşă, contribuind astfel la curăţirea terenului de

buruieni (GAŞPAR; BUTNARU; 1985). Apreciind însuşirile esenţiale ale speciei triticale,

comparativ cu cerealele de bază, porumbul şi grâul (ZILLINSKI şi BORLAUG, 1971) atribuie

acestei specii următoarele însuşiri prioritare: capacitate de creştere pe soluri sărace, potenţial înalt de

productivitate, conţinut ridicat de proteină în bob, rezistenţă la frig, la seceta, insensibilitate la

lungimea zilei, posibilitate de utilizare complexă atât ca furaj cât şi în alimentaţia omului.

2.3.2. Destinaţia către terenuri agricole

Destinată să ocupe terenuri mai puţin favorabile culturii orzului şi grâului, pe soluri cu

aciditate ridicată şi exces de ioni de aluminiu ori pe soluri nisipoase – condiţii în care s-a dovedit

a realiza producţii mai mari decât orzul şi grâul – triticalele vor contribui la mărirea producţiei de

cereale şi totodată la valorificarea mai eficientă a acestor soluri. De asemenea se poate cultiva în

zonele cu terenuri şi condiţii climatice favorabile dezvoltării agenţilor patogeni, care limitează în

mod sever producţia de grâu sau alte cereale. În perspectivă se prevede o continuare a politicii de

reconsiderare a culturii de triticale dată fiind importanţa sa ca furaj concentrat cât şi avantajele

economice pe care le prezintă în comparaţie cu porumbul; pretabilitate la condiţii vitrege de

cultură şi posibilitatea extinderii sale în zone de deal şi munte, cu efect ameliorator al terenurilor

supuse eroziunii, un grad de mecanizare al lucrărilor agricole de 100%, ceea ce conduce la un

cost redus al producţiei.

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 14: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

2.4. Particularităţi biologice ale triticosecalelor

2.4.1 . Capacitatea de încrucişare a grâului cu secara

La triticale (hibrid artificial între grâul tare (Triticum durum) şi secară (Secale Cereale)) şi la

plantele care se înmulţesc în principal pe cale vegetativă, simpla selecţie a mutantelor spontane a

contribuit, de asemenea, la sporirea biodiversităţii plantelor cultivate. Prin suprimarea barierelor

naturale, care, până în prezent, împiedicau schimburile de gene între specii şi regnuri diferite, geniul

genetic permite crearea de organisme transgenice, dotate cu proprietăţi noi, total necunoscute înainte,

şi toate acestea într-un timp scurt (un deceniu), fără nici o relaţie cu ritmul multimilenar al evoluţiei

fiinţelor vii.

Tehnicile transgenezei conferă astfel omului puterea cvasinelimitată (cel puţin teoretic) de a

modifica patrimoniul ereditar al tuturor fiinţelor care-l înconjoară, inclusiv al propriei sale specii.

Este vorba, aşadar, de o veritabilă revoluţie biologică.

2. 4.2. Organogeneza triticalelor

De-a lungul ciclului biologic se disting două faze: vegetativă şi generativă.

DIONIGI (1970) menţionează că separarea celor două etape corespunde momentului când

merismenul apical al tulpinii pierde capacitatea de diferenţiere a frunzelor şi câştigă capacitatea de

diferenţiere a spicului. F. KUPERMAN (1955) distinge 12 etape de organogeneză, ale căror

caracteristici sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabelul nr. 2

Formarea elementelor productivităţii la triticale; organogeneza

Fazele Etapele Elementele productivităţiiGerminare şi răsărire I. Diferenţierea şi creşterea

organelor embrionareRăsărirea în câmp; densitatea culturii

Frunza a treia, înfrăţire II. Diferenţierea conului de creştere (aplexului vegetativ) în

Numărul de frunze, capacitatea de înfrăţire,

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 15: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

primele noduri, internodii şi frunze tulpinale (primodii foliare)

rezistenţa la ger

"Criptovegetaţia'' III. Inducţia florală, începutul diferenţierii spicului (diferenţierea axului principal al inflorescenţei şi a glumelor)

Numărul segmentelor de rahis

Începutul alungirii paiului

IV. Diferenţierea primordiilor spiculeţelor; formarea paleelor şi a primordiilor florale

Numărul spiculeţelor în spic, rezistenţa la secetă

Alungirea paiului V. Formarea lodiculelor în flori; diferenţierea primordiilor staminelor şi a primordiului carpelei (pistilului)

Numărul de flori în spiculeţe

"Burduf'' ("crăparea burdufului'')

VI. Formarea elementelor de reproducere (micro- şi macrosporogeneza)VII. Microgametogeneza, creşterea componentelor florale, a paleelor, alungirea segmentelor de rahis

Fertilitatea florilor, densitatea spicului, rezistenţa la temperaturi ridicate

Înspicarea (apariţia spicului)

VIII. Macrogametogeneza, definitivarea proceselor de formare a tuturor organelor inflorescenţei şi florilor

Înflorirea IX. Fecundarea şi formarea zigoţilor

Numărul de boabe în spic

Formarea boabelor X. Formarea şi creşterea cariopselor proembriogeneza

Mărimea boabelor

Umplerea boabelor; coacerea în lapte

XI. Acumularea substanţelor nutritive în boabe: embriogeneza

Greutatea boabelor

Coacerea în pârgă şi deplină

XII. Transformarea substanţelor nutritive în substanţe de rezervă în cariopsă

Rezistenţa la şiştăvire

Fotosinteza se desfăşoară în două etape succesive, interdependente: una la lumina şi alta la

întuneric. Etapa de lumină se produce în zona cloroplastelor; clorofila absoarbe energia luminoasă şi

o utilizează pentru:

a. sinteza unor substanţe necesare în următoarea etapă, între care ATP-ul (adenozintrifosfat)

-substanţa macroergică a organismelor, care contribuie la conversia energiei luminoase în energie

chimică;

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 16: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

b. descompunerea apei în hidrogen şi oxigen (fotoliza), acesta din urmă fiind eliminat în

atmosferă.

Etapa de întuneric are loc la nivelul stromei. Ea constă în reacţii care folosesc energia stocată

în ATP pentru încorporarea CO2 din aer în compuşi organici – hidraţi de carbon (în special, glucoza).

Monozaharidele sunt convertite în polizaharide (amidon, celuloză), acizi organici, lipide. Substanţele

organice sintetizate în frunză (seva elaborată) sunt conduse prin vasele de liber la ţesuturile din

întreaga plantă, unde sunt consumate sau depozitate.

Fotosinteza este un proces supus influenţelor factorilor de mediu. Dintre aceştia enumerăm:

temperatura, cantitatea şi calitatea luminii, cantitatea de O2 şi de CO2.

În general, procesul de fotosinteză începe la o temperatură uşor inferioară valorii de 00C,

creşte în intensitate odată cu ridicarea temperaturii, atingând la unele plante maximum de intensitate

la 30-370C, după care, prin mărirea în continuare a temperaturii, descreşte rapid, încetând în jurul

temperaturii de 500C. Există mari variaţii între diferite specii, variaţii care se datorează mediului în

care trăiesc plantele respective, temperaturilor la care sunt adaptate. Temperatura optimă pentru

fotosinteză este în strânsă legătură cu condiţiile de iluminare şi cu concentraţia CO2 din mediu. În

general, la plantele din zona temperată, temperatura optimă a fotosintezei este cuprinsă între 20-300C.

Ecuaţia generală a procesului de fotosinteză este:

6 CO2 + 6 H2O → C6H12O6 + 6O2.

Respectiv, din şase molecule de CO2 şi şase de H2O se formează o moleculă de glucoză şi şase

molecule de O2.

2.5. Biologia triticalelor2.5.1 . Repausul seminal

Repausul seminal reprezintă perioada în care seminţele de triticale îşi manifestă rezistenţa la

încolţire. În condiţii normale de păstrare, repausul seminal durează de la câteva zile la câteva

săptămâni, depinzând de soi, condiţii de păstrare şi factorii de climă din perioada de coacere

(CEAPOIU şi colab., 1984). Scurtarea repausului seminal este provocată şi de vremea caldă şi uscată.

2.5.2. Germinarea

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 17: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

Germinarea boabelor de triticale normal dezvoltate are loc atunci când acestea sunt puse în

condiţii favorabile de umiditate, aer şi temperatură. Substanţele nutritive şi energetice necesare

germinării se găsesc în bob (embrion, scutişor şi endosperm). Pentru germinare, boabele absorb o

cantitate de apă egală cu 26-40% din greutatea lor uscată (BĂLTEANU şi BÂRNAURE, 1979).

Temperatura necesară germinării este diferită în funcţie de specie, varietate şi stare fizică,

chimică, fiziologică şi sanitară a seminţelor. Temperatura optimă pentru germinarea triticalelor este

21-250C. Temperaturile sub 3-40C sau peste 30-400C, scad ritmul germinaţiei grâului (CEAPOIU şi

colab., 1984).

Germinaţia este evidenţiată de apariţia rădăcinilor seminale. În general, triticalele formează

şase rădăcini seminale, dar curent se întâlnesc 3-4. Concomitent cu creşterea rădăcinilor seminale are

loc şi creşterea coleoptilului. În condiţii normale de semănat la o adâncime corespunzătoare,

coleoptilul ajunge până la 6-7 cm lungime.

2.5.3 . Răsărirea

Răsărirea începe prin apariţia la suprafaţa solului a coleoptilului, după care la scurt timp apar

şi frunzele ce iau naştere din nodurile tulpinii. Acestea au o dispunere alternă. În condiţii normale de

umiditate (15-30 mm în stratul arabil) se obsevă la triticale că durata răsăririi depinde de nivelul

temperaturilor.

Astfel, la temperatura de 15-18 grade C şi cu suficienta umiditate în sol, triticalele apar în 5-6

zile. O răsărire normală este cea care are loc într-o perioadă de 10 zile de la semănat. Pentru a

rasari,are nevoie de 100-145 grade C şi de o umiditate în sol egala cu 70-80% din capacitatea de

camp pentru apa. Limita inferioara a capacitatii de camp pentru apa a solului, la care se produce

rasarirea este de 40%. Sub aceasta limita, triticalele apar după prima ploaie sau dacă seceta se

prelungeste, rasare în iarna sau primavara timpuriu.

Din momentul răsăririi, triticalele si-au început vegetaţia, care cuprinde 4 etape mai importante:

a) Perioada activă de vegetaţie din toamnă cuprinde două faze distincte: înrădăcinarea şi

înfrăţirea.

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 18: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

2.5.4. Înrădăcinarea

Înrădăcinarea, materializată iniţial prin rădăcinile seminale, se continuă la scurt timp prin

rădăcinile coronare, care se formează din nodurile de înfrăţire, la circa 2 săptămâni de la răsărire. Ele

se dezvoltă în stratul din imediata vecinătate a suprafeţei şi au rol de aprovizionare a plantelor cu apă

şi săruri minerale. Unele rădăcini coronare pot ajunge până la 1,5 m adâncime în solurile profunde.

2.5.5. Înfrăţirea

Înfrăţirea constă în aparitia la baza tulpinii a unor lăstari laterali, care se constituie în tulpini

secundare sau fraţi, ce apar din nodul de înfrăţire. Înfrăţirea începe la circa două săptămâni de la

răsărirea plantelor şi continuă până la scăderea temperaturii sub 50C. Procesul se desfăşoară în

condiţii optime, când temperaturile sunt mai scăzute de 8-100C. Temperaturile mai ridicate conduc la

formarea nodurilor de înfrăţire mai aproape de suprafaţă, ceea ce provoacă scăderea rezistenţei la ger

a plantelor în sezonul rece.

Înfrăţirea este un caracter ereditar şi este influenţat de factorii climatici, trofici, ca şi de

măsurile culturale aplicate.

În perioada înfrăţitului, triticalele au nevoie de multa apă, deoarece în această fază de vegetaţie

are loc o creştere intensă a plantelor (se formează fraţi, frunze, noi rădăcini). Stânjenirea înfrăţirii este

provocată de excesul de umiditate din sol sau lipsa acesteia, lipsa aerului şi existenţa temperaturilor

scăzute.

Potenţialul de înfrăţire este diferit de la un soi la altul. În mod normal, plantele de triticale

formează 3-5 fraţi, dar s-a constatat că nu fructifică toţi, fraţii sterili devenind dăunători în perioadele

de secetă, datorită consumului în plus de apă şi de substanţe hrănitoare.

Adâncimea de formare a nodului de înfrăţire, deşi este un caracter de soi, depinde în mare

măsură şi de adâncimea la care s-a încorporat sămânţa ca şi de condiţiile de climă din perioada

înfrăţitului. Epoca de semănat are influenţă asupra înfrăţirii. Astfel, triticalele semănate toamna

timpuriu în condiţii de căldură şi lumină multă, având şi o perioadă lungă de asimilare, înfrăţesc mai

abundent decât cele semănate mai târziu.

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 19: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

În cursul perioadei de vegetaţie din toamnă, în plantele de triticale se desfăşoară importante

procese cantitative şi calitative, determinate de particularităţile biologice ale soiului, ca şi de

condiţiile de vegetaţie (BĂLTEANU, 1985).

2.5.6. Călirea

Călirea reprezintă cel mai important proces din această perioadă, care durează 30-35 de zile şi

se desfăşoară în două etape: prima are loc la temperaturi diurne de 10-150C şi nocturne de 1-50C, iar a

doua etapă se desfăşoară la temperaturi care variază de la -50C la -1,00C.

Procesul de călire constă în acumularea în celulele plantelor a unor cantităţi mari de zaharuri.

După prima fază de călire, care durează 10-15 zile, plantele rezistă la temperaturi minime la nivelul

nodului de înfrăţire de -110C. În faza a doua de călire, când temperaturile sunt negative, plantele

elimină prin îngheţ şi transpiraţie 30-50% din apa celulelor, mărindu-se astfel concentraţia sucului

celular şi rezistenţa la îngheţ (plantele pot suporta temperaturi de -16-220C)

Pentru a se asigura condiţii optime de călire, în vederea asigurării rezistenţei la iernare a

triticalelor, trebuie să se respecte timpul optim de semănat. La semănatul prea devreme se realizează

o masă vegetativă bogată, cu un conţinut mare de apă, iar la semănatul prea târziu nu se mai parcurge

procesul de călire. În ambele situaţii rezistenţa la ger a plantelor va fi mult diminuată, în anii secetoşi

(BĂLTEANU şi colab, 1985).

b) Perioada de vegetaţie din timpul iernii se petrece în majoritate în condiţii cu temperaturi

scăzute. În această perioadă, în plantele de triticale se desfăşoară procese fiziologice importante, a

căror intensitate depinde de nivelul temperaturilor. Cel mai important proces fiziologic din această

perioadă este absorbţia azotului, în caz de administrare, transformarea şi utilizarea acestuia în procese

morfo-genetice. Tot în această perioadă, în masa foliară se desfăşoară şi procese de fotosinteză, care

au loc până la temperaturi de -50C (BĂLTEANU şi BÂRNAURE, 1985).

Oscilaţiile mari de temperatură dintre zi şi noapte şi, mai ales, alternanţa repetată a perioadelor

de îngheţ cu cele de dezgheţ sunt dăunătoare, întrucât provoacă ruperea rădăcinilor şi dezrădăcinarea

plantelor de triticale. La fel de dăunătoare în această perioadă este şi persistenţa unui strat gros de

zăpadă peste solul dezgheţat. În acest caz se produce asfixierea plantelor concomitent cu activarea

ciupercilor, care produc mucegaiul de zăpadă. Acelaşi proces de asfixiere se produce pe soluri acide,

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 20: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

cum sunt cele din zona Albota, şi datorită existenţei crustei de gheaţă sau a băltirii apei provenită din

topirea bruscă a zăpezii.

Rezistenţa la iernare a plantelor este importantă pentru asigurarea unor culturi încheiate în

primavară. Ea depinde de procesele fiziologice, biochimice şi biofizice, care se petrec în plante în

perioada temperaturilor scăzute. Acest proces constituie mecanismul de apărare al plantelor împotriva

stresului provocat de factorii nefavorabili ai iernii.

c) Perioada de regenerare a plantelor în primăvară este timpul când se intensifică

procesele vitale din plante, perioadă în care un rol important revine rezervelor de azot acumulate în

perioada anterioară. Ritmul mai rapid sau mai lent de regenerare a plantelor în primavară variază în

funcţie de mersul vremii şi concentraţia solului în azot.

d) Perioada creşterii intensive în primăvară se caracterizează prin creşterea accentuată a

organelor vegetative şi formarea organelor de reproducere.

2 .5.7. Apariţia paiului

După înfrăţirea triticalelor urmează o fază de creştere rapidă a întregii plante. Începe alungirea

primului internod bazal de deasupra nodului de înfrăţire, după care urmează succesiv celelalte,

ultimul fiind al şaselea, din care ia naştere spicul. Încetarea creşterii internodurilor decurge în aceeaşi

ordine ca şi alungirea lor. Internodul cel mai scurt şi cu pereţii cei mai groşi este cel bazal, ceea ce

asigură o bună susţinere a plantelor de triticale.

Apariţia paiului se desfăşoară în condiţii bune când temperatura aerului este cuprinsă între 14-

180C. Lungimea paiului variază între 50-60 cm la soiurile pitice, la 130-140 cm la soiurile foarte

înalte. Soiurile cu talie mică sunt mai rezistente la cădere decât cele cu talie înaltă.

Rezistenţa la cădere depinde în primul rând de structura anatomică a tulpinii şi în mod

deosebit de structura internodurilor bazale. Căderea plantelor este influenţată de factori climatici, dar

şi de unele măsuri fitotehnice. Astfel, lumina insuficientă, spaţiul limitat, umiditatea mare din sol şi

aer, fertilizarea în exces şi unilaterală cu azot favorizează căderea, deoarece nu permit fortificarea

paiului.

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 21: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

Efectele păgubitoare ale căderii asupra producţiei sunt mai mari sau mai mici, în functie de

intensitate şi faza la care se produce căderea . Cele mai mari pagube se produc atunci când căderea

este masivă şi are loc în faza înspicării, deoarece stânjeneşte recoltarea şi favorizează atacul bolilor

criptogamice.

2.5 .8. Înspicarea

Înspicarea constă în ieşirea spicului din teaca frunzei. Temperaturile optime pentru ca această

fază să se desfăşoare normal sunt situate între 16-180C.

Cerinţele plantelor de triticale faţă de umiditate, în faza de înspicare, sunt mari. Insuficienţa

apei din sol, însoţită de secetă atmosferică şi arşiţă, determină modificări în sens negativ în

metabolismul plantelor şi scăderea producţiei.

Deşi data înspicatului este caracter de soi, condiţionat genetic, totuşi aceasta este influenţată de

mai mulţi factori: latitudine, altitudine, precipitaţii, temperatură, lumină şi unele elemente

tehnologice. Pentru producţie, în zona solurilor acide, sunt preferate soiurile precoce, deoarece

plantele scapă de arşiţele din vară, ca şi de unele boli foliare.

2.5 .9. Înflorirea, fecundaţia şi polenizarea

Înflorirea la triticale este mult influenţată de temperatură, ea putându-se declanşa imediat după

înspicare dacă temperatura este ridicată sau după 8-9 zile dacă temperatura este scăzută.

În condiţii optime de căldură, lumină şi umiditate, înflorirea unui spic durează 3-6 zile, iar a

unei plante 8-9 zile.

Polenizarea este directă, iar în situaţia când florile rămân mai mult timp deschise, se poate

produce şi o polenizare încrucişată. Dacă în timpul înfloritului apar temperaturi de 400C timp de 2-3

zile, se produc tulburări în diviziunea miotică, care conduc la sterilitatea polenului şi a ovulelor.

Efect deosebit asupra înfloririi şi fecundaţiei, îl are lumina prin intensificarea procesului de

fotosinteză sau încetinirea acestuia.

2.5.1 0. Formarea şi coacerea bobului

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 22: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

Ca urmare a acumulărilor de apă şi substanţe nutritive, după fecundare, ovarul creşte în volum.

Depunerile în bob sunt influenţate de umiditatea din sol şi aer, de temperatură şi lumină.

Temperaturile ridicate asociate cu insuficienţa apei din sol şi cu seceta atmosferică, determină

modificări în metabolismul plantelor.

În aceste condiţii bobul se opreşte din dezvoltare, pierde apă, se încreţeşte, iar dacă fenomenul

se produce de timpuriu, în partea superioară a spicului nu se mai formează boabele.

După ce boabele ajung la volumul maxim, acestea încep să piardă apă şi să capete consistenţă,

intrând astfel în perioada de coacere. În cadrul acestui proces se disting patru faze: coacerea în lapte,

în ceară, deplină şi răscoacere.

Temperatura ridicată şi seceta, în primele două faze ale procesului de coacere, au efecte

negative asupra boabelor şi asupra producţiei. În schimb, în faza de coacere deplină, timpul secetos

asigură o bună maturare a boabelor ca şi recoltarea în timp mai scurt. Ploile favorizează încolţirea

boabelor în spic şi produc dificultăţi mari în păstrarea seminţelor.

Prezentăm, în continuare, o imagine ce a surprins încolţirea boabelor în spic, cu efecte

negative asupra producţiei.

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 23: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

Fig. 1 - Încolţirea în spic la triticale

2.6. Compoziţia chimică a bobului

Importanţa speciei triticale pentru economie este explicată, pe de o parte, prin cerinţele sale

mai modeste faţă de condiţiile de climă şi sol şi, pe de altă parte, prin compoziţia chimică a boabelor,

care le conferă însuşiri deosebite de utilizare în alimentaţie, în furajarea animalelor, precum şi în

industrie.

Triticale – cereală cu valoare nutritivă ridicată a boabelor, datorită conţinutului ridicat în

lizină, superior grâului – deschide noi perspective în îmbunătăţirea valorii nutritive a raţiilor umane şi

animale (KNIPTEL, 1969, CHEN şi colab., 1970; RASHEEDUDDIN şi colab., 1974, VILLEGAS,

1980; BERTONI şi colab., 1981; SKIEBE, 1982)

Compoziţia chimică a bobului de triticale se poate aprecia prin valorile medii ale principalelor

substanţe ce intră în alcătuirea complexă a acesteia. Se constată că, în medie, 14,8 % din complexul

chimic al bobului revine substanţelor proteice, triticalele depăşind în această privinţă celelalte culturi

cerealiere. Conţinutul în substanţe proteice, ca şi la celelalte culturi cereale, variază în limite largi,

înregistrând valori mai ridicate în condiţii bune de cultură şi fertilizate cu doze sporite de azot.

Tabelul nr. 3

Compoziţia chimică a triticalelor, comparativ cu alte cereale şi soia

Specificare SpeciaTriticale Secară Grâu Orz Porumb Ovăz Orez Soia

Proteină % 14,8 13,4 14,3 13,1 10,4 13,0 8,2 42,8Substanţe solubile în eter%

1,9 1,8 1,9 2,1 4,5 5,8 2,2 19,6

Celuloză brută % 2,9 2,6 2,9 6,0 2,4 11,8 10,1 5,5Cenuşă % 2,0 2,1 2,0 3,1 1,5 3,7 5,7 5,0Substanţe neazotate% 78,9 80,1 78,9 75,7 81,2 66,0 73,8 27,1

Un component de bază al substanţelor extractive neazotate, care la triticale înregistrează în

medie 78,90%, este amidonul. Conţinutul acestuia se găseşte întotdeauna în raport invers proporţional

cu conţinutul în substanţe proteice. Conţinutul în celuloză are o valoare medie de 2,9%, relativ

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 24: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

asemănătoare cu cea de la grâu şi secară. De asemenea, în compoziţia chimică a bobului de triticale se

pot găsi, cu o valoare medie de 1,9%, diferite substanţe solubile în eter, precum şi diverse minerale

reprezentate printr-un conţinut de 2% cenuşă.

Cercetări recente asupra principalelor componente chimice ale bobului, la un număr însemnat

de genotipuri de triticale, au evidenţiat un conţinut bogat în proteine şi amidon. Prin valori medii de

14,5%, 63% amidon, 1,6% grăsimi, 2% cenuşă, precum şi după conţinutul mediu în elemente

minerale, P2O5 şi K2O, triticalele ocupă o situaţie intermediară între grâu şi secară, apropiindu-se în

această privinţă mai mult de soiurile de grâu. Pe baza cercetărilor, s-a stabilit că conţinutul în cenuşă

este mai ridicat în stratul aleuronic al bobului, ca urmare a prezenţei în celulele acestuia a corpurilor

aleuronice, alcătuite din granule compuse din amestec de săruri de potasiu şi magneziu şi înconjurate

de membrane cu conţinut proteic. Substanţe minerale se găsesc, de asemenea, concentrate în

pericarpul exterior al bobului, în pereţii celulari ai stratului aleuronic şi ai endospermului. De

asemenea s-a găsit o cantitate neînsemnată de fier şi calciu.

Proteinele constituie una dintre cele mai importante şi mai valoroase grupe de substanţe

chimice ale bobului. Ca şi la alte cereale panificabile, în complexul proteinelor intră şi alte substanţe

cum ar fi: aminoacizii şi amidele acestora. Multiple cercetări în domeniul biochimiei au arătat că în

compoziţia chimică a proteinelor din boabele de triticale se pot separa prin metoda fracţionării, patru

fracţiuni proteice principale, diferite după însuşirile şi modul lor de solubilizare, şi anume: albumina

solubilă în apă; globulina solubilă în soluţii diluate de săruri neutre; prolamina solubilă în alcool 50-

80%; gluteina solubilă în soluţii diluate alcaline (CIMMYT, 1982).

Dintre aceste substanţe proteice mai importante sunt prolamina şi glutenina, care, datorită

conţinutului lor mai bogat în anumiţi aminoacizi, conferă boabelor însuşiri de calitate bună. Aceste

două fracţiuni proteice sunt generatoarele de gluten.

2.7. Valoarea tehnologică

Triticale este asemănător grâului şi secarei din punctul de vedere al obţinerii făinii. Ca şi la

secară, aluatul de triticale se diferenţiază de cel al grâului printr-o serie de însuşiri de panificaţie

relativ mai slabe. Analizele efectuate asupra calităţii proteinelor din făină au demonstrat că la triticale

proteinele de rezervă se caracterizează printr-un conţinut destul de ridicat de glutamină (peste 32%) şi

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 25: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

în prolină (peste 12,5%) şi, în acelaşi timp, prin cantităţi sporite de aminoacizi esenţiali: lizină,

metionină, triptofan (BUSHUK, 1978, 1980; ACHMED şi Mc DONALD, 1978). Sub acest aspect,

proteinele de triticale, exceptând pe cele ale grâului, prezintă o valoare biologică mai mare decât

proteinele altor cereale. Cercetările privind însuşirile de morărit şi posibilităţile de obţinere a unor

sorturi de făină cu calităţi bune de panificaţie au demonstrat că triticalele dau un randament de făină

mai scăzut decât grâul. S-a constatat că făina de triticale conţine mai puţine glicolipide în formă

liberă comparativ cu făina de grâu, însă în făina de triticale s-a găsit o cantitate mai mare de

fosfolipide şi relativ mai mulţi acizi graşi decât în făina de grâu.

Testarea comportării făinii de triticale în procesul de panificaţie a arătat că formele octoploide

de triticale au caracteristici mai bune de panificaţie comparativ cu formele hexaploide (UNRAU şi

colab., 1964; MAKHALIN, 1977; IVANOV şi colab., 1977 şi GUPKA şi colab., 1982).

Formele hexaploide de triticale, care sunt cele mai răspândite în cultură, datorită unor

caracteristici agronomice superioare formelor octoploide (capacitate de producţie, rezistenţă la

cădere, fertilitatea spicului), au în general o comportare în panificaţie mai slabă din cauza unei

activităţi prea ridicate a amilazei, a calităţii tehnologice slabe a glutenului şi a durităţii scăzute a

bobului (SULINDIN, 1974; MAKHALIN şi colab., 1977). Din aceste considerente pentru obţinerea

unei pâini de bună calitate (bine crescută, cu porozitate uniformă, aspect exterior plăcut) este necesar

ca în procesul de panificaţie făina de triticale să fie amestecată cu făină de grâu de bună calitate sau să

se adauge unele substanţe ca: monogligeride, steroidele de sodiu, bromat de potasiu, etc. (LORENZ şi

colab., 1972; TSEN şi colab., 1973; LORENZ şi colab., 1977; SAURER şi colab., 1979; ZERINGUE

şi colab., 1981; ELENA OPROIU, 1982).

Deşi destinaţia principală a boabelor de triticale este de a fi utilizate în nutriţia animală, testele

de laborator au indicat că se poate folosi şi în panificaţie (în nutriţia umană), prin aplicarea unei

tehnologii speciale. Analizând comportarea în panificaţie s-a constatat că soiurile noi de triticale au

caracteristici de calitate inferioare soiului de grâu Dropia, care este cel mai bun soi de grâu în ceea ce

priveşte calitatea de panificaţie (Tabelul nr. 4), dar prin utilizarea în fabricarea pâinii a unui amestec

de 50% făină de triticale cu 50% făină din soiul Dropia pâinea obţinută a avut parametrii de calitate

asemănători cu cei ai pâinii produse din făina soiului de grâu utilizat în amestec (ITTU şi colab.,

1999; ITTU şi colab., 2004) .

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 26: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

Tabelul nr. 4

Caracteristicile de calitate ale unor soiuri de triticale, comparativ cu soiul de grâu Dropia

(după ITTU şi colab., 2004)

Soiul

Conţinutul de proteine

Producţia de proteine

Valoarea de sedimentare

Volumul pâinii din făină de triticale

Volumul pâinii din amestec 1:1 făină de triticale cu făină de grâu

% Kg/ha ml cm3 cm3

Dropia 13,0 - 60,50 - 432Titan 13,0 578,0 27,50 365,0 410Tril 12,7 670,5 27,50 355,0 410Stil 13,2 700,0 25,75 359,0 415

2.8. Valoarea furajeră

Caracteristicile de calitate ale triticalelor le recomandă a fi folosite cu predilecţie în nutriţia

animalelor. Valoarea lor în această privinţă creşte cu atât mai mult cu cat în furajare se pot folosi atât

masa vegetativă, cât şi producţia de boabe. Boabele prelucrate, sub formă de tărâţe sau făină furajeră,

reprezintă furaje concentrate deosebit de valoroase. Folosite în raţiile de furajare a puilor, porcilor,

oilor şi bovinelor, pentru carne şi lapte, produsele de prelucrare de la triticale au înlocuit cu succes

grâul, porumbul, orzul şi sorgul. În această privinţă s-a precizat că digestibilitatea proteinelor şi

asimilarea grăsimilor pentru animalele nerumegatoare şi chiar pentru om reprezintă 60-80% din

valorile lor teoretice. După cum se constată din Tabelul nr. 5, cea mai ridicată digestibilitate a

proteinelor, 87%, se înregistrează la triticale, aceasta depăşind grâul, orzul şi secara.

Tabelul nr. 5

Digestibilitatea proteinelor la principalele cereale (modificat după Rakovska şi colab., 1979,

citaţi de GAŞPAR şi GALIA BUTNARU, 1985)

Protein digestibility for the main cereal

Digestibilitatea proteinelor aparentă reală

Protein digestibility for the main cereal 80 87

78 83Protein digestibility 67 75

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 27: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

for the main cereal78 82

Conţinutul ridicat de celuloză din tărâţele de triticale nu permite o utilizare largă a acestora în

produsele alimentare, dar prezintă o sursă bogată de proteine, de calitate superioară, de grăsimi

nesaturate, vitamine şi substanţe minerale (Tabelul nr. 6).

Tabelul nr. 6

Compoziţia chimică a tărâţelor de triticale (după SAUNDERS şi colab., 1978, citaţi de

GAŞPAR şi GALIA BUTNARU, 1985)

Specificare

% la S.U.

proteină N x 6,25 grăsimi celuloză cenuşă

Tărâţe

24,5 5,1 6,7 5,4

Tărâţe fine

23,7 4,9 5,3 5,2

Făină

16,9 1,5 0,8 0,9

Din cauza cantităţii mari de tegumente seminale, tărâţele de triticale erau mai puţin digestibile

decât făina furajeră şi se foloseau cu precădere în furajarea bovinelor, iar făina furajeră în hrănirea

porcilor şi a altor nerumegătoare. Odată cu crearea soiurilor noi de triticale, cu boabe cu umplere

foarte bună s-a pus capăt acestui fenomen. Teste speciale, efectuate asupra animalelor tinere, au

demonstrat calitatea proteinelor din triticale, grâu şi secară, arătând totodată ca indicele de eficienţă al

proteinelor de triticale corespunde cu acela al secarei şi este mult superior celui al grâului. Se

apreciază că importanţa mai mare a indicelui de eficienţă a proteinelor de triticale rezultă din

conţinutul mai mare în lizină, care înregistrează valori mai mari decât la grâu.

Tabelul nr. 7

Conţinutul în proteină şi în lizină al soiurilor de triticale, grâu şi secară (după ITTU şi colab., 1999)

Soiul Conţinutul în proteine % Conţinutul în lizină g

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 28: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

la 100 g proteinăTitan 14,46 3,55Plai 14,45 3,65Gloria 13,25 3,91Fundulea 29 14,15 2,74

Numeroase testări de furajare au evidenţiat valoarea deosebită în furajarea animalelor celor

mai diverse specii de animale. Astfel s-a constatat că pentru animalele rumegătoare valorile pentru

energia netă, necesară pentru creşterea în greutate a animalelor furajate cu triticale, au fost foarte

apropiate de cele înregistrate la furajarea cu orz, depăşind pe cele de la furajarea cu grâu, sorg şi cu

alte cereale. Testările făcute în ţara noastră pe un lot de pui de carne au demonstrat că valoarea

energetică a furajelor de triticale este echivalentă cu cea a porumbului Opaque. Folosit în furajarea

tăuraşilor la îngrăşat, simplu sau în amestec cu orzul sau cu sorgul, triticale a realizat sporuri de

creştere ridicate, egale cu cele rezultate prin furajarea cu orz.

Tabelul nr. 8

Sporul mediu zilnic în greutate al tăuraşilor furajaţi cu diferite cereale (după GASPAR şi

GALIA BUTNARU, 1985)

Cultura Spor mediu zilnic, kg Consum furaj, kg Raportul furaj/spor de creştereOrz 1,54 9,50 6,19Sorg 1,42 9,23 6,50Triticale 1,50 9,30 6,20Orz + triticale 1,55 9,55 6,15Sorg + triticale 1,46 9,00 6,16

Triticalele constituie o sursă importantă de nutreţuri verzi, asigurând o masă verde gustoasă şi

cu valoare nutritivă ridicată, care este consumată cu plăcere de către animale şi în cantităţi mari.

Soiurile de triticale depăşesc producţia de masă verde a orzului, ovăzului sau a grâului. Având un

ritm de creştere intens la temperaturi scăzute, triticale intră în vegetaţie primăvara devreme, folosind

mai bine decât grâul sau orzul umezeala acumulată peste iarnă în sol, şi reuşeşte să realizeze o

producţie de masă verde corespunzătoare, într-o perioadă în care furajarea animalelor are mari

carenţe. Analizele efectuate asupra compoziţiei chimice a plantelor de triticale la nivelul principalelor

faze de vegetaţie au demonstrat că valoarea nutritivă şi perioada cea mai indicată pentru folosirea

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 29: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

plantelor ca furaj verde nu trebuie să depăşească faza de înspicare. În faza de burduf – înspicare,

plantele au un conţinut ridicat de glucide, proteine, săruri şi vitamine, care completează valoarea

nutritivă a furajelor.

Tabelul nr. 9

Compoziţia chimică a plantelor de triticale în diferite faze de vegetaţie (după GASPAR şi

GALIA BUTNARU, 1985)

Faza de vegetaţie% la S. U.

data Proteina(Nx6,25) P2O5 K2O Ca Mg cenuşă Zahăr reducător

Împăiere-burduf 15 mai 23,0 1,25 4,94 0,23 0,34 11,25 15,4Burduf-înspicare 30 mai 13,0 0,71 3,85 0,24 0,25 9,65 21,3Înflorire 15 iunie 10,3 0,48 2,29 0,28 0,28 8,58 21,7

Pentru obţinerea de recolte mari de masă verde, cu calităţi nutritive superioare, se recomandă

ca recoltarea să se facă în faza de început de înspicare. Tot în această fază se va recolta şi pentru

siloz.

Sensibilitatea la cădere, determinată de talia înaltă a plantei, caracteristică comună a majorităţii

soiurilor hexaploide de triticale cultivate, este unul din principalii factori limitativi ai recoltei la această

specie. Din această cauză, reducerea taliei plantei, prin introducerea genelor pentru talie scurtă atât de la

grâu cât şi de la secară, a constituit obiectivul major urmărit în ameliorarea noilor soiuri de triticale.

2.9. Încrucişarea grâu/secară

Dintre genele implicate în reducerea taliei la grâu, care au fost transferate primele în

germoplasma de triticale, sunt: gena de la soiul Norin 10, parţial dominantă, Rht1, localizată pe

cromozomul 4A şi gena semidominantă alelică cu aceasta din soiul de grâu Tom Trumb, Rht3

(ZILLINSKI şi BORLAUG, 1971; GREGORY, 1980; SKOVMAND şi colab., 1984). Rezultate

mai bune în ameliorare la triticale s-au obţinut până în prezent cu gena Rht1, prezentă mai ales în

germoplasma de triticale de primăvară, creată la CMMYT – Mexico, care, chiar dacă efectul ei în

reducerea taliei la triticale a fost mai puţin pregnant ca la grâu, a avut un efect favorabil asupra

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 30: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

îmbunătăţirii fertilităţii spicului şi a sincroniei înfrăţirii. Gena Rht3, prezentă în special în

germoplasma de triticale de toamnă, este mai puţin utilizată, deşi efectul ei asupra reducerii taliei

este foarte mare, deoarece are influenţă nefavorabilă asupra umplerii boabelor şi mai ales determină

un grad ridicat de aneuploizi care, în generaţii succesive de înmulţire, produc plante sterile.

De la secară au fost folosite mai multe surse de talie scurtă, dar rezultatele cele mai

promiţătoare au fost obţinute cu mutanta EM1, purtătoare a genei parţial dominante H1 (WOLSKI şi

POJMAN, 1984; REKHMETULIN, 1984). În privinţa genelor de talie scurtă, există posibilitatea de

diversificare genetică la triticale în viitor, atât prin folosirea de germoplasmă de secară cât şi de grâu.

BŐRNER (1991) descrie la secară alte trei gene de reducere a taliei, recesive şi insenzitive la acidul

giberelic în faza de plantulă: ct1 (localizată pe cromozomul 7R) şi dw6 (localizată pe cromozomul

5R) şi ct2 (localizată în cromozomul 5RL). De asemenea, este posibilă folosirea genelor de talie

scurtă, larg utilizate în ameliorarea grâului, Rht2 şi Rht8, chiar dacă transferul acestora va fi mai

dificil de realizat, deoarece sunt localizate pe genomul D, respectiv pe cromozomii 4DS şi 2D.

În lucrările de ameliorare de la INCDA Fundule au existat preocupări de introducere a genelor

pentru reducerea taliei, atât de la grâu, cât şi de la secară, prin utilizarea în special a tipului de

încrucişări grâu/secară/triticale şi triticale/grâu/triticale, folosindu-se în acest scop germoplasma de

grâu şi secară, adaptată condiţiilor climatice din ţara noastră. Pe baza acestui program s-au creat o

serie de linii de triticale cu talie scurtă. Având în vedere că în generaţiile de segregare ale

combinaţiilor hibride interspecifice, folosite în aceste lucrări, se înregistrează un grad mare de

sterilitate datorită instabilităţii meiotice, se realizează cu uşurinţă contaminări cu polen străin, astfel

că este dificil de stabilit cu precizie, numai pe baza analizei genealogiei liniilor, ce gene de reducere a

taliei s-a reuşit să se transfere.

Pentru o primă orientare asupra genelor implicate în controlul taliei scurte la liniile de triticale

create se utilizează testarea pentru lungimea coleoptilului şi pentru reacţia lor în faza de plantulă la

tratamentul exogen cu acid giberelic. Pe baza acestor teste pot fi identificate genele Rht1, Rht3 şi

Rht8. Este cunoscut că genele Rht1, Rht3 determină coleoptilul scurt şi insensibilitate la tratamentul

exogen cu acid giberelic, cu menţiunea că în cazul genei Rht3 coleoptilul este foarte scurt, iar la

tratamentul exogen cu acid giberelic creşterile plantulelor sunt foarte reduse, iar culoarea acestora

este verde închis (ALLAN şi colab., 1959; GALE şi LAW, 1974). Gena Rht8 de la linia de grâu

Sincron determină coleoptilul lung şi reacţionează prin creşterea foarte pronunţată a plantulelor la

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 31: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

tratamentul exogen cu acid giberelic (SĂULESCU şi colab., 1988). În germoplasma de triticale creată

în programul de ameliorare de la INCDA Fundulea sunt prezente genele de reducere a taliei plantei

Rht1, Rht3 şi Rht s (genă transferată de la linia de secară, Snoopy Danae) (ITTU şi colab., 1994).

2.10. Cercetări privind unele aspecte morfologice, fiziologice, biochimice şi genetice ale speciei de triticale

2.1 0.1. Cercetări privind unele aspecte morfologice ale speciei de triticale

Triticalele impresionează prin robusteţea plantelor, portul şi mărimea frunzelor, prin bogăţia

spicului. Ca aspect general, plantele de triticale sunt asemănătoare grâului, însă au habitusul mult mai

robust şi viguros, spice foarte mari cu multe spiculeţe. Diversitatea morfologică a plantelor este foarte

mare, de la forme de tipul grânelor asiatice, cu spicul mai mic, frunze erecte şi mici sau speltoid, la

cele de tipul indo-european, cu spic mare, frunze mari, cel mai adesea curbate sau de tip Triticum

turgidum, glabre sau pubescente sub spic, aristate sau nearistate.

