"--

Vasilica Zegreanu

Ortografie, ortoepie si punctualie

- memorator -

@Booktet

1. Popescu, $tefania, Gramatica practici a limbiiromine cu o culegere de exercifii, EdituraDidacticd 9i PedagogicS, Bucuregti, 1983, Ediliaa lll-a.

2. lnstitutul de Lingvisticd al Universitdlii Bucuregti,Dicfionarul ortografic, ortoepic 9i morfologic allimbiiromine, 1989.

3. Crigan Alexandru, Papadima Liviu, P6rvulescu loana,SAmihdian Florentina, Zafiu Rodica, Limba 9iliteratura romini, manual pentru clasa a lX-a, EdituraHumanitas.

4. Drincu, Sergiu, Semnele de ortografie 9i depunctualie in limba romAni. Norme 9i exercifii,Editura $tiinlificd 9i Enciclopedicd, Bucuregti, 1983.

5.Academia RomAnd, DOOM, Edilia a ll-a, Bucuregti,2005.

CUPRINS

Sunetul. Litera.Alfabetul ' ' "3Vocale. Consoane. Semivocale " ' '7Ortografia prefixului,,des-/ dez-" " ' 10

Ortografia unor substantive comune compuse ' ' ' ' 11

Ortografia substantivelor proprii " ' 14

Substantivele cu sens colectiv " ' ' 18

Ortografia substantivelor la cazurile nominativ 9i

acuzativ " ' ' 19

Ortoepia 9i ortografia substantivelor la cazurile

dativ gigenitiv ' ' ' ' ' '26Ortografiasubstantivelorlacazulvocativ " ' ' ' ' ' '2BArticolul " " 28

Adjectivul " ' 30

Numeralul """"33Ortoepia gi ortografia numeralelor ordinale' " ' ' " 34

Pronumele. " ' " ' '37Ortografiapronumelor: ,,imi",,,il",,,ii'' ' ' " '37Verbul ...". ""'43Verbul,,atrebui". ' ' ' 53

Ortografiaunoradverbe ' '.. ' ' " '53Ortografia unor loculiuni adverbiale " " " 55

Punctualiainterjecliei " ' "55

-,

Ortografiaunorprepozilii.... .....57Ortografiaunorconjuncfii... .....57Punctualiain propozilie giinfrazd . . . . . . . 58Punctualia cerutd de conjuncliile coordonatoare . . 59Punctuafianumeluipredicativ .....60Punctuafiasubiectului .....61Acordul predicatului cu subiectul . . .62Apozifia ....63Punctualiacomplementuluidirect :....... 63Punctuafiacomplementuluiindirect ......64Punctualia complementelorcircumstanfiale . . . . . . 64Punctualiapropozilieiatributive ...65Punctuafia propoziliei completive directe . . . . . . . . 65Punctualia propozi{ieicompletive indirecte. . . . . . .66Punctualia propozitieisubiective. . ...... . 66Punctuafia propoziliei predicative . . . . . . . . 66Punctuafia propoziliei circumstanfiale de loc . . . . . 66Punctua{ia propoziliei circumstanliale de timp . . . . 6ZPunctua{ia propoziliei circumstanliale de mod . . . . 68Punctualiapropoziliei cauzale ....68Punctualia propoziliei circumstan{iale de scop. . . . 68Punctualia propozi[ieicondilionale ....... 69Punctua[ia propozi{ieiconcesive. ........T0Punctuafia propoziliei circumstanfiale consecutive. 70Cacofonia ........71

Pleonasmul .......71Principalele reguliortografice giortoepice . . . . . . .72Anglicisme neadaptate sau pa(ial adaptate grafic 9i/

saufonetic. ........73Semnele de ortografie gi de punctualie. . . . . . . . . .75

Virgula [, ]... ......76Linia dedialog t-l .. ......79Liniade pauzd t-1.. ......80Apostrofull'1... ...80Punctulgivirgula t;j.. .... B1

Doudpuncte[:]. ...81Puncteledesuspensie [... ] .......82SemnulTntrebdrii t?1.. ....83Semnulexclamdriit!1... ...84Ghilimelele (semnele citdrii) t,,' l, t u r]. . . . 86

Parantezele ( ); tl. ........87Cratima (liniula de unire sau de despi(ire) I- I Bg

Punctul t.1... .....90Bibliografie .......92Cuprins ....93

Editura Bookletwww.booklet.ro

Pentru comenzi:tel: 021 4303095

021 4113137e-mail : comenzi@booklet,ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RominieiZEGREANU, VASILICA

Ortografie, ortoepie, punctuatie : memorator /Vasilica Zegreanu. - Ed. rev. - Bucuregti : Booklet,2016

rsBN 978-606-590-335-7

811 .135.1(075.33)

Redactor: Ana-Maria Lupagcu

@Editura Booklet 2017Toate drepturile asupra lucrdrii apa(in editurii.

