Valorificarea potentialului turistic al judetului Tulcea

Ciocoiu Ana-Maria Munteanu Iulian-Florin Grupa 404 Asezare si accesibilitate:

Judetul Tulcea se situeaza in extremitatea sud-estica a Romaniei, ocupand jumatatea Nordica a Dobrogei. Suprafata judetului este de 8499 kmp, reprezentnd 3,5% din suprafata tarii. Judetul cuprinde 51 unitati administrativ-teritoriale, din care: Municipiul Tulcea cu o treime din populatia judetului, 4 orase ( Babadag, Isaccea, Macin, Sulina ) si 46 de comune cu 133 sate.Inconjurat din trei parti de apa, se invecineaza la vest cu judetele Braila si Galati, la nord cu Ucraina prin granita naturala Dunarea, la est cu Marea Neagra, avand hotar terestru doar la sud, cu judetul Constanta. Din suprafata totala a judetului, 3446 kmp reprezinta suprafata umeda constituita din Delta Dunarii si Complexul Lagunar Razim-Sinoe.

In judetul Tulcea exista 1183 de drumuri publice, dintre care 306 drumuri nationale ( 25% modernizate ) si 877 de drumuri judetene si comunale.Densitatea drumurilor publice pe 100 km teritoriu este de 13,9. Valoarea redus a indicatorului referitor la densitatea drumurilor pentru Tulcea se explic prin faptul c Delta Dunrii acoper aproape jumtate din suprafaa acestui jude.Transport feroviar : trenuri accelerate si personale : Bucuresti Medgidia Tulcea ( 5-8 ore ); trenuri personale, Constanta Tulcea ( 4 ore )Transportul rutier are o legatura buna cu celalalte judete ale tarii; la Smardan langa Braila si la I.C. Bratianu langa Galati se fac treceri cu bacul peste Dunare.Transport aerian : curse regulate, Bucuresti Tulcea ( 45 minute )Transport fluvial : Porturi importante la Dunare sunt la Tulcea, Sulina, Sfantu Gheorghe, Isaccea, Chilia Veche, Macin.Pe bratul Sulina, pe Dunare pot trece si vase maritime asigurand un transport de tranzit.1.2. Repere geografice:

1.3. Cadrul socio-culturalDotarile culturale sunt asemanatoare cu cele din alte colturi ale tarii: camine culturale in sate si case de cultura si cinematografe in orase, municipiul Tulcea fiind si cel mai important centru cultural al judetului, dispunand atat de dotarea necesara, dar si avand o viata culturala mai activa.Se remarca Institutul de Cercetari Eco - MuzealeDelta Dunarii,cu cele patru sectii ale sale: istorie - arheologie, etnografie, arte plastice si stiintele naturii, institutul aniversand recent 50 de ani de existenta.In Tulcea activeaza formatii de teatru, ansamblul folcloricBaladele Deltei, filiala U.A.P.cu artisti plastici de mare valoare. Anual, se organizeaza Festivalul International de Folclor al TineretuluiPestisorul de Aur, Festivalul International al Pastoritului, precum si Concursul International de InterpretareGeorge Georgescu, destinat tinerilor de la liceele de arta.Judetul Tulcea a dat tarii o pleiada de oameni de stiinta, scriitori, artisti plastici si muzicali de mare valoare, intre care mentionam: Panait Cerna, Traian Cosovei, George Georgescu, Constantin Bratescu, Grigore si Constantin Moisil, Constantin Gavenea, Alexandru Ciucurencu, Ion Jalea s.a.Viata religioasa se desfasoara neingradit, in judet fiind mentionate 9 culte (religii) oficiale, cele mai importante (ca numar de credinciosi) fiind cultul crestin ortodox, biserica ortodoxa de rit vechi si religia musulmana. O caracteristica a vietii spirituale tulcene este respectul si toleranta fata de credinta celorlalti. 1.4. Economia

Economia are caracter complex, cu o agricultura diversificata in podis, piscicultura in Delta Dunarii si in lungul fluviului si unitati industrial in orase ( masini si utilaje, productie de alumina, produse alimentare etc.).Potentialul sau economic este dat in egala masura de resursele locale, de pozitia geografica favorabila, de numarul turistilor straini si romani care vin sa viziteze Delta Dunarii si de traditia si experienta pe care le detine in sectoarele de activitate aferente acestui judet.Evolutia economiei judetului din 1990 pana in present a condus la cresterea somajului.Raportul salariati/pensionari a devenit subunitar in anul 2000 si se mentine si in present.Rata somajului a scazut de la 12,3% in anul 1998, la 9% in anul 2002.La aceasta data din numarul total al somerilor ( 9.208 persoane ), femeile reprezinta 43%.