Rădăcina este fibroasă. Numărul rădăcinilor adventiv embrionare, care se formează prin

germinarea unui bob, este relativ asemănător cu cel întâlnit la secara şi grâul tare. Prin încolţirea unui

bob la triticale, pe lângă radiculă, se formează 5-6 rădăcini adventiv embrionare. Determinările făcute

SCDA Albota asupra ritmului mediu zilnic de creştere a rădăcinilor în primele 10 zile de la

germinare, au arătat ca acesta este între cel de la Triticum durum şi cel de la Secale cereale şi superior

celui de la Triticum aestivum (Tabelul nr. 10).

Numărul sporit de rădăcini embrionare, ritmul rapid de creştere a acestora, asigură

vigurozitatea plantulelor şi, totodată, formarea unui sistem radicular bine dezvoltat, conferindu-i

astfel plantei o rezistenţă sporită faţă de condiţiile de sol nefavorabile. S-a demonstrat că sistemul

radicular la triticale acoperă o suprafaţă de contact de 18,59 mp faţă de 17,32 mp la secară şi de

numai 16,32 mp la grâu.

Tabelul nr. 10

Ritmul de creştere al rădăcinilor embrionare la principalele cereale (Institutul Agronomic

Timişoara)

Specia Lungimea rădăcinilor, în mm, după

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 32: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

5 zile 10 zile Ritmul mediu zilnic de creştere, mmTriticum aestivum 55,5 86,0 5,39Triticum durum 40,8 107,1 5,50Secale cereale 67,5 119,4 7,32Triticale 47,9 111,0 6,43

În perioada toamnă-iarna, prin diferenţierea conului de creştere, alungirea internodurilor şi

formarea primordiilor frunzelor, la partea superioară a fiecărui nod, se formează tulpina.

Paiul sau tulpina este împărţită în 5-7 noduri, care sunt străbătute de diafragmă. Primul şi cel

de-al doilea internod sunt cel mai adesea umplute cu un ţesut parenchimatic pufos. Celelalte

internodii sunt incomplet umplute. Internodul superior al tulpinii este gol.

Internodurile sunt diferite ca mărime – mai scurte în partea inferioară a tulpinii –, lungimea lor

crescând total spre vârf, ultimul fiind de două ori mai lung ca penultimul şi cu aproape de cinci ori mai

lung decât internodurile bazale. Grosimea paiului în diametru oscilează în limite largi de la 2 la 6 mm,

la formele normale, şi de la 5 la 8 mm, la formele pitice. Formele de triticale cu talie înaltă au de obicei

o rezistenţă slabă la cădere, defect care a constituit un serios impediment în extinderea în cultură a

triticalelor. Reducerea taliei a fost un obiectiv greu de atins deoarece talia pitica este determinată de

prezenţa genelor Kr, care sunt înlănţuite cu susceptilitate de sterilitate (KISS şi colab., 1977). În prezent

acest obiectiv este îndeplinit şi s-au creat soiuri care au talia cuprinsă între 40 şi 130 cm.

Frunza este constituită din teacă, limb, ligulă şi urechiuşe. Frunzele sunt dispuse altern,

pornind de la fiecare nod, şi de formă diferită: liniare sau liniar lanceolate, de tip xerofitic, înguste,

scurte, erectoide, uşor răsucite şi ţepoase, sau de tipul maritim, indo-european, late, lungi, puternic

curbate. La baza limbului se găseşte ligula şi pe marginea ei urechiuşele, care sunt mari, cu bordura

uşor încreţită, sau mici. La unele forme, ligula este conturată cu roşu datorită pigmenţilor antocianici.

Culoarea frunzelor poate fi verde-argintie, datorită stratului ceros de pruină, verde închis sau verde

gălbui, cu mici pete de culoare deschisă.

Inflorescenţa este un spic cu dimensiuni şi forme diferite. Spicele prezintă o largă variabilitate,

putând fi laxe de tip speltoid, cu 29-30 de spiculeţe, compacte de tip durum sau turgidum, cu mai

mult de 40 de spiculeţe şi cu ariste lungi, mijlociu de compacte, cu un număr de 33-36 spiculeţe.

Primordiile florale se diferenţiază în conul de creştere ca elemente ale spicului, în perioada vegetaţiei

timpurii de primăvară. Mai târziu se diferenţiază şi florile. Până la sfârşitul lunii aprilie are loc

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 33: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

formarea completă a spicului, florilor, a gineceului şi androceului. După forma spicului, se întâlnesc

următoarele tipuri mai răspândite: fusiform, prismatic, alungit eliptic, triunghiular, ramificat. Spicele

pot fi aristate cu ariste lungi aspre şi răsfirate, sau cu ariste mai scurte, semiaristate sau nearistate.

Culoarea spicelor variază de la galben aurie până la roşcată tip ferugineum, şi chiar până la maro

întunecat, cu nuanţă neagră. Structura spicului este dată de lungimea şi consistenţa rahisului, numărul

spiculeţelor, numărul florilor în spiculeţ, morfologia glumei şi glumelei. În ceea ce priveşte

dimensiunea spiculeţelor, lungimea şi lăţimea glumelor şi glumelelor, există o mare variabilitate.

Fructul de triticale este o cariopsa. La maturitate, când are umiditatea de 14-15%, cel mai

adesea bobul are un aspect uşor creponat cu cute mai adânci, sau are aspect de sistavit. Boabele sunt

mari, cu şanţul de pe faţa ventrală mai larg sau mai îngust. Masa a 1.000 de boabe variază în limite

largi, în funcţie de soi şi de condiţiile de mediu, de la 32 de grame la 65 de grame. Greutatea

hectolitrică este cuprinsă între 63-81 kg/hl. Culoarea boabelor este galben maronie sau galben

verzuie. Gradul de acoperire al bobului cu pleve este diferit în funcţie de soi şi de poziţia bobului în

spic, dar, în general, bobul prezintă o acoperire bună. Formele cu acoperire slabă de pleve sunt în

general sensibile la scuturare.

2.1 0.2. Cercetări privind unele aspecte fiziologice ale speciei de triticale

Observaţii de durată asupra dezvoltării plantelor au demonstrat că perioada de vegetaţie la

triticale oscilează între 228-238 de zile, iar suma gradelor de temperatură are limite largi, fiind

cuprinsă între 1.100 şi 1.3000C.

Studiind însuşirile genetico-fiziologice ale creşterii şi dezvoltării în toamnă, ale rezistenţei la

ger şi iernare, la un număr mare de combinaţii hibride, între formele de toamnă şi de primăvară, au

demonstrat că formele trispecifice de triticale, după rezistenţa la ger şi iernare, întrec grâul sau sunt

egale cu acesta, dar cedează în faţa secarei. Formele de toamnă evidenţiază o creştere de trei ori mai

lentă decât formele de primăvară, acumulează o cantitate mare de zaharuri, ceea ce le face mai

rezistente la ger. Intrând în iarnă cu o masă vegetativă abundentă (mai ales formele foarte înalte),

triticalele suferă mult în condiţii de asfixiere. Pierderea plantelor în iarnă este determinată cel mai

adesea de descălţare. Slaba rezistenţă la iernare este unul dintre defectele importante ale formelor de

triticale. Procentul de plante dispărute poate varia de la 20 la 100%. Cu toate acestea, prin lucrări de

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 34: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

ameliorare, a fost posibilă obţinerea de linii şi soiuri de triticale foarte rezistente la ger şi la alte

condiţii nefavorabile din timpul iernii. Triticale, ca şi secara, porneşte de timpuriu în vegetaţie.

Ritmul lor de creştere, în primăvară şi în celelalte perioade, este în general intermediar între cel al

grâului şi cel al secarei. Cercetări efectuate recent asupra unui număr mare de soiuri de grâu, secară şi

triticale, diferite ca înălţime, au arătat că, la nivelul principalelor faze de dezvoltare, soiurile de

triticale se înscriu cu valori intermediare între cele de la grâu şi cele de la secară, în ceea ce priveşte

ritmul de creştere în înălţime a plantelor, cu precizarea că formele înalte au un ritm de creştere

apropiat de cel al secarei, iar formele cu talie scurtă de cel al grâului.

Cel mai intens ritm de creştere s-a înregistrat la nivelul fazelor burduf – timpuriu – înspicat –

începutul formării bobului, când plantele de triticale au crescut în înălţime de la 40 cm la 80 cm şi

respectiv 117 cm. O comportare asemănătoare s-a înregistrat şi la acumularea de substanţă uscată în

plantă, soiurile de triticale situându-se între mediile de acumulare ale grâului şi cele ale secarei. La

începutul formării bobului şi în faza de lapte ritmul de acumulare în substanţă uscată, la triticale, este

chiar mai mare ca la secară. În perioada de înspicare, triticale este sensibil la temperaturile scăzute,

însă, cele mai dăunătoare sunt temperaturile scăzute când sunt însoţite şi de ploi. Cu toate acestea

totuşi, triticalele au o mare plasticitate ecologică, putând fi cultivate de la ecuator până în zona

subpolară, iar la altitudine ridicându-se până la 2.500 metri.

Este tolerant la cultură, atât în condiţii de aciditate cât şi de alcalinitate ale solurilor. Poate

creşte pe soluri nisipoase, în curs de formare, pietroase, precum şi pe soluri grele.

Principalele faze ale dezvoltării plantelor sunt: germinarea seminţelor, răsărirea plantelor,

înfrăţirea, împăierea, înspicarea, înflorirea şi maturitatea plantelor.

Tabelul nr. 11

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 35: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

Ritmul de creştere în înălţime şi greutate al triticalelor la Albota, în 2008

Limitele termice pentru germinarea seminţelor sunt cuprinse între 1-20C şi 28-300C.

Comparativ cu grâul şi secara, boabele de triticale germinează mai repede, germinaţia rapidă se

datorează permeabilităţii învelişului şi activităţii enzimatice a alfaamilazei, care, încă din perioada de

repaus, este activă şi hidrolizează amidonul în zaharuri simple uşor asimilabile. În prezent se ştie că

prezenţa activă a alfaamilazei este una dintre cauzele repausului seminal scurt, ale încolţirii în spic şi,

în parte, ale şiştăvirii bobului. Energia germinativă este mai mare la triticale comparativ cu grâul.

Acest lucru se datorează neuniformităţii structurii stratului de celule cu aleurona. Aceste celule au

aspect neregulat, cu spaţii mari între ele, fapt care uşurează pătrunderea apei în endosperm.

După una-două zile de la ivirea radicelelor, se observă muguraşul care este protejat de

coleoptil. Când coleoptilul ajunge la lungimea de 6-7 cm apare prima frunză. Creşterea coleoptilului

este mai lentă decât creşterea rădăcinilor. Ritmul mediu zilnic de creştere al plantulelor de triticale

depăşeşte pe cel al plantulelor de grâu.

La aproximativ 10-12 zile de la răsărire, plantele îşi încetează creşterea în înălţime şi intră într-

o noua fază ontogenetică, faza de înfrăţire. Capacitatea de înfrăţire a plantelor de triticale este destul

de mare, mai mare ca la grâu, apropiindu-se de cea a secarei. Nodul de înfrăţire format în adâncime

asigură plantelor de triticale rezistenţă sporită la ger, secetă şi favorizează obţinerea de producţii

superioare.

Înfrăţire a este influenţată de factorii tehnologici ca spaţiul de nutriţie, fertilitatea solului, epoca

de semănat, adâncimea de semănat, precum şi de factorii de mediu: umiditate, temperatură şi lumină.

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 36: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

Temperatura optimă necesară înfrăţirii trebuie să nu depăşească 140C şi, în acelaşi timp, să existe o

alternanţă de zile cu lumină şi temperaturi mai ridicate şi nopţi răcoroase. După înfrăţire plantele de

triticale formează tufe erecte, semi-culcate şi culcate. În anii cu condiţii nefavorabile înfrăţirea are loc

primăvara, ceea ce duce la formarea unui număr mic de fraţi, dar de fertilitate bună. Un fenomen care

apare şi la cereale este înfrăţirea de vară, care apare după coacerea în lapte a fraţilor normal formaţi,

mai ales în cazul când aceştia au căzut din cauza ploilor şi a vântului. Fenomenul este favorizat de

precipitaţiile abundente, însoţite de temperaturi scăzute. Înfrăţirea de vară este o însuşire negativă

care duce la coacerea neuniformă şi deprecierea calităţii producţiei. Numărul de fraţi fertili pe care îi

formează o plantă de triticale poate fi de 1 – 16 şi este în funcţie de condiţiile pedoclimatice şi

tehnologia aplicată.

Împăi erea începe primăvara, când temperatura aerului creşte la 10-150C şi se realizează prin

creşterea fiecărui internod, începând cu cel bazal. Pe rând fiecare internod se alungeşte prin divizarea

celulelor din zona nodului bazal. Ultimul internod creşte cel mai repede, fiind şi cel mai lung.

Soiurile cu talie redusă au creşterea internodiilor mai lentă, mai ales a ultimului internod. Finalizarea

fazei de creştere a internodiilor, coincide cu înspicatul. Numărul de zile de la răsărire până la

finalizarea împăierii este de 150-200 de zile, fiind influenţat de zona de cultură şi genotip. În

condiţiile ţării noastre, în condiţii climatice normale, împăierea la triticale are loc la începutul lunii

mai, după secară.

Înspicarea începe cu ieşirea spicului din teaca ultimei frunze din burduf. Momentul înspicării

se notează când 75% din spice au ieşit din burduf. Faza de înspicare depinde de genotip, condiţiile de

mediu şi de condiţiile de cultură.

Înflorirea are loc la 195-210 zile de la răsărire, după 5-7 zile de la înspicare. Înflorirea începe

de la mijlocul spicului spre cele două extremităţi, vârf şi bază. Înflorirea unui spic durează 3-5 zile, în

timp ce plantele unui genotip înfloresc în decurs de 8-12 zile, şi este influenţată de climă; în mod

deosebit de temperatură şi arşiţă. Triticale este o plantă autogamă, dar are un procent de 5-10% de

alogamie. La 2-3 zile de la polenizare stigmatul se ofileşte, semn că a avut loc fecundarea. Dacă

fecundarea nu are loc, floarea se deschide puternic rămânând deschisă până la polenizare.

După înflorire şi fecundare începe o nouă fază, care este de obicei mai lungă şi se prelungeşte

în funcţie de condiţiile climatice şi de genotip la 25-45 de zile, iar în anumite situaţii chiar mai mult.

În acest timp se formează bobul cu embrionul şi endospermul. Formarea bobului parcurge

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 37: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

următoarele faze: perioada de creştere, coacerea în lapte – când bobul are consistenţă lăptoasă –,

coacerea în pârgă – când bobul este consistent, dar moale ca de ceară, iar plantele îşi schimbă

culoarea în galben, embrionul este format şi viabil – şi coacerea deplină – când bobul are consistenţă

tare, culoare specifică, iar planta devine galben brună. Timpul de la coacerea în lapte până la cea în

pârgă durează mult, timp în care poate apărea fenomenul de şiştăvire datorat pierderii masive a apei

din bob. În această perioadă are loc acumularea de substanţe plastice în bob. Ritmul de formare al

boabelor la triticale este diferenţiat în funcţie de genotip şi este deosebit de cel al grâului. Noile

genotipuri de triticale au boabele aproape netede, asemănătoare cu cele ale grâului, dar mai mari.

2.1 0.3. Cercetări privind unele aspecte biochimice şi enzimatice ale speciei de triticale

Tehnicile de laborator bazate pe electroforeză se dovedesc din ce în ce mai utile în ameliorarea

plantelor, datorită numeroaselor avantaje pe care le oferă. Studiul variantelor electroforetice ale

proteinelor şi enzimelor s-a efectuat la diferite, plante printre care şi la triticale. Acest studiu al

variabilităţii biochimice privind fosfataza acidă şi beta-amilaza totală la unele forme de triticale se

face în scopul unei posibile utilizări a acestor diferenţe genotipice în ameliorarea unor caractere

agronomice utile la această specie.

Fosfataza acidă a fost studiată atât din punct de vedere calitativ, cât şi cantitativ, iar beta-

amilaza numai calitativ. După metoda utilizată de HAGIMA şi ITTU (1986), în boabele de triticale s-

au identificat maximum şase izoenzime.

După numărul, dispoziţia şi activitatea activităţii izoenzimelor s-au stabilit patru tipuri de

enzimogramă pentru fosfataza acidă, notate în mod convenţional de la I la IV.

Primul tip de enzimogramă se caracterizează prin prezenţa a şase izoenzime, dintre care trei cu

activitate semnificativă şi identică şi cu activitate electroforetică medie. Liniile care aparţin acestui tip

au în genealogia lor soiul de triticale AD 206 şi se caracterizează printr-o vigoare scăzută a plantulei.

Cel de-al doilea tip de enzimogramă relevă tot şase izoenzime ca şi primul tip, cu menţiunea

că cele trei izoenzime cu mobilitatea electroforetică medie au activităţi fosfatazice net diferite. Astfel,

izoenzima cu numărul cinci este cea mai activă, urmată de izoenzimele cu numărul trei şi patru. Acest

tip de izoenzimă se întâlneşte la soiul cu port culcat şi talie mijlocie spre mare, dar cu rezistenţă slabă

la cădere, Lasko.

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 38: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

Al treilea tip de enzimogramă prezintă cinci izoenzime net conturate, dintre care cea cu

numărul trei este cea mai intensă ca activitate. În acest tip sunt incluse triticalele de talie mijlocie cu

rezistenţă bună la cădere, Juanillo 85.

Cel de-al patrulea tip de enzimogramă conţine şase izoenzime repartizate echidistant în

regiunea dintre catod şi anod a tubului de migrare. Acesta s-a evidenţiat la soiul cu talie mare, TF2.

Comparând cele patru tipuri de enzimograme conturate la analiza unui set de genotipuri de

triticale, se poate menţiona faptul că asemănări mai evidente prezintă tipul trei de enzimogramă din

care fac parte genotipurile de talie mijlocie şi rezistente la cădere.

Variabilitatea beta-amilazei totale din formele de triticale analizate este mai accentuată

comparativ cu fosfataza acidă. Astfel s-au stabilit şapte tipuri de enzimograme, evidenţiindu-se între

două şi şase izoenzime. Primul tip de enzimogramă conţine patru izoenzime, dintre care trei cu

activitate echilibrată şi a patra cu activitate şi mobilitate electroforetică redusă.

Cel de-al doilea tip de enzimogramă prezintă trei izoenzime ale beta-amilazei totale cu

activitate enzimatică intensă şi egală.

Al treilea tip de enzimogramă se caracterizează prin prezenţa a două izoenzime ale beta-

amilazei totale inegale ca distribuţie a activităţii.

Tipul patru de enzimogramă conţine patru izoenzime, dintre care trei cu activitate intensă, iar

cea de-a patra cu activitate semnificativ mai redusă, dar cu mobilitatea electroforetică cea mai mare.

Alt tip de enziogramă, cel de-al cincilea, însumează cinci izoenzime ale beta-amilazei totale,

dispuse în două grupuri, unul compus din trei izoenzime şi celălalt din două. Cel de-al şaselea tip de

enziogramă are trei izoenzime ale beta-amilazei totale, clar conturate şi cu activitate semnificativă, iar

cel de-al şaptelea conţine şase izoenzime.

Din studiile întreprinse de HAGIMA în anul 1984, pe diferite soiuri de grâu, s-a degajat

ipoteza că indicele activităţii fosfatazei acide se poate corela cu capacitatea unui soi privind rezistenţa

sa la ger.

În anul 1986, HAGIMA şi ITTU au extins aceste cercetări şi la triticale, folosind un set de

genotipuri care se diferenţiau în ceea ce priveşte rezistenţa la ger. Comparativ cu cele remarcate la

grâu, privind relaţia posibilă în unele cazuri între activitatea crescută a fosfatazei acide şi rezistenţa la

ger, această relaţie nu s-a regăsit în cazul sortimentului de triticale analizat. Astfel, forme cu activitate

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 39: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

fosfatazică crescută, ca: AD 202, Lasko şi TF 2, sunt caracterizate prin rezistenţa redusă la ger, în

timp ce alte linii mai noi create, cu activitate fosfatazică redusă, manifestă o rezistenţă ridicată la ger.

Tabelul nr. 12

Clasificarea unor forme de triticale după enzimogramele fosfatazei acide din bob (HAGIMA

şi ITTU, 1986)

Tipul de enzimogramă

Număr forme

Formele studiate

I 13 AD 206, Foton, 37TK1, 31TK2, 121 TJ 2-1, 121 TJ 2-3, 123 TJ 1-2, 235 TJ 6-1, 12 TH 1021, 12 TH 1 2021, 143 TM 2-2, 149 TM 1-1, 27 TM 1

II 3 Lasko, 23 TG 1- 11, 113 TJ 1-2 III 6 AD 202, Juanillo 85, TF 4, TF 6, 58 TJ 3-2, 58 TJ 7-1, tt 575-79, TF 5 IV 2 TF 2, TF 7

2.1 0.4. Cercetări privind unele aspecte genetice ale speciei de triticale

Lucrările de analiză citologică ale lui LEVITSKI şi BENETSKAIA (1930, 1931) asupra

mitozei la hibrizii fertili dintre grâu şi secară au scos în evidenţă starea amfidiploidă a lor şi au

deschis calea a numeroase şi diferite studii citogenetice. Prima reprezentare a cromozomilor de

triticale datează din 1929.

BERG şi OEHLER (1928) au făcut prima analiză citologică detaliată, la mai multe forme de

triticale octoploid, printre care şi triticale Rimpau.

În „The cytogenetics of Triticale”, O’MARA (1953) face o sinteză a informaţiilor privind

citologia formelor de triticale, referindu-se cu precădere la cercetările lui BERG (1937), BERG şi

OEHLER (1938) şi Munzing (1939).

Formele octoploide (2n=56), hexaploide (2n=42) şi tetraploide (2n=28) se diferenţiază mult

între ele în ceea ce priveşte caracteristicile citologice şi citogenetice.

Triticalele se pot obţine pe mai multe căi, de aceea şi structura citogenetică este diversă, cu

particularităţi citologice diferenţiate după cantitatea de heterocromatină, morfologia cromozomilor,

prezenţa sau absenţa cromozomilor B etc.

Genotipul unei specii este transmis printr-un proces cromozomal caracteristic, determinat de

numărul, lungimea, forma şi structura cromozomilor.

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 40: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

Formele de triticale provin din genitori foarte diverşi. Complexul cromozomal diferenţiat al

formelor parentale se regăseşte în amfidiploidul de triticale într-o măsura mai mare sau mai mică.

Pentru aceste considerente este necesar să se prezinte cariotipul unor genitori ai formelor de triticale.

Cariotipul speciei Secale cereale (2n=14) este alcătuit din grupe de cromozomi morfologic

distincte şi anume: două perechi metacentrici, două perechi submetacentrici/submetacentrici, două

perechi submetacentrici şi o pereche submetacentrici cu satelit.

Cariotipul speciei Triticum turgidum (2n=28) este alcătuit din şapte cromozomi metacentrici,

cinci cromozomi submetacentrici şi cinci cromozomi submetacentrici cu satelit.

Cariotipul speciei Triticum durum (2n=28) este alcătuit din trei grupe de cromozomi şi anume;

metacentrici cromozomii 8, 12 şi 14, submetacentrici cromozomii 2, 3, 7, 9, 10, 11 şi 13 şi

telocentrici cromozomii 1, 4 şi 5. Cromozomii 4 şi 10 poartă sateliţi.

Cariotipul amfidiploidului T turgidum x Secale cereale (2n=42) conţine 13 perechi de

cromozomi metacentrici, patru perechi submetacentrici, şi patru perechi cu sateliţi. Prezenţa

cromozomilor cu sateliţi la cariotipul de triticale este controversată, astfel că TUDOSE (1969, 1970 şi

1972) evidenţiază la formele studiate cinci cromozomi cu sateliţi.

EVANS şi JENKINS (1960), BHATTACACHARYYA şi colaboratorii săi (1961) consideră

că regiunea constricţiei secundare a perechii a VII-a de la secară nu se evidenţiază la amfidiploizi în

prezenţa cromozomilor de la grâu. Analizele efectuate asupra cariotipului la unele forme hexaploide

au evidenţiat prezenţa a cinci cromozomi metacentrici, 13 submetacentrici, o pereche subterminală, şi

doi cromozomi cu sateliţi. La amfidiploizii de triticale numărul şi mărimea sateliţilor e variabilă.

Morfologia cromozomilor din cariotipul de triticale este modificată în comparaţie cu cariotipul

speciilor utilizate ca forme parentale. Se consideră că prezenţa cromozomilor de secară şi de grâu în

citoplasma de grâu duce la modificări în morfologia cromozomilor. Morfologia cromozomilor de

secară se modifică atunci când sunt incluşi în nucleul de la triticale. Analiza cariotipului de triticale a

evidenţiat şi prezenţa cromozomilor B în număr variabil. Prezenţa cromozomilor B atestă modificări

cantitative şi calitative la nivelul materialului genetic şi o creştere inegală a ADN-ului din celule. În

cercetările efectuate la USAMV Timişoara, DRACEA şi GALIA BUTNARU, în anul 1978, observă

că în cariotipul hibrizilor direcţi şi reciproci de grâu x triticale cromozomii B sunt în proporţie

diferită. La trei hibrizi Triticale x Triticum aestivum s-au identificat 1-2 cromozomi B la 5 până la

90% din plante. În hibridarea reciprocă Triticum aestivum x Triticale frecvenţa cromozomilor B

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 41: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

creşte de la 15 până la 95% din plantele analizate, numărul lor variind de la unu la patru. Frecvenţa

cromozomilor B în populaţiile hibride din F2 este superioară faţă de F1, ceea ce permite să se

considere că prezenţa cromozomilor B conferă microsporilor viabilitate sporită şi o distribuţie

preferenţială.

În diviziunea mitotică la Triticale nu se disting anomalii evidente. Aneuploidia nu duce la

perturbarea mitozei. Ciclul mitotic se desfăşoară în decurs de 11-12 ore, timp care este intermediar

între cel al formelor parentale (KALTSIKES, 1971, 1972).

Ciclul celular la formele hexaploide primare de triticale este mai scurt decât cel al formelor

parentale. Ciclul celular al formelor hexaploide secundare, avansate în procesul de ameliorare, este

mai lung faţă de cel al formelor primare. Modificările observate în durata fazei de sinteză a ADN au

determinat efectuarea analizelor cantitative, care au scos în evidenţă diferenţe în conţinutul în ADN

dintre diferitele linii şi forme parentale.

KALTSIKES (1971) a constatat, în cazul formelor hexaploide de triticale, o cantitate de ADN

superioară celei de la formele parentale, iar această creştere nu este datorată prelungirii ciclului

mitotic. Determinările cantitative efectuate de BENNETT şi SMITH (1972) la formele octoploide

indică valori cantitative intermediare între cele ale formelor parentale. Observaţiile efectuate asupra

mitozei din vârfurile rădăcinii, la unele linii de triticale, au evidenţiat o rată scăzută de anomalii (6,5-

8,3%), cel mai adesea fiind observate anomalii de tipul cromozomilor retardatari, fragmente, punţi

cromatidice în anafază şi telofază, fusuri nucleare multipolare, micronuclei şi celule poliploide.

Aproape aceleaşi anomalii s-au observat şi în mitoza celulelor tapetale. Anomaliile din mitoza

premeiotică duc la formarea de celule mamă ale polenului cu număr diferit de cromozomi fie

hiponumerari, fie supranumerari. La formele primare, frecvenţa aberaţiilor este net superioară faţă de

aceea de la formele secundare sau ameliorate.

La triticale meioza decurge diferit la formele cu grad de ploidie diferenţiat. Durata ciclului

meiotic la formele octoploide este mai scurtă decât la formele parentale. La formele hexaploide este

intermediară, fiind mai scurtă decât la secară, dar mai lungă decât la grâu (BENNETT şi

KALTSIKES, 1973).

În leptonem este dificil de identificat anomalii cromozomale. TARCOWSKI (1968) şi

SKUTINA şi KVOSTOVA (1971) au constat diferenţe între numărul nucleolilor în celulele mamă ale

polenului. Liniile cu un singur nucleol, în celulele mamă, prezentau stabilitate meiotică ridicată, în

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 42: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

timp ce la liniile cu doi nucleoli labilitatea meiotică era foarte accentuată. În leptonem are loc un

proces de heterocromatizare, urmat de aglutinarea unei mase variabile de cromozomi.

Heterocromatizarea indică procese certe de alterare a ADN, ceea ce duce la migrarea din celule a unei

părţi din cromozomi prin citomixis.

În pachinem şi diplonem sunt observabili univalenţii; bivalenţii par a fi normal formaţi, la

aceştia chiasmele apar de asemenea normale.

În diachineză se observă bivalenţi normal formaţi, alături de univalenţi şi multivalenţi.

TSUCHIYA (1970) a explicat frecvenţa mai ridicată a univalenţilor din metafaza I, în comparaţie cu

cea din diachineză, prin separarea timpurie a bivalenţilor achiasmatici şi separarea timpurie a

bivalenţilor în timpul migrării către placa ecuatorială.

Faza în care se disting cu uşurinţă şi exactitate anomaliile din meioză este metafaza I.

Univalenţii, de obicei, se dispun la periferia plăcii ecuatoriale. Prezenţa univalenţilor depinde de mai

multe cauze şi anume: gradul de ploidie (la formele hexaploide frecvenţa univalenţilor este mai

redusă faţă de formele octoploide), condiţiile de mediu şi stabilitatea liniilor. Multivalenţii sunt

observaţi cu o frecvenţă mai mare la liniile instabile. Frecvenţa mai ridicată a multivalenţilor se

explică prin heterozigoţia de translocaţie. Translocaţia este un proces comun la formele hexaploide de

grâu, dar şi la formele tetraploide de grâu; translocaţia este un fenomen frecvent, de aceea formarea

de multivalenţi în cazul liniilor de triticale cu un pedigreu complex pare a fi normală încât şi la specii

diferite de secară au fost observate translocaţii, ceea ce explică formarea de multivalenţi în cazul

liniilor de triticale în a cărui pedigreu intră mai multe specii de secară.

În anafaza I, univalenţii au o comportare foarte diferită; ei pot migra neordonat la polii fusului

nuclear, formând celule cu număr diferit de cromozomi; pot rămâne pe placa ecuatorială,

reorganizându-se în micro-nuclei, în celulele diadei; sau pot să cliveze ca în mitoză, migrând câte o

cromatină în polii celulelor fiice şi astfel se formează diade normale. În telofaza I pot fi observaţi

univalenţi rămaşi în afara nucleilor fii, care cel mai adesea se organizează în micronuclei. În cea de-a

doua parte a meiozei, frecvenţa anomaliilor este mai redusă, deoarece în interfază celulele cu aberaţii

cromozomale pot fi excluse de la diviziune.

În anafaza II au fost observaţi retardatari cromatidici, care sunt incluşi în nucleul tetradei sau

formează micronuclei. Atât la formele octoploide, cât şi la cele hexaploide, au fost remarcate celule

poliploide. Poliploidia, care la unele linii octoploide poate să fie într-o proporţie mai mare de 10% din

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 43: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

celulele observate, se poate explica prin inhibarea formării fusului nuclear în metafaza I. Instabilitatea

meiotică, exprimată prin formarea de univalenţi, punţi cromatice, fus multipolar sau inhibarea

formării lui, este cauzată de diferenţele dintre ciclul meiotic al cromozomilor de la grâu şi secară

(alocilie genomică), de prezenţa heterocromatinei factorilor citoplasmatici, condiţiilor de mediu

variabile sau a modului de polenizare.

Alocilia genomică este o încercare de a explica formarea univalenţilor la triticale. Durata

meiozei la formele diploide, tetraploide şi hexaploide este mai lungă la plantele care conţin

cromozomi de secară. BENNET (1974) a constatat că anomaliile din meioză se datorează timpului

insuficient pentru formarea bivalenţilor de la secară în zigo-pachiten, ceea ce duce la alocilia

genomică, care nu în toate cazurile este vizibilă. La formele octoploide timpul de zigoten şi pachitem

este suficient pentru formarea bivalenţilor de la grâu, dar insuficient pentru formarea celor de la

secară. Conţinutul mai ridicat în ADN din celulele mamă ale polenului de la secară reclamă un timp

meiotic mai îndelungat faţă de cel de la grâul tetraploid. Când sunt combinate genomurile de la grâul

tetraploid cu cel de la secară, la hibridul hexaploid ciclul meiotic este mai scurt, ceea ce duce la

formarea univalenţilor. ROUPACHIAS şi KALTSIKES (1977) au studiat efectele genomurilor D şi

R asupra diferitelor faze ale meiozei, constatând că factorii genetici din genomurile D şi R au un rol

mai hotărâtor în formarea bivalenţilor decât schimbările cantitative la nivelul cromozomilor şi

conţinutul de ADN. Ca şi la grâu, şi la triticale durata meiozei este afectată prin adiţia sau eliminarea

diferitilor cromozomi. Prezenţa heterocromatinei în cantitate mai mare în cromozomii de secară a dus

la ideea că aceasta ar fi implicată în sinapsa cromozomală. THOMAS şi KALTSIKES (1976) au

observat că zonele heterocromatice de pe cromozomii de secară nu se împerechează în metafaza I la

triticale. MERKER (1976) a găsit diferenţe în conţinutul şi în modul de dispunere a heterocromatinei

la diferite linii de triticale. Utilizând plante la care zona heterocromatică telomerică largă era absentă,

prin deleţie, acelaşi autor a constatat creşterea sinapsei cu 2/3 faţă de plantele care conţineau zona

heterocromatică telomerică şi la care perechea cromozomală forma un bivalent deschis sau rămânea

sub formă de univalenţi. Aceste observaţii au condus la concluzia că heterocromatina joacă un rol

important în formarea bivalenţilor şi în stabilitatea citologică la triticale. La multe linii de triticale

bune ca fertilitate a fost observată o cantitate mai mică de heterocromatină, ceea ce indică o tendinţă

de selecţie împotriva omologilor purtători ai regiunii heterocromatice telomerice. Utilizarea unor linii

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 44: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

de triticale la care heterocromatina telomerică să fie complet îndepărtată ar fi o cale de sporire a

fertilităţii.

Datorită posibilităţilor de identificare al fiecărui cromozom cu zonele heterocromatice şi

eurocromatice specifice, WEIMARCK (1975) a putut analiza incidenţa heterocromatinei la linii

consangvinizate de secară. Tehnica de bandare Giemsa a condus la identificarea individuală a

cromozomilor, atât a celor de la secară, cât şi a celor de la grâu. Interacţiunea nucleu – citoplasmă

poate fi responsabilă de formarea univalenţilor şi de instabilitatea meiotică. LARTER şi HSAM

(1973) au obţinut linii identice, dar cu citoplasmă diferită, la care numărul univalenţilor pe celulă a

fost diferit.

LARTER şi colaboratorii săi (1968) au constatat că instabilitatea meiotică şi formarea

univalenţilor sunt o consecinţă a condiţiilor de mediu şi anume, la temperaturi diferite, frecvenţa

univalenţilor pe celulă este diferită.

Polenizarea influenţează formarea bivalenţilor în mod diferit. Triticalele conţin cromozomi

de la grâu, la care formarea bivalenţilor este controlată de câteva gene specifice şi cromozomi de la

secară, la care formarea bivalenţilor este sub control poligenic. Autopolenizarea sau alopolenizarea

sporeşte formarea univalenţilor, ceea ce măreşte frecvenţa anomaliilor din meioză. Cert este că

meioza decurge anormal, formarea univalenţilor, care duce la perturbaţii meiotice grave, fiind sub

controlul la o serie de factori ce nu sunt încă elucidaţi în totalitate. Procesul de regularizare al

meiozei duce în final la un grad diferit de viabilitate a polenului. În urma gametogenezei se

formează gameţii a căror funcţionalitate este diferită. Megasporul rămâne funcţional în condiţii de

aneuploidie ridicată, producând plante F1 şi atunci când numărul de cromozomi variază de la 24 la

30, în timp ce polenul este rareori funcţional în asemenea condiţii. Toleranţa diferită la aneuploidie

şi capacitatea de transmitere a unui număr diferit de cromozomi prin microspori sau megaspori

devin clare dacă avem în vedere că în timpul germinaţiei are loc competiţia între microspori şi că

tubul polinic se formează din rezervele existente în acesta, în timp ce oosfera este hrănită de planta

mamă şi nu intră în concurenţă cu alte oosfere. În felul acesta, formele euploide instabile vor

produce oosfere aneuploide funcţionale, ceea ce va mări procentul aneuploidiei cu fiecare generaţie

reproductivă. Germinarea defectuoasă a grăuncioarelor de polen aneuploide sporeşte sterilitatea la

triticale. În grăunciorul de polen se disting cele două spermatii în celula vegetativă. O anteră de

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 45: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

triticale formează 3.000 - 9.000 de microspori, cu mult mai puţin decât o anteră de grâu (12.000 -

130.009 sau la secară 15.000 - 18.000).

În comparaţie cu alcătuirea normală, au fost observaţi microspori cu spiralare incompletă a

uneia sau a ambelor spermatii, datorită diviziunii de maturare incomplete sau aberante.

Citodiferenţierea aberantă duce la formarea de microspori cu spermatii sau celule vegetative

suplimentare. Faţă de procentul de anomalii observat în meioză, proporţia microsporilor anormal

structuraţi morfologic este mult mai mică, ceea ce dovedeşte că procesul de autoreglare, prin

eliminarea celulelor cu anomalii majore, acţionează pe tot parcursul procesului de gametogeneză.

Variabilitatea dimensiunilor grăuncioarelor de polen este mare şi asemănătoare cu cea observată la

grâu. Raportul dintre cele două diametre situează formele de triticale în grupe distincte de

morfologie, mai aproape de grâu (1,05) sau mai aproape de secară (1,28). În medie, raportul celor

două diametre la triticale este intermediar între cel al grâului şi cel al secarei.

Megagametofitul la triticalele hexaploid conţine oosfera, două sinergide, doi nuclei polari

(nuclei secundari) şi un aparat antipodal mare, în care numărul şi mărimea celulelor sunt foarte

diferite. Când în microspor se desfăşoară diviziunea de maturare, gametofitul femel este

transformat în patru nuclei dispuşi liniar. După 4 până la 15 ore de la polenizare are loc dubla

fecundare prin fuziunea unei spermatii cu nuclei polari (după 4-5 ore) şi a altei spermatii cu oosfera

(după 10-15 ore). În formarea endospermului şi a embrionului se produc decalaje evidente de la

început. Prima diviziune a endospermului are loc după 6-8 ore de la polenizare, în timp ce prima

diviziune a zigotului se produce după 15-20 de ore.

Formarea endospermului începe după 6-8 ore de la polenizare, prin diviziuni mitotice

succesive sincrone. Între diferite linii de triticale există diferenţe din punctul de vedere ale

ciclului mitotic, la unele linii mitoza fiind mai activă, iar la altele mai lentă. Durata ciclului

endospermic (3n) pare să fie de 6-7 ore, fiind mult mai scurtă decât a ciclului mitotic din celulele

meristemului radicular (2n) (10-12 ore). Durata ciclului celular descreşte prin creşterea nivelului

de ploidie. După 60 de ore de la polenizare, diviziunea endospermului se diferenţiază de la

individ la individ, de la linie la linie. Astfel la liniile de triticale ameliorate sincronia şi ciclul de

diviziune a endospermului au fost mai stabile în comparaţie cu liniile mai noi. Procesul de

celularizare a endospermului începe după 96-120 de ore după polenizare. Diviziunea

endospermului este mai rapidă în zona micropolară, în jurul embrionului, de unde începe şi

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 46: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

celularizarea. În diviziunea endospermului au fost observate anomalii ca: punţi cromatidice,

picnoze, nuclei fuzionaţi cu o rată scăzută. După ce procesul de celularizare s-a produs şi cel de

depunere al amidonului în celule este în curs, din zona centrală începe degenerarea celulelor, cel

mai frecvent din zona antipodală şi numai rareori cu cea embrionară. Degenerarea endospermului

determină o slabă aprovizionare a embrionului şi, în final, duce la moartea lui. Cantitatea de ADN

în celulele endospermului este variabilă, adesea fiind mai ridicată.

Formarea embrionului la triticale decurge mult mai lent decât cea a endospermului.

Diviziunea embrionului nu este sincronă. La 24 de ore de la polenizare, proembrionul, la prima sa

diviziune, s-a format din 2-5 celule. La 72 de ore de la polenizare embrionul este piriform (20-30

de celule) cu o celulă mai mare, orientată către micropil. Aparatul antipodal se formează pe seama

endoreduplicării, numărul, forma şi volumul celulelor fiind variabile. Diviziunea antipodelor

continuă până la 20-60 de ore de la polenizare, în timpul fecundării morfologia antipodelor se

modifică. La începutul fecundării antipodele sunt în interfază, în care se observă zone intens

colorate numite cromomeri care reprezintă cromozomii de secară şi câte un nucleol mare. La 96 de

ore de la polenizare, aparatul antipodal începe să degenereze. Degenerarea antipodelor poate fi mai

timpurie sau mai târzie, în funcţie de genotip. La liniile cu un grad de şiştăvire redus aparatul

antipodal a crescut în dimensiuni până la 40-50 de ore de la polenizare şi şi-a menţinut funcţiile

până la 120 de ore de la polenizare. Prezenţa unui aparat antipodal masiv şi funcţional timp

îndelungat, după polenizare, constituie un factor esenţial pentru formarea seminţelor normale,

neşiştăvite. Se crede că secara este forma parentală care este responsabilă de degenerarea timpurie a

antipodelor, de formarea nucleilor endospermici aberanţi şi de şiştăvirea boabelor de triticale.

Poliploizii de substituţie sunt forme la care unul sau mai mulţi cromozomi de secară au fost

substituiţi de un număr egal de cromozomi homeologi din genomul D. Triticale hexaploid are

formula genomică AABBRR şi grâul hexaploid formula AABBDD. Încrucişind aceste forme se

obţin hibrizi hexaploizi, care în F1 au genomul AABBRD. După cum rezultă, două genomuri în

asemenea organisme, R şi D, se află în stare haploidă, regăsindu-se în meioză în stare univalentă.

În meioza hibrizior genomul A formează 7 bivalenţi, genomul B alţi 7 bivalenţi, alături de

care se găsesc 7 univalenţi R şi 7 univalenţi D, după formula 7II A+7II B + 7 IR + 7ID.