Cuvintele sunt alcetuite din silabe, iar silabele din

sunete.in scris, sunetele sunt reproduse prin litere.

Totalitatea literelor, agezate intr-o anumitd ordine,formeazd alfabetul unei limbi. Alfabetul limbii romAne

este alcdtuit din 31 de litere:(i/ i din i)

(dublu ve/ vi)

(zil zeil zi)

jhag/ hi/ ha) (erl re/ ri)

(es/ se/ si)

in general, existd corespondenli intre sunet 9i literd:o literd reprezintd un sunet: carte (5 sunete, 5 litere);masa (4 sunete, 4 litere) etc.

Uneori, aceasti coresponden{d nu se respectd:

a) aceeagi literd poate nota sunete diferite.r Literele c 9i g:

- cAnd nu sunt urmate de h, e,i, reprezintd sunetecare se rostesc ca in cuvintele: car, cort, gard,grabd;

- cdnd sunt urmate de: e, i, aceleagi litere redausunete care se rostesc ca in cuvintele: cer, cine,ger, girafa; in aceste exemple e gi i au valoarede sine stdtitoare (noteazd un sunet).d.e.: girafi = 6 litere, 6 sunete (g-i-r-a-f-5)

b) o literd poate reprezenta simultan doud sunete:

- cs: sufix, preflx, exceplie, excursie etc.

- gz: examen, exemplu, exerciliu etc.Se scrie:

- fix, complex, la singular;

- ficai, complecgi, la plural;

- cocs, micsandrd, ticsit, imbAcsit, rucsac etc.

c) prin doui sau trei litere aldturate poate fi redat un

singur sunet.. Gupurile ch, gh inainte de e sau inoteazd cite un

singur sunet: chenar, chitanfd, gheald, ghimpeetc.; in aceste exemple e gi I au valoare de sinestdtitoare, iar h este literd ajutdtoare (literele

ajutitoare nu se pronunfi, ele ajutd numai lapronunlarea literelor ldngd care apar).Deci: chenar = 6 litere, 5 sunete (ch-e-n-a-r).

. Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, au valoarea unuisingur sunet atunci cdnd literele e 9i i sunt folositeca litere ajutdtoare, ca in cuvintele: deci, fragi,ciorbd, geam.

d.e.: fragi = 5 litere, 4 sunete (f-r-a-gi). Tot aga, grupurile: che, chi, ghe, ghi au valoarea

unui singur sunet cAnd e, i gi h sunt numai litereajutitoare, ca in cuvintele: unchi, unghi, cheamd,chiar, gheald.d. e: unchi = 5 litere, 3 sunete (u-n-chi)

d) acelagi sunet poate fi redat prin litere diferite.. Sunetul i este notat cu i la inceputul gi sfdrgitul

cuvintului (impdrat, a cobor'i), dar gi cu d in interiorul

cuvdntului (gdt, rdm6ne, romdn, Brdncugi|. Sunetul c este redat prin litera c Tn car, prin kin kaliu,

prin q in numele propriu Qafar(se pronun{d,,cata/').. Sunetului v ii corespund literele v si w, Tn var,

vopsea 9i in waff, Weber (numele propriu; sepronunld ,,vebdr").

. Sunetului i Ti corespund literele i 9i y, in ,,iar", ,,iaz"giin ,,yankeu

. Litera k gi grupul de litere gu, urmate de e, i, redauacelagi sunet ca gi grupul de litere ch: kilogram,Quinet (nume propriu; se pronunld,,chine").

Gonsoane duble - se scriu acolo unde se 9i aud ca

alare'. accele rat, accent, accize.

1. se scriu 9i se pronunld in cuvintele formate cu

prefixe, cAnd consoana finalS a prefixului este

aceeagi cu consoana iniliali a rdddcinii:

o prefixul in-: a innoda (in + nod), a innopta

(in + nopta), a innoi (in + noi);

o prefixoidul inter': interreligios, interregn;

o prefixoidul trans-: transsiberian'

Accentul este pronunlarea mai intensd a unei silabe

din cuvdnt. in limba romdnd accentul nu are

un loc fix, de aceea nu existd reguli precise de

accentuare a cuvintelor:

1. pe ultima silabd: po-per, ca-fea, feli-nal co-pil;

2. pe penultima silabd:fe-me-ie, grd-di-nd, lA-nd;

3. pe antepenultima silabd: c3-me-rd, re-pe-de, i-ni-mi;

4. mai rar accentul poate cddea 9i pe a patra silabd,

numdr6nd de la ultima: ve-ve-ri-!i, la-po-vi-!i.