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 47: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

În timpul meiozei, parte din univalenţi sunt eliminţi, parte pot fi transformaţi în generaţia

următoare. Între descendenţe ar trebui să se găsească toate formele de cornbinaţii posibile de la

Triticale la grâu, printre care şi forme cu cromozomi R şi D.

O astfel de combinaţie favorabilă este Armalillo, la care a fost depistată perechea 2D, care a

substituit o pereche de cromozomi 2R din genomul R (GUSTAFSON şi ZILLINSKI, 1973).

Această substituţie 2R cu 2D a favorizat vizibil creşterea fertilităţii. Ulterior s-a demonstrat că

cromozomii: 4R, 5R, 6R influenţează dezvoltarea endospermului. Formele la care lipsesc chiar şi

numai doi dintre aceşti cromozomi formează boabe bine umplute.

Având în vedere posibilităţile foate largi de transmitere în gameţi a cromozomilor din

genomurile R şi D, la care raportul poate varia de la 0:7 până la 7:0, apare întrebarea: care

dintre aceste forme cu cel de-al treilea genom combinat prezintă interes pentru ameliorari.

Răspunsul este dat de cercetările efectuate de SEMENOV şi SEMENOVA (1983), precum şi de

FEDOROVA (1984), care, pe baza analizei cromozomilor prin metoda C – colorare a unui

număr mare de hibrizi de triticale de tip grâu –, au demonstrat că sub raport practic cele mat

interesante forme de substituţie sunt cele care conţin 4 până la 7 cromozomi de secară. Deosebit

de valoroase s-au dovedit liniile cu 5 perechi de cromozomi de secară în următoarea

componenţă: l R, 3R, 5R, 6R, 7R.

Liniile cu 4 perechi de cromozomi în componenţă (1R, 5R, 6R, 7R) s-au dovedit mai puţin

valoroase. Valoroase sunt şi alte forme de substituţie cu 5 perechi de cromozomi R, cu 6 perechi şi

chiar cu 4 perechi de cromozomi R, dar cu altă componenţă. Aceiaşi autori au semnalat pentru

prima data substituţia cromozomului 1R, care de obiecei nu lipseşte, pentru că lângă satelitul

acestui cromozom se află gena care condiţionează producerea de ARN şi deci cromozomul are,

importanţă adaptivă.

Formele care pierd acest cromozom nu au posibilitate de adaptare şi deci sunt foarte rare.

După aspectul exterior şi componenţa cromozomală, formele de substituţie se pot separa în 3 grupe:

forme de substituţie de grâu, care poartă una sau două perechi de cromozomi de secară (R), forme

de substituţie intermediare cu 3-4 perechi de cromozomi, triticale de substituţie, care au 5-6 perechi

de cromozomi de secara (R).

Pentru ameliorare sunt importante şi liniile de grâu de substituţie cu 1-2 perechi de

cromozomi R, pentru că indică ce caractere conţin aceşti cromozomi. Importante s-au dovedit

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 48: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

liniile de grâu cu cromozomi translocaţi, ca 1B/1R şi 1B/1R - 1B. Până în prezent nu există date

care să ateste prezenţa unei linii de grâu cu alt cromozom de secară decât 1R. Se cunosc însă

situaţii când cromozomii sunt translocaţi: 1R/2R şi IR/6R, dar şi în asemenea cazuri este

prezent măcar un segment din cromozomul 1R. Se apreciază că poliploizii de substituţie

constituie, probabil, cauza superiorităţii fomelor de triticale rezultate din hibridarea dintre

Triticale x T. aestivum.

Liniile de substituţie cu una, două sau trei perechi de cromozomi ai genomului D au

caractere agronomice deosebit de favorabile şi o producţie ridicată. Cromozomii de secară R sunt

primii care se pierd şi sunt prezenţi numai atunci când există întregul complex cromozomal R.

Cromozomii 3R, 4R/7R, 5R, 6R sau 7R/4R s-au găsit prezenţi în proporţie de 70, 77, 60, 73 şi 50%

din plante. Concluzia care se desprinde este aceea că sunt posibile diverse substituţii de cromozomi

care induc în genotipurile respective însuşiri noi şi utile, dar deocamdată problema formelor de

substituţie rămâne încă prea puţin studiată.

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 49: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

2.11. Cerinţele biologice ale speciei triticale 2 .11.1. Cerinţele faţă de temperatură

La triticale, ca la grâu şi la secară, germinarea seminelor are loc începând de la temperaturi

scăzute de 1-20C. Temperaturile de 10-250C asigură o răsărire rapidă şi uniformă.

Am constatat că în cursul vegetaţiei, triticalele necesită o sumă de peste 2.200-2.3000C. Pentru

o înfrăţire optimă, triticale are nevoie în toamnă de o perioadă mai lungă de vegetaţie activă cu

temperaturi de peste 120C.

Desăvârşirea înfrăţirii în toamnă necesită epoci de însămânţare mai timpurii pentru a se

termina înfrăţirea plantelor înainte de apariţia fazei de călire a acestora, care intervine de obicei când

temperatura aerului coboară sub 50C.

În condiţii mai puţin favorabile de realizare a călirii plantelor, rezistenţa la ger a formelor de

triticale se reduce simţitor. După tipul de dezvoltare şi cerinţele faţă de regimul termic, triticale

prezintă forme de toamnă, care solicită pentru stadiul de vernalizare o perioadă cu temperaturi

scăzute, şi forme de primăvară, la care cerinţele pentru vernalizare sunt mult reduse. În afară de

acestea există o mare diversitate de forme care se diferentiază după intensitatea cerinţelor faţă de

temperatură. În experienţe am folosit 7 soiuri de triticale de toamnă, şi anume: Plai, Trilstar, Gorun,

Stil, Titan, Haiduc şi TF2.

Deşi formele de triticale reclamă temperaturi mai ridicate, ele sunt totuşi mai sensible,

nesuportând temperaturile excesive. Prin masa foliară abundentă, în condiţiile de insolaţie puternică,

se pierde prin transpiraţie o cantitate mare de apă, ceea ce stânjeneşte evident dezvoltarea plantelor.

Triticale, mai mult decât alte cereale, necesită temperaturi mai moderate în faza de umplere a bobului,

fapt pentru care realizează producţii mai mari şi de mai bună calitate, sub aspectul umplerii bobului în

ani mai termostabili.

2 .11.2. Cerinţele faţă de fotoperioadă

Spre deosebire de alte plante de cultură, triticale creşte tot atât de bine în condiţii de zi lungă,

cât şi de zi scurtă, fiind planta care din acest punct de vedere are plasticitatea cea mai largă. Triticale

este totuşi o plantă de zi lungă. KISS (1968) a urmărit şi a reuşit obţinerea unor forme dc zi scurtă

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 50: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

care să poată să crească bine şi la altitudini înalte. Pe baza cercetărilor efectuate s-a tras concluzia că

sensibilitatea mai redusă la durata zilei la triticale este un caracter cu ereditate intermediară şi că

aceasta este înlănţuită cu însuşirea de rezistenţă la ger. Reacţia mai slabă la durata fotoperioadei

influenţează favorabil creşterea rapidă din primăvară, acumularea de substanţă uscată, a hidraţilor de

carbon şi a conţinutului în aminoacizi şi în final producţia.

Determinări efectuate în această privinţă pe parcelele unde am avut experienţe precum silla

SCDA - Albota au demonstrat că cea mai mare intensitate a regimului de creştere în înălţime se

realizează la triticale la nivelul fazei de înspicare. În acestă direcţie, triticale evidenţiază o comportare

intermediară între cea a grâului şi cea a secarei.

Lipsa de reacţie la durata fotoperioadei influenţează adaptabilitatea ridicată a formelor de

triticale în diferitele zone geografice şi utilizarea mai eficientă a energiei solare.

2.11.3. Cerinţele faţă de umiditate

Experienţele efectuate recent în condiţii naturale de secetă excesivă din anul 2007 au

demonstrat ca triticale suportă mai bine decât grâul lipsa de apă, datorită sistemului radicular mai

puternic. Nevoile cele mai ridicate de apă sunt evidente în timpul împăierii, înspicării, înfloririi şi

începutului formării boabelor imediat după polenizare. Dacă intervin perioade de secetă de la

împăiere la înspicare, spiculeţele de la baza spicului degenerează şi se atrofiază.

Seceta din faza de înspicare - înflorire determină, de asemenea, sterilitatea, fie prin

degenerarea spiculeţelor din partea superioară a spicului sau a florilor centrale din spiculeţ, fie prin

formarea de celule reproducătoare afuncţionale. Asemenea situaţii s-au semnalat în anul 2007 când

culturile de triticale au evidenţiat o sterilitate parţială a spiculeţelor de la baza şi de la vârful spicului.

Dimpotrivă, prelungirea perioadei de înflorire - maturitate face ca plantele să-şi desăvârşească

producţia de boabe în condiţii de secetă şi temperaturi ridicate, ceea ce adesea conduce la şiştăvirea

boabelor şi reducerea recoltelor.

2.1 1.4. Cerinţele faţă de sol

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 51: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

Triticale se caracterizează printr-o plasticitate genetică evidentă şi creşte destul de bine pe

orice tip de sol, de la solurile nisipoase până la cele podzolice, chiar şi pe cele foarte superficiale, ori

în curs de formare.

Pe baza cercetărilor efectuate s-a constatat că reacţionează bine pe terenuri cu fertilitate

naturală redusă, umede şi cu aciditate ridicată, cum sunt solurile albice sau brun luvice de la Albota.

În acelaşi timp evidenţiază o toleranţă superioară faţă de toxicitatea ionilor mobili de aluminiu

în sol (ITTU şi colab., 1988). Deşi este puţin sensibil la aciditatea solului, s-a constatat totuşi că pe

solurile cu un pH (H2O) de 4,5-4,0 recolta este sensibil influenţată. În asemenea condiţii se

înregistrează o reducere a taliei plantelor şi o înfrăţire mai slabă. Pe solurile mai indicate pentru

secară, triticale realizează producţii superioare grâului, dar relativ egale sau mai scăzute decât secara.

Din aceasta cauză, zonarea culturilor de triticale urmăreşte cu precădere terenurile marginale

din zona de cultură a grâului. Faţă de condiţiile de fertilitate a solului s-a constatat că există o

specificitate genotipică la triticale. Unele linii hexaploide din sortimentul cunoscut de triticale au

manifestat o comportare mai bună pe terenunile foarte uşoare, nisipoase, în timp ce alte forme, din

contră, s-au dovedit mai productive pe terenurile cu fertilitate naturală mai bună.

2.11.5. Cerinţele faţă de nutriţia minerală

Cerinţele faţă de substanţele nutritive la triticale, pe parcursul perioadei de vegetaţie, sunt

diferite, fiind impuse de starea plantelor, condiţiile de climă şi sol, planta premergătoare şi

îngrăşămintele aplicate.

Unul dintre elementele importante pentru triticale, ca şi pentru celelalte cereale, este azotul.

Aceasta şi pentru faptul că triticale se cultivă în general pe soluri mai sărace. Lipsa azotului din sol şi

din plantă este pusă în evidenţă prin îngălbenirea frunzelor, chiar oprirea creşterii şi apoi înroşirea şi

uscarea plantelor.

Fertilizarea plantelor cu azot măreşte gradul de înfrăţire, creşte vigoarea generală a acestora şi

contribuie la sporirea produţiei. Date experimentale, efectuate cu doze diferite de azotat, au

demonstat că pe măsura creşterii dozelor de îngrăşăminte de la 18 până la 90 kg/ha azot s.a. a crescut

simţitor producţia, însă la doze mai mici de azot, triticalele dau producţii mai mari decât grâul. Pe

măsura creşterii dozelor de îngrăşăminte cu azot în boabele de triticale creşte conţinutul de azot,

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 52: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

mangan, molibden, şi s-a redus conţinutul de calciu şi zinc. Nu s-au semnalat modificări ale

conţinutului de fosfor, potasiu, magneziu, fier şi cupru în bob, dar s-a înregistrat reducerea cantităţii

de molibden şi sporirea potasiului în tulpină.

Fosforul este necesar atât ca element nutritiv, cât şi pentru folosirea mai eficientă a azotului de

către plante. Lipsa fosforului frânează şi la triticale sinteza albuminelor, fapt pentru care este

indispensabil în dezvoltarea plantelor tinere, el participând la procesul de formare a produselor

primare ale fotosintezei şi la sinteza moleculelor de clorofilă. Prezenţa fosforului favorizează

formarea sistemului radicular, grăbeşte maturitatea plantelor, pe când insuficienţa lui întârzie

dezvoltarea, înflorirea şi maturitatea plantelor.

Potasiul se găseşte mai mult în părţile tinere ale plantelor, mai ales în sucul celular. Ca şi

fosforul, potasiul ajută la creşterea conţinutului în clorofilă, carotin, xantofilă şi influenţează

intensitatea creşterii fotosintezei şi sinteza albuminelor. Lipsa potasiului influenţează negativ

înfrăţirea plantelor şi rezistenţa acestora la cădere şi faţă de atacul unor ciuperci. Carenţele mari în

potasiu se evidenţiază prin aceea că frunzele devin mate, iar marginile acestora cafenii, răsucindu-se.

Calciul joacă un rol important în schimbul de hidraţi de carbon. Insuficienţa lui influenţează

dereglarea sintezei zaharurilor şi a albuminelor, reducând intensitatea respiraţiei şi fotosintezei.

Calciul serveşste la neutralizarea acidităţii solurilor şi slăbirea activităţii ionilor de hidrogen şi

aluminiu. Cercetările au demonstrat şi la triticale necesitatea unor microelemente pentru creşterea şi

dezvoltarea normală a plantelor. Printre acestea o importanţă deosebită revine cuprului, care s-a

constatat că intră în compoziţia unor acizi şi fermenţi, şi zincului, care, de asemenea, participă la o

serie de reacţii de fermentare ce influenţează la rândul lor, intensitatea respiraţiei şi fotosinteza

(CIMMYT - Rev., 1979, 1980).

Un rol important are manganul, borul şi molibdenul, microelemente care participă în

metabolismul plantelor, în diferite procese de fermentare influenţând sinteza anumitor substanţe

zaharoase, precum şi reacţiile de fixare biologică a azotului. Faţă de acţiunea sărurilor (NaCl, KCl,

CaCl2) s-a constatat că formele de triticale se comportă asemănător grâului, în timp ce secara s-a

dovedit mai rezistentă (CIMMYT Rev., 1981, 1982).

Cercetările privind sistemul de fertilizare au precizat că azotul este principalul element nutritiv

care determină cantitatea şi calitatea producţiei agricole, solul putând furniza numai parţial necesarul

pentru o recoltă mare. S-a stabilit, de asemenea, că fosforul este deficitar pe cele mai mari suprafeţe

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 53: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

cultivate şi că acesta determină cantitatea, calitatea, dar mai ales stabilitatea producţiei, în diferite

condiţii climatice. S-a stabilit că în condiţiile unui disponibil limitat de îngrăşăminte este preferabil,

sub raport economic, ca azotul şi fosforul să fie aplicate în doze mici sau moderate pe suprafeţe cât

mai mari, la grâu, porumb şi sfeclă de zahăr. S-au stabilit reguli precise pentru aplicarea gunoiului

proaspăt sau fermentat, s-au precizat dozele, culturile şi perioadele optime de încorporare,

valorificându-se cercetările clasice efectuate în perioada interbelică de GORDON, la Beltsville

(S.U.A.) şi în România de HULPOI (1940-1945).

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 54: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

CAPITOLUL III

METODE ŞI TEHNICI DE LUCRUCHAPTER III

METHODS AND WORK TECHNICS

Metodele de lucru folosite sunt:

* Determinări în câmp;

* Studii de birou;

* Analiza instrumentală;

* Evaluare;

* Metoda de informare şi studiu bibliografic de referinţă;

În timpul perioadei de vegetaţie, pe solele de experienţă fixate la Albota, s-au făcut

următoarele observaţii şi determinări. Observaţiile fenologice din timpul perioadei de vegetaţie

(rezistenţa la boli, rezistenţa la iernare, densitatea plantelor) s-au determinat prin numărători direct în

câmp: măsurătorile biometrice (înalţimea plantelor, număr de boabe în spice, număr de spice/m) s-au

determinat prin măsurători în teren, numărare şi cântărire în laborator.

Soiurile luate în studiu au fost: TF2, Plai, Colina, Trilstar, Stil, Gorun şi Haiduc.

3.1. Principalele boli ale triticalelor

Triticale evidenţiază o rezistenţă bună la atacul agenţilor patogeni. În general, s-a constatat că

soiurile şi liniile actuale de triticale sunt atacate de aproximativ aceleaşi boli ca şi formele parentale

din care provin. Este posibil ca în viitor, pe măsura diversificarii germoplasmei şi a răspândirii

acesteia în cultură, să apară şi alţi agenţi patogeni mult mai agresivi decât cei cunoscuţi în prezent.

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 55: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

3 .1.1. Mucegaiul de zăpadă

Mucegaiul de zăpadă (Fusarium nivale (Fr.) Ges.) este o boală răspândită în zonele umede,

înregistrând atacuri puternice îndeosebi în regiunile unde zăpada în timpul iernii este abundentă şi se

topeşte greu în primăvară. Boala atacă triticalele de toamnă şi se manifestă începând de la răsărire şi

până în faza de rozetă a plantelor. Boabele contaminate dau naştere la colţi infectaţi, care au putere

slabă de străbatere şi răsar greu. Miceliul care se dezvoltă pe frunze este fin, alb-roz şi apare de obicei

sub formă de vetre, dând aspectul denumit ,,mucegai de zăpadă”. Faza cea mai păgubitoare este aceea

când atacul se extinde şi asupra paiului, producând brunificarea şi putrezirea ţesuturilor de la baza

acestuia, slăbindu-i rezistenţa la cădere.

Ciuperca atacă şi spicele, pe care formează un mucegai fin, roşiatic. În această fază boala mai

este cunoscută şi sub denumirea de ,,fuzarioză”, dăunând plantelor prin aceea că boabele şiştăvesc şi

îşi pierd culoarea, devenind albicioase. Boala poate fi prevenită prin utilizarea pentru semănat a unor

seminţe sănătoase şi tratate împotriva acestei boli.

3 .1.2. Fuzarioza spicelor

Fuzarioza spicelor (Giberella zae sau Fusarium graminearum) este o boală păgubitoare.

Atacul se produce în toate fazele de dezvoltare a plantelor, de la germinaţie până la maturitate.

Plantulele atacate înainte de răsărire se îngălbenesc, se brunifică, se îndoaie, se răsucesc ca o

spirală şi apoi putrezesc în sol. În faza de înfrăţire, plantele se brunifică în zona coletului sau se

înnegresc, apoi rămân mici, nu mai înfrăţesc şi formează spice mici şi cu boabe puţine. Pe tulpină

boala apare la primul internod, care se înnegreşte. Spicele atacate au de obicei culoarea roşiatică.

Prevenirea bolii se face prin folosirea de sămânţă sănătoasă tratată înainte de semănat cu substanţe

specifice acestei boli (Dividend, Dinitin, Protilyn, Vitalin etc.)

3.1 .3. Făinarea

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 56: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

Faţă de atacul de făinare (Erysiphe grarninis f. tritici) majoritatea formelor de triticale sunt

foarte rezistente. Cu toate acestea, există şi forme de triticale mai sensibile, care însă suportă destul de

uşor boala, fără a înregistra pierderi evidente din producţie.

3.1 .4. Ru gina

Rugina atacă culturile de triticale în mod diferit, în funcţie de condiţiile ecologice şi

genotipurile formelor respective.

Tabelul nr. 13

Conţinutul de alcaloizi (%) în scleroţii de cornul secarei la triticale, la SCDA Suceava,

1980 - 1981

Tipul alcaloidului Triticale SecarăErgocriptină 0,61 0,40Ergocornină 0,63 0,45Ergotamină 0,52 0,45

Scleroţii ciupercii Claviceps purpurea au un conţinut bogat de alcaloizi foarte preţuiţi pentru

utilizarea lor în industria farmaceutică. Cercetări efectuate la SCDA Suceava, în perioada 1980-1981,

au demonstrat că între formele de triticale există genotipuri cu receptivitate sporită la atacul ciupercii,

care produc tipuri alcaloidice diferite (Tabelul nr. 13). S-a constatat că prin infecţia artificială a

plantelor de triticale şi de secară cu spori de la aceeaşi tulpină de Claviceps purpurea, la triticale se

obţin scleroţi cu un conţinut mai bogat de alcaloizi decât la secară. Acest fapt oferă posibilitatea

folosirii culturii acestei plante pentru producerea de scleroţi necesari industriei farmaceutice, pentru

producerea de medicamente. În condiţii optime, prin infecţii artificiale, numărul de scleroţi la un spic

poate depăşi 12 - 15, mărindu-se în acelaşi timp şi conţinutul de alcaloizi.

Alte boli ale bobului:

3.1.5 . M alura (Tiletia caries) şi 3.1.6. tăciunele spicelor (Ustilago tritici) se întâlnesc sporadic

în culturile de triticale, fără a prezenta un pericol deosebit pentru producţie. În general, faţă de aceste

boli, triticale manifestă o rezistenţă mai mare decât grâul.

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 57: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

3.1 .7. Sep torioza (Septoria tritici), care se manifestă la grâu, în ultimii anii din ce în ce mai

frecvent, este semnalată şi la triticale, cu frecvenţă şi intensitate mai redusă. Atacă de obicei limbul

frunzelor, dar poate infecta şi tecile, tulpinile şi chiar spicele. Pe frunze, boala apare începând de la

baza spre vârf, sub formă de pete eliptice, dispuse în direcţia nervurilor, la început galbene, apoi

brune şi rnai târziu de culoare deschisă, înconjurate de o margine brună. Petele iniţial sunt mici, apoi

se măresc, ocupând suprafeţe tot mai mari din limb. Frunzele puternic infectate se usucă şi cad.

3.1.8 . Îng enunchierea şi înnegrirea bazei tuipinii (Ophiobolus graminis) are o arie mai redusă

de răspândire la triticale. S-a constatat că formele octoploide sunt mai sensibile. La plantele atacate

tulpinile se rup sau se îndoaie uşor la nivelul solului. Din cauza putrezirii rădăcinilor, plantele se

ofilesc, spicele devin albicioase şi rămân sterile sau formează boabe mici şi şiştave.

3.1.9 . Pătarea lanceolară a bazei tulpinii (Cercosporella herpotricoides) apare frecvent în ţările

cu climă mai umedă şi rece, unde atacă majoritatea cerealelor. La triticale a fost semnalată atât în

Mexic, cât şi în Europa. În condiţii deosebit de favorabile, în primăverile reci şi umede, ciuperca

atacă şi paiul, în zona internodurior 1 şi 2, unde formează pete mici, ovale, ,,în formă de ochi”, gălbui

la centru şi cu un halou brun la periferie. Plantele bolnave rămân mici, parţial sau total sterile.

Bacteriozele şi virozele sunt boli care pot să provoace pagube însemnate culturilor de triticale

cu rezistenţă mai redusă. În ambele cazuri de îmbolnăvire, infecţia cuprinde planta în întregime. Nu s-

au semnalat diferenţieri în privinţa receptivităţii între formele octoploide sau hexaploide de triticale.

Prin selecţie pot fi create forme rezistente la bacterioze.

3.2. Dăunătorii la triticale

În culturile de triticale se întâlnesc de obicei aceiaşi dăunători cunoscuţi pentru culturile de

grâu şi secară. Deşi s-au efectuat puţine cercetări sistematice privind rezistenţa la dăunători, totuşi, pe

baza observaţiilor acumulate, s-a constatat că la triticale, în condiţii de cultură mai restrânsă, atacul

dăunătorilor nu este semnificativ.

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 58: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

3.2.1 . Tripsii cerealelor (Limothrips denticornis) au o răspândire foarte largă, putând fi

întâlniţi în cele mai diferite zone geografice. Tripsii atacă plantele atât ca adulţi, cât şi ca larve. Spicul

tânăr este atacat de adulţi, iar după formarea boabelor începe atacul larvelor, astfel că în final, în

funcţie de frecvenţa dăunătorilor, se obţin spice cu sterilitate parţială şi cu boabe şiştave.

3 .2.2. Gândăcelul ovăzului (Lema melanopus)

Atacul adultului este nesemnificativ, însă larva gândăcelului ovăzului, care de obicei atacă în

vetre, poate compromite cultura în condiţii optime de atac. Atacul poate începe de primăvara

devreme, până în faza de înspicat, cu condiţia ca temperaturile să fie ridicate. Larvele consumă

clorofila din frunze, iar în condiţii de atac puternic frunzele se usucă. Pentru a proteja cultura de

triticale, în anii cu condiţii optime de dezvoltare a gândăcelului (ani secetoşi), în soluţia de erbicidat

se adaugă un insecticid.

Plantele de triticale mai sunt atacate şi de o serie de alte muşte, ca: musca de Hesa (Mayetiola

destructor), buha semănăturilor (Scotia segetum), musca neagră a cerealelor (Oscinella frit),

musca galbenă a cerealelor (Chlorops pumilionis) şi opomizidul gaben al cerealelor (Opomyza

florum). Atacul acestor insecte, îndeosebi în condiţiile de cultură din Albota, nu provoacă pagube

mari culturilor de triticale.

3.3. Obiectivele ameliorării - scopul urmărit - materiale şi metode utilizate3.3 .1. Preocupări actuale de ameliorare la triticale

Obiectivele ameliorării la triticale trebuie să răspundă întru totul cerinţelor pe care le reclamă

cultura celor mai intensive soiuri de grâu şi anume rezistenţa mare la cădere, plasticitate ecologică

largă, rezistenţa la încolţirea în spic, grad înalt de reacţie la nivelul ridicat de agrotehnică, rezistenţa

bună la atacul bolilor şi dăunătorilor, precum şi calitate superioară de morărit şi panificaţie.

În prezent activitatea de ameliorare la triticale este orientată în două direcţii:

1). crearea unui tip de triticale cu destinaţie pentru boabe, de mare productivitate, capabil să

realizeze producţii de 100-120 q/ha, cu pai scurt şi gros, cu o înălţime medie de 80-100 cm. Sub

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 59: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

raportul calităţii, acest tip se caracterizează prin boabe mari, bine formate, având greutatea a 1.000 de

boabe de peste 50 de grame, cu un conţinut ridicat de proteină şi lizină în bob, la formele furajere, şi

cu gluten de calitate bună, la formele destinate pentru alimentaţie.

În cadrul acestui tip se vizează şi realizarea unor forme rezistente la boli şi iernare, care să

prezinte un raport între boabe şi paie cât mai apropiat de 1:1.

2). crearea unui tip de talie mijlocie cu destinaţie mixtă, pentru boabe şi masă verde, cu

înălţimea plantelor de 100-120 cm, cu rezistenţă bună la cădere, cu un potenţial de producţie ridicat,

care să asigure realizarea unor recolte de boabe de 100-120 q/ha şi o cantitate de peste 30-35 t/ha

masă verde. Valoarea furajeră a acestor forme de triticale trebuie să fie întregită de conţinutul ridicat

de proteină digestibilă, atât în bob cât şi în plantă, precum şi de capacitatea mare de înfrăţire, de

ritmul timpuriu de creştere al plantelor, precum şi de însuşirea de otăvire a acestora, după cosire ori

păşunat.

În ameliorarea formelor furajere se ridică probleme serioase legate de faptul că triticalele, în

general, sunt predispuse la infecţia cu cornul secarei, fapt ce constituie un mare neajuns pentru

furajare şi impune în mod obligatoriu introducerea de gene de rezistenţă la atacul acestei ciuperci.

Pe lângă însuşirile complexe care trebuie să caracterizeze în ansamblu formele perfecţionate de

triticale, în preocupările actuale se înscriu şi probleme de perspectivă, printre care folosirea

heterozisului şi elaborarea metodelor de obţinere a seminţei hibride. Legat de aceasta s-a conturat

deja părerea că efectul heterozis la triticale poate avea o importanţă nu mai puţin însemnată decât la

porumb. Această părere se sprijină în principal pe faptul că numeroase forme de triticale manifestă

o tendinţă evidentă de înflorire deschisă, o capacitate ridicată de a produce polen şi o împrăştiere

abundentă a acestuia în aer.

Pornind de la prezenţa genelor de secară în genotipul de triticale, se apreciază posibilitatea de

mărire a alogamiei plantelor şi chiar de inducere la aceasta a sterilităţii citoplasmatice masculine.

Acest fapt poate fi posibil prin utilizarea citoplasmei de Aegilops.ovata, Aegilops caudata şi Triticum

tirnopheevii, care induc vizibil efectul sterilităţii masculine.

3.3.2. Scopul şi obiectivele ameliorării

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 60: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

Pentru realizarea obiectivelor de ameliorare se folosesc tehnici moderne adecvate, atât pentru

obţinerea de hibrizi, cât şi pentru selecţie, ca de exemplu:

1. cultura de embrioni pentru hibridările îndepărtate, care în mod obişnuit nu produc boabe;

2. cultura de ţesuturi, folosirea mutantelor la locusul care controlează împerecherea

cromozomilor, pentru a facilita transferul de gene între cromozomi neomologi;

3. metoda haploizilor dublaţi , folosind hibrizii „grâu x secară”;

4. metode de infecţie artificială adecvate pentru fiecare din boli, incluzând metoda “frunzelor

detaşate” pentru Septoria, injectarea de inocul în florile mediane pentru Fusarium etc., în

scopul selecţiei descendenţelor rezistente;

5. selecţia pentru reglare osmotică ridicată , pe baza expresiei genei corespunzătoare la

grăunciorii de polen etc.

Activitatea de ameliorare ar trebui să ducă în final la crearea unor soiuri noi de triticale, în care

să se regăsească combinate în mod favorabil o serie de însuşiri, precum: capacitatea mare de

producţie, rezistenţa sporită la cădere, scuturare, la încolţirea boabelor în spic, rezistenţa la ger,

iernare, precocitate, rezistenţa complexă la boli şi dăunători, cu însuşiri îmbunătăţite de calitate a

glutenului pentru morărit şi panificaţie, hibridarea şi selecţia.

3.3.3 . Capacitatea de producţie

Capacitatea de producţie este cea rnai importantă însuşire a unui soi şi din această cauză se

constituie ca obiectiv fundamental al activităţii de ameliorare. Capacitatea de producţie la triticale, ca

şi la celelalte cereale, este condiţionată de factori intrinse şi de factori de influenţă. De prima grupă de

factori aparţin componentele de producţie, şi anume: productivitatea spicului evidenţiat prin creşterea

numărului de spiculeţe în spic şi numărului de boabe în spiculeţ; mărimea şi greutatea boabelor din

spic; capacitatea de înfrăţire şi de a forma fraţi fertili, care asigură sporirea numărului de spice la

unitatea de suprafaţă (m2).

Dintre factorii de influenţă cu acţiune ecologică sau patologică, au mare importanţă: rezistenţa

la condiţiile nefavorabile de mediu, precum şi rezistenta la încolţirea boabelor în spic, la atacul de

boli şi dăunători şi rezistenţa la cădere.

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 61: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

Principalele elemente ale productivităţii se formează începând cu etapa a V-a a organogenezei

(LELLEY 1980). În această etapă se definitivează numărul de spiculeţe şi de flori în spiculeţ. În

ultima etapă a organogenezei are loc fecundarea şi se definitivează şi numărul de boabe din spic.

Observaţiile efectuate asupra posibilităţilor de realizare a componentelor de producţie ale spicului au

demonstrat că numărul de boabe în spic poate să depindă fie de un număr mare de flori fertile într-un

număr relativ mai mic de spiculeţe, fie invers, de un număr mai mic de flori fertile, dar într-un număr

mare de spiculeţe în spic.

Această situaţie prezintă mare importanţă în procesul de ameliorare pentru că, în funcţie de

aceasta, amelioratorul îşi poate preciza şi urmări din timp tipul şi forma spicului, la soiul nou ce se va

obţine. În legătură cu aceasta, şi la triticale, ca şi la grâu, sunt de preferat, în procesul de ameliorare,

formele cu spicul mai lung, care să formeze în mod normal uneori chiar până la patru boabe în

spiculeţ, faţă de formele cu spice scurte, măciucate, cu peste patru boabe în spiculeţ. În această ultimă

situaţie, producţia de boabe în cadrul spicului este mult diferenţiată sub aspectul mărimii boabelor,

fapt care influenţează negativ randamentul de sămânţă. S-a precizat deja că în multe situaţii spicul

lung corelează pozitiv cu numărul de boabe. După alte date, s-a stabilit că la formele hexaplode de

triticale există o corelaţie pozitivă între productivitatea plantei şi masa a 1.000 de boabe, precum şi

între acestea şi lăţimea frunzei superioare şi cantitatea de stomate de pe aceasta (KALTSIKES, 1974).

Creşterea productivităţii la triticale este strâns legată şi de o mai bună intensificare a activităţii

fotosintetice, cu coeficientul de utilizare a energiei solare.

În prezent se ştie că elementele de producţie sunt caractere de soi şi reprezintă în sine însuşiri

cantitative al căror determinism genetic nu este încă foarte bine cunoscut. În general se admite că

asemenea însuşiri sunt determinate polligenic, iar la triticale sunt cu atât mai complexe cu cât însăşi

natura genetică a acestor forme hibride este complexă. Cu toate ca sunt determinate genetic,

componentele producţiei sunt puternic influenţate de factorii ecologici şi agrofitotehnici. În această

privinţă s-a constatat că cel mai puţin influenţată este greutatea boabelor, elementul cel mai variabil

rămânând totuşi numărul de boabe în spic. În prezent, părerea amelioratorilor de triticale este

unanimă în ceea ce priveşte posibilităţile largi de sporire a capacităţii de producţie, care depăşesc în

această direcţie cele mai bune soiuri de grâu şi de secară. Lucrările de ameliorare în direcţia

capacităţii de producţie la noi în ţară, cât şi pe plan mondial, utilizând cele mai noi şi eficiente metode

de selecţie, vizează realizarea în viitor a unor soiuri de triticale cu potenţial de producţie foarte

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 62: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

ridicat, care să poată depăşi 10.000 — 12.000 kg/ha. Se consideră că la asemenea nivel de producţie

se va putea ajunge prin crearea de forme cu capacitate ridicată de înfrăţire, capabile să formeze în

acelaşi timp plante cu spice mari, care la maturitate să-şi păstreze poziţia puţin aplecată ca să evite

stagnarea apei pe spice, să producă un număr mare de boabe în spic, normal dezvoltate, cu o greutate

pentru masa a 1.000 de boabe de peste 50-60 g.

Gradul de îmbrăcare a boabebor în palee diminuează posibilităţile de scuturare a boabebol şi

contribuie la realizarea unor producţii sporite. Prin selecţie şi hibridări repetate se urmăreşte

realizarea unor linii fără spiculeţe sterile, la baza şi la vârful spicului, cu toate că sterilitatea

spiculeţelor ajunge la triticale până la 15,5%, comparativ cu nivelurile de 8% la grâu şi 6,5% la

secară. În această privinţă, în lucrările de hibridare, se utilizează cele mai valoroase gene cunoscute în

sortimentul de grâu şi secară, pentru formarea unui material iniţial cu spice mari, cu boabe numeroase

şi grele. Se utilizează, de asemenea cu succes, materialul genelor liniilor de triticale hexaploid pentru

inducerea fertilităţii spicului şi a formării unor boabe cu endosperm bine dezvoltat. În acelaşi sens

sunt întrebuinţate şi alte surse genetice, care pe langă elementele de productivitate ale spicului,

transmit la descenţi genele de scurtare a taliei şi sporire a rezistenţei plantelor la cădere.

Succesul ameliorării la triticale, în direcţia sporirii capacităţii de producţie, s-a datorat în

ultima vreme lărgirii fondului genetic prin utilizarea celor mai noi creaţii înregistrate în ameliorarea

grâului, secarei şi chiar a noilor forme de triticale şi prin precizarea comportării acestora ca surse

genice. Prin numeroase cercetări s-a stabilit că pentru obţinerea de soiuri de triticale cu număr mare

de boabe în spic se pot utiliza linii din colecţia CIMMYT, precum şi liniile create în Europa în ţările

vecine României. Numărul liniilor valoroase pentru folosire ca sursă de gene în ameliorarea

capacităţii de producţie a crescut mult şi în ţara noastră prin crearea liniilor şi soiurilor performante

de triticale, atât de INCDA Fundulea, cât şi de SCDA Turda şi SCDA Suceava, care au preocupări

serioase în acest sens.

Această germoplasmă, care reprezintă materialul folosit, are la bază atât germoplasmă de la

CIMMYT, cât şi din alte centre de ameliorare ca: Rusia, Ukraina, Polonia, Ungaria, Germania, Spania.

Pentru realizarea unor linii de triticale cu capacitate ridicată de producţie şi cu o plasticitate cât

mai largă este necesar şi obligatoriu ca experimentarea şi selecţia populaţiilor hibride să se efectueze

în zone ecologice diferite. Prin aceasta formele segregante pot fi mai uşor evidenţiate şi separate ca

material inţial valoros.

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 63: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

Cercetările de agricultură ecologică continuă tradiţia de la INCDA Fundulea, unde, în anul

1994, a fost înfiinţat Colectivul de agricultură ecologică, care ulterior, în anul 2005, a devenit Centrul

Agroecologic de Cercetare, Inovare şi Transfer Tehnologic. Realizările obţinute în programul de

ameliorare de la INCDA Fundulea s-au dovedit a fi competitive cu cele înregistrate în cadrul altor

programe din lume, fapt demonstrat prin înregistrarea soiului Titan în Canada, Franţa şi Ungaria şi a

liniei Decor în S.U.A. Ca urmare a realizărilor obţinute în ameliorare, mai ales în ultima perioadă de

timp, triticale este în prezent o cultură în plină extindere în producţie în România, fiind o posibilitate

de creştere a producţiei totale de cereale, dar şi de diversificare a destinaţiilor de utilizare (furajarea

animalelor, industria alcoolului, biocarburanţi etc.).

Obiectivele cele mai importante de cercetare sunt:

stabilirea particularităţilor şi soluţiilor agroecologice, inclusiv agroforestiere, de cultivare a

terenurilor cu cereale, leguminoase pentru boabe, plante tehnice şi furajere etc., de creştere

a animalelor şi de prelucrare a produselor agricole;

identificarea genotipurilor de cereale (grâu, secară, triticale), plante tehnice şi furajere

corespunzătoare tehnologiilor agroecologice de cultivare a terenurilor, în special a celor

acide, mai sărăcăcioase;

proiectarea de tehnologii agroecologice şi agroforestiere integrate şi multifuncţionale;

participarea la programele naţionale şi internaţionale de cercetare-dezvoltare, inovare şi de

educare agroecologică;

instruirea, perfecţionarea şi îndrumarea elevilor, studenţilor, masteranzilor, doctoranzilor,

fermierilor şi a altor întreprinzători agroecologişti.

Studiile agroecologice au caracter predominant aplicativ şi vizează în principal îmbunătăţirea

şi conservarea fertilităţii solului, inclusiv prin valorificarea resturilor vegetale şi identificarea

genotipurilor de cereale, leguminoase pentru boabe şi de plante tehnice şi furajere, care conferă

avantaje de calitate şi productivitate în condiţii tipice agriculturii ecologice.

3. 3.4. Fertilitatea plantelor

Fertilitatea scăzută la triticale a constituit multă vreme una dintre cele mai mari greutăţi în

ameliorarea acestei culturi. În legătură cu aceasta s-a emis şi acceptat aproape în totalitate părerea că

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 64: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

unul dintre factorii de bază care influenţează fertilitatea mai redusă constă în desfăşurarea anormală a

meiozei. Ca urmare are loc atât reducerea procentului de formare a seminţelor în cadrul liniilor, cât şi

apariţia de forme aneuploide în populaţie.

Instabilitatea citologică la triticale constituie una dintre cele mai serioase probleme de

cercetare, sub raportul cauzalităţii şi mecanismului de manifestare, asupra căreia sunt concentrate

eforturi susţinute în cadrul tuturor programelor de ameliorare. Referitor la aceasta s-a precizat că

deranjamentele cromozomale din meioză implică de obicei cromozomii secarei, care nu pot manifesta

o comportare normală şi un ritm corespunzător de parcurgere a fazelor în citoplasma grâului.

În ceea ce priveşte gradul diferit de fertilitate s-a constatat că acesta poate fi determinat de

anomaliile meiozei, dar poate fi, în acelaşi timp, influenţat şi de alţi numeroşi factori. Când fertilitatea

este exprimată prin numărul de boabe în spiculeţ, ea nu corelează perfect cu gradul de instabilitate

cromozomală, pentru că numărul de boabe dintr-un spiculeţ este determinat nu numai de sterilitatea

gameţilor, ci şi de alţi factori, care influenţează numărul mediu de flori în spiculeţ, cantitatea de polen

şi receptivitatea stigmatelor pentru polenul străin etc.

Fertilitatea şi comportarea meiotică a cromozomilor pot fi condiţionate de diferiţi factori.

Cercetările efectuate asupra liniilor de triticale din seria Armadillo au demonstrat că acestea au o

fertilitate a spiculeţului superioară altor forme, cu toate că au o stabilitate cromozomală mai slabă. În

general însă, în cazul unor constituţii genetice asemănătoare, regularitatea rneiozei are o influenţă

determinantă asupra fertilităţii (SĂULESCU şi EUSTATIU, 1972).

În lucrările de ameliorare, în direcţia creşterii fertilităţii şi productivităţii plantelor, o metodă

eficientă constă în selectarea formelor fertile din populaţiile hibride rezultate prin încrucişarea

formelor hexaploide de triticale între ele, precum şi cu cele octoploide sau prin hibridarea între

triticale şi grâul comun, hexaploid. În acest caz prin selecţie se reţin de obicei plantele cu număr mare

de boabe în spiculeţ şi în spic, precum şi cele cu boabe mari, care s-au dovedit că produc plante cu

fertilitate ridicată.

Metoda nr. 1: Cercetări hibridologice

Efectuate de TVETKOV (1983) asupra hibrizilor între forme de triticale cu acelaşi grad de

ploidie, precum şi asupra celor dintre forme cu grad diferit de ploidie, aceste cercetări au demonstrat

că fertilitatea spiculeţului la hibrizii dintre formele hexaploide este mai ridicată, iar anomaliile

meiotice sunt mai reduse decât în cazul hibrizilor dintre forme cu grad diferit de ploidie

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 65: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

(2n=56x2n=42). În medie s-au înregistrat 53,4-76,8 boabe în spic, în primul caz, faţă de numai 32,3-

40,4 boabe în spic, în cel de-al doilea caz, ceea ce reprezintă de la 1,6 până la 2,7 boabe în spiculeţ şi

respectiv de la 0,8 până la 1,5 boabe în spiculeţ. S-a constatat că posibilităţile de selecţie a formelor

productive în F2 şi F3 sunt mult mai mari la hibrizii din grupa hexaploidă (2n=42x2n=42), la care şi

greutatea boabelor în spic este mai mare (3,1 - 3,3 g) faţă de cea de la hibrizii dintre formele de

triticale cu grad diferit ploidie (2,4 - 2,8 g).

Selecţia în direcţia fertilităţii trebuie să urmărească, de asemenea, gradul de fecunditate şi

capacitatea de formare a boabelor în raport cu numărul florilor primare fecundate.

Metoda nr. 2: Analiza citolologică

A fost posibilă creşterea fertilităţii la triticale, astfel încât în prezent sterilitatea nu mai

constituie o problemă îngrijorătoare pentru amelioratori. În legătură cu aceasta se apreciază că prin

descoperirea liniei de triticale Armandillo, în anul 1968, la Staţiunea Ciudad Obregon din Mexic, s-a

constituit prima sursă genică pentru introducerea şi diversificarea germoplasmei cu fertilitate

normală. Linia Armandillo se încrucişează uşor atât cu grâul, cât şi cu secara, transmiţând fără

complicaţii la urmaşi însuşiri valoroase, precum: fertilitate bună, producţie mare de boabe,

precocitate, talie scurtă, calitate bună a bobului şi cerinţe scăzute faţă de fotoperioadă. În perioada

care s-a scurs după obţinerea acestei forme de triticale, s-au realizat numeroase alte linii şi soiuri

înrudite cu Armandillo, care se utilizează în prezent ca genitori pentru obţinerea de noi soiuri cu

fertilitate ridicată.

3 .3.5. Capacitatea de umplere a bobului

Zbârcirea boabelor, precum şi formarea incompletă a acestora au reprezentat unele dintre

neajunsurile de seamă ale calităţii producţiei la triticale, care au însoţit în mod permanent evoluţia

acestei culturi de la începuturi până în prezent. Din această cauză boabele au o structură afânată şi

scad mult în greutate, capată un aspect exterior nesatisfăcător şi, în mod deosebit, se reduc calităţile

de morărit şi panificaţie ale bobului.

Cauzele care conduc la formarea boabelor zbârcite sunt condiţionate genetic şi se regăsesc în

majoritate la nivelul modificărilor structurale care se produc în unele stadii timpurii de dezvoltare ale

bobului.

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 66: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

Astfel, s-a precizat că evidenţierea acestui neajuns se manifestă aproximativ după 34 de zile de

la înflorit, când începe uscarea bobului, care este însoţită de scăderea greutăţii şi a dimensiunilor

acestuia. În acest stadiu, pericarpul exterior devine strâns alipit de stratul de celule cu aleuronă şi

endosperm. De altfel, pe baza a numeroase cercetări, s-a demonstrat că zbârcirea poate fi semnalată

chiar în stadii mult mai timpurii, începând cu dezvoltarea incorectă a endospermului, ca urmare a

diviziunii celulare asincronice, cu pierderea funcţiilor stratului meristematic, periferic al acestuia şi

terminând cu distrugerea sau cu pierderea unor sectoare ale stratului aleuronic. Se apreciază că toate

aceste modificări ale straturilor de celule se produc sub acţiunea fermenţilor şi, în mod deosebit, a

alfaamilazei.

Dezvoltarea a numeroase malformaţii în straturile cu aleuronă şi periferic ale endospermului

este condiţionată de producerea timpurie a unor cantităţi mai mari de alfaamilază, în multe cazuri

legată de lipsa repausului germinativ, care duce la încolţirea boabelor în spic. Rezolvarea problemelor

privind ameliorarea capacităţii de umplere mai bună a bobului şi evitarea neajunsunilor legate de

zbârcirea sau dezvoltarea incompletă a acestuia presupune cercetarea morfologică şi citogenetică a

acestor însuşiri şi precizarea corectă a cauzelor de apariţie a acestora. În această privinţă, un rol

important a revenit îmbunătăţirii metodelor de ameliorare.

Metoda nr. 3: Selecţia repetată

Rezultatele obţinute în direcţia ameliorării formei şi densităţii bobului demonstrează rolul pe

care l-a jucat în această privinţă Metoda nr. 3: selecţia repetată şi riguroasă asupra populaţiilor

obţinute din încrucişarea formelor de triticale octoploide cu cele hexaploide, precum: Triticum

aestivum x Secale cereale // Triticale hexaploid. Sub acţiunea selecţiei au fost realizate forme de

triticale cu însuşiri de formare şi umplere normală a boabelor, forme care, îndeosebi începând din

anul 1970, au contribuit la creşterea evidentă a producţiilor de boabe în general şi a greutăţii

hectolitrice în special.

3. 3.6. Selecţia

Progresul în această privinţă a fost lent, devenind foarte evident şi uşor de generalizat, mai

ales după obţinerea în cadrul programului de ameliorare de la CIMMYT, în anul 1971, a liniei

Camel, care, ca şi Armadillo, în privinţa fertilităţii, a constituit sursa genică de bază în ameliorarea

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 67: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

acestei însuşiri. Prin încrucişările multiple efectuate ulterior cu linia Camel, au fost realizate

numeroase alte forme valoroase de triticale, dintre care în anul 1976 a fost obţinută linia Panda,

competitivă cu grâul moale, sub raportul greutăţii bobului. Ambele linii au fost mult utilizate ca surse

genice, folosindu-se cu succes şi în prezent pentru transmiterea însuşirii de umplere normală a

bobului. Se poate spune că majoritatea soiurilor actuale de triticale conţin gene din zestrea ereditară a

acestor prime linii.

În ultimul deceniu se utilizează rnult la încrucişări Triticum persicum, Triticum timopheevi,

precum şi secară, care transmit la hibrizi însuşiri superioare în privinţa aspectului şi greutăţii bobului.

Se caută, de asemenea, obţinerea şi utilizarea unor forme de secară cu conţinut scăzut de alfaamilază.

În prezent, în cadrul programelor de ameliorare pentru îmbunătăţirea capacităţii de umplere normală a

boabelor şi eliminarea fenomenului de zbârcire a acestora, se folosesc şi alte soiuri şi linii noi de

triticale.

În ţara noastră, ca urmare a lucrărilor de ameliorare, au fost realizate o serie de linii şi soiuri

noi, care se remarcă prin boabe normal dezvoltate şi care se pot utiliza ca genitori pentru obţinerea de

soiuri cu boabe mari şi grele.

Sensibilitatea la cădere, determinată de talia înaltă a plantelor, caracteristica comună a

majorităţii soiurilor hexaploide de triticale cultivate, este unul din principalii factori limitativi ai

recoltei la această specie. Din această cauză reducerea taliei plantei, prin introducerea genelor pentru

talie scurtă, atât de la grâu, cât şi de la secară, a constituit obiectivul major urmărit în ameliorarea

noilor soiuri de triticale. Sporirea rezistenţei la cădere s-a impus ca un obiectiv de cea mai mare

importanţă în ameliorarea formelor de triticale, aceasta cu cât se cunoaşte că primele linii aparţinând

formelor de plante înalte şi mai tardive s-au caracterizat prin sensibilitate.

3. 3.7. Rezistenţa la cădere

La Triticale, ca şi la grâu sau secară, există două tipuri de cădere a plantelor:

* îndoirea ireversibilă a tulpinilor de la nivelul nodurilor, caracteristică formelor înalte şi cu

pai subţire;

* aplecarea plantelor ca urmare a răsturnării lor din rădăcină, mai ales pe terenunile umede sau

afânate.

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 68: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

Ambele tipuri de cădere sunt provocate de creşterea greutăţii spicului şi a plantei în totalitate,

în urma ploilor şi a vânturilor puternice. În această privinţă s-a constatat că greutatea masei vegetative

a plantei, în urma ploilor, poate spori cu până la 33%. Calea cea mai sigură pentru ameliorarea

rezistenţei la cădere constă în scurtarea paiului, în condiţiile menţinerii potenţialului de producţie.

Sub acest aspect sunt de învins o serie de dificultăţi legate de faptul că la triticale s-au semnalat

anumite corelaţii directe între talia plantelor şi productivitatea mai scăzută a acestora, ca urmare a

transmiterii înlănţuite dintre genele taliei scurte şi unele însuşiri nefavorabile cum sunt: fertilitatea

scăzută, susceptibilitatea la boli, spice şi boabe mai mici etc. În pofida acestor greutăţi, în programele

de amelirare, se prevăd crearea şi introducerea în cultură a unor forme de triticale cu talia mai redusă,

cu paiul gros şi cu un sistem radicular dezvoltat, capabile să susţină cantităţi sporite de masă

vegetativă. După înălţimea plantelor, formele de triticale se pot clasifica în patru grupe:

- forme pitice, cu talia scurtă, având înălţimea medie cuprinsă între 40 şi 60 cm;

- forme-semipitice, cu talia cuprinsă între 60 şi 85 cm;

- forme mijlociu de înalte, cu lungimea paiului cu valori cuprinse între 85 şi 105 cm;

- forme înalte, cu talia plantelor care depăşeşte 105 cm, ajungând până la 150 cm.

Cercetări privind genetica rezistenţei la cădere au demonstrat că aceasta depinde de un

complex de particularităţi morfologice, anatomice şi fiziologice şi că reprezintă în sine un caracter cu

un determinism genetic complicat, condiţionat poligenic (CIMMYT Rev. 1980, 1982).

Metoda nr. 4: Introducerea în triticale a genelor ce condiţionează talia pitică

În majoritatea centrelor de ameliorare din lume s-a demonstrat că scurtarea taliei se poate

realiza cu succes prin Metoda nr. 4 de introducere în triticale a genelor ce condiţionează talia pitică.

În acest scop, îndeosebi în primele etape ale ameliorării la CIMMYT, s-au utilizat o serie de surse

genice mai cunoscute, precum UM 940 şi Beavor, care posedă una dintre genele taliei pitice de tip

Norin 10, de la grâul mexican P 160 E1. Utilizarea lor a demonstrat că forma UM 940 este mai puţin

favorabilă pentru scurtarea taliei, întrucât determină în descendenţa hibridă o frecvenţă ridicată de

anomalii meiotice şi o fertilitate nesatisfăcătoare. În această direcţie, soiul Beavor s-a dovedit mai

indicat, mărind rezistenţa paiului. O serie de linii din acest soi se utilizează şi în prezent; mai ales în

combinaţie cu linii din seria Armadillo, pentru ameliorarea rezistenţei la cădere la formele cu spic

fertil. Dintre genele implicate în reducerea taliei la grâu, care au fost transferate primele în

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 69: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

germoplasma de triticale, sunt: gena de la soiul Norin 10, parţial dominantă, RHt1, localizată pe

cromozomul 4A şi gena semidominantă alelică cu aceasta din soiul de grâu Tom Trumb, Rht 3

(ZILLINSKI şi BORLAUG, 1971; GREGORY, 1980; SKOVMAND şi colab., 1984).

Ca deosebit de valoroase se comportă formele pitice conţinând două şi trei gene pentru paiul

scurt de la soiul de grâu japonez Norin 10, precum şi alte surse de gene existente în sortimentul

formelor de grâu comun şi Durum din Orientul Îndepărtat.

În prezent, genele taliei pitice provenite de la grâul Norin 10 se regăsesc într-o multitudine de

forme noi, de recombinare genică, atât în sortimentul de grâu, cât şi la triticale.

Pe această bază se poate aprecia că soiul Norin 10 a deschis mari posibilităţi în ameliorarea

rezistenţei la cădere şi a capacităţii de producţie atât la grâu, cât şi la triticale. Din punct de vedere

genetic, talia scurtă a paiului la soiul Norin 10 este condiţionată de două gene parţial recesive; Sd1 şi

Sd2. Transmiterea cu uşurinţă a acestei însuşiri a făcut posibilă obţinerea unor noi soiuri de grâu,

binecunoscute pe plan mondial, precum Gaines, Pitik 62, Lerrna Royo 64, Sonora 6, Inia 66 şi multe

altele, care în prezent constituie surse genice deosebit de valoroase pentru scurtarea paiului la

triticale. Posibilităţile de utilizare a acestor gene s-au lărgit mult după transformarea în forme pitice a

soiului Tom Thumb (C.I. 23563), care transmite talia pitică în mod dominant sau semidominant.

Ulterior, genele acestei însuşiri, situate pe cromozomul 4A, au fost transferate şi la alte soiuri de grâu.

De reţinut în această privinţă rămâne şi comportarea bună a soiului pitic Ble Tom Pouce, care,

deţinând o genă incomplet dominantă pentru această însuşire, s-a folosit, şi continuă să fie utilizat

mult şi în prezent, în inducerea taliei scurte a plantelor de triticale. O altă sursă de gene valoroase s-a

identificat prin selecţia formei pitice de secară Snoopy, din soiul american Gator. S-a precizat că

secara Snoopy posedă genele taliei scurte în stare heterozigotă, fapt pentru care scurtarea taliei la

triticale se evidenţiază adeseori insuficient. S-a constatat că genele de la grâul Norin 10 sunt puternic

hipostatice în raport genetic, adică controlează înălţimea paiului la secară.

În ultimii ani a devenit posibilă utilizarea unor forme de secară cu paiul scurt, cu determinism

genetic de tip monofactorial dominant, create în România, care, odată cu scurtarea taliei, transmit şi

alte elemente de productivitate, precum lungimea spicului, numărul şi greutatea boabelor în spic.

Inducerea genelor de talie scurtă la triticale se realizează în procesul de ameliorare prin folosirea

hibridării, îndeosebi a hibrizilor de saturaţie, a formelor amfiploide hexaploide cu diverşi donatori. În

prezent a căpătat o largă folosire şi metoda mutagenezei induse. După părerea unor cercetători,

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 70: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

aceasta poate fi mai eficientă decât hibridarea, care adesea transmite şi gene nedorite ca scăderea

productivităţii sau alte efecte neasteptate (SANCHEZ-MONGE, 1958; VETTEL, 1960;

MUNTZING, 1972; TVETKOV 1983; SULINDIN şi SCIPAK, 1984).

3. 3.8. Precocitatea

Majoritatea formelor de triticale sunt mai tardive, având o durată de vegetaţie mai lungă decât

formele parentale. Cu toate acestea, în ultimul timp, prin selecţie repetată, asupra unui material iniţial

infuzat cu genele precocităţii, au fost create o serie de soiuri şi linii cu perioadă scurtă de vegetaţie.

Pentru condiţiile de cultură din ţara noastră şi în general din emisfera nordică, precocitatea constituie

un factor al siguranţei producţiei, care adeseori poate salva culturile de atacul bolilor, îndeosebi de cel

al ruginilor, precum şi de efectul negativ al unor factori nefavorabili. Aceasta are o mare însemnătate

mai ales pentru zonele nordice de cultură, ca şi pentru cele montane şi submontane, unde perioada de

vegetaţie activă este mult limitată. Tardivitatea la triticale poate, deci, constitui o dificultate în

răspândirea culturii, atât în zonele nordice, cât şi în cele sudice, mai ales pentru acelea cu condiţii de

irigare, unde prelungirea vegetaţiei ar solicita consum suplimentar de apă şi energie.

Prin cercetările efectuate s-a demonstrat că gradul de precocitate a soiurilor de grâu

influenţează precocitatea la triticale. Din încrucişarea grânelor timpurii cu secara rezultă de

obicei triticale tirnpurii, în timp ce din încrucişarea soiunilor tardive cu aceeaşi secară se obţin

forme tardive.

Durata perioadei de vegetaţie reprezintă un caracter genetic, cu condiţionare poligenică, ce

poate fi transmis de la o formă la alta. Pe această cale au fost introduse gene de precocitate în

numeroase soiuri de triticale. S-a constatat că, prin încrucişarea soiurilor cu durată de vegetaţie

diferită, precocitatea se transmite dominant, observându-se frecvent fenomene transgresive.

Triticale înspică şi înfloreşte în general mai devreme decât grâul, dar maturitatea are loc mai

târziu. De aceea, în lucrările de ameliorare se urmăreşte ca o direcţie independentă obţinerea de forme

timpurii. O altă direcţie o constituie precocitatea indusă prin secară, plantă care se apreciază că ar

putea fi cauza întârzierii relative a precocităţii la triticale.

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 71: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

Pentru precocizarea germoplasmei actuale de triticale se utilizează mult forme timpurii de

secară, îndeosebi colectate de la altitudini mari, de pe platouri înalte, deoarece s-a constatat că secara,

ca părinte, are un rol dominant în transmiterea precocităţii (CIMMYT- Rev., 1982).

În ceea ce priveşte corelaţia dintre nivelul productivităţii şi durata perioadei de vegetaţie există

tendinţa neargumentată pe deplin, de a se crede că formele timpurii nu pot avea o capacitate mare de

producţie. În legătură cu aceasta se poate admite că într-adevăr o perioadă extrem de scurtă de

vegetaţie nu poate condiţiona un potenţial productiv foarte înalt, dar în prezent se cunosc în cadrul

sortimentului naţional şi mondial, numeroase forme care dau producţii mari şi chiar record şi nu sunt

deloc tardive. De aici se poate desprinde concluzia că nu întotdeauna capacitarea mare de producţie

este condiţionată de perioada lungă de vegetaţie. În realizarea producţiei, o deosebită importanţă o are

perioada de dezvoltare a embrionului, după fecundare, care durează între 10 de 20 de zile, uneori

chiar mai mult, precum şi durata perioadei de depunere a amidonului, care, pe lângă determinismul

genetic, este mult influenţată şi de factorii de mediu. Această din urmă însuşire constituie un factor de

bază care influenţează masa a 1.000 de boabe şi probabil şi calitatea. De aceea, în lucrările de

ameliorare a precocităţii, concomitent cu observaţiile asupra uniformităţii maturităţii spicelor

principale şi a spicelor fraţilor formaţi, trebuie acordată o atenţie deosebită duratei perioadei de

umplere a bobului.

3. 3.9. Calitatea

La triticale, ca şi la grâu şi secară, calitatea este determinată de complexul însuşirilor de

morărit şi panificaţie, iar acestea depind în primul rand de conţinutul în substanţe proteice, de

cantitatea şi calitatea glutenului, şi de structura chimică a bobului. Numeroase cercetări efectuate în

ultimele două decenii, în diferite laboratoare de biochimie şi chimie alimentară, au demonstrat că

conţinutul în proteină din bobul de triticale înregistrează valori superioare celor de la grâu evidenţiind

o variabilitate largă de la 11,7 până la 22,5%.

La formele actuale de triticale conţinutul mediu în substanţe proteice din bob a înregistrat faţă

de liniile mai vechi o scădere de la 19 la 17,5% (KNIPFEL, 1969; FINLEY şi FREEDMAN, 1973),

însă toate soiurile de triticale omologate în ţara noastră au peste 15,1% proteină.

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 72: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

Conţinutul mai ridicat în proteină din boabele formelor de triticale mai vechi a fost condiţionat

în mare măsură de dezvoltarea incompletă a endospermului (umplere defectuoasă a boabelor), ceea ce

a sporit cota de participare în alcătuirea bobului a embrionului şi a pericarpului, care conţin, de fapt,

cea mai mare cantitate de proteină. Perfecţionarea formelor de triticale prin ameliorarea dimensiunii

şi capacităţii de umplere a bobului a condus la creşterea conţinutului de amidon din endosperm şi, în

acelaşi timp, la scăderea substanţelor proteice din bob. S-a constatat că scăderea conţinutului de

proteină din bob, prin umplerea normală a acestora, a fost compensată prin creşterea cantităţii de

proteină la hectar, ca urmare a creşterii producţiei de boabe. Legat de aceasta s-a semnalat faptul că în

ultimii ani, la triticale, producţia de proteină la hectar a crescut de peste trei ori ajungând de la 400-

450kg/ha la peste 1.500 kg/ha.

Valoarea nutritivă a proteinei de la triticale depinde de conţinutul şi structura aminoacizilor

esenţiali pe care îi conţine. Triticale este planta care se caracterizează în general printr-un conţinut

sporit în lizină, aminoacidul esenţial cel mai limitat. După conţinutul în lizină, care are valori medii

de la 3,7 până la peste 5% din proteină, triticale egalează şi chiar depăşeşte formele de porumb

Opaque, specializate pentru producerea de lizină.

În legatură cu calitatea de panificaţie, acestea presupun ca în procesul de ameliorare să se

urmărească crearea de linii cu însuşiri îmbunătăţite sub raportul morăritului. Din acest punct de

vedere se apreciază că sunt bune pentru panificaţie formele care dau un randarnent mare de făina şi

care produc o cantitate redusă de tărâţe. Valoarea de panificaţie creşte mult dacă, pe lângă calităţile

amintite, făina conţine puţină cenuşă, deci are un conţinut scăzut în săruri minerale şi are o culoare

albă strălucitoare. Calitatea de morărit şi panificaţie depind în mare măsură de dimensiunile şi

uniformitatea boabelor, structura endospermului, conţinutul pericarpului seminal, culoarea

endospermului şi pericarpului.

Toate aceste însuşiri sunt caractere genetice foarte complexe, condiţionate poligenic, care, în

acelaşi timp, pot fi mult influenţate de condiţiile ecologice, precum şi de nivelul de fertilizare cu azot

al solului. Numeroase cercetări privind îmbunătăţirea calităţii la triticale şi studierea geneticii

acesteia, au precizat o serie de legităţi care sunt comune la grâu şi la triticale. În această privinţă s-a

stabilit că genomurile grâului comum sunt determinante pentru calitatea bobului la triticale. Dintre

acestea, genomul D se consideră a condiţiona calităţile de panificaţie.

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 73: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

Îmbunătăţirea calităţii de panificaţie s-ar putea realiza prin utilizarea drept component

tetraploid în sinteza de triticale a soiului Tetra Prelude, extras din soiul hexaploid Prelude, tetraploid

cu calităţi bune de panificaţie, datorită unei translocaţii a unui fragment din cromozomul 1D

(SĂULESCU şi EUSTATIU, 1972). Folosirea amestecurilor de făină de triticale cu făină de grâu de

bună calitate, în proporţie de cel puţin 50/50, poate asigura obţinerea unei pâini calitativ apropiate de

pâinea obţinută de grânele de calitate bună (ELENA OPROIU şi colab, 1982).

Pentru ameliorarea conţinutului în proteină bogată în aminoacizi esenţiali, îndeosebi în lizină

şi în triptofan, s-au dovedit valoroase unele linii de triticale obţinute în Canada, Mexic, fosta U.R.S.S

etc., linii care au provenit din încrucişarea unor grâne de calitate bună cu diferite specii de secară

perenă. Dintre acestea Secale montanum şi Secale kuprijanovii s-au remarcat ca genitori valoroşi,

capabili să transmită un conţinut bogat în proteină de până la 22-24%.

3. 3.10. Rezistenţa la boli, dăunători şi încolţirea în spic

Comparativ cu alte însuşiri, rezistenţa la boli şi dăunători la triticale a fost studiată mai intens

în ultimii ani. Odată cu diversificarea germoplasmei şi răspândirea acesteia în diferite zone ecologice,

s-a constatat că triticale este atacat, în mod diferenţiat, de aproximativ aceleaşi boli ca şi grâul sau

secara. Printre bolile cu o frecvenţă mai mare în lanurile de triticale din România, s-a constatat a fi

fuzarioza plantelor şi spicelor, cornul secarei, piticirea orzului, (BYDV) septorioza, rugina brună,

făinarea etc. În zonele umede şi mai răcoroase, semănăturile de triticale sunt atacate de diferite specii

de fusarium care produc mucegaiul de zăpadă, o boală importantă care poate produce pagube

însemnate în desimea lanului, uneori ajungând până la calamitarea totală a culturii. Fuzarioza spicelor

este favorizată de umiditatea relativ ridicată din perioada înfloritului şi a umplerii bobului. Este bine

cunoscut efectul acestei boli asupra reducerii cantitative, dar mai ales calitative, a producţiei. S-a

constatat că boabele de triticale contaminate cu fuzarioză conţin o serie de toxine (din grupurile

zearralenon şi trichothecene) cu efecte nefavorabile în nutriţia animalelor şi a omului (BARNICOL şi

colab., 1985; TOBIN, 1988). Deşi cercetările efectuate asupra rezistenţei speciei triticale la fuzarioza

spicelor sunt puţin numeroase (FRAUESTEIN, 1983; BEKELE şi colab.,1985), totusi sursele de

rezistenţă faţă de acest patogen, identificate la formele parentale ale acestei specii, Secale sp. (LIU,

1984) şi Triticum sp. (ITTU MARIANA şi colab., 1990), precum şi progresele obţinute deja în

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 74: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

ameliorarea rezistenţei la fuzarioza spicelor la grâu, în diferite programe de grâu din lume (LIU,

1984; MESTERHAZY, 1983; MOLDOVAN MARIA, 1986; ITTU MARIANA şi colab, 1990),

justifică speranţa de a realiza progrese în acest domeniu şi la triticale.

Până în prezent s-au creat mai multe soiuri şi linii de triticale hexaploide cu un nivel bun şi

chiar foarte bun de rezistenţă. Printre acestea s-au remarcat mai multe linii care au în comun, în

genealogia lor, linia românească 37TK, una dintre posibilele surse de rezistenţă la fuzarioza spicelor

existente în germoplasma de triticale de la INCDA Fundulea. În afară de această sursă este de

remarcat rezistenţa bună a soiului polonez Malno (ITTU şi colab., 1990).

Îngălbenirea şi piticirea, boală virală cu importanţă economică la cerealele păioase în toată

lumea, produce înroşirea frunzelor şi piticirea sau stagnarea creşterii vegetative a plantelor.

Sindromul îngălbenirii şi piticirii cerealelor s-a descoperit pentru prima dată în California, ca fiind o

boală virală produsă cu ajutorul afidelor vectoare (OSWALT şi HOUSTON, 1951).

Recent, despre semnalarea bolii în culturile de cereale păioase, se fac multe referiri în

rapoartele fitosanitare din ţările Africii de Nord şi Africii de Sud, Egipt, Siria etc., ţări unde nu se

cunoştea până acum, datorită lipsei cercetărilor în acest domeniu (BURNETT, 1990). Această boală

poate fi deseori mascată sau confundată cu stresuri abiotice, ca deficienţe de nutritie, fitotoxicitatea

unor produse chimice, umiditatea în exces sau prezenţa altor boli (AURELIA JILĂVEANU şi colab,

1992).

La triticale, la început, s-a acordat o mică atenţie fenomenelor patologice produse de infecţia

cu virusul BYDV, până când cercetările efectuate la CIMMYT (1979) au demonstrat prezenţa acestui

agent patogen şi în culturile de triticale. Testarea unui număr mare de genotipuri de triticale au

evidenţiat existenţa unor surse de rezistenţă la BYDV, în special în formele de toamnă şi în mai mică

măsură la formele de primăvară (COLLINS şi colab., 1990).

COLLINS şi colaboratorii săi (1990) sugerează că triticalele ar putea constitui o sursă

valoroasă de gene de rezistenţă şi pentru ameliorarea grâului, prin hibridare interspecifică. ITTU şi

colaboratorii (1990) au arătat că numărul redus de forme la triticale rezistente la BYDV constituie o

preocupare a geneticienilor.

Frecvenţa formelor rezistente la BYDV s-a dovedit a fi mai mare la specia triticale decât la

grâul comun şi grâul durum. Rezistenţa la BYDV la triticale, care pare a fi transmisă de la secară

(ITTU şi colab., 1990), presupune o complexitate genetică a rezistenţei la acest virus al secarei pe de

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 75: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

o parte, cât şi represarea parţială sau totală a genelor de rezistenţă la BYDV de la secară, în cadrul

hibridului interspecific, respectiv la triticale, pe de altă parte.

Se subliniază, de asemenea, că nivelul de rezistenţă la BYDV, existent în triticale, permite

realizarea unui progres genetic în crearea soiurilor rezistente, dar că acest nivel de rezistenţă poate fi

îmbunătăţit prin folosirea la crearea materialului iniţial de triticale a unor surse de grâu comun şi

secară cu un grad ridicat de rezistenţă la această boală virală. SHUKLE şi colaboratorii (1987) au

testat gradul de contaminare cu BYDV a speciilor de Agropyrum stabilind că, în majoritatea

cazurilor, rezistenţa era exprimată prin reducerea concentraţiei de virus în plante, iar în alte situaţii

prin incapacitatea afidelor de a localiza floemul pentru a produce infecţia.

XIN şi colaboratorii (1988) au identificat că amphiploidul cu 56 de cromozomi de Triticum

aestivum-Tynopyrum intermedium (Host) Zhone 4, la determinările cu testul Elisa, a manifestat o

rezistenţă bună la BYDV.

LARKIN şi colaboratorii (1990) indică numeroase surse de rezistenţă la BYDV, incluzând

specii de Thinopyrum, Agropyrum, Elymus, şi Elytrigia, iar QUALSET (1990) raportează despre un

grâu de primăvară chinezesc şi despre specia Lophopyrum elongatum (Egenome) cum că ar fi

promiţătoare sub aspectul rezistenţei la această boală, în condiţiile din California. Toate aceste surse

pot constitui o germoplasmă potenţială pentru ameliorarea rezistenţei la BYDV a speciei triticale. La

grâu şi triticale nu se cunoaşte însă nici o genă dominantă de rezistenţă la acest virus, dar au fost

identificate genotipuri cu grade diferite de rezistenţă.

Linia de triticale 5385 TW 1-1, creată de INCDA Fundulea, s-a manifestat ca rezistentă la

acest patogen de natură virală. Totuşi numărul redus de forme de triticale rezistente la BYDV

presupune, pe de o parte, complexitatea genetică a rezistenţei la BYDV de la secară, iar pe de altă

parte, represarea parţială sau totală a genelor de rezistenţă la BYDV de la secară în hibridul

interspecific, care este specia triticale (COMEAU şi colab., 1983). Acest fenomen, de altfel, a fost

observat şi pentru alte caractere, un exemplu concludent constituindu-l rezistenţa la temperaturi

scăzute (FOWLER, 1985).

Este important de subliniat, totuşi, că nivelul de rezistenţă la BYDV, existent în specia

triticale, poate permite realizarea unui progres genetic în crearea de soiuri rezistente şi, totodată, acest

nivel este posibil să fie îmbunătăţit şi diversificat prin folosirea în sinteza formelor primare de

triticale a unor genotipuri de grâu şi secară cu nivel ridicat de rezistenţă.

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 76: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

Iniţierea unor lucrări eficiente în ameliorarea rezistenţei la BYDV la triticale, în România, au

fost posibile în urma cercetărilor efectuate de JILĂVEANU şi colaboratorii (1987) privind izolarea,

purificarea şi manipularea virusului ce produce BYDV, precum şi elaborarea metodologiei de triere

pe scară largă, în condiţii de inoculare artificială în câmp şi în condiţii de seră, a unui volum mare de

material bioplogic aflat în procesul de ameliorare. Pentru stabilirea comportării la BYDV a diferitelor

genotipuri de triticale a fost adoptată, pentru prima dată la noi în ţară, o metodologie de testare prin

infecţii artificiale în câmp, prin utilizarea afidelor virulifere (Ropalosiphum padi) produse în seră,

purtătoare ale unei anumite tulpini de BYDV.

Cornul secarei produs de ciuperca Claviceps purpureea poate provoaca pierderi calitative

serioase îndeosebi culturilor destinate pentru furaj. Se apreciază că sensibilitatea se datorează în mare

măsură sterilităţii şi înfloririi deschise. În prezent se urmăreşte crearea de linii rezistente la cornul

secarei prin folosirea de forme de secară rezistente, precum şi de gene de rezistenţă existente în

diferite genotipuri de grâu, ca, de exemplu, Kenya Farmer.

Îmbunătăţirea rezistenţei la boli prezintă o serie de particularităţi, prin aceea că sunt afectate

atât genotipul plantelor, cât şi variabilitatea neîntreruptă a patogenului, care tinde să se adapteze la

shimbarea soiului şi să conserve specia. De aceea, în programele de ameliorare a rezistenţei se

efectuează cercetări privind rezistenţa oligogenică şi poligenică a soiurilor parentale de grâu şi secară,

caracterul înlănţuirii genelor, condiţionarea rezistenţei şi posibilităţile lor de înlănţuire şi cu alte

caractere şi însuşiri. În acelaşi timp sunt studiate posibilităţile de interacţiune a genelor de grâu şi

secară care controlează raportul gazdă/patogen. Deşi triticale, în general, este predispus la atacul

aceloraşi boli şi dăunători ca şi formele sale parentale, totuşi s-a constatat că la anumite boli

manifestă rezistenţă datorită influenţei epistatice a genelor de la secară. Astfel, la făinare, majoritatea

formelor recent selecţionate sunt mult mai rezistente decât soiurile de grâu. În prezent, pentru

obţinerea formelor cu rezistenţă sporită la atacul bolilor, se utilizează multe gene de rezistenţă, atât de

la secara de munte (Secale montanum), cât şi de la grâu, îndeosebi de la Triticum Timopheevii. Se

urmăreşte realizarea unui tip de rezistenţă orizontală, de câmp sau generală, care s-a dovedit a fi mai

de durată şi mai avantajoasă decât rezistenţa verticală sau monogenică.

În ceea ce priveşte dăunătorii, sunt aceiaşi ca şi la grâu; mai virulent se comportă gândăcelul

ovăzului când plantele sunt foarte tinere (Lema melanopus), însă aceştia se combat foarte bine prin

mijloace agrotehnice şi chimice, însuşirea de rezistenţă neconstituind un obiectiv major al ameliorării.

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 77: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

Rezistenţa la încolţirea în spic reprezintă o însuşire importantă pentru triticale, mai ales pentru

soiurile şi liniile destinate pentru cultură, în zonele cu precipitaţii abundente şi cu umiditate

atmosferică ridicată.

Producţia la specia triticale, cu destinaţie specială în nutriţia animală, dar şi în nutriţia umană,

este puternic influenţată, atât cantitativ, cât şi calitativ, de factorii climatici. Ploile din faza coacerii

depline, înaintea recoltării, au influenţă majoră asupra compoziţiei chimice, dar şi asupra nivelului de

producţie, prin declanşarea procesului încolţirii în spic a boabelor. Fenomenul de încolţire în spic la

specia triticale se manifestă când lanurile la majoritatea deplină sunt surprinse de ploi cu o durată mai

lungă de timp. Efectele nefavorabile ale acestui fenomen sunt multiple: reducerea valorii nutritive şi a

producţiei de boabe, prin pierderea unei cantităţi mari de hidraţi de carbon acumulaţi în bob;

reducerea drastică a masei hectolitrice a boabelor; reducerea valorii culturale a seminţelor, prin

diminuarea vigorii şi a energiei germinative ale acestora, care poate duce la compromiterea lanurilor

semincere, favorizând contaminarea cu diferite microorganisme, ce pot produce micotoxine

dăunătoare atât omului, cât şi animalelor. Rezistenţa la încolţirea în spic, la cerealele păioase, rezultă

din combinarea efectelor mai multor factori care influenţează absorţia apei în spic şi uscarea acestora,

repausul seminal şi rata de degradare a componentelor bobului în timpul germinaţiei. Efectul total al

acestor factori a fost denumit de DERERA şi colaboratori (1977) cu termenul generic de robur

contra pluvium (rezistenţa la ploaie).

Selecţia împotriva încolţirii la spic a cerealelor păioase a început să se facă odată cu

domesticirea acestora (mai ales la grâu), dar până în prezent au rămas o serie de probleme nerezolvate

ale acestui fenomen (KING, 1983). Astfel, numeroase echipe de cercetare din lume au abordat şi

abordează şi în prezent în studiile lor diferitele aspecte ale acestei caracteristici complexe, pentru a

putea identifica diferente genotipice, care să fie folosite în ameliorarea rezistenţei. La triticale s-au

utilizat pe scară largă rezultatele cercetărilor îndelungate care s-au obţinut la grâu, ca bază de

dezvoltare a lucrărilor de creare de soiuri cu rezistenţă îmbunătăţită la încolţirea în spic.

Pentru stabilirea diferenţierilor genotipite în privinţa rezistenţei la încolţirea în spic sunt

utilizate diferite metode de testare, din care enumerăm: testul direct de încolţire în spic, repausul

seminal (PLETT şi LARTER, 1986) activitatea amilolitică în bob la maturitate deplină, indicele de

cădere (PLETT şi LARTER, 1986; HUMPHREYS & NOLL, 2002; POJMAJ& POJMAJ, 2006).

Dintre acestea, pentru repausul seminal (dormantă) se foloseşte o metodă prin care se creează condiţii

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 78: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

de umiditate ridicată (în simulatoare de ploaie) pentru spice intacte recoltate la maturitate deplină sau

germinarea boabelor imediat după recoltat, în cutii Petri. Rezultatele testelor cu spice intacte depind

nu numai de durata repausului seminal, ci şi de culoarea boabelor (ATSUSHI şi YOICHI, 2002),

prezenţa unor substanţe inhibitoare din palei (XIAO şi colab., 1998), precum şi de unele bariere fizice

care împiedică pătrunderea apei în spic, precum: poziţia spicelor, lipsa aristelor etc. (TRETHOWAN

şi colab., 1994) şi care contribuie la mărirea rezistenţei.

La triticale s-a constatat că, genotipurile care au capacitatea de a acumula o cantitate mai mică

de acizi fenolici şi acid fitic în bob la maturitate, au o dormantă mai lungă a embrionului

(NIZIOLEK, 1995 şi WEIDNER şi colab., 2002). Totuşi este de remarcat că nivelul de rezistenţă este

mult influenţat şi de condiţiile de mediu. De exemplu coacerea forţată, datorată secetei şi arşiţei,

induce un repaus seminal mai lung, iar îngrăşămintele cu azot în exces, în condiţii de umiditate

ridicată, măresc activitatea diastatică (DETJE şi GEISLER, 1989; KING şi colab., 1983). Din aceste

considerente este necesar ca testarea rezistenţei, cu metodele menţionate anterior, trebuie să se facă

pe material produs în diferite zone ecologice şi repetată mai mulţi ani.

În cercetările efectuate de CIMMYT în Mexic (TRETHOWAN şi colab., 1993) a rezultat că,

la triticale, dormanta contribuie cu 78% la rezistenţa la încolţirea în spic, cu variaţii semnificative

între genotipuri, dată de inhibitorii din învelişul bobului (palei), barierele mecanice ale paleilor

(grosimea paleelor, cerozitatea spicelor) şi de indicele de cădere (failling number). Activitatea

amilolitică din bob, la maturitate (activitatea enzimei a-amilază), se apreciază prin determinarea

indicelui de cădere, cu aparatul Perten Inframatic 1900 (ITTU şi colab., 2006). Indicele de cădere

determinat cu acest aparat măsoară timpul de gelifiere, la temperatura de 1000C, a amidonului dintr-o

proba de 6 g de făină, într-o soluţie alcalină. Timpul de gelifiere a amidonului se măsoară în secunde,

valorile scăzute ale acestui indice (valoarea minimă fiind de 62 de secunde) arată că probele

respective au activitate amilolitică ridicată, iar valorile mari – activitate scăzută. De asemenea, din

experienţele făcute la CIMMYT, a rezultat că formele de triticale de substituţie, 2D (2R) au rezistenţă

la încolţirea în spic asemănătoare cu cea a grâului. Componentele ce dau rezistenţă la încolţirea în

spic la grâu şi secară (formele parentale ale speciei triticale) sunt în grade diferite supresate în

formele primare de triticale. În general se consideră că la triticale, pentru ameliorarea rezistenţei la

încolţirea în spic, un prim pas care trebuie făcut este să se obţină o germoplasmă cu un indice de

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 79: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

cădere ridicat şi stabil, care ulterior să fie supusă selecţiei pentru o dormantă cât mai mare sau pentru

alţi factori implicaţi în determinarea acestui caracter.

Există o asociere destul de bună, atât la grâu, cât şi la triticale, între genele de reducere a taliei,

insensibile la acidul giberelic exogen (Rht1, Rht2 şi Rht3) şi activitatea redusă a enzimei a-amilază.

Dintre aceste gene, efectul cel mai puternic îl are, la triticale, gena Rht3 (MRVA şi MARES, 1996).

Studiile privind genetica rezistenţei la încolţirea în spic au scos în evidenţă determinismul

genetic complex al acestui caracter (DERERA, 1977; FLINTHMAN, 2002). Factorii implicati în

rezistenţă sunt divizaţi în două: cei care afectează rata de germinare şi cei care afectează activitatea

enzimatică a boabelor. În categoria celor din urmă sunt incluse genele de reducere a taliei şi unii loci

localizaţi pe cromozomii 6B şi 7A. Prin utilizarea seriilor de linii aneuploide şi de sustituţie au fost

identificate, cu rol în controlul repausului seminal, grupele de cromozomi 1, 3, 4, 5 şi 7 Rht3 (MRVA

şi MARES, 1996). Recent, FLINTHMAN şi colaboratorii săi (2002) fac o sinteză a cercetărilor

privind localizarea genelor pentru caracterele cantitative (QTLs), implicate în controlul rezistenţei la

încolţirea în spic la grâu, informaţii utile în parte (cele care se referă la genoamele A şi B) şi pentru

cercetările ce se desfăşoară şi la triticale.

Cauzele încolţirii în spic la triticale ţin, ca şi la secară, de prezenţa unor corelaţii strânse între

activitatea amilolitică a fermenţilor din boabe şi încolţirea acestora.