Cuvinte care

antlc/gntic matur vestibul - cavitate a urechii

caractCr regrzgr vestibul - incdPere

debut sevgr butelie

editqr simbol

la accentuare

Vocale. Consoane. Semivocale

Vocale - pot forma singure silabd: a, d, A, i, e, i, o, u'

Consoane - nu pot forma singure silabd: b, c, d, f, g, h, j,

k, l, m, n, p, q, r, s,9, t,!, V w x, Y' z.

Semivocale - seamdnd cu vocalele, dar nu pot forma

singure silabe: e, i, o, u.

Diftongul - este grupul de sunete alcdtuit dintr-o vocald

gi o semivocald, pronunlate Tn aceeagi silabd:

s@-re, tggm-na, iar-na, sd-i.

Diftongul Poate fi:

- urcdtor (semivocald + vocald): soa-re;

- coborAtor (vocalS + semivocald): mai.

in secvenlele de sunete cea, gea, chea, ghea, cia, gia,

chia, ghia nu existd diftong.

Triftongul - este grupul de sunete alcdtuit dintr-o

vocald 9i doud semivocale pronunlate in aceeagi

silabi: cre-jg-ne, ve-neau, gi-au.

Hiatul - apare intre doud vocale aldturate, pronunlate

Tn silabe d iferite : a€-ro-port, al-cgpl, b!-oJo-g i-e'

ide-e.

Silaba - este formatd dintr-o vocald sau dintr-un grup

de sunete care conline o vocald si care se

pronunfd cu un singur efort respirator. Cuvdntul

poate fi:

-monosilabrc: format dintr-o silabS: deal;

- pturisitabic; format din doud sau mai multe

ca-sd, a-e-ri-si-re'

silabe:

ffi

Reouli de desoi4ire a cuvintelor in silabe:

Normele actuale previd despd(irea numai dupd

pronunlare gi nu mai admit despirlirile dupd structuri

care ar duce la secvenle ce nu sunt silabe.

ln compuse giin derivatele cu prefixe nu se mai linecont de cuvintele din care s-a format 9i de prefix'

(DOOM acceptd ambele variante)'

a-bo-ri-gen a-bro-ga

ad-op+i/ a-dop-ta a-dum-bri/ ad-urn-bri

a-nal-fa-beU an-al-fa-bet a-nor-ga-nic/ an-or-ga-nic

an-tarc-tic/ ant-arc-tic bi-no-clu/ bin-o-clu

des-cri-e/ de-scri-e des-pre/ de-spre

de-za-cord/ dez-a-cord de-zac-ti-va/ dez-ac-livade-za-m6-gildez-a-md-gi de'-zar-mal dez-ar-ma

de-za-van-taildez-a-van-taj dis-pe-ra/di-spe-radrep-tunghi/ irept-unghi de-ze-chi-li-bm/ dez-e-chi-lFbra

de-zin-for-ma/ dez-in-for-ma de-zor-di-ne/ dez-ordi-nede-zum-lla/ dez-um-fla di-na-poi/ din-a-poi

e-xa-cer-ba/ ex-a-cer-ba e-xor-bi-tanU ex-or-bi-tant

fi{nd-ci go-la-veraj/ gol'a-ve-raj

md-ri-ni-mi-e me-zali-an-!d/ mez-a-li-an-!d

mi-zan-trop/ miz-an-troPne-vral-gi-epa-ro-nim/ par-o-nimpe-num-brd/ pen-um-brdprim-ordi-ali-bi-dem/ ib-i-demi-na-bil/ in-a-bili-ne-cu-a-!i-e/ in-e-cu-a-!i-ei-ne.pu-i-za-bil/ in-e-pu-i-za-bili-nex-pli-ca-bil/ in-gx-pli-ca-bil

i-no-fen-siv/ in-o-fen-sivin-sig-ni-fi-anti-nu-til/ in-u-til

mo-no-clu/ mon-o-cluo-mo-nim/ om-o-nimpa-gop-tisU Pag-oP-tistpor-tar-md/ Port-ar-mdhand-balig-no-ra/ i-gno-raindes-crip-ti-biU in-de-scripti-bili-ne-diV in-e-diti-ne-vi-ta-bil/ in-e-vi-ta-bili-ni-mi-ta-bil/ in-i-mi-ta-bili-no-por-tun/ in-o-Por-tuni-nu-man/ in-u-mani-na-borda-bil/ in-a-borda-bil