Pe baza cercetărilor efectuate s-a precizat că formele care în perioada de maturitate

evindenţiază o activitate mai intensă a fermentului alfaamilaza manifestă de obicei o sensibilitate

accentuată la încolţirea boabelor în spic şi, invers, cele la care activitatea alfaamilazei este mai redusă

au un repaus seminal mai profund şi o rezistenţă sporită la încolţire. Legat de aceasta determinarea

activităţii alfaamilazei se utilizează în ameliorare, o metodă indirectă de selecţie a materialului,

reţinându-se de obicei liniile a căror activitate fermentativă este mai redusă. Paralel cu metodele

biochimice indirecte, se folosesc metode de apreciere directe a materialului de ameliorare, prin

expunerea spicelor în camere special amenajate, cu temperatură şi umiditate controlată, pentru

provocarea artificială a încolţirii boabelor în spic (SĂULESCU şi EUSTATIU, 1972; SULANDIN,

1979; MOGHILEVA, 1980, 1982).

Încolţirea în spic, deşi este influenţată de condiţiile de mediu, prezintă un caracter genetic

transmis formelor de triticale de la secară. De aceea, în lucrările de ameliorare a rezistenţei la

încolţire, se acordă o atenţie deosebită folosirii formelor de secară cu rezistenţă sporită. Recent s-au

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 80: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

identificat noi surse de rezistenţă la încolţirea boabelor în spic, între soiurile şi liniile de triticale de

toamnă. Soiurile de triticale de toamnă, create şi omologate la noi în ţară, sunt destul de diferenţiate

între ele în privinţa rezistenţei la încoltirea în spic. Valorile medii pe doi ani ale indicelui de cădere şi,

respectiv, nota de rezistenţă la încolţirea în spic ale acestor soiuri arată că soiul Titan, cel mai

răspândit în prezent în cultură, are o rezistenţă bună pentru încolţirea în spic, urmat de Stil şi Haiduc.

Cele mai vulnerabile la încolţirea în spic sunt soiurile Plai şi Gorun. Dintre liniile noi studiate

s-au remarcat soiurile: Cascador, Lotru şi Leopard, care recombină nivelul bun de rezistenţă la

încolţirea în spic, cu potenţialul ridicat de producţie şi cu unele însuşiri de adaptabilitate la factorii

nefavorabili de mediu pentru indicele de cădere, care măsoară activitatea amilolitică din bob la

maturitate deplină. Aceste linii de perspectivă au fost superioare celor mai importante soiuri de

triticale cultivate, Plai, Tril şi chiar Titan, cel mai bun dintre ele pentru acest indice. În privinţa

duratei repausului seminal, aceste linii au fost la nivelul celui mai bun soi comercial, Titan, dar au

fost net superioare soiurilor Trilstar şi Plai (ITTU şi colab. 2006).

3.3.11 . Rezistenţa la secetă

Printre factorii care stânjenesc vegetaţia şi provoacă pagube culturilor de triticale se numără

seceta atmosferică, seceta solului şi arşiţa. Ca şi la alte cereale, rezistenţa la secetă este o însuşire

complexă. Deşi triticalele s-au impus ca o cultură rezistentă la secetă, combinând în această privinţă

însuşiri valoroase de la secară, totuşi, pentru acoperirea zonelor ecologice foarte largi, pentru care

este destinat, se cere crearea, introducerea şi generalizarea în cultură a unor soiuri cu rezistenţă

sporită, capabile să asigure producţii mari şi constante, atât pe solurile impermeabile, cât şi pe cele

nisipoase.

În ceea ce priveşte aspectele genetice ale însuşirii de rezistenţă la secetă, acestea sunt foarte

puţin studiate. Se cunoaşte că determinismul genetic al acestei însuşiri este poligenic şi, prin

hibridarea formelor rezistente cu cele sensibile, sau mai puţin rezistente, rezultă de obicei descendenţi

sensibili. De aceea, pentru sporirea sanselor de a obţine un material iniţial valoros, se recomandă

încrucişarea între ele a formelor rezistente sau a unor soiuri foarte rezistente cu cele rezistente.

Din cauza secetei, regimul hidric al plantelor se deranjează treptat. Conţinutul în apă al

citoplasmei se reduce, provocând o situaţie similară celei întâlnite în urma îngheţului. Concentraţia

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 81: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

sucului celular creşte până la nivelul când se declanşează acţiunea toxică, care provoacă schimbări

ireversibile în cloroplaste şi mitocondrii, ceea ce determină moartea celulei.

Fazele critice în decursul dezvoltării plantelor se regăsesc la începutul formării frunzei a treia,

în timpul înfrăţirii, împăierii şi mai ales al înspicării. Deosebit de sensibile la secetă devin plantele în

perioada înflorii şi formării bobului. Seceta din timpul înfrăţirii influenţează numărul de spice la

plantă şi chiar dimensiunile spicului, iar seceta din perioada înfloririi reduce fecundarea şi micşorează

numărul de boabe în spic. S-au constatat, de asemenea, unele corelaţii între rezistenţa la secetă şi

ritmul de creştere a rădăcinilor embrionare, în general a sistemului radicular, cantitatea de clorofilă şi

ritmul de acumulare a substanţei uscate.

Un indiciu utilizat în selecţia timpurie a formelor rezistente la secetă îl constituie, ca şi la grâu,

acumularea în plantă a unor aminoacizi liberi ca asparagina, glutamina, prolina şi alanina.

Precocitatea şi ritmul intens de creştere primăvara devreme sunt însuşiri importante în lupta împotriva

secetei. Ca metode practice de lucru în ameliorarea rezistenţei la secetă rămân hibridarea şi selecţia

individuală, pe baza însuşirilor enumerate anterior. Există şi posibilitatea utilizării mutaţiilor, dar

până în prezent nu s-au înregistrat rezultate deosebite.

În aprecierea rezistenţei la secetă se utilizează adeseori metode indirecte, cum ar fi unele

însuşiri fiziologice, precum concentraţia sucului celular şi conţinutul în zahăr din frunze, sau anumite

caractere morfologice. Legat de aceasta s-a constatat că unele forme cu paiul mai subţire, cu strat

ceros, cu frunze şi tulpină cu stomate numeroase şi mici, cu cuticula îngroşată şi celule buliforme

dezvoltate, prezintă o rezistenţă mai mare la secetă.

3.3.12 . Rezistenţa la scuturare

Rezistenţa plantelor la scuturare, care influenţează în mare măsură producţia de boabe, este o

însuşire complexă ce depinde de mai mulţi factori. Printre aceştia, prezintă importanţă caracterele

morfoanatomice ale glumelor şi paleelor, modul de fixare a bazei bobului pe rahis, rezistenţa

rahisului, compactitatea spicului, precum şi factorii ecologici. Aspectele genetice ale rezistenţei la

scuturare au preocupat mai puţin pe amelioratorii de triticale, fiind destul de slab studiate până în

prezent. Observaţiile efectuate au dus la concluzia că sensibilitatea la scuturare se transmite în mod

dominant sau prevalent. Fiind o însuşire complexă se apreciază că are un determinism genetic

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 82: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

polifactorial în ameliorarea rezistenţei la scuturare se folosesc pentru încrucişare soiuri de grâu cu

bună rezistenţă şi, de asemenea, forme de secară asiatice, care au bobul bine îmbrăcat în pleve şi

posedă o rezistenţă bună la scuturare.

3.3.13 . Toleranţa la toxicitatea solului

Un obiectiv de bază în programele de ameliorare la triticale îl constituie crearea de soiuri cu

plasticitate foarte largă, capabile să se cultive în condiţii pedoclimatice dintre cele mai diferite. Se ştie

că triticale prezintă deja un avantaj de adaptare, compativ cu grâul, pe solurile acide caracterizate prin

prezenţa unor toxine de aluminiu sau cupru. Toleranţa faţă de toxicitatea ionilor de aluminiu s-a

transmis la triticale de la secară, specie care se evidenţiază prin rezistenţa la condiţiile de cultură pe

solurile acide, reci. Între grâne, majoritatea soiurilor cultivate, manifestă o toleranţă mult mai scăzută

pentru cultură pe terenurile cu aciditate ridicată. Cu toate acestea, există în prezent şi unele linii de

grâu cu toleranţă îmbunătăţită faţă de toxicitatea ionilor de aluminiu (VOICA, 2002). Cu toate că

specia triticale are o toleranţă mai bună la toxicitatea ionilor de aluminiu, dată de genomul de secară,

comparativ cu actualele soiuri de grâu şi orz raionate, amplitudinea mare a conţinutului în ioni liberi

de aluminiu, evidenţiaţi pe diferite soluri acide din România, face necesară urmărirea în lucrările de

ameliorare, la această specie, a creării de soiuri cu un grad cât mai ridicat de toleranţă. În

determinismul genetic al acestui caracter este implicat un număr redus de gene majore cu acţiune

dominantă. La secară, ANIOL şi GUSTAFSON (1984) au localizat toleranţa de aluminiu pe

cromozomii 6RS, 3R şi 4R, iar la grâu, la soiul Atlass 66, ELLIOT (1985), ELLIOT şi MORRIS

(1985) au identificat o genă dominantă pe cromozomul 5D şi MARIO LAGOS şi colaboratorii săi

(1986), la soiul BH ii46, o genă dominantă pe cromozomul 4D. Totuşi, din testările efectuate de

ANIOL (1985) pe 400 de genotipuri de triticale pentru toleranţa la aluminiu, s-a constatat că marea

majoritate a acestora au fost heterogene în privinţa toleranţei.

S-a sugerat că pentru obţinerea de soiuri de triticale cu o omogenitate cât mai ridicată pentru

aceste caracteristici, este necesară testarea materialului de ameliorare în generaţii succesive de

selecţie. Metoda constă în testarea toleranţei la toxicitatea ionilor de aluminiu a materialului de

ameliorare la triticale pe soluţii nutritive cu aluminiu, metodă elaborată de CIMMYT. Metoda constă

în germinarea şi creşterea plantelor pe rulouri de hârtie de filtru la temperatura de 22-250C, timp de

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 83: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

48 de ore, după care plantele cu rădăcinile embrionare de 1,5-2,00 cm lungime sunt trecute pe soluţia

nutritivă cu aluminiu.

Pe soluţia cu aluminiu aerată continuu plantele sunt crescute 48 de ore, după care li se măsoară

rădăcinile şi apoi sunt trecute pe soluţia nutritivă aerată fără aluminiu timp de 72 de ore. După acest

interval sunt măsurate din nou rădăcinile, iar prin diferenţa faţă de prima determinare se apreciază

creşterea care reflectă gradul de toleranţă la toxicitatea ionilor de aluminiu. În timpul testărilor se

menţine temperatura constanta la 250C şi lumină continuu, pH-ul soluţiei fiind de 4,5-5,00, iar

concentraţia soluţiei de testare în aluminiu este de 15 şi 30 ppm. Calculul şi interpretarea rezultatelor

s-au făcut prin analiza varianţei. Ca martor pentru toleranţa la aluminiu se folosesc soiuri foarte

tolerante (Atlass 66, TF2). Crearea de soiuri de triticale cu toleranţă cât mai ridicată la toxicitatea

ionilor de aluminiu necesită realizarea unei presiuni de selecţie cât mai timpuriu în procesul de

ameliorare pentru acest caracter, fie în condiţii artificiale (soluţii nutritive), fie în condiţii naturale,

prin cultivarea materialului supus selecţiei pe soluri cu concentraţii ridicate de ioni liberi de aluminiu.

De asemenea, o altă cale de îmbunătăţire a nivelului de toleranţă la toxicitatea ionilor de aluminiu la

triticale ar fi utilizarea, în crearea materialului iniţial, de soiuri şi linii de grâu cu gene eficace de

toreranţă la toxicitatea ionilor de aluminiu (ITTU şi SĂULESCU, 1988).

3.3.14 . Reacţia la fotoperioadă

Reacţia formelor de triticale la lungimea zilei constituie o caracteristică irnportantă pentru

adaptabilitatea ecologică. În această privinţă s-a constatat că lipsa reacţiei de fotoperioadă se prezintă

ca un indiciu al plasticităţii soiurilor. Atenţia cercetătorilor asupra reacţiei formelor de triticale la

fotoperioadă a fost reţinută după ce s-a constatat că una dintre cele mai valoroase linii, sub raport

productiv, create în Canada, a evidenţiat o comportare total necorespunzătoare în Mexic, unde linia

respectivă nu a mai depăşit faza de înfrăţire (RINGHIN şi ORLOVA, 1977).

În privinţa reacţiei la fotoperioadă, soiurile de grâu se manifestă diferit, existând soiuri

insensibile la lungimea zilei, care înspică şi realizează producţii de boabe şi la zi lungă, dar şi la zi

scurtă, dar şi soiuri de grâu care reacţionează slab la lungimea zilei. Existenţa unor asemenea surse de

germoplasmă uşurează lucrările pentru obţinerea unor forme de triticale cu cerinţe reduse faţă de

fotoperioadă, capabile să se adapteze cu uşurinţă la condiţii ecologice cât mai diferite.

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 84: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

În urma lucrărilor de ameliorare s-au obţinut numeroase soiuri şi linii de triticale, cu

posibilităţi de adaptare, în zone geografice foarte întinse, care realizează producţii egale sau chiar

superioare soiurilor de grâu cultivate în asemenea zone.

6.3.3. Formarea recoltei

Recolta este un rezultat nu numai al activităţii fotosintetice ce vizează plantele, ea se datorează

şi acţiunii complexe, reciproce dintre plantă, sol, substanţe nutritive cu factorii climatici, genetici,

fito-sanitari şi tehnologici (fig. 2).

Formarea recoltei se află sub permanenta supraveghere a omului, care depune o activitate

productivă creatoare, în vederea dirijării şi conducerii ştiinţifice a procesului de producţie.

Fig. 2 - Relaţia dintre recoltă şi factorii mediului ambient

Este bine de reţinut că factorii care participă în producţia agricolă şi la formarea recoltei, de

orice natură ar fi ei, au o importanţă egală în orice moment sau fază a procesului tehnologic, neputând

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 85: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

fi înlocuiţi unul de altul. Cele mai bune rezultate în realizarea recoltei se obţin atunci când aceşti

factori se află la un nivel optim, care variază în funcţie de specie şi soi.

DAVIDESCU, D. (1968) arată că recolta este o funcţie complexă a unui mare număr de

factori, unii fiind foarte variabili, alţii constanţi.

CAPITOLUL IV

CARACTERISTICILE CÂMPULUI DE EXPERIENŢECHAPTER IV

CHARACTERISTICS OF THE EXPERIMENTAL FIELD

4.1. Tipul de sol şi caracterizarea climatică a zonei Albota4.1 .1. Aşezarea geografică a câmpului experimental

Suprafeţele de cercetate agricolă de la Albota sunt situate în partea de sud-vest a oraşului

Piteşti, la 5 km, pe drumul naţional Piteşti – Slatina – Craiova, la o altitudine de 310 m, pe o suprafaţă

de 1.000 mp, unde am amenajat, în teren arabil, blocuri randomizate pentru semănat de triticale şi

efectuare de observaţii privind ritmul de creştere, înălţimea plantelor, rezistenţa la factorii climatici şi

de sol.

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 86: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

Marea majoritate a fondului funciar s-a retrocedat proprietarilor în baza legilor funciare: Legea

18/1991, Legea nr 169/1997, Legea 247/2007. Teritoriul este situat pe terasa a treia şi a patra a râului

Argeş, la limita de trecere de la Câmpia înaltă a Piteştiului către zona colinară, la extremitatea sudică

a Platformei Cotmeana, la sud-vestul Podişului Cândeşti. Terenul este în cea mai mare parte de tipul

brun luvic - vertic pseudogleizat slab. Apa freatică se află la o adâncime mai mare de 30 de metri.

Date meteorologice am extras de la Staţia meteo Piteşti, la care am lucrat în urmă cu 15 ani, precum

şi de la Punctul Meteo al Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Albota.

Comuna Albota se află la jumătatea de sud a judeţului Argeş, la SV faţă de municipiul Piteşti,

pe şoseaua naţională E-65, având suprafaţa de 59 km pătraţi.

4. 1.2. Hidrografia

Teritoriul localităţii este scăldat de râurile Teleorman şi Teleormănel, iar în partea de nord a

localităţii îşi are izvoarele râul Dâmbovnic. Vecinătăţile localităţii sunt: la N – comunele Moşoaia şi

Poiana Lacului, la E – comuna Bradu, la SE – comuna Podu-Broşteni, Costeşti, la SV – comuna

Lunca Corbului, iar la V comuna Săpata.

Zona de relief corespunzătoare teritoriului se încadrează în prelungirea dealurilor subcarpatice,

care în partea de sud scad în înălţime, pierzându-se treptat în câmpie. Aceste prelungiri ale dealurilor

subcarpatice, acoperite cu păduri de foioase, dau un aspect de relief larg vălurit. Cel mai înalt vârf de

deal din comuna Albota este punctul Moţoc, cu altitudine de circa 385 m. Zona estică şi sud-estică a

comunei Albota constituie zona Piemontului Argeşului şi dealurile sale se pierd în câmpia Piteştilor,

către zona înaltă.

4. 1.3. Vegetaţia

Vegetaţia specifică zonei este reprezentată de arbori şi arbuşti pentru vegetaţia lemnoasă,

plante perene şi anuale, pentru vegetaţia ierboasă din păşuni.

Vegetaţia lemnoasă, este caracteristică zonei pădurilor de Quercinee – predominant fiind

stejarul (Quercus rubus), cedrul (Quercus cerris), ulmul (Ulmus lonis), frasinul (Fraximus excelsior).

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 87: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

Cei mai răspândiţi arbuşti sunt: măceşul (Rosa canina), porumbarul (Prunus spinosa),

păducelul (Crategus monogyna), lemnul câinesc (Ligustrum vulgare).

Vegetaţia ierboasă întâlnită în cultură este formată din: volbură (Convolvulus arvensis), pir

gros (Cynodon dactylon), mohor (Setaria viridis), pălămidă (Cirsium arvense), ştir (Amaranthus

retroflexus), costrei (Echinocloa crus galii), zemosită (Hibiscus ternatus), rug (Rubus caesius).

Ca plante hidrofile sunt întâlnite rogozul (Carex specia), isma (Mentha sp.), stuful

(Phragmites Communis). Vegetaţia cultivată este reprezentată de grâu, porumb, triticale, floarea

soarelui, plante furajere.

Factorii pedoclimatici din zonă oferă condiţii satisfăcătoare pentru majoritatea culturilor.

Tabelul nr. 14

Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de cultură în judeţul Argeş, în perioada

2000-2009

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 88: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

Sursa: Buletin Statistic DADR Argeş

4.1.4 . Caracterizarea pedologică şi agrochimică a solurilor

Experienţele au fost amplasate pe sol podzolic acid, care ocupă terasa a patra a Câmpiei

Piteştiului, zona localităţii argeşene Albota, pe un teren de .1000 mp lot demonstrativ.

În România, solurile acide grele ocupă o suprafaţă de peste două milioane hectare, din care

peste 800.000 de hectare sunt plasate în zona de nord a Câmpiei Române. Aceste soluri prezintă

defecte hidrice pronunţate, fapt ce face ca periodic să fie afectate de exces de umiditate sau de secetă

(HOROBEANU şi FURDUI, 1968; PUIU, 1983; RĂUŢĂ şi colab., 1984).

Fiind soluri umede, reci şi acide sunt în acelaşi timp şi slab fertile (aprox. 1,5% humus; 1,0-1,5

mg/100 g. sol fosfor asimilabil; 7,8 mg./100g. sol K2O şi 0,1% azot), pe care se obţin producţii mici

la majoritatea culturilor.

Sărăcirea în materie organică, aportul redus de azot, fosfor, potasiu, aciditatea ridicată pe mari

suprafeţe, conţinutul ridicat de aluminiu mobil, argilozitate ridicată, drenaj global imperfect sunt

însuşiri care presupun măsuri ameliorative specifice acestor soluri, fără de care nu s-ar putea obţine

producţiile scontate (NICOLAE şi colab., 1970; CREMENESCU şi colab., 1974).

Solurile acide prezintă un orizont arabil de 20-22 cm grosime, cu textură mijlocie (luto-

argiloasă), sub care se găseşte orizontul eluvial cu o grosime de 20-30 cm, foarte slab structurat,

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 89: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

puternic pseudogleizat, cu conţinut ridicat în aluminiu şi foarte scăzut în humus. În adâncime

urmează orizontul impermeabil cu 60-70% argilă, care împiedică pătrunderea apei şi a sistemului

radicular.

Din punct de vedere al rocilor mamă, pe care s-au format principalele tipuri de sol, se

remarcă două situaţii distincte, uniformitatea dată de prezenţa depozitelor argiloase pleistocene, cu

o mare grosime, care ocupă în întregime zonele de câmpie şi dealuri joase, şi caracterul foarte

variat al depozitelor de suprafaţă din zona dealurilor înalte şi zona montană. Aceste aspecte

diferenţiază substanţial solurile acide, din zona nordică a Câmpiei Române, de cele existente în

Câmpia de N-V a ţării.

Condiţiile de mediu au condus la favorizarea unor procese pedogenetice, în care influenţa

singulară sau asociată a factorilor de formare a solurilor a determinat apariţia unui înveliş variat

solificat.

Procesul pedogenetic cu cea mai mare extindere în zona agricolă, atât la câmpie, cât şi în zona

dealurilor joase cu materiale parentale fine, este argilo-eluvierea asociată în mare parte cu caracterul

vertic, proces favorizat de creşterea cantităţii de precipitaţii şi scăderea temperaturii de la sud la nord.

Ca urmare, prezenţa orizontului argilo-iluvial, adesea cu caractere vertice îmbogăţit în argilă şi

foarte tasat, accentuează însuşirile nefavorabile imprimate de sedimentele de textură fină (RĂUŢĂ şi

colab., 1982).

În cea mai mare parte dintre soluri (peste 38%), concomitent cu translocarea argilei, are loc

procesul de debazificare a complexului adsortiv exprimat prin prezenţa orizontului eluvial şi, ca

urmare, acidifierea solului cu implicaţii importante pentru măsurile de fertilizare. Acest proces este

foarte accentuat în cazul luvisolului albic.

Aşa cum rezultă din studiul lui RĂUŢĂ şi colaboratorii săi (1982), o bună parte din aceste

soluri sunt debazificate. Din suprafaţa arabilă a zonei, 51% reprezintă soluri cu reacţie puternic acidă

cu pH sub 5,7; 78% au rezervă de materie organică foarte redusă; 66% sunt slab aprovizionate cu

fosfor, iar peste 45% sunt slab aprovizionate cu potasiu.

Solul brun luvic are caracteristică prezenţa orizontului EL (luvic).

Stratul arabil este format din orizontul Ap şi o parte din orizontul luvic.

Solul brun luvic de la Albota se caracterizează prin însuşiri fizice şi chimice ceva mai bune

pentru creşterea plantelor comparativ cu cele ale luvisolului albic.

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 90: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

Prezentând o fertilitate potenţială mai bună, prin lucrări de ameliorare, solurile brun-luvice pot

deveni mai prductive, capabile să asigure producţii mari la toate culturile şi mai ales la grâul de

toamnă.

Indicii, precum: densitatea aparentă (DA g/cm3), porozitatea totală (PT %), porozitatea de

aeraţie, au valori ce oferă condiţii de creştere şi dezvoltare a plantelor agricole ceva mai bune decât

cele oferite de luvisolul albic.

Tabelul nr. 15

Însuşirile fizice ale solului podzolic de la Albota

Orizontul Adâncimea cm.

%argilă<0.002 mm

DAg/cm3

PT%

PA%

GT%

RPkgf/cm2

Ksat. mm/h

CC CO CT

% din masă

Ap+E1 0 – 22 27,3 1,27 52 13,9 -0,2 14 16,3 25,6 8,4 41EL 22 – 31 26,1 1,56 42 4,3 16 25 3,6 23,5 8,2 26,9EB 31 – 42 30,9 1,52 43 0,5 14 29 3,3 23,5 10,2 28,2Bt1yw2 42– 64 44,6 1,45 46 9 6 32 2 24,5 14,5 31,7Bt2yw2 64 – 84 48,9 1,4 50 14,3 -4 25 1,6 26,6 19,4 37,3Bt3y 84 - 100 53 1,46 45 7,4 6 24 0,5 25,7 19,2 30,8

DA – densitatea aparentă; GT – greutatea totală; CC – capacitatea de apă pentru câmp

CO – coeficient de ofilire; CT – capacitate totală; RP – rezistenţa la penetrare

PA – porozitatea de aeraţie; PT – porozitatea totală; K sat. – conductivitate saturată

Tabelul nr. 16

Însuşirile chimice ale solului podzolic de la Albota

Orizontul Adâncime cm. V % Humus

Ctx1,72Al schimbabil me/100g sol

N total% C/N P

ppmKppm

pH(H2O)

Ap+E1 0 – 22 57,3 2,94 0,92 0,135 75 49 75 5,02EL 22 – 31 58,4 2,70 1,39 0,120 69 11 69 5,03EB 31 – 42 73,9 1,56 0,86 5,18Bt1yw2 42 – 64 76,1 1,33 1,28 0,081 92 3 92 5,18

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 91: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

Bt2yw2 64 – 84 82,4 1,42 1,09 103 3 103 5,32Bt3y 84 - 100 87,2 1,59 5,78

Astfel pH-ul în stratul arabil este cuprins între 5,03-5,02; cantitatea de humus este cuprinsă

între 2,70-2,94, iar aprovizionarea cu elemente nutritive este mai bună ca la luvisolul albic. Cantitatea

de aluminiu mobil este mai mică pe solul brun luvic, numai de 0,92 me /100g sol. Pe acest tip de sol

este nevoie de o tehnologie specială cu amendare, afânare adâncă, folosirea gunoiului de grajd sau

folosirea de genotipuri tolerante la factorii nefavorabili de sol, capabile să valorifice foarte bine

condiţiile naturale ale zonei.

4.1.5. Caracterizarea climatică a zonei

S-au folosit informaţii meteo de la staţiile meteorologice prezentate în tabele.

Climateric, zona se caracterizează printr-o temperatură medie anuală de 9,80C (în ianuarie -

2,40C, iar în iulie 20,80C), cu o sumă a precipitaţiilor medii anuale cuprinsă între 450-700 mm,

evapotranspiraţia de 662 mm şi cu un indice de ariditate de 34. Vegetaţia naturală este specifică

subzonei pădurilor de gorun, iar folosinţa agricolă este arabil.

După criteriul zonelor climatice reale, DISSESCU (1952) încadrează zona solurilor podzolice

din sudul ţării în regiunea climatică Dfbx, caracterizată prin veri mai răcoroase şi ierni aspre.

Precipitaţiile sunt de tip continental, cu un maxim în luna iunie. CANARACHE şi

colaboratorii săi (1987) o situează în zona climatică doi, moderat călduroasă şi semiumedă.

Tabelul nr. 17

Principalele caracteristici ale zonei climatice doi (după CANARACHE şi colab., 1987)

Specificare Valoritemperatura medie anuală 8,0-10,5radiaţia solară (Kcal/cm2) 114-128suma temperaturilor mai mari de 00C 3.400-4.100suma temperaturilor mai mari de 100C 2.800-3.500suma temperaturilor mai mari de 100C efective 1.100-1.600

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 92: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

precipitaţii medii anuale mm 450-700precipitaţii medii mm (aprilie - octombrie) 325-475deficit evapotranspiraţie mm (aprilie – octombrie) 220-391

4.1.5.1 . Regimul termic

Factorul termic limitează nivelul producţiilor prin acumulările insuficiente din toamnă, când la

păioase se realizează răsărirea şi înfrăţirea plantelor. În vară, temperaturile ridicate, chiar şi arşiţele,

se fac simţite din luna iunie, repercursiunile vegetative fiind simţite în perioada umplerii boabelor.

Marea variaţie a datelor calendaristice, când s-au realizat 100-200-4000C, demonstrează riscul

ridicat de a cultiva unele genotipuri, care nu sunt bine adaptate zonal. Suma temperaturilor de 1000C

se realizează în 68% din ani până în prima decadă a lunii martie, cea de 2500C se realizează în 86%

din ani până la 10 aprilie, iar pragul de 4000C este realizat până la 1 mai.

Resursele termice din toamnă, necesare înfrăţitului grâului (4000C), la Albota, se realizează

numai în cazul semănatului în perioada 1-10 octombrie. Vremea se încălzeşte treptat începând cu

luna martie, când temperatura ajunge la 30C în mod constant.

4.1.5.2 . Temperaturi absolute

Temperatura maximă absolută înregistrată la Albota a fost de 38,80C, la data de 28 iulie 2007.

Temperaturile maxime s-au înregistrat cu o frecvenţă de 4% în luna mai, 12% în luna iunie, 46% în

luna iulie, 38% în luna august şi 4% în luna septembrie.

În zona Albota temperatura minimă absolută a apărut între lunile decembrie şi martie, cu o

frecvenţă de 23% în decembrie, 35% în ianuarie, 38% în februarie şi 4% în martie.

În perioada 1898-1998 primul îngheţ a apărut cel mai timpuriu la 8 septembrie şi cel mai

târziu la 24 mai. Data medie a ultimului îngheţ a fost la 13-17 aprilie. Datorită fenomenului de

încălzire globală, numărul zilelor cu temperaturi negative critice este progresiv în reducere, dar există

riscul arşiţelor în perioada lunilor iulie şi august, cu efecte asupra plantelor şi a solului.

4.1.5.3 . Regimul precipitaţiilor

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 93: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

O analiză a precipitaţiilor pe ultimii 37 de ani scoate în evidenţă o medie anuală de 680 mm,

mediile pe sezoane fiind de 242 mm în sezonul rece (octombrie-martie) şi 438 mm în sezonul cald

(aprilie-septembrie). Această cantitate de precipitaţii ar putea asigura cerinţele plantelor de triticale,

dacă ar fi bine repartizată. Dar este de remarcat marea neuniformitate a cantităţii de apă din

precipitaţii căzute în ambele sezoane şi pe total an, fapt ce împarte perioada exemplificată în 13% ani

secetoşi, 63% ani normali şi 24% ani ploioşi, cu exces de umiditate. O siguranţă de 80% în privinţa

acumulării unei cantităţi de aproximativ 300 litri de apă în sezonul cald se situează în mare

contradicţie cu valorile lunare ce oscilează între 16 şi 41 mm (Tabelul nr. 18).

Bilanţul apei, privit ca diferenţă între aportul precipitaţiilor şi evapotranspiraţia potenţială,

conduce la o caracterizare a lunilor din sezonul rece, ca luni cu exces, iar a lunilor din sezonul cald,

ca luni cu deficit (1-60 mm). Cantitatea totală excedentară ajunge la 166 mm, iar cea deficitară la 150

mm. Încălzirea globală generează fenomene extreme, precum seceta excesivă, arşiţa toridă, crăpături

în scoarţa pământului.

Tabelul nr. 18

Bilanţul apei din punct de vedere al diferenţei (precipitaţii-evapotranspiraţie potenţială) în

Albota, în perioada 2007-2008

Luna Precipitaţii(mm)

Evapotranspiraţia potenţialăETP (mm)

P – ETP(mm)

Caracterizarea perioadei

+ - Exces DeficitX 40 44 - 4 - -XI 50 13 37 - Exces -XII 43 2 41 - Exces -I 39 0 39 - Exces -II 37 0 37 - Exces -III 33 17 16 - Exces -Total X-III 242 76 +166 ExcedentarăIV 49 50 - 1 - -V 84 89 - 5 - DeficitVI 98 118 - 20 - DeficitVII 99 130 - 31 - DeficitVIII 60 120 - 60 - DeficitIX 48 81 - 33 - DeficitTotal IV-IX 438 588 -150 Deficitară

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 94: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

Total an 680 664 +16 mm/an Echilibrat

Tabelul nr. 19

Caracterizrea anilor 1970 – 2008 după precipitaţiile înregistrate la Albota

AnulPrecipitaţii însezonul rece1 X – 31 III (mm)

Precipitaţii însezonul cald1 IV – 30 IX (mm)

Total precipiaţii în anul agricol (mm)

Caracterizarea anului

1970 396 470 866 P1971 228 653 881 P1972 161 477 638 N1973 431 278 709 N1974 101 515 616 N1975 213 683 896 P1976 186 388 574 N1977 245 404 649 N1978 191 528 719 N1979 238 642 880 P1980 264 490 754 N1981 362 388 750 N1982 202 318 520 S1983 136 508 644 N1984 339 502 841 P1985 210 273 483 S1986 271 303 574 N1987 199 332 531 N1988 313 295 608 N1989 214 227 441 S1990 200 374 574 N1991 209 528 728 N1992 153 208 361 S1993 189 282 471 S1994 180 379 559 N1995 268 438 706 N1996 347 442 789 P1997 203 546 749 N1998 278 442 720 N1999 239 538 777 N2000 268 304 572 N2001 183 341 524 N2002 80 521 601 N2003 338 319 657 N2004 345 491 836 P

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 95: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

2005 346 810 1156 P2006 239 583 822 P2007 167 580 747 N2008 259Medie 242 438 680 NSecetoşi % - - 5 ani 13 %Normali % - - 23 ani 64 %Ploioşi % - - 9 ani 24 %

S = secetos <523 mm/an

N = normal =523-785 mm/an

P = ploios >785 mm/an

Toate aceste date aduc în prim plan cât de incompletă este informaţia climatică, interpretată pe

total an, care poate caracteriza cantitatea precipitaţiilor ca echilibrată, diferenţa fiind de numai 16

mm. Concluzia este susţinută de valoarea coeficientului de variaţie lunară a precipitaţiilor (Tabelul

nr. 20), care este cuprins între 40-133%, cu mult peste cea anuală care este de numai 20% (ŞTEFAN

şi colab, 1990), ceea ce ne arată că valorile acestui indicator, pe luni, se află în afara limitelor admise.

Tabelul nr. 20

Valoarea coeficientului de variaţie (S%) a precipitaţiilor

Luna Drăgăşani Piteşti Rm. Vâlcea Tg. JiuIanuarie 69 71 72 59Februarie 53 54 64 70Martie 62 60 67 59Aprilie 39 40 32 45Mai 68 58 58 57Iunie 54 62 57 59Iulie 60 49 52 67August 74 54 46 68Septembrie 92 76 79 81Octombrie 128 133 107 108Noiembrie 68 60 62 77Decembrie 70 77 74 76Anual 20 20 16 20

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 96: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

Prin urmare, riscul limitării creşterii şi dezvoltării culturilor în orice perioadă a anului este

extrem de mare, lipsa precipitaţiilor poate compromite pregătirea corespunzătoare a terenului şi

răsărirea culturilor.

Durata medie de acoperire a solului cu zăpadă a fost de 45 de zile, cu variaţii medii de la 33 la

55 de zile. Variaţiile anuale au fost foarte mari, de la 7 la 120 de zile, ceea ce arată existenţa a două

mari perioade nefavorabile pentru grâul de toamnă şi anume asfixierea plantelor (1996) sau

expunerea la ger în intervale mari de timp în care nu există strat protector de zăpadă.

Umiditatea relativă a aerului satisface, în general, în limite optime, cerinţele plantelor, iar

valorile medii lunare din perioada aprilie-octombrie variază între 62-83%, limitele inferioare fiind

întâlnite în luna iulie, iar cele maxime în octombrie (ŞTEFAN şi colab., 1990).

Valorile scăzute ale umidităţii relative de la amiază, în lunile din prima parte a vegetaţiei,

accentuează perioadele de secetă, întăresc şi înăspresc caracterul continental al condiţiilor climatice

din zonă şi influenţează negativ recoltele de grâu, cu atât mai mult cu cât frecvenţa cazurilor în care

umiditatea relativă a aerului scade sub 30% în lunile aprilie, mai şi iunie.

4.1.5.4. Favorabilitatea climatică pentru cultura triticalelor

Analizând datele climatice prezentate, rezultă că în zona în care s-au desfăşurat cercetările se

întrunesc în bună măsură condiţiile necesare de creştere şi dezvoltare a cerealelor de toamnă.

Regimul pluviometric asigură necesarul de apă al acestei culturi, iar uneori provoacă solului

exces temporar de umiditate, deoarece cantităţi mari de precipitaţii cad în perioada rece a anului când

consumul este foarte mic. Caracteristic zonei este şi variaţia mare a precipitaţiilor în perioada

septembrie-octombrie. Faţă de media de 88 mm, numai 23% din ani se regăsesc cu valori superioare,

cea mai mare parte fiind sub 50 mm.

Datorită faptului că terenul este uscat, lucrările solului în vederea semănatului se execută cu

dificultate şi cu consumuri sporite de energie. Încorporarea seminţelor în solul uscat sau puţin umed,

nepregătit corespunzător, duce la o răsărire neuniformă a culturii sau la prelungirea acestui proces pe

perioade mari de timp, care durează uneori până în primăvară, cu repercusiuni negative asupra

producţiei.

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 97: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

Prelungirea secetei din toamnă conduce uneori şi la dispariţia unui număr însemnat de plante

abia răsărite, cu implicaţii importante asupra desimii culturii. În anii cu precipitaţii suficiente în

toamnă, triticalele întâlnesc în toată zona condiţii optime pentru răsărit şi înfrăţit înainte de apariţia

primelor geruri, atunci când condiţiile climatice permit semănatul în epoca optimă (1-10 oct).

Primăvara există, de regulă, suficientă apă în sol care să asigure creşterea şi dezvoltarea.

Uneori apar în cursul lunii mai şi iunie secete de scurtă durată cu efect negativ asupra producţiei

triticalelor de toamnă. Din cauza cantităţii mari de zăpadă din timpul sezonului rece plantele se pot

asfixia sau debilita, reducându-se în acest fel desimea culturii. Foarte păgubitoare la Albota sunt

ploile din luna mai şi iunie, foarte rapide, însoţite de vânt puternic, care adesea provoacă căderea

masivă a plantelor, diminuând foarte puternic producţia atât cantitativ, cât şi calitativ.

Din punct de vedere termic, temperaturile înregistrate pe întreaga zonă permit ca în cea mai

mare parte a anilor triticalele de toamnă să-şi parcurgă normal toate fazele de creştere şi dezvoltare.

Limitele extreme ale temperaturilor medii lunare variază între 21,90C în luna iulie, aceasta fiind cea

mai caldă lună, şi –3,20C în ianuarie, luna cea mai rece a anului, cu o amplitudine uneori de până la

24,90C.

Tabelul nr. 21

Temperatura aerului (0C). Media lunară şi anuală (1970 – 2008)

StaţiaLuna

Anu

al

Am

plit

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Drăgăşani -2,4 -0,5 4,8 10,9 16,2 19,8 21,9 21,1 17,0 11,2 5,2 0,0 10,4 24,3Piteşti -3,2 -1,2 4,2 10,0 15,3 18,8 21,9 20,1 16,2 10,4 4,6 0,2 9,76 24,9Rm. Vâlcea -2,4 -0,4 4,9 10,8 16,0 19,3 21,3 20,7 16,8 11,0 5,0 0,2 10,3 23,7Tg. Jiu -2,5 -0,4 4,9 10,8 15,8 19,4 21,6 20,7 16,9 11,0 4,9 -0,1 10,2 24,1

Se remarcă şi faptul că aproape 2/3 din numărul anilor înregistrează temperaturi medii

normale. Lipsa în general a temperaturilor prea scăzute din timpul iernii face ca plantele de triticale să

sufere mai puţin din cauza gerului. Mult mai păgubitoare sunt, uneori, arşiţele atmosferice, cu

temperaturi ce depăşesc 350C, care apar în perioada iunie-iulie şi produc şiştăvirea boabelor de

triticale, de aceea se impune cultivarea în zonă a soiurilor de triticale cu perioadă de vegetaţie

mijlocie. Apariţia în luna februarie a oscilaţiilor termice mari, cu perioade de îngheţ şi dezgheţ,

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 98: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

determină dezrădăcinarea plantelor de triticale pe suprafeţele unde acesta a fost semănat la adâncime

mică sau unde nu s-a dezvoltat corespunzător.

4.1.5.5. Caracterizarea climatică a anilor de experimentare

Experienţele s-au efectuat pe parcursul anilor agricoli 2006-2007, 2007-2008 şi 2008-2009

motiv pentru care în tabel este prezentată perioada august - anul precedent, iulie - anul de recoltare.

Regimul termic. În Tabelul nr. 22 sunt prezentate temperaturile medii lunare pentru perioada

2007-2008 şi media multianuală 1896-2008.

Se constată că cea mai mică valoare medie lunară s-a înregistrat în luna ianuarie 2006

(-4,80C), cu valori zilnice de –190C timp de mai multe zile, iar cea mai mare valoare medie

lunară s-a înregistrat în luna iunie 2007 (22,70C), cu variaţii zilnice de 18-360C.

Anul cel mai bine echilibrat din punct de vedere termic a fost 2008 şi cel mai

dezechilibrat 2007.

Tabelul nr. 22

Temperatura aerului (medii lunare şi multianuale 0C) – Albota

ANUL LUNAI II III IV V VI VII VIII IX X XI XII medie

an2006 -4,8 -2,3 3,7 11,8 16,1 19,5 22,6 20,9 17,0 13,7 8,2 3,6 10.82007 5,0 3,3 7,7 13,0 19,1 22,7 22,9 22,4 16,6 11,5 3,5 -0,4 12,272008 -1,3 3,7 7,8 11,8 15,5 20,4 22,8 22,5 17,3 12.3 3,6 0.0 11,3Medie 1970-2008 -1,1 0,2 4,7 10,2 15,6 19,1 20,8 20,3 15,7 10,3 4,4 0,4 10,10M. 1896-2008 -2,0 -0,1 4,2 10,2 15,3 18,8 20,7 20,1 16,0 10,4 4,6 0,3 9,9

Regimul precipitaţiilor. În Tabelul nr. 23 sunt prezentate precipitaţiile medii lunare din anii

2007-2008 şi media multianuală 1889-2008. În perioada de experimentare, cea mai mare cantitate de

precipitaţii a căzut în anul 2008 (-mm), cu un excedent de mm faţă de media multianuală, şi cea mai

mică cantitate de precipitaţii s-a înregistrat în anul 2006 (784 mm) cu un deficit de 21 mm faţă de

media multianuală.

Tabelul nr. 23

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 99: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

Precipitaţiile atmosferice (sume lunare şi medii anuale) înregistrate la Staţia

meteorologică Piteşti

ANUL LUNAI II III IV V VI VII VII

IIX X XI XII Suma an mm

2006 42 25 78 82 87 128 87 108 91 31 8 17 7842007 21 19 67 2 62 67 60 199 66 98 86 38 7852008 24 5 7,8 93,3 97 53Medie 1970-2007 35 34 37 59 79 93 85 59 52 48 43 42 666Medie 1896-2007 37 38 42 56 86 93 77 60 57 48 41 47 682Diferenţa ( + ) - 2 - 4 - 5 + 3 - 7 0 +8 - 1 - 5 0 + 2

Tabelul nr. 24

Condiţiile climatice pe faze de vegetaţie Albota -2007-2009

Nr crt. Anul

Sem-răsăritIX-X(mm)

Rezerva deiarnă XI-III (mm)

Creştere intensă-înflorit IV-V(mm)

Umplere bob VI(mm)

Temperaturafebruarie0C

Temperaturaiunie0C

Med min Med max

1 2007 175 227 168,5 128,4 -2,3 -4,9 19,5 26,32 2008 121,7 132,5 64,1 66,7 3,3 -3,3 22,7 28,5 3 2009 163,9 161,1 190,3 53,0 3,7 0,9 20,4 27,1Media multianuală mm 153,5 173,5 140,9 82,7 1,6 -2,6 20,9 27,3

Aşa după cum este cunoscut, elementul climatic poate influenţa în mod decisiv realizarea unui

anumit nivel de producţie. Spunem acest lucru deoarece nivelul tehnologic practicat la o anumită

specie, variază în limite destul de strânse de la un an la altul. Pe lângă realizarea unui anumit nivel de

producţie, condiţionat în principal de mersul regimului pluviometric, se realizează şi un anumit nivel

de cheltuieli cu efectuarea lucrărilor agricole.

În ultimii ani s-au acumulat numeroase rezultate ştiinţifice şi observaţii practice care sugerează

că prin alegerea celui mai adecvat genotip se poate îmbunătăţi eficienţa utilizării substanţelor

nutritive, poate creşte competitivitatea cu buruienile, se poate reduce impactul bolilor asupra

recoltelor şi se pot obţine recolte diversificate şi de bună calitate, crescând astfel profitabilitatea

agriculturii ecologice.

abelul nr. 25

Însuşirile chimice ale solului cu experienţe de la Albota

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 100: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

Fig. 3 – Boabe de triticale de toamnă, soiul Stil, producţie 2008

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 101: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 102: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 103: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

CAPITOLUL V

MATERIAL ŞI METODĂ DE TEHNICĂ EXPERIMENTALĂ CERCETĂRI PROPRII

CHAPTER VTHE MATERIAL AND THE EXPERIMENTAL METHOD

PERSONAL RESEARCH

Pentru realizarea acestei teze am efectuat un număr de două experienţe, după cum urmează:

Experienţa 1:Studii şi cercetări despre influenţa densităţii de semănat în corelaţie cu soiul, asupra producţiei

şi calităţii triticalelor de toamnă înfiinţate pe soluri acide.

Experienţa 2:Studii şi cercetări despre influenţa îngrăşămintelor chimice foliare cu azot, administrate

triticalelor de toamnă înfiinţate pe soluri acide.

5.1. Materialul biologic studiat

La prima experienţă, despre influenţa densităţii de semănat în corelaţie cu soiul asupra

producţiei şi calităţii triticalelor de toamnă, am luat în studiu un număr de trei soiuri de triticale de

toamnă, pe care le prezentăm în continuare.

Soiul de triticale de toamnă PLAI a fost creat la Institutul de Creare şi Cercetare Plante

Tehnice Fundulea (ICCPT), în anul 1991. Acest soi valorifică bine solurile mai puţin fertile, de tipul

celor acide (podzolice) şi răspund foarte bine la fertilizare. Densitatea recomandată de amelioratori

este de 450-500 boabe germinabile/mp. Se foloseşte mai ales în raţia de furajare a animalelor:

porcine, taurine, precum şi a păsărilor.

Tabelul nr. 26Caracteristicile şi însuşirile agricole ale soiului PLAI (Lista oficială a soiurilor şi hibrizilor de plante din România 1988)

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 104: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

Masa a 1.000 boabe 43 – 45 g

Masa hectolitrică 60 – 62 kg/hl

Rezistenţa la iernare bună

Rezistenţa la cădere bună

Rezistenţa la făinare mijlocie

Rezistenţa la rugina galbenă mijlocie

Rezistenţa la rugina brună mijlocie

Rezistenţa la septorioză mijlocie

Potenţial mediu de producţie 8.200 kg/ha

Soiul de triticale STIL a fost creat prin selecţie şi ameliorare în cadrul Institutului de Creare şi

Cercetare Plante Tehnice Fundulea (ICCPT), în anul 2003. Este un soi de toamnă, productiv, care

pune bine în valoare terenurile acide. Se foloseşte ca nutreţ-boabe şi ca furaj masă verde, în hrana

animalelor. Făina se foloseşte în panificaţie, dar în amestec într-o proporţie de 1:1 cu făină de grâu.

Tabelul nr. 27Caracteristicile şi însuşirile agricole ale soiului STIL(Lista oficială a soiurilor şi hibrizilor de plante din România 1988)

Masa a 1.000 boabe 41–44g

Masa hectolitrică 62–64 kg/hl

Rezistenţa la iernare bună

Rezistenţa la cădere bună

Rezistenţa la făinare bună

Rezistenţa la rugina galbenă mijlocie

Rezistenţa la rugina brună sensibil

Rezistenţa la septorioză mijlocie

Potenţial mediu de producţie 8.651 kg/ha

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 105: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

Soiul de triticale de toamnă GORUN a fost creeat prin selecţie şi ameliorare în cadrul

Institutului de Creare şi Cercetare Plante Tehnice Fundulea (ICCPT), în anul 2005. Este un soi de

toamnă, productiv, care pune în valoare terenurile slabe, acide. Se foloseşte ca nutreţ-boabe şi ca furaj

masă verde în hrana animalelor. Făina se foloseşte şi în industria de panificaţie, dar în amestec în

proporţie de 2:1 cu făina de grâu. Reacţionează foarte bine la îngrăşăminte chimice cu azot, dar se

obţin producţii bune şi în condiţii de neaplicare a îngrăşămintelor chimice.

Tabelul nr. 28Caracteristicile şi însuşirile agricole ale soiului GORUN(Lista oficială a soiurilor şi hibrizilor de plante din România 1988)

Masa a 1.000 boabe 43Masa hectolitrică 64,5 Rezistenţa la iernare bună

Rezistenţa la cădere mijlocieRezistenţa la făinare sensibilRezistenţa la rugina galbenă rezistent

Rezistenţa la rugina brună sensibilRezistenţa la septorioză sensibil

Potenţial mediu de producţie 6.000 kg/ha

5.2. Îngrăşămintele chimice folosite

Pentru a doua experienţă, studii şi cercetări despre influenţa îngrăşămintelor chimice foliare

asupra producţiei şi calităţii triticalelor de toamnă, au fost cercetate un număr de trei îngrăşăminte

chimice foliare, aplicate soiului GORUN.

5.3. Metoda experimentală

5.3.1. Metoda experimentală efectuată în câmp

Experienţa nr. 1

Studii şi cercetări despre influenţa densităţii de semănat în corelaţie cu soiul, asupra producţiei

şi calităţii triticalelor de toamnă.

Am luat în studiu 2 factori:

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 106: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

Factorul A, soiurile de triticale de toamnă, cu graduările:

a1 - STIL

b1 - GORUN

c1 - PLAI

Factorul B, densitatea de semănat a triticalelor de toamnă, cu graduările:

b1 - 300 boabe germinabile /mp

b2 - 400 boabe germinabile /mp

b3 - 450 boabe germinabile /mp

b4 - 500 boabe germinabile/mp

Fig. 4 - Parcele din blocurile randomizate din prima experienţă cu densitatea de semănat

Tabelul nr. 29Experienţa cu 12 variante

V1

a1b1 300 b.g./mpSoiul STIL

V2

a1b2 400 b.g./mp

V3

a1b3 450 b.g./mp

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 107: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

V4

a1b4 500 b.g./mp

V5

a2b1 300 b.g./mpSoiul GORUN

V6

a2b2 400 b.g./mp

V7

a2b3 450 b.g./mp

V8

a2b4 500 b.g./mp

V9

a3b1 300 b.g./mpSoiul PLAI

V10

a3b2 400 b.g./mp

V11

a3b3 450 b.g./mp

V12

a3b4 500 b.g./mp

Prin combinarea factorilor şi a graduărilor rezultă experienţa de tip 3 x 4 = 12 variante:

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 108: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

Ca variantă test am luat media variantelor ( X ).

Experienţa nr. 2: Studii şi cercetări despre influenţa îngrăşămintelor chimice foliare asupra

producţiei şi calităţii triticalelor de toamnă.

Factorii luaţi în studiu:

Factorul A - îngrăşăminte chimice foliare cu azot, potasiu şi microelemente (cu pregătire

soluţie în echivalent 300 l apa/ha, cu rol de asigurare a apei pentru plante şi ecologizarea solului).

a1 - Microfert U

a2 - Plantfert

a3 - Nutrient Express

Factorul B – faza de aplicare, cu următoarele graduări:

1. faza de înfrăţire a triticalelor de toamnă

2. faza de burduf a triticalelor de toamnă

a). Prezentarea produsului foliar MICROFERT U

COMPOZIŢIA PRODUSULUI ŞI PRINCIPALELE CARACTERISTICI:

Element Compoziţie [g/l] (minim)

Nutrienţi principali:· Azot total (N) din uree(conţinut de biuret maxim – 0,24%)· Potasiu, sub formă de oxid depotasiu (K2O), solubil în apă

90 25

Nutrienţi secundari:· Magneziu (Mg+2) solubil în apă· Sulf (S) din SO-2

4

4,525

Micronutrienţi:· Bor (B)· Fier (Fe+2) complexat cu acid citric· Mangan (Mn+2) complexat cu acid citric· Zinc (Zn+2) complexat cu acid citric

3250,70,25

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 109: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

b). Prezentarea îngrăşământului foliar PLANFERT

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 110: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

c). Prezentare îngrăşământ foliar NUTRIENT EXPRES

COMPOZIŢIA PRODUSULUI ŞI PRINCIPALELE CARACTERISTICI:ElementCompoziţie [g/l] (minim) %AZOT 18FOSFOR 18POTASIU 18

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 111: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

Tabelul nr. 29

Variantele 6+1 test

Din combinaţia factorilor cu graduările, a rezultat o experienţă de tipul 3 x 2 = 6 variante şi

încă o variantă test, astfel:

Varianta Combinaţia Factorul A x Factorul BV1 F0 (nefertilizat)V2 a1b1

V3 a1b2

V4 a2b1

V5 a2b2

V6 a3b1

V7 a3b2

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7

R2 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V1

R3 V6 V7 V1 V2 V3 V4 V5

Fig. 5 - Parcele din blocurile randomizate din a doua experienţă cu fertilizarea foliară cu

azot

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 112: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

Parcelele au fiecare suprafaţa de 10 mp (L=10m.l=1m).

În câmp s-au efectuat determinări biometrice anuale, iar înainte de faza de recoltat s-au luat

probe din recoltă pentru a determina elementele de productivitate şi pentru a calcula producţia

triticalelor.

5.3.2 . Metoda experimentală din laborator

În laboratorul de seminţe din eşantionul luat din câmp înaintea recoltării am făcut următoarele

determinări:

a) numărul de spice /mp

b) numărul de spiculeţe/spic

c) numărul de boabe în spiculeţ

d) numărul de boabe în spic

e) masă la 1.000 de boabe (MMB)

f) masă hectolitrică (MH)

g) cantitatea de gluten umed

h) cantitatea de proteine

i) cantitatea de cenuşe

Analizele de mai sus le-am efectuat la Laboratorul Inspectoratului de stat pentru seminţe

Argeş.

În funcţie de elementele de productivitate (numărul mediu al spicelor/mp, numărul mediu al

boabelor/spic şi masa a 1.000 de boabe) am calculat producţia biologică a triticalelor, în intervalul

2007-2009.

S-a folosit următoarea formulă:

Q kg/ha = (Nsp x NbxMMB)/100, unde

Q kg/ha = producţia medie/ha exprimată în kg;

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 113: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

Nsp = numărul mediu al spicelor/mp;

Nb = numărul mediu al boabelor dintr-un spic;

MMB = masa a 1.000 de boabe, exprimată în g.

Determinarea producţiei fizice obţinute de la fiecare parcelă s-a efectuat prin operaţiunea de

cântărire.

Determinările din laborator asupra conţinutului de gluten, de proteine şi cenuse s-au făcut prin

următoarele metode:

* Spălarea cu soluţie de clorură de sodiu 2%, pentru determinarea cantităţii de gluten;

* Descompunerea substanţelor organice cu azot în acid sulfuric, pentru determinarea

conţinutului de proteine.

* Calcinarea la 6000C pentru determinarea cantităţii de cenuşă.

Rezultatele au fost prelucrate statistic prin metoda variaţiei (CEAPOIU).

CAPITOLUL VI

REZULTATE OBŢINUTE ŞI DISCUŢIICHAPTER VI

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 114: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

RESULTS AND DISCUSSIONS

6.1. Rezultatele obţinute din cercetări, privind corelaţia soi X densitatea de semănat a triticalelor, asupra capacităţii de producţie biologică la triticalele de toamnă

6 .1.1. Numărul de plante răsărite/mp

Numărul de plante răsărite pe mp, în funcţie de densitatea/mp, este prezentată în Tabelul nr.

30. A rezultat că cel mai mare procent de răsărire al celor trei soiuri de triticale s-a realizat în cazul

variantelor în care am folosit 300, respectiv 400, boabe germinabile pe mp.

Tabelul nr. 30

Corelaţia soi (a) x densitatea de semănat (b) asupra numărului de triticale răsărite pe mp

(2007-2009)

Nr. b.g./m.p CombinaţiaNumărul de plante răsărite la m2

nr. %

300 a1b1 292,56 97,52

400 a1b2 385,22 96,31

450 a1b3 470,00 94,00

500 a1b4 559,22 93,20

300 a2b1 293,67 97,89

400 a2b2 385,11 96,28

450 a2b3 467,56 93,51

500 a2b4 554,44 92,41

300 a3b1 294,00 98,11

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 115: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

400 a3b2 387,50 96,89

450 a3b3 474,00 94,87

500 a3b4 500 93,83

6 .1.2. Numărul de spice rezultate pe mp

Acest aspect este prezentat în Tabelele nr. 31 şi 32.

Tabelul nr. 31

Corelaţia soi (a) x densitatea de semănat a triticalelor de toamnă (b) asupra numărului de

spice viabile /mp (2007-2009)

Varianta CombinaţiaNumărul de fraţi (spice/m2)

Diferenţa Semnificaţianr. %

1 a1b1 695,33 97,9 -14,67 000

2 a1b2 707,67 99,7 -2,33 -

3 a1b3 717,33 101,0 +7,33 ***

4 a1b4 738,33 104,0 +28,33 ***

5 a2b1 687,33 96,8 -22,67 000

6 a2b2 698,67 98,4 -11,33 000

7 a2b3 704,33 99,2 -5,67 00

8 a2b4 716,67 100,9 +6,67 **

9 a3b1 694,67 97,8 -15,33 000

10 a3b2 706,67 99,5 -3,33 -

11 a3b3 711,33 100,2 +1,33 -

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 116: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

12 a3b4 736,67 103,8 +26,67 ***

13 X 710,00 100,0 0,00

Tabelul nr. 32

Corelaţia soi (a) x densitatea de semăanat a triticalelor de toamnă (b) asupra înfrăţirii /mp )

(2007-2009)

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – desimea de însămânţare Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Num

ărul

de

fraţ

ife

lii /

m2

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 695,33 707,67 717,33 738,33 714,67 100,7 +5,08 -

GORUN 687,33 698,67 704,33 716,67 701,75 98,9 -7,83 0

PLAI 694,67 706,67 711,33 736,67 712,34 100,4 +2,75 -

X 692,44 704,34 711,00 730,56 709,58 100,0 0,00

% 97,60 99,30 100,20 103,00 100,0 DL 5% 6,50 DL 1% 9,84 DL 0,1% 15,80 Diferenţa -17,14 -5,25 +1,41 +20,97 0,00

Semnificaţia 00 - - *** Mt.

DL 5% 7,50 DL 1% 11,36 DL 0,1 18,25

Din datele prezentate mai sus, am constatat că:

- cel mai mare număr de spice/mp a fost obţinut la soiul STIL în toate densităţile folosite (V1-

v4).

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 117: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

Diferenţa faţă de media experienţei este foarte semnificativă la densitatea de 450 şi 500

b,g./mp, este nesemnificativă la 400 b.g/mp şi foarte semnificativ inferioară la 300 b.g/mp. (Tabelul

nr. 31).

- la soiurile GORUN şi PLAI cel mai mare număr de spice a fost obţinut la densităţile de 450

şi 500 b.g./mp.

- se constată că, dacă creşte densitatea de semănat, scade înfrăţirea.

- la toate soiurile numărul de fraţi fertili este foarte semnificativ superior la densitatea de 500

b.g./mp şi distinct semnificativ inferior la densitatea de 300 b.g /mp. (Tabelul nr. 32).

6 .1.3. Numărul de spiculeţe dintr-un spic

Influenţa densităţii folosite la semănatul triticalelor de toamnă asupra numărului de

spiculeţe/spic este redată în Tabelele nr. 33 şi 34.

Tabelul nr. 33

Corelaţia soi (a) x densitatea de semănat a triticalelor de toamnă (b) asupra numărului de

spiculeţe /spic (2007-2009)

Varianta Combinaţia Numărul de spiculeţe în spic Diferenţa Semnificaţianr. %1 a1b1 20,28 122,0 +3,65 ***

2 a1b2 17,64 106,1 +1,02 ***

3 a1b3 14,87 89,4 -1,76 000

4 a1b4 13,29 79,9 -3,34 000

5 a2b1 20,28 122,0 +3,65 ***

6 a2b2 18,12 109,0 +1,50 ***

7 a2b3 15,36 92,4 -1,27 000

8 a2b4 13,17 79,2 -3,46 000

9 a3b1 20,31 122,2 +3,69 ***

10 a3b2 17,69 106,4 +1,06 ***

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 118: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

11 a3b3 14,98 90,1 -1,65 000

12 a3b4 13,5 81,2 -3,13 000

13 X 16,63 100,0 0,00 DL 5% 0,36 DL 1% 0,49 DL 0,1% 0,65

Tabelul nr. 34

Număr de spiculeţe/spic în funcţie de soi (a) x densitatea de semănat (b), cu graduările

folosite (2007-2009)

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” –densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Num

ărul

de

spic

uleţ

e în

spic

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 20,28 17,64 14,87 13,29 16,52 99,4 -0,10 -

GORUN 20,28 18,12 15,36 13,17 16,73 100,7 +0,11 -

PLAI 20,31 17,69 14,98 13,50 16,62 100,0 0,00 -

X 20,29 17,82 15,07 13,32 16,62 100,0 0,00

% 122,1 107,2 90,7 80,1 100,0 DL 5% 0,34 DL 1% 0,52 DL 0,1% 0,84 Diferenţa +3,67 +1,19 -1,55 -3,30 0,00

Semnificaţia *** *** 000 000 Mt.

DL 5% 0,40 DL 1% 0,60 DL 0,1 0,97

Constatări:

- cel mai mare număr de spiculeţe/spic l-a dat soiul STIL (varianta 9) – Tabelul nr. 33.

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 119: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

- se observă că la toate soiurile de triticale de toamnă folosite în experienţe, s-a obţinut cel mai

mare număr de spiculeţe în spic la variantele cu densităţi mici de semănat, 300, respectiv 400 b.g/mp

– semnificativ superioare şi respectiv semnificativ inferioare la densităţile de 450 şi 500 b.g./mp.

6 .1.4. Numărul de boabe viabile/spiculeţ

Acest aspect este prezentat în Tabelele nr. 35 şi 36.

Tabelul nr. 35

Corelaţia soi (a) x densitatea de semănat a triticalelor de toamnă (b) asupra numărului de

boabe/spiculeţ (2007-2009)

Varianta CombinaţiaNumărul de boabe în spiculeţe Diferenţa Semnificaţianr. %

1 a1b1 1,71 112,7 +0,19 ***

2 a1b2 1,64 108,4 +0,13 ***

3 a1b3 1,43 94,1 -0,09 000

4 a1b4 1,22 80,2 -0,30 000

5 a2b1 1,71 112,5 +0,19 ***

6 a2b2 1,65 108,6 +0,13 ***

7 a2b3 1,45 95,4 -0,07 000

8 a2b4 1,29 85,1 -0,23 000

9 a3b1 1,70 112,3 +0,19 ***

10 a3b2 1,63 107,5 +0,11 ***

11 a3b3 1,49 98,0 -0,03 -

12 a3b4 1,27 83,5 -0,25 000

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 120: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

13 X 1,52 100,0 0,00

DL 5% 0,03 DL 1% 0,04 DL 0,1% 0,06

Tabelul nr. 36

Corelaţia soi (a) x densitatea de semănat a triticalelor de toamnă (b) în graduări diferite

asupra numărului de boabe /spiculeţ (2007-2009)

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat a triticalelor de toamnă Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Num

ărul

de

boab

e în

sp

icul

eţe

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 1,71 1,64 1,43 1,22 1,50 99,0 -0,02 -

GORUN 1,71 1,65 1,45 1,29 1,53 100,6 +0,01 -

PLAI 1,70 1,63 1,49 1,27 1,52 100,4 +0,01 -

X 1,71 1,64 1,46 1,26 1,52 100,0 0,00

% 112,6 108,2 96,1 83,1 100,0 DL 5% 0,04 DL 1% 0,06 DL 0,1% 0,11 Diferenţa +0,19 +0,12 -0,06 -0,26 0,00

Semnificaţia *** *** 0 000 Mt.

DL 5% 0,05 DL 1% 0,07 DL 0,1 0,1

Constatări din datele expuse în Tabelele nr. 35 şi 36:

- soiul cu cel mai mare număr de boabe este soiul STIL (V1) (Tabelul nr. 35);

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 121: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

- la densităţi mici de 300-400 b.g./mp s-au obtinut cele mai bune rezultate;

- diferenţele sunt foarte semnificativ superioare faţă de media variantelor;

- la toate soiurile, numărul de boabe în spiculeţ se prezintă foarte semnificativ superior la

densităţile de 300 şi 400 b.g./mp, semnificativ inferior la densitatea de 450 b.g./mpsi, foarte

semnificativ inferior la densitatea practicată de 500 b.g./mp. (Tabelul nr. 36).

6 .1.5. Numărul de boabe în spicul de triticale

În Tabelele nr. 37 şi 38 este prezentată influenţa densităţii asupra numărului de boabe în spic.

Tabelul nr. 37

Corelaţia soi (a) x densitatea de semănat a triticalelor de toamnă (b) asupra numărului de

boabe în spic (2007-2009)

Varianta CombinaţiaNumărul de boabe în spic Diferenţa Semnificaţianr. %

1 a1b1 35,00 136,5 +9,36 ***

2 a1b2 28,67 111,8 +3,03 ***

3 a1b3 21,33 83,2 -4,31 000

4 a1b4 16,00 62,4 -9,64 000

5 a2b1 35,00 136,5 +9,36 ***

6 a2b2 29,67 115,7 +4,03 ***

7 a2b3 22,33 87,1 -3,31 000

8 a2b4 17,00 66,3 -8,64 000

9 a3b1 34,67 135,2 +9,30 ***

10 a3b2 28,67 111,8 +3,03 ***

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 122: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

11 a3b3 22,33 87,1 -3,31 000

12 a3b4 17,33 67,6 -8,31 000

13 X 25,64 100,0 0,00

DL 5% 1,13 DL 1% 1,54 DL 0,1% 2,06

Tabelul nr. 38

Numărul de boabe în spic în funcţie de soi (a) x densitatea de semănat (b) în graduări diferite

la triticalele de toamnă (2007-2009)

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500N

umăr

ul d

e bo

abe

în

spic %

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 35,00 28,67 21,33 16,00 25,25 98,4 -0,42 -

GORUN 35,00 29,67 22,33 17,00 26,00 101,3 +0,33 -

PLAI 34,67 28,67 22,33 17,33 25,75 100,3 +0,08 -

X 34,89 29,00 22,00 16,78 25,67 100,0 0,00

% 135,90 113,00 85,70 65,40 100,0 DL 5% 0,77 DL 1% 1,17 DL 0,1% 1,88 Diferenţa +9,22 +3,34 -3,67 -8,89 0,00

Semnificaţia *** *** 000 000 Mt.

DL 5% 0,89 DL 1% 1,35 DL 0,1 2,17

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 123: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

Constatări:

- din datele prezente în Tabelele nr. 37 şi 38 rezultă că cel mai mare număr de boabe pe spic

le-am obţinut la soiurile STIL (V1) şi GORUN (V5), cu valoarea de 35 boabe pe spic;

- la toate cele trei soiuri cercetate, cele mai bune variante s-au obţinut la variantele unde am

practicat densităţi mici de semănat, 300 şi 400 b.g/mp;

- numărul boabelor este foarte semnificativ superior la densităţile de 300 şi 400 b .g./mp şi

semnificativ inferior la densităţile mari de 450 şi 500 b.g./mp. (Tabelul nr. 38).

6 .1.6. MMB (Masa a 1.000 de boabe)

Studiul densităţii de semănat a triticalelor de toamnă asupra MMB este redată sintetic în

Tabelele nr. 39 şi 40.

Tabelul nr. 39

Corelaţia soi (a) x densitatea de semănat a triticalelor de toamnă (b) asupra MMB (2007-2009)

Varianta Combinaţia Masa a 1.000 de boabe Diferenţa Semnificaţiag %

1 a1b1 51,00 116,3 +7,15 ***

2 a1b2 49,32 112,3 +5,42 ***

3 a1b3 48,30 110,0 +4,39 ***

4 a1b4 46,55 106,0 +2,64 ***

5 a2b1 47,49 108,1 +3,57 ***

6 a2b2 46,78 106,5 +2,87 ***

7 a2b3 45,6 104,2 +1,83 ***

8 a2b4 44,57 101,5 +0,65 ***

9 a3b1 37,81 86,0 -6,10 000

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 124: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

10 a3b2 36,81 83,8 -7,10 000

11 a3b3 36,50 83,1 -7,40 000

12 a3b4 35,95 81,9 -7,96 000

13 X 43,91 100,0 0,00

DL 5% 0,38 DL 1% 0,52 DL 0,1% 0,70

Tabelul nr. 40

MMB obţinută la triticalele de toamnă, în functie de soi (a) x densitatea de semănat (b),

(2007-2009)

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500M

asa

a 1.

000

de

boab

e%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 51,01 49,33 48,30 46,55 48,82 111,1 +4,90 ***

GORUN 47,49 46,78 45,72 44,57 46,15 105,1 +2,23 **

PLAI 37,81 36,81 36,51 35,93 36,77 83,6 -7,14 000

X 45,47 44,31 43,52 42,36 43,91 100,0 0,00

% 103,5 100,9 99,1 96,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +1,55 +0,40 -0,39 -1,55 0,00

Semnificaţia * - - 0 Mt.

DL 5% 1,18 DL 1% 1,78 DL 0,1 2,86

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 125: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

Din datele expuse în Tabelele nr. 39 şi 40 constatăm că:

- MMB are valorile cele mai mari la soiul Stil în toate variantele din experienţe;

- densitatea de 300 b.g./mp a dat cel mai bun rezultat privitor la MMB, la toate soiurile, pe

primul loc situându-se soiul STIL cu 51,0 g.;

- MMB este superioară la soiul STIL, foarte semnificativ faţă de media soiurilor de triticale de

toamnă;

- la toate soiurile, MMB este semnificativ superior la densitatea efectuată cu 300 b.g/mp şi

semnificativ inferior la densitatea mare de 500 b.g./mp.

6.1.7. Producţ ia biologică

În Tabelele nr. 41 şi 42 prezentăm interrelaţia dintre densitatea aplicată şi cantitatea de

producţie biologică.

Tabelul nr. 41

Influenţa marcată de soi (a) şi densitatea de semănat a triticalelor de toamnă (2007-2009)

Varianta Combinaţia Producţia biologică Diferenţa Semnificaţiakg/ha %

1 a1b1 12.261,33 153,2 +4.255,90 ***

2 a1b2 10.178,67 127,1 +2.173,24 ***

3 a1b3 7.364,33 92,0 -641,10 -

4 a1b4 5.612,00 70,1 -2.393,43 000

5 a2b1 11.287,33 141,0 +3.281,90 ***

6 a2b2 9.781,00 122,1 +1.775,57 ***

7 a2b3 7.192,65 89,8 -812,76 0

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 126: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

8 a2b4 5.446,66 68,0 -2.558,76 000

9 a3b1 9.070,67 113,3 +1.065,24 **

10 a3b2 7,522,33 94,0 -483,10 -

11 a3b3 5.774,00 72,0 -2.231,43 000

12 a3b4 5.570,00 69,6 -2.435,43 000

13 X 8.005,43 100,0 0,00

DL 5% 764,15 DL 1% 1.038,66 DL 0,1% 1.391,10

Tabelul nr. 42

Relaţia soi (a) x densitatea de semănat a triticalelor de toamnă (b) pe graduări diferite,

asupra producţiei biologice (2007-2009)

Din datele prezentate în Tabelele nr. 41 şi 42, am constatat următoarele:

- soiul STIL a înregistrat cele mai mari valori ale producţiei biologice la densităţi mici, 300

b.g./mp;

- soiul GORUN are producţia foarte semnificativă, iar soiul PLAI are producţia distinct

semnificativă;

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 127: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

- toate soiurile cercetate în experienţe au producţia biologică distinct semnificativ superioară la

densitate mică şi distinct semnificativ inferioară la densitate mare (500 b.g./mp).

6.2. Rezultatele cercetărilor privitor la corelaţia soi (a) x densitate de semănat a triticalelor de toamnă, asupra producţiei fizice

Datele obtinute sunt expuse în Tabelele nr. 43 şi 44.

Tabelul nr. 43

Corelaţia soi (a) x densitatea de semănat asupra producţiei fizice, la triticalele de toamnă

(2007-2009)

Varianta Combinaţia Producţia fizică Diferenţa Semnificaţiakg/ha %

1 a1b1 7.298,69 1310 +1.731,61 ***

2 a1b2 6.524,67 117,2 +957,63 ***

3 a1b3 5.571,00 100,0 +3,96 -

4 a1b4 4.069,67 73,1 -1.497,37 000

5 a2b1 6.602,30 118,6 +1.035,30 ***

6 a2b2 7.039,67 126,5 +1.472,63 ***

7 a2b3 5.628,00 101,0 +60,96 **

8 a2b4 4.515,00 81,1 -1.052,04 000

9 a3b1 5.832,67 104,8 +265,63 ***

10 a3b2 5.062,33 90,9 -504,70 000

11 a3b3 4.910,67 88,2 -656,37 000

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 128: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

12 a3b4 3.749,33 67,3 -1.817,70 000

13 X 5.567,02 100,0 0,00

DL 5% 39,24 DL 1% 53,34 DL 0,1% 71,44

Tabelul nr. 44

Corelaţia între soi (a) x densitate de semănat în graduări diferite asupra producţiei fizice la

triticalele de toamnă, Albota (2007-2009)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500Pr

oduc

ţia b

iolo

gică

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

7.298,66 6.524,67 5.571,00 4.069,67 5.866,00 105,3 +299,00 -

6.602,33 7.039,66 5.628,00 4.515,00 5.946,25 106,8 +379,25 -

5.832,67 5.062,35 4.910,67 3.749,33 4.888,75 87,8 -678,25 -

6.577,89 6.208,89 5.369,89 4.111,33 5.567,00 100,0 0,00

118,2 111,5 96,5 73,9 100,0 DL 5% 714,52DL 1% 1.081,98DL 0,1% 1.738,15 +1010,6 +641,89 -197,10 -

1.455,67 0,00

* - - 00 Mt.

Din datele prezente în Tabelele nr. 43 şi 44 se constată că:

- cea mai mare producţie fizică s-a obţinut la soiul STIL cu 7.298,66 kg;

- soiurile STIL şi PLAI au dat cele mai bune producţii în cazul densităţii mici, de 300 b.g./ha.

La soiul GORUN s-a obţinut cea mai mare producţie la densitatea de 400 b.g./mp;

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 129: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

- la soiul PLAI, în cazul densităţilor de 400 şi 450 b.g./mp, producţiile sunt aprope la fel;

5.062,35 şi 4.910,67 kg./ha;

- dacă densitatea de semănat creşte, producţia fizică scade datorită concurenţei pe spaţiul de

nutriţie al unor soluri acide (Tabelul nr. 43);

- se observă că producţia fizică este demnificativ superioară la densitatea de 300 b.gh./mp şi

distinct semnificativ inferioară la densitatea de semănat de 500 b.g./mp. la toate cele trei soiuri din

câmpul de experienţe.

6.3. Rezultatele obţinute din cercetări prinvind corelaţia soi (a) x densitatea de semănat asupra masei hectolitrice

Datele sunt expuse în Tabelele nr. 45 şi 46.

Tabelul nr. 45

Corelaţia soiului (a) x densitatea de semănat (b) asupra masei hectolitrice (MH)

Varianta Combinaţia Producţia fizică Diferenţa Semnificaţiakg/ha %

1 a1b1 63,80 100,3 +0,22 *

2 a1b2 63,70 100,2 +0,12 -

3 a1b3 63,12 99,2 -0,47 000

4 a1b4 61,52 97,2 -2,07 000

5 a2b1 63,10 99,3 -0,49 000

6 a2b2 62,96 99,1 -1,64 000

7 a2b3 62,78 98,9 -0,85 000

8 a2b4 62,20 98,1 -1,40 000

9 a3b1 65,82 103,0 +2,23 ***

10 a3b2 65,33 102,4 +1,74 ***

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 130: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

11 a3b3 64,76 101,6 +1,16 ***

12 a3b4 64,16 100,8 +0,57 ***

13 X 63,59 100,0 0,00

DL 5% 0,19 DL 1% 0,26 DL 0,1% 0,34

Tabelul nr. 46

Corelaţia soiului (a) x densitatea de semănat (b) în diferite graduări la triticale, asupra masei

hectolitrice (2007-2009)

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500M

asa

hect

olitr

ică

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 63,81 63,71 63,12 61,52 63,04 99,2 -0,56 -

GORUN 63,10 62,96 62,76 62,20 62,76 98,8 -0,85 0

PLAI 65,82 65,33 64,76 64,16 65,02 101,9 +1,41 **

X 64,24 64,00 63,55 62,63 63,60 100,0 0,00

% 100,9 100,5 99,9 98,7 100,0 DL 5% 0,63 DL 1% 0,96 DL 0,1% 1,54 Diferenţa +0,64 +0,40 -0,06 -0,98 0,00

Semnificaţia - - - 0 Mt.

DL 5% 0,73 DL 1% 1,11 DL 0,1 1,78

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 131: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

Analizând datele expuse în Tabelele nr. 45 şi 46 rezultă că:

- soiul Plai a avut cea mai mare masă hectolitrică la toate densităţile de semănat (V9-V12);

- la toate soiurile studiate, cele mai bune rezultate s-au obţinut la semănatul cu densitate mică

de b.g./mp., adică la 300 şi respectiv 400 b.g./mp;

- dacă densitatea de semănat creşte, masa hectolitrică scade, la toate soiurile (Tabelul nr. 45);

- toate cele trei soiuri au valori mici ale masei hectolitrice, la variantele cu densităţi mari de

semănat diferenţele fiind semnificativ inferioare (Tabelul nr. 46);

- soiul PLAI are diferenţe semnificativ distincte superioare, fiind urmat de soiul STIL şi soiul

GORUN;

- soiurile luate în studiu au masa hectolitrică mică la variantele cu densitatea de semănat de

500 b.g./mp.

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 132: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

Fig. 6 - Spice de triticale soiul Stil, iulie 2008, Albota

6.4. Rezultatele studiilor privind corelaţiile dintre soi (a) şi densitatea de semănat a triticalelor, asupra caracteristicilor de morărit şi panificaţie

6.4.1. Cantitatea de gluten umed

Datele despre cantitatea de gluten umed sunt prezentate în Tabelele nr 47 şi 48.

Tabelul nr. 47

Influenţa soiului (a) şi a densităţii de semănat (b) asupra cantităţii de gluten umed la

triticalele de toamnă (2007-2009)

Varianta Combinaţia Conţinutul în gluten Diferenţa Semnificaţia

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 133: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

umed% %

1 a1b1 40,33 117,0 +6,10 ***

2 a1b2 36,39 106,8 +2,16 ***

3 a1b3 35,12 102,6 +0,89 ***

4 a1b4 34,79 101,6 +0,54 **

5 a2b1 35,01 102,5 +0,78 ***

6 a2b2 32,92 96,2 -1,34 000

7 a2b3 32,71 95,6 -1,52 000

8 a2b4 30,19 88,2 -4,04 000

9 a3b1 37,84 110,7 +3,65 ***

10 a3b2 33,40 97,8 -0,77 000

11 a3b3 32,61 95,4 -1,56 000

12 a3b4 29,33 85,71 -4,90 000

13 X 34,23 100,0 0,00

DL 5% 0,33 DL 1% 0,45 DL 0,1% 0,60

Tabelul nr. 48

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 134: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

Corelaţia soi (a) x densitatea de semănat (b), în graduări diferite, asupra conţinutului de

gluten umed la triticalele de toamnă (2007-2009)

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Con

ţinut

ul în

glu

ten

umed %

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 40,31 36,39 34,77 35,12 36,65 107,1 +2,42 *

GORUN 35,01 32,91 32,71 30,19 32,70 95,5 -1,51 -

PLAI 37,87 33,46 32,67 29,33 33,34 97,4 -0,90 -

X 37,73 34,24 33,38 31,53 34,23 100,0 0,00

% 110,2 100,1 97,3 92,2 100,0 DL 5% 1,95 DL 1% 2,95 DL 0,1% 4,75

Diferenţa +3,51 +0,02 -0,85 -2,68 0,00

Semnificaţia ** - - 0 Mt.

DL 5% 2,24 DL 1% 3,41 DL 0,1 5,48

Din analiza datelor prezentate în Tabelele nr. 47 şi 48 am constatat că:

- soiul STIL a avut cea mai mare cantitate de gluten umed la toate densităţile de semănat ale

triticalelor de toamnă;

- la densitatea de 300 b.g./mp cantitatea de gluten umed are rezultatele cele mai bune,

diferenţele faţă de media variantelor fiind foarte semnificativ superioare (Tabelul nr. 47);

- pe măsură ce densitatea de semănat creşte, scade conţinutul în gluten umed la triticale;

- soiul STIL are valori distinct semnificative superioare la conţinutul în gluten umed.

6. 4.2. Conţinutul în substanţe proteice

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 135: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

Corelaţia între densitatea de semănat şi conţinutul în substanţe proteice la triticalele de toamnă

este prezentată în Tabelele nr. 49 şi 50.

Tabelul nr. 49

Corelaţia între soi (a) x densitatea de semănat (b) şi conţinutul în substanţe proteice la

triticalele de toamnă (2007-2009)

Varianta CombinaţiaConţinutul în substanţe proteice Diferenţa Semnificaţia% %

1 a1b1 18,44 123,4 +3,50 ***

2 a1b2 15,60 104,4 +0,66 ***

3 a1b3 14,85 99,4 -0,09 -

4 a1b4 12,98 86,9 -1,96 000

5 a2b1 16,27 108,9 +1,34 ***

6 a2b2 16,11 107,8 +1,17 ***

7 a2b3 13,31 89,1 -1,63 000

8 a2b4 11,60 77,6 -3,34 000

9 a3b1 16,28 109,0 +1,34 ***

10 a3b2 15,396 103,0 +0,45 **

11 a3b3 14,13 94,6 -0,81 000

12 a3b4 12,98 86,9 -1,96 000

13 X 14,94 100,0 0,00

DL 5% 0,30 DL 1% 0,41 DL 0,1% 0,54

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 136: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

Tabelul nr. 50

Cantitatea de substanţe proteice la triticale, în funcţie de soi (a) x densitatea de semănat în

graduări diferite (2007-2009)

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Con

ţinut

ul în

subs

tanţ

e pr

otei

ce

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 18,44 15,60 14,85 12,96 15,47 104,3 +0,64 -

GORUN 16,27 16,11 13,31 11,60 14,32 96,6 -0,51 -

PLAI 16,28 15,39 14,13 12,98 14,70 99,1 -0,31 -

X 17,00 15,70 14,10 12,52 14,83 100,0 0,00

% 114,5 105,9 95,1 84,4 100,0 DL 5% 2,22 DL 1% 3,37 DL 0,1% 5,41

Diferenţa +2,16 +0,87 -0,73 -2,30 0,00

Semnificaţia - - - - Mt.

DL 5% 2,57 DL 1% 3,89 DL 0,1 6,24

Din datele prezentate în Tabelele nr. 49 şi 50 am constatat că:

- cel mai mare conţinut în substanţe proteice s-a manifestat la soiul de triticale STIL, la toate

densităţile de semănat;

- diferenţa faţă de media experienţei este distinctă şi foarte semnificativă la densitatea de 300

şi 400 b.g./mp., nesemnificativă la 450 b.g./mp şi foarte semnificativă inferioară la densitatea de

semănat folosită cu 500 b.g./mp;

- calculul statistic dintre corelaţia soi x densitate de semănat relevă că faţă de media

experienţelor, nu avem diferenţe semnificative (Tabelul nr. 50).

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 137: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

6 .4.3. Conţinutul triticalelor de toamnă în cenuşă

Datele rezultate din experienţa cu influenţa soiului (a) x densitatea de semănat (b) a triticalelor

de toamnă sunt prezentate în Tabelele nr. 51 şi 52.