i-nac-cepta-bil/in-ac-cep-ta-bil i-na-dec-vaUin-a-dec-vati-nad-mi-si-bil/in-ad-mi-si-bil i-napVin-apti-na-poi/ in-a-poi i-na-ri-pa/ in-a-ri-pai-nar-maU Tn-ar-mat jert-fama-no-pe-ra/ man-o-pe-ra prog-nostic/ pro-gno-sticpsi-ha-na-lisV psih-a-na{ist res-ta-bi-li/ re-sta-bi-lires-tr5n-ge/ re-str6n-ge res-truc-tu-ra/ re-structu-rasand-vici/ send-vici su-bur-ban/ sub-ur-banto-tu-na/ tot-u-na trans-por-ta/ tran-spor.tatrif-tong/ tri-ftong

1. Consoana Tntre doud vocale trece la silabaurmetoare:a-pa.

2. Douit consoane intre doud vocale trec, prima, lasilaba dinainte 9i, a doua la silaba urmdtoare: ur-ban,sprin-ten, nos-tal-gic. Daci a doua consoaneeste / sau r despS(irea se face inaintea celor doueconsoane: ca-blu, sa-clu, pro-gles.

3. Trei sau mai multe consoane intre doud vocale trec,prima la silaba dinainte gi, celelalte, la silabaurmatoare: con-trol, prin-tre. in cazul grupurilor lpt,mpt, nct, ncf, rct, rtf, stm, ndv despd(irea se facedupi a doua consoane din grup: sculp-ta, func-!i-e,sand-vici, jert-fa.

4. Doud vocale alSturate trec, prima, la silaba dinainte 9i a

doua la silaba urmitoare: iu-ni-e, di-a-log, re-ac-tor.

5. Cuvintele derivate cu sufixe marcheaze sufixul: vdrst-nic.

6. Cuvdntul ,jertfa" se desparte:jert-fd.7. La sfdrgit 9i inceput de r6nd nu se lase secvente de

cuvinte care nu sunt silabe. Fac exceplie grupurile

ortografice scrise cu cratimil. dintr'un, intr-o,

intr-un, intr-insul,la care se recomandd Tnsd, pe cAt

posibil, evitarea desPd(irii.Liniula de desdrlire in silabe se scrie o singurd dati,la sfdrgitul rdndului.

La sfArgitul r6ndului, cratima nu trebuie sd fieconfundatd cu liniula de despi(ire in silabe'

Prefixul ,,des-/ dez-" se utilizeazd in una sau cealaltd

din variantele sale fonetice in funclie de sunetul inilial

al cuvdntului de bazd.

Reoula qenerali pentru orice prefix care se terminiin ,,-s"(des-/ dez-, rds'l rdz-):

- in final rdmAne -s inainte de consoanele surde p,

c, f;d.e.:descentralizare

- -s devine -z inainte de vocale si de consoane

sonore (b, g, v, m, n, r, I):

d.e.:dezarticulare, dezmembrare.

Substantivele comune compuse se impart in doudcategorii in ce privegte modul de scriere: la unelecuvintele alcdtuitoare se scriu legate intr-un singurcuvdnt, iar la altele cuvintele sunt separate, legate prinliniuld.

1. Substantive compuse care se scriu intr-un singurcuvint:- binefacere, bunistare (cu sensul de,,stare materiald

buni, prosperitate"), bunivoie (folosit de obicei inexpresia ,,de bundvoie" = nesilit de nimeni, dinproprie initalivd), bundvoinfd, binefdcdtor, binevoitor,rduficdtor, rduvoitor, primdvard, untdelemn ;

- radioascultdtor, radioemisiune, radiojurnal,radioreportaj, radioreporter etc;

- portarmi, portaltoi, portavion, portdrapel etc;Substantivele formate prin contopirea cuvintelor

prezintd particularitatea cd atunci c6nd primulcomponent este un substantiv, un adjectiv sau unnumeral, ca la substantivul ,,primivard", termenulrespectiv nu se mai comporti ca atunci cAnd este folositca un cuvdnt liber (adici nu-gi mai schimbi forma gi numai poate primiarticol hotdrAt).

Schimbarea formei primului cuvdnt ar rupe unitateade in{eles a cuvdntului compus: (primdvard, primeveri,