Tabelul nr. 51

Cercetări privind influenţa soiului (a) x densitatea de semănat (b) a triticalelor de toamnă

asupra conţinutului în cenuşă

Varianta Combinaţia Conţinutul în cenuşă Diferenţa Semnificaţia% %

1 a1b1 1,46 114,6 +0,19 ***

2 a1b2 1,44 112,5 +0,16 ***

3 a1b3 1,34 104,7 +0,06 *

4 a1b4 1,23 96,1 -0,05 0

5 a2b1 1,37 107,6 +0,10 ***

6 a2b2 1,28 100,3 0,00 -

7 a2b3 1,23 96,1 -0,05 0

8 a2b4 1,14 89,6 -0,13 000

9 a3b1 1,35 106,0 +0,08 **

10 a3b2 1,21 94,8 -0,07 00

11 a3b3 1,16 90,9 -0,12 000

12 a3b4 1,13 88,8 -0,14 000

13 X 1,28 100,0 0,00

DL 5% 0,05 DL 1% 0,07

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 138: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

DL 0,1% 0,09

Tabelul nr. 52

Cantitatea de cenuşă în funcţie de soi (a) x densitatea de semănat (b) a triticalelor de toamnă,

în graduări diferite (2007-2009)

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Con

ţinut

ul în

cen

uşă

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 1,48 1,44 1,34 1,23 1,37 107,0 +0,09 **

GORUN 1,37 1,28 1,23 1,13 1,26 98,2 -0,02 -

PLAI 1,35 1,20 1,16 1,13 1,21 94,9 -0,07 0

X 1,37 1,31 1,24 1,17 1,28 100,0 0,00

% 109,0 102,5 97,3 91,4 100,0 DL 5% 0,05 DL 1% 0,08 DL 0,1% 0,13

Diferenţa +0,12 +0,03 -0,03 -0,11 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt.

DL 5% 0,06 DL 1% 0,09 DL 0,1 0,15

Din datele expuse în Tabelele nr. 51 şi 52 am constatat că:

- cea mai ridicată valoare a cantităţii de gluten umed s-a înregistrat la soiul STIL;

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 139: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

- diferenţele faţă de media variantelor se prezintă astfel: foarte semnificative la densitatea mică

de semănat, cu 300 şi 400 b.g./mp; semnificative la densitatea de 450 b.g./mp şi semnificativ

inferioară la densitatea de semănat cu 500 b.g/mp;

- pe măsură ce creşte densitatea de semănat, conţinutul de cenuşă scade.

6.5. Rezultatele cercetărilor privind corelaţia soi x fertilizare chimică cu îngrăşăminte foliare a triticalelor de toamnă

Cercetările privind influenţa fertilizării cu azot s-au efectuat pe un singur soi, şi anume soiul

GORUN. Rezultatele sunt prezentate în Tabelele nr. 53 şi 54.

6.5 .1. Rezultatele cercetărilor privind corelaţia soi x fertilizare, asupra productivităţii fizice şi

biologice, la triticalele de toamnă

6.5 .1.1. Înfrăţirea-numărul spicelor pe mp

Tabelul nr. 53

Numărul de spice /mp la soiul GORUN, în functie de fertilizarea foliară (a) şi faza de aplicare

(b) (2007-2009)

Varianta Combinaţia Conţinutul în cenuşă Diferenţa Semnificaţia

nr. %

1 Nefertilizat(Mt) 719,00 100,0 0,00 Mt.

2 a1b1 723,34 100,6 +4,33 ***

3 a1b2 719,68 100,0 +0,67 -

4 a2b1 726,00 101,0 +6.99 ***

5 a2b2 720,33 100,2 +1,33 -

6 a3b1 724,00 100,8 +5,00 ***

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 140: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

7 a3b2 719,32 100,0 +0,33 -

DL 5% 1,98 DL 1% 2,78 DL 0,1% 3,92

Tabelul nr. 54

Influenţa îngrăşămintelor foliare (a) şi a fazei de aplicare (b), în graduări diferite, asupra

numărului de spice la soiul GORUN (2007-2009)

Factorul „A”(Fertilizantul)

Factorul „B” (Faza de aplicare) Mediile factorului „B”

Înfrăţire Burduf

Num

ărul

de

fraţ

i fer

tili/m

2

(spi

ce/m

2 )

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2

Nefertilizat 719,00 719,00 719,00 100,0 0,00 Mt.

MICROFERT U 723,33 719,67 721,50 100,3 +2,50 -

PLANFERT 726,00 720,33 723,17 100,6 +4,17 -

NUTRIENT EXPRES 724,00 719,33 721,67 100,4 +2,67 -

Numărul de fraţi fertili/m2 723,08 719,58 DL 5% 5,56

DL 1% 10,21 DL 0,1% 22,63

% 100,00 99,5

Diferenţa 0,00 -3,50

Semnificaţia Mt. -

DL 5% 3,93 DL 1% 7,22 DL 0,1 16,00

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 141: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

Din datele expuse în Tabelele nr. 53 şi 54 am constatat că:

- la toţi fertilizanţii utilizaţi, cel mai mare număr de spice/mp s-a înregistrat la variantele V2,

V4, V6, în faza de fertilizare fazială 1 şi respectiv la faza de înfrăţire a triticalelor de toamnă;

- din calculul statistic efectuat a rezultat ca între momentele aplicării tratamentelor chimice cu

azot, diferenţele sunt nesemnificative.

6.5 .1.2. Numărul de spiculeţe dintr-un spic

În ceea ce priveşte numărul de spiculeţe dintr-un spic de triticale, în funcţie de fertilizarea

chimică cu azot, datele sunt prezentate în Tabelele nr. 55 şi 56.

Tabelul nr. 55

Numărul de spiculeţe/spic, în funcţie de fertilizarea chimică foliară cu azot (a) şi faza de

aplicare (b), la soiul GORUN (2007-2009)

Varianta CombinaţiaNumărul de spiculeţe în spic Diferenţa Semnificaţia

nr. %

1 Nefertilizat(Mt) 14,43 100,0 0,00 Mt.

2 a1b1 15,12 104,8 +0,70 ***

3 a1b2 14,83 102,6 +0,40 **

4 a2b1 14,96 103,7 +0,53 ***

5 a2b2 14,80 102,6 +0,36 **

6 a3b1 14,97 103,7 +0,53 ***

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 142: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

7 a3b2 14,87 103,0 +0,42 **

DL 5% 0,23 DL 1% 0,31 DL 0,1% 0,46

Tabelul nr. 56

Influenţa îngrăşămintelor chimice foliare cu azot (a) şi a fazei de aplicare (b) în graduări

diferite asupra numărului de spiculeţe/spic la soiul GORUN (2007-2009)

Factorul „A”(Fertilizantul)

Factorul „B” (Faza de aplicare) Mediile factorului „B”

Înfrăţire BurdufN

umăr

ul d

e sp

icul

eţe

în

spic %

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2

Nefertilizat 14,43 14,43 14,43 100,0 0,00 Mt.

MICROFERT U 15,13 14,83 14,98 103,8 +0,55 **

PLANTFERT 14,97 14,80 14,89 103,2 +0,45 *

NUTRIENT EXPRES 14,97 14,87 14,92 103,4 +0,49 *

Numărul de spiculeţe în spic 14,88 14,73 DL 5% 0,28

DL 1% 0,52 DL 0,1% 1,15

% 100,00 99,0

Diferenţa 0,00 -0,14

Semnificaţia Mt. -

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 143: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

DL 5% 0,20 DL 1% 0,37 DL 0,1 0,82

Din datele prezentate în Tabelele nr. 55 şi 56 am constatat că:

- îngrăşămintele foliare cu azot, cu absorbţie prin frunze, au stimulat formarea şi dezvoltarea

spiculeţelor în spic la triticalele de toamnă, faţă de varianta netratată, în mod foarte semnificativ la

tratamentul primar sau timpuriu (b1) şi distinct semnificativ la tratamentul târziu (b2);

- recolta a fost stimulată distinct semnificativ cu fertilizatorul foliar MICROFERT U;

- ceilalţi fertilizatori foliari au stimulat recolta de triticale de toamnă distinct semnificativ

(Tabelul nr. 56).

6.5 .1.3. Numărul boabelor din spiculeţ

Influenţa dată de îngrăşămintele foliare asupra numărului de boabe în spiculeţul triticalelor de

toamnă este evidenţiată în Tabelele nr. 57 şi 58.

Tabelul nr. 57

Numărul de boabe în spiculeţul triticalelor de toamnă în funcţie de îngrăşămintele foliare (a)

şi faza de aplicare la soiul GORUN (2007-2009)

Varianta CombinaţiaNumărul de boabe în spiculeţe Diferenţa Semnificaţia

nr. %

1 Nefertilizat(Mt.) 1,44 100,0 0,00 Mt.

2 a1b1 1,48 103,5 +0,06 ***

3 a1b2 1,50 104,2 +0,06 ***

4 a2b1 1,48 102,6 +0,04 ***

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 144: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

5 a2b2 1,50 103,9 +0,06 ***

6 a3b1 1,47 102,3 +0,03 **

7 a3b2 1,49 103,5 +0,05 ***

DL 5% 0,02 DL 1% 0,02 DL 0,1% 0,03

Tabelul nr. 58

Influenţa îngrăşămintelor foliare (a) şi a fazei de administrare (b) în graduări diferite, asupra

numărului de boabe în spiculeţ la soiul GORUN (2007-2009)

Factorul „A”(Fertilizantul)

Factorul „B” (Faza de aplicare) Mediile factorului „B”

Înfrăţire Burduf

Num

ărul

de

boab

e în

sp

icul

eţe

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2

Nefertilizat 1,42 1,44 1,44 100,0 0,00 Mt.

MICROFERT U 1,48 1,50 1,50 103,8 +0,05 **

PLANTFERT 1,48 1,50 1,49 103,5 +0,05 **

NUTRIENT EXPRES 1,47 1,49 1,48 102,8 +0,04 **

Numărul de boabe în spiculeţe 1,46 1,48 DL 5% 0,02 DL 1% 0,04

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 145: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

DL 0,1% 0,09

% 100,0 100,9

Diferenţa 0,00 +0,01

Semnificaţia Mt. -

DL 5% 0,02 DL 1% 0,03 DL 0,1 0,06

Din datele prezentate în Tabelele nr. 57 şi 58 am constatat urmatoarele:

- toate îngrăşămintele foliare folosite în experienţă au avut ca efect stimularea numărului de

boabe în spiculeţele soiului Gorun;

- cele mai multe boabe au fost numărate la variantele tratate foliar în faza de burdu f

(V1,V5, V7).

- diferenţele faţă de varianta netratată au fost foarte semnificative ori distinct semnificative

(Tabelul nr. 57).

6.5 .1.4. Numărul de boabe în spic, la soiul GORUN

Influenţa îngrăşămintelor foliare asupra numărului de boabe în spicul de triticale, la soiul

GORUN, este prezentată în Tabelele nr. 59 şi 60.

Tabelul nr. 59

Numărul boabelor în spic în funcţie de îngrăşământul foliar administrat (a) şi faza de

aplicare la soiul GORUN (2005-2007)

Varianta CombinaţiaNumărul de boabe în spic Diferenţa Semnificaţia

nr. %

1 Nefertilizat(Mt.) 21,00 100,0 0,00 Mt.

2 a1b1 22,33 106,3 +1,33 ***

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 146: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

3 a1b2 22,00 104,8 +1,00 ***

4 a2b1 22,00 104,8 +1,00 ***

5 a2b2 22,00 104,8 +1,00 ***

6 a3b1 22,00 104,8 +1,00 ***

7 a3b2 22,00 104,8 +1,00 ***

DL 5% 0,39 DL 1% 0,54 DL 0,1% 0,77

Tabelul nr. 60

Influenţa îngrăşămintelor foliare (a) şi a fazei de administrare (b), în graduări diferite,

asupra numărului de boabe în spic, la soiul GORUN (2007-2009)

Factorul „A”(Fertilizantul)

Factorul „B” (Faza de aplicare) Mediile factorului „B”

Înfrăţire Burduf

Num

ărul

de

boab

e în

sp

ic %

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2

Nefertilizat 21,00 21,00 21,00 100,0 0,00 Mt.

MICROFERT U 22,32 22,00 22,16 105,5 +1,17 **

PLANTFERT 22,00 22,00 22,00 104,8 +1,00 **

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 147: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

NUTRIENT EXPRES 22,00 22,00 22,00 104,8 +1,00 **

Numărul de boabe în spic 21,83 21,75 DL 5% 0,36

DL 1% 0,68 DL 0,1% 1,51

% 100,0 99,6

Diferenţa 0,00 -0,08

Semnificaţia Mt. -

DL 5% 0,26 DL 1% 0,48 DL 0,1 1,07

Din datele prezentate în Tabelele nr. 59 şi 60 am constatat urmatoarele:

- cele trei îngrăşăminte foliare (care protejează solul de efectele directe ale chimizării) au

stimulat foarte semnificativ numărul boabelor în spic, la soiul GORUN, faţă de martorul nefertilizat;

- cel mai mare rezultat s-a realizat cu fertilizatorul MICROFERT U;

- s-a realizat un spor distinct semnificativ la boabe, datorită celor trei îngrăşăminte foliare

(Tabelul nr. 60).

6.5.1.5. Masa a 1.000 de boabe (MMB)

Influenţa îngrăşămintelor foliare asupra MMB este redată în Tabelele nr. 61 şi 62.

Tabelul nr. 61

MMB în funcţie de îngrăşământul foliar (a) şi faza de aplicare (b), la soiul GORUN

(2007-2009)

Varianta CombinaţiaMasa a 1.000 de boabe

Diferenţa Semnificaţia

g %

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 148: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

1 Nefertilizat(Mt.) 48,10 100,0 0,00 Mt.

2 a1b1 50,42 104,8 +2,34 ***

3 a1b2 51,39 106,6 +3,29 ***

4 a2b1 49,68 103,3 +1,58 ***

5 a2b2 51,30 106,5 +3,19 ***

6 a3b1 50,70 105,4 +2,61 ***

7 a3b2 51,54 107,2 +3,44 ***

DL 5% 0,13 DL 1% 0,18 DL 0,1% 0,25

Tabelul nr. 62

Influenţa îngrăşămintelor foliare (a) şi a fazei de administrare (b), în graduări diferite,

asupra MMB, la soiul GORUN (2007-2009)

Factorul „A”(Fertilizantul)

Factorul „B” (Faza de aplicare) Mediile factorului „B”

Înfrăţire Burduf

Mas

a a

1.00

0 de

boa

be

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 149: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

Nefertilizat 48,10 48,10 48,10 100,0 0,00 Mt.

MICROFERT U 50,43 51,39 50,91 105,8 +2,81 **

PLANFERT 49,67 51,30 50,48 105,0 +2,39 *

NUTRIENT EXPRES 50,70 51,54 51,13 106,3 +3,03 **

Numărul de boabe în spiculeţe 49,73 50,58 DL 5% 1,50

DL 1% 2,75 DL 0,1% 6,08

% 100,0 101,7

Diferenţa 0,00 +0,85

Semnificaţia Mt. -

DL 5% 1,06 DL 1% 1,94 DL 0,1 4,30

Din datele prezentate în Tabelele nr. 61 şi 62 rezultă că:

- fertilizarea foliaăa, bogată în N, P, K şi microelemente chimice, a produs o influenţă uşor

stimulatoare asupra indicatorului MMB;

- faţă de varianta martor diferenţa este foarte semnificativă la toate variantele;

- fertilizatorul foliar NUTRIENT EXPRES a avut cele mai mari valori (Tabelul nr. 61);

- tratamentul foliar aplicat în faza de burduf a avut cele mai mari valori (V3.V5,V7);

- faţă de martorul nefertilizat, îngrăşămintele foliare NUTRIENT EXPRES şi MICROFERT U

au avut diferenţe distinct semnificative;

- fertilizatorul PLANTFERT a avut diferenţe semnificative faţă de varianta martor

(Tabelul nr. 62).

6.5.1.6. Producţia biologică

Influenţa îngrăşămintelor foliare asupra producţiei biologice a soiului GORUN este redată în

Tabelele nr. 63 şi 64.

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 150: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

Tabelul nr. 63

Influenţa îngrăşămintelor foliare (a) şi a fazei de administrare (b) asupra producţiei biologice

la soiul GORUN (2007-2009)

Varianta Combinaţia Producţia biologică Diferenţa Semnificaţia

kg/ha %

1 Nefertilizat(Mt.) 7.118,00 100,0 0,00 Mt.

2 a1b1 8.412,33 118,2 +1.294,33 ***

3 a1b2 8.211,31 115,4 +1.093,33 ***

4 a2b1 7.959,00 111,7 +841,00 ***

5 a2b2 8.157,00 114,6 +1.039,00 ***

6 a3b1 8.080,00 113,5 +962,00 ***

7 a3b2 8.169,33 114,8 +1.051,33 ***

DL 5% 325,67 DL 1% 457,17 DL 0,1% 645,39

Tabelul nr. 64

Influenţa îngrăşămintelor foliare (a) şi a fazei de administrare (b), în graduări diferite,

asupra producţiei biologice, la soiul GORUN (2007-2009)

Factorul „A”(Fertilizantul)

Factorul „B” (Faza de aplicare) Mediile factorului „B”

toamna primăvara

Prod

ucţia

bi

olog

ică

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 151: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

b1 b2

Nefertilizat 7.118,00 7.118,00 7.118,00 100,0 0,00 Mt.

MICROFERT U 8.412,33 8.211,33 8.311,83 116,8 +1.193,83 **

PLANTFERT 7.959,00 8.157,00 8.058,00 113,2 +940,00 **

NUTRIENT EXPRES 8.080,00 8.169,33 8.124,67 114,1 +1.006,67 **

Producţia biologică 7.892,33 7.913,92 DL 5% 380,10 DL 1% 698,04 DL 0,1% 1.546,69

% 100,0 100,3

Diferenţa 0,00 +21,58

Semnificaţia Mt. -

DL 5% 268,77 DL 1% 493,59 DL 0,1 1.093,68

Din datele prezentate în Tabelele nr. 63 şi 64 am constatat următoarele:

- cel mai mare rezultat s-a obţinut cu îngrăşământul foliar MICROFERT U, în V1 şi V3, cu

producţiile de 8.412,33 şi 8.211,33 kg/ha;

- aceste rezultate se datorează în egală măsură şi apei din soluţiile preparate pentru stropiri

foliare, care au barat efectul secetei din 2007;

- sporul de producţie faţă de varianta netratată este de 1.300 kg/ha (Tabelul nr. 63);

- îngrăşământul foliar MICROFERT U a realizat producţia maximă în faza de înfrăţire;

- PLANTFERT şi NUTRIENT EXPRES au reacţionat favorabil în faza de burduf.

6.5.2. Rezultatele cercetărilor privind corelaţia soi (a) x îngrăşăminte chimice foliare (b),

asupra producţiei fizice la triticalele de toamnă (2007-2009)

Datele obţinute despre parametrul producţie fizică sunt prezentate în Tabelele nr. 65 şi 66.

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 152: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

Tabelul nr. 65

Producţia fizică raportată la îngrăşământul foliar (a) şi faza de aplicare (b), la soiul GORUN

(2007-2009)

Varianta Combinaţia Producţia fizică Diferenţa Semnificaţia

kg/ha %

1 Nefertilizat(Mt.) 5.398,00 100,0 0,00 Mt.

2 a1b1 5.704,63 105,5 +306,66 ***

3 a1b2 5.931,66 109,9 +533,67 ***

4 a2b1 5.605,65 103,7 +207,66 ***

5 a2b2 5.805,00 107,5 407,00 ***

6 a3b1 5.998,33 111,1 600,33 ***

7 a3b2 6.169,00 114,3 771,00 ***

DL 5% 30,09 DL 1% 42,22 DL 0,1% 59,62

Tabelul nr. 66

Influenţa îngrăşămintelor foliare (a) şi a fazei de administrare (b) în graduari diferite, asupra

producţiei fizice la soiul GORUN (2007-2009)

Factorul „A”(Fertilizantul)

Factorul „B” (Faza de aplicare) Mediile factorului „B”

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 153: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

toamna primăvara

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2

Nefertilizat 5.398,00 5.398,00 5.398,00 100,0 0,00 Mt.

MICROFERT 5.704,65 5.931,62 5.818,66 107,6 +420,16 *

PLANTFERT 5.605,64 5.803,88 5.705,34 105,6 +307,34 *

NUTRIENT EXPRES 5.998,33 6.167,00 6.083,67 112,7 +685,67 **

Producţia fizică 5.676,63 5.825,92 DL 5% 229,63 DL 1% 421,71 DL 0,1% 934,42

% 100,0 102,6

Diferenţa 0,00 +149,25

Semnificaţia Mt. -

DL 5% 162,32 DL 1% 298,20 DL 0,1 660,74

Conform datelor din Tabelele nr. 65 şi 66 am constatat următoarele:

- toate îngrăşămintele foliare utilizate pe bază de azot au stimulat foarte semnificativ

producţia fizică a soiului GORUN, atât în faza de înfrăţire, cât şi în faza de burduf, cu 11,1 şi

14,3 (Tabelul nr. 65);

- conform rezultatelor obţinute, îngrăşământul foliar NUTRIENT EXPRES a dat cel mai mare

spor de producţie (11,1%), urmat de MICROFERT U, cu sporuri de 5,7 şi 9,9%, şi PLANTFERT cu

sporuri de 3,8 şi 7,5%;

- nivelul producţiilor obţinute se prezintă astfel în faza îngrăşării foliare cu azot, din faza de

burduf: 5.398 kg, la varianta nefertilizată; 6.167 kg, la varianta fertilizată cu NUTRIENT EXPRESS;

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 154: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

5.932 kg, la varianta fertilizată cu MICROFERT U şi 5.803,88 kg, la fertilizarea foliară cu

PLANTFERT (Tabelul nr. 65).

- s-a observat că producţiile cele mai mari s-au obţinut când fertilizările foliate cu azot au fost

administrate în faza de burduf (Tabelul nr. 66).

- îngrăşământul foliar NUTRIENT EXPRES a avut diferenţe distinct semnificative faţă de

martor.

6.2.3. Rezultatele studiilor privind corelaţia soi x îngrăşăminte foliare cu azot, asupra

masei hectolitrice (MH), la triticalele de toamnă

Rezultatele obţinute asupra influenţei manifestate de îngrăşămintele foliare cu azot, asupra

MH, sunt prezentate în Tabelele nr. 67 şi 68.

Tabelul nr. 67

Masa hectolitrică obţinută în funcţie de îngrăşămintele foliare cu azot (a) şi faza de aplicare

la soiul GORUN (2007-2009)

Varianta CombinaţiaMasa hectolitrică

Diferenţa Semnificaţia

kg/hl %

1 Nefertilizat(Mt.) 63,17 100,0 0,00 Mt.

2 a1b1 64,05 101,1 +0,87 ***

3 a1b2 64,24 101,5 +1,06 ***

4 a2b1 64,48 101,8 +1,30 ***

5 a2b2 64,48 102,1 +1,60 ***

6 a3b1 64,43 101,7 +1,25 ***

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 155: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

7 a3b2 64,66 102,0 +1,48 ***

DL 5% 0,07 DL 1% 0,10 DL 0,1% 0,15

Tabelul nr. 68

Influenţa îngrăşămintelor foliare cu azot (a) şi a fazei de aplicare (b), în diferite graduări,

asupra MH, la soiul GORUN (2007-2009)

Factorul „A”(Fertilizantul)

Factorul „B” (Faza de aplicare) Mediile factorului „B”

Înfrăţire Burduf

Mas

a he

ctol

itric

ă

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2

Nefertilizat 63,17 63,18 63,18 100,0 0,00 Mt.

MICROFERT U 64,06 64,25 64,15 101,3 +0,97 **

PLANTFERT 64,47 64,77 64,63 102,0 +1,44 ***

NUTRIENT EXPRES 64,42 64,65 64,55 101,9 +1,35 ***

Masa hectolitrică 64,04 64,22

DL 5% 0,29 DL 1% 0,53 DL 0,1% 1,17

% 100,0 100,2

Diferenţa 0,00 +0,18

Semnificaţia Mt. -

DL 5% 0,20 DL 1% 0,37 DL 0,1 0,83

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 156: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

Din datele expuse în Tabelele nr. 67 şi 68 am constatat că:

- efectul superior asupra MH s-a obţinut când a fost administrat în faza de burduf (b2);

- diferenţele faţă de martor sunt nesemnificative;

- fertilizarile foliare cu azot, din formula produsului NUTRIENT EXPRES, asupra soiului de

triticale GORUN, sunt nesemnificative faţă de varianta care nu a fost fertilizată.

6.2.4. Rezultatele studiilor privind corelaţia soi x îngrăşăminte foliare cu azot, asupra

caracteristicilor de morărit şi panificaţie, la triticalele de toamnă

6 .2.4.1. Conţinutul în gluten umed la soiul Gorun

Rezultatele obţinute sunt prezentate în Tabelele nr. 69 şi 70.

Tabelul nr. 69

Conţinutul în gluten umed, în funcţie de îngrăşămintele foliare cu azot (a) x faza de aplicare,

la soiul GORUN (2007-2009)

Varianta CombinaţiaConţinutul în gluten umed Diferenţa Semnificaţia

% %

1 Nefertilizat(Mt.) 36,48 100,0 0,00 Mt.

2 a1b1 40,87 112,0 +4,36 ***

3 a1b2 42,55 116,6 +6,06 ***

4 a2b1 37,49 102,7 +1,00 ***

5 a2b2 38,41 105,3 +1,92 ***

6 a3b1 39,51 108,3 +3,02 ***

7 a3b2 40,86 112,0 +4,38 ***

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 157: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

DL 5% 0,04 DL 1% 0,06 DL 0,1% 0,08

Tabelul nr. 70

Influenţa îngrăşămintelor foliare cu azot (a) şi a fazei de aplicare (b), în diferite graduări,

asupra conţinutului în gluten umed, la soiul GORUN (2007-2009)

Factorul „A”(Fertilizantul)

Factorul „B” (Faza de aplicare) Mediile factorului „B”

Înfrăţire Burduf

Con

ţinut

ul în

glu

ten

umed

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2

Nefertilizat 36,47 36,49 36,49 100,0 0,00 Mt.

MICROFERT U 40,86 42,53 41,71 114,3 +5,22 **

PLANTFERT 37,49 38,41 37,95 104,0 +1,46 -

NUTRIENT EXPRES 39,50 40,87 40,19 110,1 +3,70 **

Conţinutul în gluten umed 38,59 39,58

DL 5% 1,64 DL 1% 3,01 DL 0,1% 6,68

% 100,0 102,6

Diferenţa 0,00 +0,99

Semnificaţia Mt. -

DL 5% 1,16 DL 1% 2,13 DL 0,1 4,72

Din datele expuse în Tabelele nr. 69 şi 70 rezultă următoarele:

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 158: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

- conţinutul cel mai mare de gluten umed a fost înregistrat când s-a administrat în faza de

burduf (Tabelul nr. 70);

- toate îngrăşămintele foliare cu azot au determinat o influenţă favorabilă foarte semnificativă

asupra conţinutului în gluten umed, semnalând o creştere de la 36,47%, la varianta nefertilizată, la

40,86% şi 42,53%, la fertilizantul MICROFERT U, 39,50% şi 40,87, la NUTRIENT EXPRES şi

37,49% şi 38,41%;

- toate cele trei îngrăşăminte foliare, aplicate în ambele faze de vegetaţie au avut influenţă

favorabilă foarte semnificativă asupra conţinutului procentual de gluten umed.

6 .2.4.2. Conţinutul în substante proteice la soiul GORUN

Tabelul nr. 71

Conţinutul în substanţe proteice, în functie de îngrăşămintele foliare cu azot (a) şi faza de

aplicare, la soiul GORUN (2007-2009)

Varianta CombinaţiaConţinutul în substanţe proteice Diferenţa Semnificaţia

% %

1 Nefertilizat(Mt.) 15,55 100,0 0,00 Mt.

2 a1b1 16,98 109,2 +1,43 ***

3 a1b2 17,51 112,6 +1,96 ***

4 a2b1 15,73 101,1 +0,18 ***

5 a2b2 16,19 104,1 +0,64 ***

6 a3b1 16,25 104,5 +0,70 ***

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 159: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

7 a3b2 16,72 107,5 +1,17 ***

DL 5% 0,08 DL 1% 0,12 DL 0,1% 0,17

Tabelul nr. 72

Influenţa îngrăşămintelor foliare cu azot (a) şi a fazei de aplicare (b), în diferite graduări,

asupra conţinutului în substante proteice, la soiul GORUN (2007-2009)

Factorul „A”(Fertilizantul)

Factorul „B” (Faza de aplicare) Mediile factorului „B”

Înfrăţire Burduf

Con

ţinut

ul în

subs

tanţ

e pr

otei

ce%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2

Nefertilizat 15,54 15,55 15,55 100,0 0,00 Mt.

MICROFERT U 16,98 17,50 17,25 110,9 +1,69 **

PLANTFERT 15,72 16,19 15,96 102,6 +0,41 -

NUTRIENT EXPRES 16,25 16,72 16,49 106,0 +0,94 *

Conţinutul în substanţe proteice 16,13 16,49 DL 5% 0,55

DL 1% 1,01 DL 0,1% 2,24

% 100,0 102,4

Diferenţa 0,00 +0,37

Semnificaţia Mt. -

DL 5% 0,39 DL 1% 0,72

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 160: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

DL 0,1 1,59

Analizând rezultatele prezentate în Tabelele nr. 71 şi 72, se constată că:

- la varianta fertilizată cu MICROFERT U s-a obţinut cea mai mare valoare a conţinutului în

substanţe proteice în V3 (Tabelul nr. 71);

- toţi fertilizanţii foliari utilizaţi în ambele faze de aplicare au manifestat o influenţă favorabilă

foarte semnificativă asupra conţinutului de substanţe proteice, cu o creştere de la 15,54%, la varianta

netratată, până la 17,50 şi 16,25%, la NUTRIENT EXPRES, şi 16.19% şi 15,72 %, la PLANTFERT;

- conţinutul cel mai mare de substanţe proteice s-a marcat în faza de burduf (Tabelul nr. 72).

6 .2.4.3. Conţinutul în cenuşă, la soiul GORUN

Tabelul nr. 73

Conţinutul în cenuşă, în funcţie de îngrăşămintele foliare cu azot (a) şi faza de aplicare la

soiul GORUN (2007-2009)

Varianta CombinaţiaConţinutul cenuşă

Diferenţa Semnificaţia

% %

1 Nefertilizat(Mt.) 0,50 100,0 0,00 Mt.

2 a1b1 0,59 118,1 +0,09 ***

3 a1b2 0,74 148,3 0,24 ***

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 161: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

4 a2b1 0,51 102,7 0,01 *

5 a2b2 0,56 113,4 +0,07 ***

6 a3b1 0,56 113,4 +0,07 ***

7 a3b2 0,58 116,1 +0,08 ***

DL 5% 0,01 DL 1% 0,02 DL 0,1% 0,02

Tabelul nr. 74

Influenţa îngrăşămintelor foliare cu azot (a) şi a fazei de aplicare (b), în diferite graduări,

asupra conţinutului în cenuşă, la soiul GORUN (2007-2009)

Factorul „A”(Fertilizantul)

Factorul „B” (Faza de aplicare) Mediile factorului „B”

Înfrăţire Burduf

Con

ţinut

ul în

cen

uşă

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2

Nefertilizat 0,50 0,50 0,50 100,0 0,00 Mt.

MICROFERT U 0,59 0,74 0,67 133,0 +0,17 *

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 162: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

PLANTFERT 0,51 0,56 0,54 107,0 +0,03 -

NUTRIENT EXPRES 0,56 0,57 0,57 114,0 +0,07 -

Conţinutul în cenuşă 0,54 0,60 DL 5% 0,15 DL 1% 0,27 DL 0,1% 0,61

% 100,0 110,2

Diferenţa 0,00 +0,06

Semnificaţia Mt. -

DL 5% 0,11 DL 1% 0,19 DL 0,1 0,43

Din datele expuse în Tabelele nr. 73 şi 74 am constatat că:

- cel mai mare conţinut de cenuşe s-a înregistrat cu îngrăşământul foliar MICROFERT U în

V3 (Tabelul nr. 73);

- PLANTFERT şi NUTRIENT EXPRES au manifestat diferenţe foarte semnificative faţă de

varianta netratată, atât în faza de înfrăţire, cât şi în faza de burduf.

CAPITOLUL VII

EFICIENŢA ECONOMICĂ OBŢINUŢĂ DE LA VARIANTELE EXPERIMENTALECHAPTER VII

ECONOMIC EFFICIENCY OF EXPERIMENTAL VARIATIONS

Pentru determinarea rentabilităţii culturii de triticale de toamnă, în condiţiile de sol acid de

la Albota, judeţul Argeş, s-a calculat eficienţa economică a variantelor experimentale, după

urmatoarele elemente:

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 163: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

* Total cheltuieli efective (RON):

- pregătirea şi realizarea semănatului triticalelor;

- fertilizarea cu fertilizatori foliari (îngrăşăminte chimice foliare);

- tratamente fitosanitare;

- recoltatul producţiei;

- transportul producţiei;

- alte cheltuieli.

* producţia medie / ha, realizată pe variante;

* preţul de vânzare (RON/kg);

* profitul net (beneficiul) (RON/ha);

* rata profitului (%).

7.1. Eficienţa economică a factorilor tehnologici, în corelaţie cu soiul de triticale (2007-2009)

Tabelul nr. 75

Eficienţa economică a factorilor tehnologici, în corelaţie cu soiul (2007-2009)

Var

iant

a

Com

bina

ţia Producţia medie obţinută

kg/ha

Preţ de vânzare

ron/kg

Cheltuieli totale

ron/ha

Venituri totale

ron/ha

Profitul

Ron/ha

Rata profitului

%

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 164: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

1 a1b1 7.298,5 0,60 2.948,40 4.379,20 +1.430,77 32,7

2 a1b2 6.524,67 0,60 2.965,06 3.914,80 +949,74 24,3

3 a1b3 5.571,00 0,60 2.969,14 3.3342,60 +373,46 11,2

4 a1b4 4.069,67 0,60 2.934,88 2.441,80 -493,07 -20,2

5 a2b1 6.602,33 0,60 2.830,93 3.961,40 +1.130,46 28,5

6 a2b2 7.039,67 0,60 2,909,47 4.223,80 +1.314,31 31,1

7 a2b3 5.628,00 0,60 2,858,58 3.376,80 +518,22 15,3

8 a2b4 4.515,00 0,60 2.828,59 2.709,00 -119,59 -4,4

9 a3b1 5.832,66 0,60 2.745,10 3.499,60 +754,50 21,8

10 a3b2 5.062,31 0,60 2.728,44 3.037,40 +308,96 10,2

11 a3b3 4.910,67 0,60 2.755,10 2.946,40 +191,31 6,5

12 a3b4 3.749,33 0,60 2.711,07 2.249,60 -461,47 -20,5

13 X 5.567,04 0,60 2.848,73 3.340,20 +491,47 14,7

Din datele prezentate în Tabelul nr. 75 reiese că:

- cel mai mare profit s-a obţinut la soiul STIL, la densitatea de 300 b.g./mp, cu valoarea de

1.430,77 RON/ha şi 32,7% (V1);

- soiul GORUN a realizat profit maxim la densitatea de 400 b.g./mp, având valorile de

1.314,31 RON/ha şi 31,1% (V6);

- soiul PLAI a realizat, la densitatea mică de 300 b.g./mp, valorile de 754,51 RON/ha şi,

respectiv, 21,6% (V9).

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 165: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

7.2. Eficienţa economică a factorilor tehnologici, în corelaţie cu îngrăşămintele foliare administrate la triticale (2007-2009)

Tabelul nr. 76

Eficienţa economică a factorilor tehnologici, în corelaţie cu îngrăşămintele foliare utilizate la

soiul GORUN (2007-2009)

Var

iant

a

Com

bina

ţia Producţia medie obţinută

kg/ha

Preţ de vânzare

ron/kg

Cheltuieli totale

ron/ha

Venituri totale

ron/ha

Profitul

Ron/ha

Rata profitului

%

1 Nefertilizat 5.398,00 0,60 2.812,03 3.238,80 426,77 13,2

2 a1b1 5.704,67 0,60 2.933,49 3.422,80 489,31 14,3

3 a1b2 5.931,67 0,60 2.949,38 3.559,00 609,61 17,0

4 a2b1 5.605,67 0,60 2.989,06 3.363,40 374,34 11,1

5 a2b2 5.805,00 0,60 3.003,02 3.483,00 479,98 13,8

6 a3b1 5.998,33 0,60 3.005,55 3.599,00 593,45 16,5

7 a3b2 6.169,00 0,60 3.017,50 3.701,40 683,88 18,49

Din Tabelul nr. 76, expus mai sus, rezultă următoarele:

- administrarea îngrăşămintelor foliare, în faza de burduf, este cea mai economică;

- profitul cel mai mare s-a obţinut cu îngrăşământul foliar NUTRIENT EXPRES (V7), cu

profit de 683,98 RON/ha şi rata profitului de 18,49%;

- îngrăşământul foliar MULTIFERT U a avut un profit de 609,61 RON/ha şi rata

profitului de 17,0%;

- îngrăşământul foliar PLANTFERT a avut un profit de 479,98 RON/ha şi o rată a

profitului de 13,8%.

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 166: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

CAPITOLUL VIII

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRICHAPTER VIII

CONCLUSIONS AND SUGGESTIONS

8.1. Concluzii ale cercetărilor, privind corelaţia soi x densitate de semănat, asupra producţiei şi calităţii triticalelor de toamnă

Din datele obţinute între anii 2007-2009 pe câmpul de experienţe, pe care l-am înfiinţat în

localitatea Albota, judeţul Argeş, pe soluri acide cu pH de 4,5, în condiţii de an secetos – an normal

din punct de vedere al cantităţilor de precipitaţii, se desprind următoarele concluzii:

8 .1.1. Concluzii privind corelaţia soi x densitatea de semănat asupra elementelor de

productivitate şi producţiei biologice la triticalelor de toamnă

# Am constatat că înfrăţirea productivă este maximă la densitatea de 300 b.g./mp, la toate

soiurile de triticale;

# Numărul de spice/mp este superior la densitatea de 500 spice/mp, iar cea mai mare valoare

s-a produs la soiul STIL;

# Privitor la celelalte elemente de productivitate ale triticalelor de toamnă, reprezentate de

numărul spiculeţelor în spic, numărul boabelor în spiculeţe, numărul boabelor în spic şi MMB, au

valori mai scăzute pe măsură ce densitatea de semănat creşte de la 300 la 500 b.g/mp, la toate

soiurile;

# La densitatea de semănat mică, de 300 b.g./ mp, producţia biologică a avut valoarea cea mai

mare, pe măsură ce densitatea de semănat a crescut.

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 167: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

8 .1.2. Concluzii privind corelaţia soi x densitatea de semănat a triticalelor asupra

producţiei fizice

# Producţia fizică la soiul de triticale de toamnă STIL a înregistrat cele mai mari valori la

densităţile de 300 şi 400 b.g./mp, cu 7.298,66 kg/ha, respectiv 6.254,66 kg/ha;

# Producţia fizică la soiul de triticale GORUN a înregistrat cele mai mari valori la variantele

de semănat cu densităţile de semănat de 400 şi respectiv 300 b.g./mp, cu 7.039,66 kg/ha, respectiv

6.602,33 kg/ha;

# Producţia fizică la soiul de triticale PLAI a înregistrat cea mai mare producţie la densitatea

de 300 b.g./mp, cu 5.823,66 kg/ha, iar la densităţile de 300 b.g./mp s-au obţinut 5.062,31 kg/ha şi la

densităţile de 400 şi 500 b.g./mp s-a obţinut aproximativ acelaşi rezultat al producţiilor şi anume

5.062,31 kg/ha şi, respectiv, 4.910,66 kg/ha;

# La densităţile maxime de semănat cu 500 b.g./ha, de la cele trei soiuri, s-au obţinut cele mai

mici producţii, astfel: soiul STIL a realizat 4.515 kg/ha, soiul PLAI a înregistrat 4.069,66 kg/ha, soiul

GORUN a înregistrat 3.749,32 kg/ha.

8.1.3 . Concluzii privind corelaţia soi x densitatea de semănat asupra masei hectolitrice la

triticalele de toamnă

# Masa hectolitrică a avut cele mai valori înregistrate la semănatul în densitate mică, de 300 şi

400 b.g./mp, la toate cele trei soiuri;

# Cea mai mare valoare la masa hectolitrică s-a obţinut la TURDA, cu 63,10 kg/hl;

# Pe măsură ce densitatea de semănat creşte, masa hectolitrică scade.

8 .1.4. Concluzii privind corelaţia soi x densitate de semănat, asupra indicilor de panificaţie la

triticalele de toamnă

# La densitate mică, de 300 b.g./mp, conţinutul în gluten umed are valorile cele mai mari, la

toate soiurile. Soiul STIL a avut cel mai ridicat nivel al glutenului umed (40,32);

# La densitatea de 500 b.g./mp s-a înregistrat cea mai mică valoare la soiul PLAI, cu 30,18%;

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 168: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

# Toate cele trei soiuri au avut valori mari ale conţinutului în substanţe proteice; soiul STIL a

ocupat primul loc, cu 15,47% conţinut în substanţe proteice;

# Conţinutul în cenuşă a avut valori mari la toate cele trei soiuri de triticale semănate cu

densitate mică, de 300 b.g./mp. Astfel soiul STIL a avut 1,45% conţinut de cenuşă, situându-se pe

primul loc, urmat de soiurile ARDEAL cu 1,36% şi, respectiv, soiul GORUN cu 1,35%;

# Conţinutul în cenuşă a scăzut odată cu creşterea densităţii de semănat a triticalelor de

toamnă.

8.2. Concluzii ale cercetărilor, privind corelaţia soi x îngrăşăminte foliare, asupra producţiei şi calităţii triticalelor de toamnă

8 .2.1. Concluzii privind corelaţia soi x îngrăşăminte foliare, asupra productivităţii şi producţiei

biologice, la triticalele de toamnă

# Îngrăşămintele foliare, cu înglobare în formula lor cu azot, fosfor, potasiu şi microelemente,

folosite în fertilizarea triticalelor, au influenţat favorabil productivitatea şi producţia biologică;

# Cele mai bune rezultate s-au obţinut prin fertilizarea foliară cu produsul MICROFERT U.

8 .2.2. Concluzii privind corelaţia soi x îngrăşăminte foliare, asupra producţiei fizice la

triticalele de toamnă

# Comparativ cu martorul netratat, cei trei fertilizanţi foliari au acţionat favorabil asupra

producţiei fizice la triticalele de toamnă;

# Cel mai bine s-a comportat produsul NUTRIENT EXPRES, care a asigurat o producţie de

6.168 kg/ha (perioada 2007-2009), în faza de burduf.

8 .2.3. Concluzii privind corelaţia soi x îngrăşăminte foliare, asupra masei hectolitrice, la

triticalele de toamnă

# Îngrăşămintele foliare aplicate au dus la creşterea masei hectolitrice, fără să se manifeste

diferenţe semnificative între îngrăşămintele foliare, raportat la faza de aplicare;

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 169: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

# Diferenţele faţă de martorul netratat sunt foarte semnificativ superioare, la cele trei

îngrăşăminte foliare;

# MH are valoarea cea mai mare datorată îngrăşămantului foliar numit PLANTFERT

(74,77 kg./hl).

8 .2.4. Concluzii privind corelaţia soi x îngrăşăminte foliare asupra unor însuşiri de morărit şi

panificaţie, la triticalele de toamnă

# Conţinutul în gluten umed a fost stimulat de îngrăşămintele foliare folosite în experienţe, cu

diferenţe foarte semnificative faţă de martor.

# În faza de burduf, MICROFERT U a realizat 42,54% gluten umed;

# Conţinutul în substanţe proteice a fost stimulat de îngrăşămintele foliare folosite în

experienţe, în faza de burduf;

# MICROFERT U a realizat 17,50% substanţe proteice, urmat de NUTRIENT EXPRES, cu

16,70% substanţe proteice şi PLANTFERT, cu 16,97% substanşe proteice;

# Conţinutul în cenuşă a fost stimulat de îngrăşământul MICROFERT U, aplicat în faza de

burduf, cu valoarea de 0,74%.

8. 2.5. Concluzii ale cercetărilor privind eficienţa economică a factorilor tehnologici în

corelaţie cu soiurile de triticale

# Referitor la densitatea de semănat, profitul maxim s-a înregistrat la soiul PLAI, cu

1.430,80 RON/ha şi rata profitului de 32,7%, la densitatea de semănat mică, de 300 b.g./ha;

# La soiul STIL, profitul şi rata profitului au fost maxime la densitatea de 400 b.g./ha, cu

1.314,32 RON/ha, respectiv 31,2%;

# La soiul GORUN s-a înregistrat profit de 754,50 RON/ha, cu rata profitului de 21, 6%, deci

valorile cele mai mici, la densitatea de semănat de 300 b.g./mp;

# La densitatea maximă de 500 b.g./mp s-au înregistrat pierderi la toate cele trei soiuri de

triticale semănate;

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 170: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

# La soiurile PLAI şi GORUN am constatat că, pe măsură ce densitatea de semănat creşte,

profitul şi rata profitului scad;

# La soiul STIL profitul şi rata profitului au crescut la densităţile de 300 şi 400 b.g./ha şi apoi

scad pe măsură ce densitatea creşte.

8.2.6. Concluzii ale cercetărilor privind eficienţa economică a factorilor tehnologici, în

corelaţie cu îngrăşămintele foliare

# Cele mai bune rezultate s-au obţinut cu îngrăşământul foliar NUTRIENT EXPRES, cu

profitul de 683,80 RON/ha şi rata profitului de 18,4%;

# Cele mai mici rezultate economice le-a dat PLANTFERT, cu profitul de numai 374,33

RON/ha şi rata profitului de 11%;

# Cele trei îngrăşăminte chimice foliare au avut cele mai bune rezultate când aplicarea s-a

efectuat în faza de burduf.

8.2.7 . Rezultatele cercetărilor privind eficienţa solului

# Solurile acide din zona Albota, judeţul Argeş, au dat producţii foarte bune, în condiţiile unei

fertilizări foliare aplicate în fazele de înfrăţire şi de burduf;

# Îngrăşămintele chimice foliare, absorbite prin masa foliară, sunt ecologice pentru sol;

# Îngrăşămintele foliare aplicate asigură şi deficitul de apă, contribuind la creşterea producţiei

triticalelor;

# Cultura de triticale dă eficienţă terenurilor acide, sărăcăcioase.

8.3. Recomandări

Rezultatele cercetărilor privind tehnologia aplicată, adică densităţile de semănat şi fertilizarea

cu îngrăşăminte foliare, au condus la formularea următoarelor recomandări:

În zonă se pot cultiva cu succes soiurile de triticale STIL şi GORUN.

În această zonă se pot cultiva triticale la densitatea mică de 300 b.g./ha, în anii normali.

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 171: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

În zonă se pot cultiva triticale la densitate mai mare, de 450 b.g./ha, în anii secetoşi.

Cel mai bun îngrăşământ foliar pentru triticale este NUTRIENT EXPRES, aplicat în vegetaţie,

în faza de burduf.

BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAPHY

1. ACHMED, S.P., McDONALD, S.E., 1978 – Triticale - pervaia zernovaia kultura,

sozdannaia celovekom, sub red. IU. L. GUJOV, Kolos, Moskva, 151

2. ALLAN, R.E., VOGEL D.A., CRADDOCK, J.C., Jr., 1959 - Comparative reponse to

gibberellic acid of dwarf, demi dwarf and standard short and tall winter wheat varieties. Agronomy

Journal 51., 737-740

3. ANIOL, A., GUSTAFSON, J.P., 1984 - Cromosome location of genes controlling

aluminium tolerancein wheat, rye and triticale. Canad. J. Gen and Cytology 26(6), 701-705

4. ANIOL, A., 1985 – Breeding of triticale for aluminium tolerance. Genetics and breeding

of triticale, Paris, France, 573-582

5. ARSENIUK, E., OLEKSIAKK, T., 2002 - Production and breeding of cereals în Poland.

1:11-26

6. ATSUCHI, T., YOICHI, A., 2002 - Effect of seed coat color on seed dormancy în

different enviroment. Eufhitica 126, 99-105

7. BARNICOL, H., THAIMANN, A., WENGERT, D., 1985 - Hautschaden bei

neugeborenen ferkeln în zusammenhang mit einem Fusarien toxin (T2-toxin) und Muttercorn.

Tierarzttiche Umschau Zeitschrift fur alle Gabiete der Veterinarmedizin 40 (9), 658-666

8. BĂLTEANU, GH.,

9. BĂLTEANU, GH.,

10. BĂLTEANU, GH.,

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 172: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

11. BEKELE, E., 1985 - The Biology of Cereal Land Race Populations I. Problems of Gene

Conservation Plant-Breeding Selection Schemes and Sample Size Requirement. Hereditas (Lund)

103, 119-34

12. BEKELE, G.T., SKOVMAND, B., GILCHRIST, L.I., WARHAM, E.J., 1985 - Screening

triticale for resistence to certain diseases occuring în Mexico. Genetics and breeding of triticale

(edited by Bernard, M., Bernard, S.) Paris, France, 559-564

13. BENNETT şi SMITH, 1972 - The effects of polyploidy on meiotic duration and pollen

development în cereal anthers. Proceedings of the Royal Society of London B. 1972;181:81–107

14. BENNETT, M.D. şi KALTSIKES, P.J., 1973 - The duration of meiosis în a diploid rye, a

tetraploid wheat and the hexaploid triticale derived from them. Canadian Journal of Genetics and

Cytology. 1973;15:671–679. Canad. J. Genet. Cytol. 15,671-679

15. BENNETT, M.D., 1974 - Meiotic, gametophytic and early endosperm development in

Triticale. Proc Int Symp, El Batan, Mexico, pp.137–148

16. BERG, K.H., 1937 - B. Beitrag Zytol, Pflanzenzucht. Forchungsd., 4, 561-571

17. BERG, K.H., OEHLER, E., 1938 - Untersuchungen über die Cytogenetik amphidiploider

Weizen-Roggen-Bastarde. - Züchter 10: 226–238

18. BERTONI, G., ROSSI, L., 1981 - Caracteristiche chimico-nutrizionali della granella di

nuovo linee di triticale. Zootehnica e nutrizione animale, nr. 1, 17-25

19. BHATTACACHARYYA, N.K., Evans, L. E., Jenkins, B.C., 1961 - Karyotype analysis of

the individual "Dakold" fall rye chromosome additions to "Kharkov" winter wheat. Nucleus, 4, 25-38

20. BŐRNER, A., 1991 - Genetic studies of gibberellicacid insensivity în rye (Secale cereale)

genes., Plant breeding 10., 53-57

21. BROUWER, J.B., 1976 - Proc. First austr. Poultry and stokfeed convention, Melbourne,

2:10-15, 344

22. BROUWER, J.B., 1977 – Victorian oat and triticale variety comparisons, J. agr.,

Victoria, 75, 9, 310-313

23. BURNETT, P.A., 1990 - Breeding for resistanceto barley yellow dwarf. Proceedings

Aphid, Plant Interactions, Populations to Molecules, Oklahoma USA:179-193

24. BUSHUK, W., 1978 – Triticale - pervaia zernovaia kultura, sozdannaia celovekom, sub

red. IU. L. GUJOV, Kolos, Moskva, 143

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 173: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

25. BUSHUK, W., 1980 - Roji, proizvodstvo, himiiai tehnologia, sub red. V.I. Dasevski şi

N.A Emilianova, Kolos, Moskva

26. BUTNARU, G., PĂTRU, L., 1979 - The effect of ionizing radiation în early stages of

ontogeny în some forms of triticale, Lucrări Ştiinţifice, Institutul Agronomic Timişoara, 16, ROM

27. CANARACHE, A., TRANDAFIRESCU, T., DUMITRU, E., DUMITRU, R., 1987 –

Metodologia elaborării studiilor pedologice - partea a III-a - Indicatori ecopedologici. Red. prop.

tehn. agric., Bucureşti, p. 23-36

28. CEAPOIU, N., 1968 – Metode statistice aplicate în experienţele agricole şi biologice. Ed.

Agro-silvică, Bucureşti, p. 36-93, 225-241

29. CHEN, C.H., BUSHUK, W., 1970 - Natures of proteines în Triticale and its parental

species. Solubility characteristics and amino acid composition of endosperm proteins. Canad. J.,

Plant. Sci., 50, 9

30. COLLINS, J., ST-PIERRE, C.A., COMEAU, A., 1990 - Annalysis of genetic resistance to

barley yellow dwarf virus în triticale and evaluation of various estimatoreof resistabnce. Word

Perspective son Barley Yellow Dwarf, Proc. Of the International Worksop, july 6-11

31. COMEAU, A., DUBUC, J.P., ST-PIERRE, C.A., 1983 - Genetic variability for resistance

to barley yellow dwarf virus în spring triticale. Cereal Research Communications, 11(3/4), 259-262

32. COTIANU, R., IOANA, BARBU, COTIANU, R.D., 2005 - Politici şi strategii globale de

securitate alimentară. ASA Bucureşti: 100-115

33. CREMENESCU, GH., BOERIU, I., BUZDUGAN, I., MATE, ST., POP, M.,

CĂTĂNESCU, V., CEAUŞU, C., 1974 – Sistemul de fertilizare şi amendare pe solurile podzolice

şi podzolite. Probl. agric., XXVI, Vol. I, p. 47-59

34. DERERA, N.F., BATT, M.G., Mc MASTER, J.C., 1977 - On the problem of pre-harvest

sprouting of wheat. Euphytica, 26, 299-308

35. DETJE, H., GEISLER, G., 1989 - Influence of varying N fertilizer rate son amylase

activity, primary dormancy and resistance to pre-harvest sprouting în wheat, rye and triticale. J.

Agronomy&Crop Science 162(3), 201-213

36. DISSESCU, C., 1952 – Climatologia în manualul inginerului agronom. Ed. Tehnică, Vol.

I, Bucureşti

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 174: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

37. DRACEA, I., BUTNARU, G., 1980 - Triticale research în România. Hodowla Roslin,

Aklimatyzacja i Nasiennictwo, 24, ROM

38. 1978 - Lucrări ştiinţifice. IAT XI seria A, 15-18

39. ELLIOT, D.M., 1985 - Cromosomal location of genes for aluminium tolerance, leaf rust

and high protein în wheat cultivar Atlas 66 using monosomic method. Abstract from PH\h. D.

disertation, Nebraska University

40. ELLIOT, M.D., MORRIS, R., 1985 – Observation on inheritance of aluminum tolerance

în wheat. Agron. Abstr., p. 52-53

41. EVANS, L.E., JENKINS, B.C., 1960 - Individual Secale cereale cromsoms addition to

triticum aestivum I. The adition of individual „Dacold” all rye chromosomes to „Karkov” winter

wheat and their subsequent identification. Canad. J. Genet. Cytol. 2, 205-215

42. FEDOROVA,T.N., KOLESNIKOVA, O.S., CHICHKIN, S.N., 1982 - Biological

peculiarities of flowering of octo- and hexaploid triticale, Sel'skokhozyaistvennaya. Biologiya, 17(3)

43. FISCHER, R.A., MAURER, R., 1978 - Drought resistance în spring wheat cultivars,

Grain yield responses. Austr. J. Agric. Res., 29, 897-912

44. FINLAY, K.W., WILKINSON, G.N., 1963 - The analisys of adaptation în plant –

breeding programe. Aust. j. agr. Res.., 14, 742-754

45. FINLAY, K.W., FRIEDMAN, M., 1973 - Chemical methods for available lysine. Cereal

chem, 50, 101

46. FLINTHMAN, J., ADLAM, R., BASSOI, M., HOLDSWORTH, GALE, M., 2002 -

Mapping genes for resistance to sprouting damage în wheat. Euphytica 126, 39-45

47. FRAUENSTEIN, KATE, 1983 - Zur Krankheitsanfalligkeit von triticale. Arch.

Zuchtungsforsch., Berlin 13(1), 43-55

48. FREEMAN, G.H., 1973 - Statistical methode for the analisys of genotype-environment

interactione. Heredity, 31, 339-354

49. FOWLER, A.E., 1985 - Cold hardines în hexaploid triticale. Can. j. Plant. Sci., 65(3),487-

490

50. GALE, M.D., LAW, C.N., 1974 - The identification and exploitation of Norin 10

semidwarfing genes. Plant breeding Institute, Anual report, Cambridge, 21-35

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 175: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

51. GAŞPAR, I., BUTNARU, G., 1985 - Triticale o nouă cereală. Ed Academiei RSR

Bucuresti

52. GREGORY, R., 1980 - A tehnique for identifying major dwaefiggenes and its application

în a triticale breeding programe. Hodowli Roslin Akklimatyzacja Nassiennictwo, 24(4). 407-418

53. GUPTA, P.K., AND PRIYADARSHAN, P.M., 1982 - Triticale: present status and future

prospects. Advances în Genetics, 21, 256–341

54. GUSTAFSON, J.P., ZILLINSKI, F.J., 1973 - Identification of genome croosomes for

hehaploid wheat în a 42 chromosome triticale. Proc 4 th Int wheat Genet. Symp. 225-231

55. HAGIMA, I., ITTU, GH., 1986 - Polimorfismul fosfatazei acide şi al beta-amilazei totale

la unele forme de triticale (Triticosecale Wittmach). Probl. Genet. Teor. Aplic. XVIII(1), 41-52

56. HUMPHREYS, G.D., NOLL, J., 2002 - Metods for caracterization of pre-harvest

sprouting resistance în wheat breeding program. Euphytica, 126, 61-65

57. ITTU, GH., SĂULESCU, N.N., TAPU, C., CEAPOIU, N., 1986 - Soiul de triticale TF2

(xTriticosecale Wittmack) An. I.C.C.P.T. Fundulea, LIV:43-55

58. ITTU, GH., SĂULESCU, N.N., 1988 - Ameliorarea toleranţei la toxicitatea de aluminiu

la Triticale. Probl. Genet. Teor. Aplic. XX(2), 67-74

59. ITTU, M., SĂULESCU, N.N., ITTU, GH., 1990/1 - Influenţa unor factori de mediu

asupra rezultatelor testării rezistenţei la fuzarioza spicului (Fusarium sp.) în condiţii de infectii

artificiale în câmp. Probl. Genet. Teor. Aplic. XXII(1), 9-18

60. ITTU, GH., ITTU, M., SĂULESCU, N.N., 1990/2 - Rezultate preliminare privind

rezistenţa la fuzarioza spicelor, la un sortiment de soiuri şi linii de triticale (Triticosecale Witt.)

Probl. Genet. Teor. Aplic. XXII(3), 91-98

61. ITTU, GH., JILĂVEANU, A., SĂULESCU, N.N., 1990/3 - Rezultate preliminare privind

rezistenţa la virusul îngălbenirii şi piticirii orzului a triticalelor. Probl. Genet. Teor. Aplic. XXII(4),

147-158

62. ITTU, GH., SĂULESCU, N.N., 1994 - Gene pentru reducerea taliei plantei utilizate în

programul de ameliorare la triticale (Triticosecale Wittmach) de la FUNDULEA. Cercet. Genet.

veget. an. III. 37-44

63. ITTU, GH., SĂULESCU, N.N., ITTU, M., MUSTĂŢEA, P., 1999 - Titan – primul soi

intensiv de triticale românesc. An I.C.C.P.T. Fundulea, LXVI:33-41

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 176: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

64. ITTU, GH., SĂULESCU, N.N., ITTU, M., MUSTĂŢEA, P., 2004 - Soiul de triticale Stil

(xTriticosecale Wittmack) An. I. N. C.D. A. Fundulea, LXXI: 17-25

65. ITTU, GH., SĂULESCU, N.N., ITTU, M., MUSTĂŢEA, P., 2005 - Realizări şi

perspective în ameliorarea speciei triticale în România. Lucrări ştiinţifice U.S.A.M.V.B. XLV

66. ITTU, GH., SĂULESCU, N.N., ITTU, M., MUSTĂŢEA, P., 2006 - Rezistenţa la

încolţirea în spic a germoplasmei româneşti de triticale (xTriticosecale Wittmack), Probl. Genet.

Teor. Aplic. XXXVIII(1-2), 31-47

67. IVANOV, A.P., PROKOPENKO, S.M., 1977 - Physical, chemical and baking quality of

the grain în wheat rye amphyploides(triticale) P.B.A. vol. 3, 47

68. JILĂVEANU, A., SĂULESCU, N.N., ITTU, GH., 1987 - Cercetări metodologice privind

testarea rezistenţei cerealelor păioase faţă de virusurile transmise prin afide. Probl. Genet. Teor.

Aplic. XIV(3), 125-134

69. JILĂVEANU, A., ITTU, GH., SĂULESCU, N.N., BUDE, AL., DUTA, Z., 1992 -

Aspecte ale rezistenţei cerealelor opăioase la virusul îngălbenirii şi piticirii orzului. Probl. Genet.

Teor. Aplic. XXIV(3-4),71-90

70. KALTSIKES, P.J., 1971 - The mitotic cycle în an amphiploid (Triticale) and its parental

species. Can. J. Genet. CytoL 13:656-662

71. KALTSIKES, P.J., 1972 - Duration of the mitotic cycle în triticale. Caryologia 25:537-

542

72. KALTSIKES, P.J., 1974 - Methods for triticale production. Zeith, Pflanzenzucht., 71, 3,

264-286

73. KALTSIKES, P.J., AND ROUPAKIAS, D.G., 1976. - Hetero-chromatin and

chromosome pairing în triticale. Crop Sci Soc Am Ann Meet, Houston, p. 54

74. KING, R.W., 1983 - The physiology of pre harvest sprouting-a review. Third. Int. Sym.of

pre-harvest sprouting în cereals. Boulter Colorado, 11-21

75. KISS, J., 1968 – Triticale. Mezogazdasagi Klado, Budapest, HUN

76. KNIPTEL, J. E., 1969 - Comparative protein quality of triticale wheat and rye. Cereal

Chem., 46, 313-317

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 177: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

77. LAGOS, M., FERNANDEZ, M.O.B., CARVALHO, F.I.F., CAMARGO, C.E.O., 1986 –

Identification of wheat chromosomal 4D as responsable for tolerance to aluminum (Al3+) toxicity

prevailing în souther Brazil. Annual Wheat Newsletter, 32 p. 32-41

78. LARKIN, P.J., BRETTEL, R.I.S., BANKS, P., APPELS, R., WATERHOUSE, P.M.,

CHENG., Z.M., ZHOU, G.H., XIN, Z.I., 1990 - Indentification, characterization and utilization of

sources of resistance to barley yellou dwarf virus. Word Perspective son Barley Yellow Dwarf, Proc.

Of the International Worksop, 415-421

79. LARTER, E.T., TSUCHIYA, L., EVANS, 1968 - Breeding and genetics of triticale, p.

93-101

80. LARTER, E.N., HSAM, S.L.K., 1973 - Performance of hexaploid Triticale as influenced

by source of wheat cytoplasm. Proc. 4th. Int. Wheat Genet. Symp.: 245-251

81. LIU, Z.Z., 1984 - Recent advancesin research on wheat scab în China. Wheat for more

tropical enviroments. Proceedings of the International Symposium CIMMYT 1985, 174-182

82. LORENZ, K., WELSH, J., NORMANN, R., MAGA, J., 1972 - Comparative mixing and

baking properties of wheat and triticale flour, Cereal Chem, 49, 187-193

83. LORENZ, K., WELSH, J., 1977 - Agronomic and baking performance of semi-dwarf

triticale. Cereal chem. 54(5), 1049-1056

84. LELLEY, T., AND LARTER, E.N., 1980 - Meiotic regulation în triticale: Interaction of

the rye genotype and specific wheat chromosomes on meiotic pairing în the hybrid. Can J Genet

Cytol, 22, 1–6

85. LEVITSKY, G.A., BENETSKAJA, G.K., 1927 - On the karyotype of Secale cereale. L.

Bul. Appl. Bot. and Plant Breeding 17: 289-303

86. LEVITSKI, G.A., şi BENETSKAJA, G.K., 1930 - Proc. All Unton Congr. Genet. Sel.

Leningrad, 345-352

87. LEVITSKI, G.A., şi BENETSKAJA, G.K, 1931 - Bull Appl. Bot genet. Plant breed.

Leningrad, 27. 241-26

88. MAKHALIN, M.A., GRUZDEVA, E.D., DOLGOVA, S.P., 1977 - The baking qualities

of hybrid hexaploid triticales. P.B.A. vol 47 no. 1

89. MAKHALIN, M.A., 1977 - Results and future prospects of breeding triticale. P.B.A. vol

47, no. 1

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 178: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

90. MERKER, A., 1976 - The cytogenetic effect of heterochromatin în hexaploid triticale.

Hereditas, 83, 215–222.

91. MESTERHAZI, A., 1983 - Breeding wheat for resistance to Fusarium graminearumand

culmorum. Z. Plaanzenzuchtung 91, 295-311

92. MOGHILEVA, V.I., 1979 - Sources of short straw in breeding triticale in

Czechoslovakia, Doklady Vsesoyuznoi Ordena Lenina i Ordena Trudovogo Krasnogo Znameni

Akademii Sel'skokhozyaistvennyk Nauk Imeni V.I. Lenina, 9, SUN

93. MOGHILEVA, V.I., 1980 - Tag. Ber. Akad. Landwirtsch - Wiss Berlin DDR, 171, 67-72

94. MOGHILEVA, V.I., 1982 - Tag. Ber. Akad. Landwirtsch - Wiss Berlin DDR, 198, 117-

127

95. MOLDOVAN, M., NEGULESCU, F., SĂULESCU, N.N., BOTEZAN, V., ITTU, GH.,

MOLDOVAN, V., 1986 - Aspecte privind comportarea unor genotipuri de grâu la fuzarioza

spicelor. Probl. Gen. teor şi aplic 18 (1), 17-40

96. MRVA, K., MARES, J.D., 1996 - Expression of late maturity amilase activity în wheat

containing gibberellic acid intensivity genes. Euphityca, 88, 69-76

97. MUNZING, A., 1939 - Studie son the properties and the ways of production of rye-wheat

amphiploides. Hereditas 25, 387-430

98. MUNZING, A., 1972 - Experiences from work wicht octoploid and hexaploid tye wheat

Biol. Zentralb., 91, 69-80

99. MUNZING, A., 1974 - Historical revievw of the development of triticale. Triticale

Proceeding International Symposion El Batan, Mexico, 13-30

100. NICOLAE, C., CREMENESCU, GH., ENESCU STELA, ENESCU, D., 1970 –

Bazele ştiinţifice ale extinderii şi rentabilizării culturii grâului în zona solurilor acide din nordul

Câmpiei Române. Probl. agric., 7, p. 1-16

101. NIZIOLEK, S., 1995 - Changes în phytic acid, phytase activity and inorganic

phosphorus during maturation of triticale varieties resistant and susceptibile to pre-harvest

sprouting. Acta Physiologiae Plantarum, 17(3), 269-274

102. OPROIU, E., ITTU, GH., SĂULESCU, N.N., CERNESCU, L., 1982 - Caracteristicile

de panificaţie ale unor soiuri de triticale. Probl. Gen. teor şi aplic 6:419-427

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 179: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

103. OSWALT, J.W., HOUSTON, B.R., 1951 - A new virus disease of cereale

transmisible by aphide. Plant. Dis. Rep. 35, 471-475

104. QUALSET, C.O., 1990 - Barley Yellou Dwarf Virus resistance în cereale a proven

approach. Perspective son Barley Yellow Dwarf, Proc. Of the International Worksop

105. PLET, S., LARTER, E.N., 1986 - Influence of maturity temperature and stage of

development on sprouting tolerance wheat and triticale. Crop Science 26(4), 804-807

106. POJMAJ, M.S., POSMAJ, R., 2006 - Breeding triticale for sprouting resistanceand

baking quality. Proc. of. 6 th Intr. Sym. Stellenbosch, Sout Africa, 3-7 sept, 60

107. RASHEEDUDDIN, S.A., MC. DONALD, C.E., 1974 - Aminoacid compozition,

protein fractions and baking quality of triticale. Triticale: irst man-made cereal, edited byCHO

C.Tsen, published by the AACC. INC., 137-149

108. RĂUŢĂ, C., CANARACHE, A., POPOVĂŢ, A., CÂRSTEA, S., ZARIOIU, V.,

CREMENESCU, GH., GEORGESCU, M., 1982 – Resursele de sol din judetul Argeş şi măsurile de

creştere a capacităţii lor de producţie. Probl. de agrofit. teor. şi aplic., Vol IV, nr. 3, p. 269

109. REKHMETULIN, R.M., 1984 – Inheritance of shortness of straw în triticale. Sbornic

nauchnykh trudov po prikladnoi botanike, genetike i selectsii 85, 61-66

110. RINGHIN, B.V., ORLOVA, O.N., 1977 - Psenicinorijanie amfidiploid. Kolos,

Leningrad

111. ROUPAKIAS, D.G., AND KALTSIKES, P.J., 1977 - The effect of telomeric

heterochromatin on chromosome pairing of hexaploid triticale. Can J Genet Cytol, 19, 543–548

112. SANCHEZ-MONGE, E., 1958 - Hexaploid triticale. Proc. Of the first international

wheat genetics symp. Winnipeg, Manitoba, Canada, Sug.11-15, The Public. PressmLtd., Winnipeg

Canada, 181-194

113. SĂULESCU, N., EUSTAŢIU, N., 1972 – Triticale – realizări - perspective în

ameliorare. Probl. Genet. Teor. Aplic. 5, 314-346

114. SĂULESCU, N.N., ITTU, GH., GIURA, A., 1988 - Identificarea genelor care

determină reducerea taliei plantelor la câteva soiuri semipitice româneşti de grâu de toamnă. Probl.

Genet. Teor. Aplic. XX(4), 227-237

115. SAURER, W., DORMAN, A., 1979 - Einige Untersuchungen uber die

Backeigenschaften von triticale, Mitt Scweiz Landwirtsch, 27, 69-75

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 180: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

116. SEMENOV, V.I., SEMENOVA, E.V., 1983 - Ghenetika XIX, 7, 1176-1185

117. SHKUTINA, F.M., KHUVOSTOVA, 1971 - Cytological investigation of triticale.

Teor. applic. Genet., 41, 109-119

118. SKIEBE, K., 1982 - Eiweissgehalt und Eiweissqualitat bei neuartigen Weizen-

Roggen-Allo-poliploiden unter Beruk – sichtigung der Kornzal pro ahre. Arch. Zuchtungsforsch 12,

1, 3-9

119. SKOVMAND, B., FOX, P.N., VILLAREAL, R.I., 1984 - Triticale in commercial

agriculture: progress and promise. Advantage în Agronomy, 37, 1-44

120. SUKLE, R.H., LAMPE, D.J., LISTER, R.M., FOSTER, J.E., 1987 - Aphid feeding

behavior to barley yellou dwarf virus resistance în Agropyron species. Phytopatol.77, 725-729

121. SHULINDIN, A.F, 1971 - Vestnik s-h nauki, 11, 60-71

122. SULINDIN, A.F., 1974 - Baking quality în wheat- rye amphyploids. P.B.A., 44, 2

123. SHULYNDIN, A.F., 1979 - Selektia i semenovodstvo, 2, 14-15

124. SHULYNDIN, A.F., SOTNIKOV, P.M., 1980 - Economic and biological features of

the new fodder triticale variety Amfidiploid 257, Selektsiya i Semenovodstvo, Ukrainian SSR, 45,

SUN

125. SHULYNDIN, A.F., SCIPAK, G., 1984 - Ghenetika XX(1), 82-89

126. ŞTEFAN, I., NICULESCU, R., ROMAN MARIANA, DINCĂ, B., SAFTA, I.,

DIACONU ILEANA, 1990 – Condiţiile pedoclimatice ale zonei. Cultura grâului de toamnă pe

solurile podzolice şi podzolite. Red. de prop. şi tehn. agric., p. 9-27

127. TARKOWSKI, C., 1969 - Cytogenetics on hexaploid triticale hybrids with wheat and

rye. Genet Polonica, 1, 85–86

128. THOMAS, J.B., KALSIKES, P.J., 1976 - The genomic origin of the unpaired

chromosomes in triticale. Canad. J. Genet. Cytol 18, 687-700

129. TOBIN, N.F., 1980 - Presence of deoxynivalenol in Australian wheat and triticale-

New South Wales Northern Rivers region. Austr. J. Exp. Agr. 28, 107-110

130. TRETHOWAN, R.M., PFEIFFER, W.H., PENA, R.J., ABDALLA, S.O., 1993 - Pre-

harvest sprouting tolerance în three triticalebiotypes. Australian Journal of Agricultural Research,

44, 1789-1798

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 181: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

131. TRETHOWAN, R.M., PENA, R.J., PFEIFFER, W.H., 1994 - Evaluation of pre-

harvest sprouting în triticale compared with wheat and rye using a line sources of gradient.

Australian Journal of Agricultural Research 45(1), 65-67

132. TSEN, C.C., HOUVER, W.J., FARRELL, E.P., 1973 - Baking ouality of triticale

flours. Cereal chem., 50, 16-26

133. TSUCHIYA, T., 1970 - Chromosome pairing at diakinesis în hexaploid Triticale.

Wheat Inform. Serv. 31: 22–23

134. TSVETKOV, S., STAVREVA, N., 1983 - Study of the type and dynamics of

flowering în triticale and F1 hybrids, Voprosy selektsii i genetiki zernovykh kultur, ed. Sechnyak, L.

135. UNRAU, AM., JENKINS, B.D., 1964 - Investigations on syntetic cerel species.

Milling, baking and some compozitional caracteristics of some triticale and parental species. Cereal

Chem 41, 365-372

136. VETTEL, F.K., 1960 - Mutation versuchean Weizen-Roggen-Bastarden. II.

Cytologiske, Untersuchung und Fertilitatsbe ti sumungen and Triticale Rimpau und einigen

Mutanten, Zuchter, 30 nr. 5, 181-188

137. VILLEGAS, E.,M., EGGUM, B.O., VASAL, S.K., KOHLIN, M., 1980 - Progres in

nutritional improvement of maize and triticale. Food and nutrition bulletin 2, 1, 17-24

138. VOICA, M., DUMITRAŞCU, N., 2002 - Toleranţa unor genotipuri de grâu de

toamnă la toxicitatea ionilor de aluminiu - Anale ICCPT Fundulea vol. XIX pag. 51-63

139. VOICA, M., 2008 - Comportarea soiurilor de cereale de toamnă în zona colinară din

sudul ţării în perioada 2005-2007. An INCDA Fundulea, LXXVI, 23-34

140. XIN, Z.I., BRETTEL, R.I.S., CHENG., Z.M., WATERHOUSE, P.M., APPELS, R

BANKS, P., ZHOU, G.H., Chen, X., LARKIN, P.J., 1988 - Caracterization of a potential source of

barley yellou dwarf virus resistance în wheat. Genome, 301, 250-257

141. ZILLINSKI, F, J., BORLAUG, N, E., 1971 - Progress în developing triticale as an

economic crop. Res, Bull, International Maize and Wheat Center Res. Bull CIMMYT, 17, 1-27

142. ZERINGUE, H. J., SINCH, B., FEUGE, R.O., 1981 - Triticale, lipide composition

and bread making characteristics of triticale flours. Cereal chem., 58, 351-354

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 182: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

143. WEIDNER, S., KRUPA, U., AMAROWICZ, R., KARAMAC, M., 2002 - Phenolic

compounds in embryos of triticale caryopses at different stages of development and maturation in

normal environment and after dehydration treatment. Euphytica, 126, 115-122

144. WEIMARCK, A., 1975 - Cytogenetic behaviour in octoploid Triticale 11. Meiosis

with specialreference to chiasma frequency and fertility in F1 and parents. Hereditas 80: 121-130.

Lund, Sweden

145. WOLSKI, T., POJMAR, M.S., 1984 - Some prospect of hibrid triticale breeding.

Current opinion for cereal inprovement (Ed. By M Maluszynski) 185-192

146. WOLSKI, T., SZOLKOWSKI, C.J., GRYCA, J., POJMAN, M., 1998 - Current status

of winter triticale breeding in DANKO, Bulletyn Institu Hodovli i Aklimatyzacji Roslin, 205-206,

287-289

147. CIMMYT, 1978 - Results of the eighth Internatinal Triticale Yield Nuresry (ITYN)

1976-77, CIMMYT Information Bulletin No. 41, 41, MEX

148. CIMMYT, 1979 - Results of the ninth International Triticale Yield Nursery (ITYN)

1977-78, Information Bulletin, CIMMYT, 49, MEX

149. CIMMYT, 1980 - Results of the eleventh international triticale yield nursery (INYT)

1979-80., CIMMYT Information Bulletin No.70., CIMM, MEX

150. CIMMYT, 1982 - Performance of triticale in comparison with barley and wheat,

(REVIEW: 71-77)

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 183: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

CUPRINS

CUPRINS ................................................................................................................................................ 3 INTRODUCERE ..................................................................................................................................... 5 CAPITOLUL I ........................................................................................................................................ 7 STADIUL CUNOAŞTERII .................................................................................................................... 7

1.1. Stadiul actual al cercetărilor asupra culturii de triticale în România ........................................... 7 CAPITOLUL II ..................................................................................................................................... 10 BIOLOGIA TRITICALELOR .............................................................................................................. 10

2.1. Importanţa culturii de triticale ................................................................................................... 11 2.2. Fecundarea şi embriogeneza la hibrizii de grâu x secară ........................................................... 12 2.3. Cercetări privind aspecte morfologice, fizice, biochimice şi ereditatea speciei la triticale ...... 14 2.4. Particularităţi biologice ale triticosecalelor ................................................................................ 14 2.5. Biologia triticalelor .................................................................................................................... 17 2.6. Compoziţia chimică a bobului .................................................................................................... 23 2.7. Valoarea tehnologică .................................................................................................................. 25 2.8. Valoarea furajeră ........................................................................................................................ 27 2.9. Încrucişarea grâu/secară ............................................................................................................. 30 2.10. Cercetări privind unele aspecte morfologice, fiziologice, biochimice şi genetice ale speciei de triticale ............................................................................................................................................... 32 2.11. Cerinţele biologice ale speciei triticale ................................................................................... 50

CAPITOLUL III .................................................................................................................................... 55 METODE ŞI TEHNICI DE LUCRU .................................................................................................... 55

3.1. Principalele boli ale triticalelor ................................................................................................. 56 3.2. Dăunătorii la triticale .................................................................................................................. 59 3.3. Obiectivele ameliorării - scopul urmărit - materiale şi metode utilizate .................................... 60

CAPITOLUL IV ................................................................................................................................... 86 CARACTERISTICILE CÂMPULUI DE EXPERIENŢE .................................................................... 86

4.1. Tipul de sol şi caracterizarea climatică a zonei Albota .............................................................. 87 CAPITOLUL V ................................................................................................................................... 104 MATERIAL ŞI METODĂ DE TEHNICĂ EXPERIMENTALĂ CERCETĂRI PROPRII ...................................................................................................................... 104

5.1. Materialul biologic studiat ....................................................................................................... 104 5.2. Îngrăşămintele chimice folosite ............................................................................................... 106

CAPITOLUL VI ................................................................................................................................. 114 REZULTATE OBŢINUTE ŞI DISCUŢII .......................................................................................... 114

6.1. Rezultatele obţinute din cercetări, privind corelaţia soi X densitatea de semănat a triticalelor, asupra capacităţii de producţie biologică la triticalele de toamnă ................................................... 115

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12

Page 184: Vasilichia Tudose Sinescu-Culturi de Triticosecale

6.2. Rezultatele cercetărilor privitor la corelaţia soi (a) x densitate de semănat a triticalelor de toamnă, asupra producţiei fizice ...................................................................................................... 128 6.3. Rezultatele obţinute din cercetări prinvind corelaţia soi (a) x densitatea de semănat asupra masei hectolitrice ............................................................................................................................. 130 6.4. Rezultatele studiilor privind corelaţiile dintre soi (a) şi densitatea de semănat a triticalelor, asupra caracteristicilor de morărit şi panificaţie ............................................................................. 133 6.5. Rezultatele cercetărilor privind corelaţia soi x fertilizare chimică cu îngrăşăminte foliare a triticalelor de toamnă ....................................................................................................................... 140

CAPITOLUL VII ................................................................................................................................ 163 EFICIENŢA ECONOMICĂ OBŢINUŢĂ DE LA VARIANTELE EXPERIMENTALE ................ 163

7.1. Eficienţa economică a factorilor tehnologici, în corelaţie cu soiul de triticale (2007-2009) ... 164 7.2. Eficienţa economică a factorilor tehnologici, în corelaţie cu îngrăşămintele foliare administrate la triticale (2007-2009) .................................................................................................................... 166

CAPITOLUL VIII ............................................................................................................................... 167 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI .................................................................................................... 167

8.1. Concluzii ale cercetărilor, privind corelaţia soi x densitate de semănat, asupra producţiei şi calităţii triticalelor de toamnă .......................................................................................................... 167 8.2. Concluzii ale cercetărilor, privind corelaţia soi x îngrăşăminte foliare, asupra producţiei şi calităţii triticalelor de toamnă .......................................................................................................... 169 8.3. Recomandări ............................................................................................................................. 172

BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................................. 172 CUPRINS ............................................................................................................................................ 184

Nr.ctr. Faza de vegetaţie Data

Grâu Triticale SecarăÎnălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

Înălţime (cm.)

GreutateS.U., g

1 Înfrăţire 2 IV 15,2 0,08 17,5 0,10 20,8 0,252 Împăiere 15 IV 25,4 0,21 30,8 0,23 32,5 0,483 Burduf 28 IV 36,1 0,48 41,2 0,80 49,7 1,394 Înspicare 8 V 70,4 3,42 80,7 5,30 100,3 7,925 Înflorit –începutul

formării bobului15 V 84,3 6,58 119,4 13,82 135,8 12,65

6 Faza de lapte 30 V 84,7 7,35 119,5 14,30 142,8 14,257 Faza de lapte ceară 15 VI 84,8 8,01 119,8 16,25 143,1 19,758 Maturitate deplină 30 VI 85,2 9,75 120,1 20,96 144,3 23,51

solul pH Al ppm Pppm N ppmBrun luvic 4,90-5,00 49,00 23,07 13,30

R1 V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12

R2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2

R3 V5 V6 V7 V8 V9 V10 V11 V12 V1 V2 V3 V4

V1 F0 Nefertilizat NEFERTILIZATV2 a1b1 Faza de înfrăţire MICROFERT UV3 a1b2 Faza de burdufV4 a2b1 Faza de înfrăţire PLANTFERTV5 a2b2 Faza de burdufV6 a3b1 Faza de înfrăţire NUTRIENT

EXPRESSV7 a3b2 Faza de burduf

Factorul „A”(soiul)

Factorul „B” – densitatea de semănat Mediile factorului „B”

300 400 450 500

Prod

ucţia

bio

logi

%

Dife

renţ

a

Sem

nific

aţia

b1 b2 b3 b4

STIL 12.261,31 10.178,6 7.364,3 5.612,00 8.854,08 109,4 +765,66 -

GORUN 11.287,33 9.781,00 7.192,6 5.446,67 8.426,92 104,2 +338,50 -

PLAI 9.070,68 7.522,32 5.774,0 5.570,00 6.984,25 86,3 -1.104,17 -

X 10.873,10 9.160,65 6.777,0 5.542,88 8.088,42 100,0 0,00

% 134,4 83.8 83,8 68,5 100,0 DL 5% 1,01 DL 1% 1,53 DL 0,1% 2,46 Diferenţa +2.784,69 -1.311,42 -1.311,4 -

2.545,51 0,00

Semnificaţia ** - - 00 Mt

DL 5% 1.486,06 DL 1% 2.250,35 DL 0,1 3.615,12