1.5. Turismul

Judetul Tulcea este prin excelenta o zona turistica.Frumusetea si diversitatea peisajului, bogatia si varietatea vestigiilor arheologice si a monumentelor istorice dau unicitate judetului.Turismul este orientat pe trei mari directii :

Turism stiintific in Delta Dunarii pentru cei care doresc sa culeaga informatii in vederea utilizarii lor in scopuri stiintifice;Turism orientat spre partea istorica pentru cei care doresc sa viziteze siturile arheologice;Turism pentru grupuri organizate in Delta Dunarii pentru cei care doresc sa admire frumusetea acestei regiuni.Reteaua turistica dispune de cateva hoteluri moderne, bine dotate, restaurante, pensiuni, campinguri si cabane sau tabere scolare, care pot oferi servicii de calitate, atat turistilor romani cat si straini. Se remarca avantul pe care l-a capatat agroturismul in ultimii ani, fiind activitatea economica cea mai dinamica. Resursele naturale ale judetului sunt : terenurile arabile, viile, pasunile care permit culturi vegetale si cresterea animalelor, apele si baltile pentru pescuit, padurile pentru vanatoare, agrement, protectia mediului, resursele minerale cum ar fi piatra de constructii ( granitul ), cuartita, calcarul, la care se adauga Delta Dunarii in primul rand pentru potentialul turistic.2.Analiza indicatorilor activitatii turistice2.1. Analiza circulatiei turistice 2.1.1. Numarul sosirilor de turistiSosirea unui turist se inregistreaza cand o persoana esre inscrisa in registrul structurii de primire turistica cu functiune de cazare turistica, pentru a fi gazduita una sau mai multe nopti. In fiecare structura de primire se socoteste o singura sosire pe turist, indifferent de numarul de innoptari rezultate din sederea sa neintrerupta.Anii20102011201220132014

Sosiri romani54206585555670758202

Sosiri straini14208230123129922790

Total6841481567880068099266242

Tabel 1.1 Numar sosiri turistiDin tabel se observa faptul ca numarul de turisti sositi pe teritoriul judetului Tulcea in perioada 2010-2014 variaza semnificativ de la an la an, cel mai scazut fiind 2014, an in care numarul de turisti straini sositi a fost foarte mic in comparatie cu ceilalti ani, dar si numarul de turisti romani a fost foarte redus.In general s-au inregistrat scaderi ale sosirilor de turisti din 2013 pana in 2014, doar in 2012 s-a inregistrat cel mai mare numar de turisti. 2.1.2. Numarul innoptarilorInnoptarea este intervalul de 24 ore, incepand cu ora hoteliera, pentru care o persoana este inregistrata in evidenta spatiului de cazare turistica si beneficiaza de gazduire in contul tarifului aferent spatiului ocupat.

Anii 20102011201220132014

Innoptari romani847919593587463116809

Innoptari straini23914351244630474891

Total108705131059133767191700126750

Tabel 6.2 Numar innoptariDin tabel se remarca o crestere semnificativa a numarului de innoptari ale turistilor din anul 2010 in 2013, datorita cresterii numarului de innoptari ale turistilor romani. In anul 2014 se inregistreaza o scadere brusca. In concluzie, turistii romani sunt cei care au influentat numarul de innoptari in structurile de primire turistica de pe teritoriul judetului Tulcea, pe toata perioada analizata.

2.1.3. Durata medie a sejuruluiDurata medie a sejurului reprezinta numarul mediu de zile de sejur a turistilor intr-o anumita zona si se determina astfel: .

Anii20102011201220132014

Valori absulote1.591.611.522.371.91

Tabel 6.3 Durata medie a sejurului

Printre cauzele ce au dus la o scadere a sejurului mediu, se pot enumara tendinta la nivel global de scurtare a sejururilor, respective criza financiara.Efectele scaderii sejurului mediu sunt resimtite in randul celor ce detin unitatile de cazare, iar in cazul in care o scurtare a sejurului mediu ar fi urmata si de o scadere a numarului de turisti, ar duce la pierderea acestora.2.1.4. Densitatea circulatiei turisticeAnii20102011201220132014

Valori absolute0.280.330.410.400.33

2.2. Analiza echipamentelor turistice2.2.1. Echipamente de cazare Prin unitate de cazare turistica se intelege orice constructie sau amenajare care furnizeaza in mod permanent sau sezonier serviciul de cazare si alte servicii specifice pentru turisti.20102011201220132014

Hoteluri1417181821

Hanuri i moteluri22111

Cabane turistice11111

hosteluri11---

Vile turistice 8371808081

campinguri11111

sate de vacanta11111

popasuri turistice22122

tabere de elevi1-111

spatii de cazare de pe navele fluviale si maritime42776

casute turistice11-11

TOTAL11199111113116

Tabelul 2.1. Unitati de cazare turistica pe tipuri de unitati

Din tabelul 2.1 se observa ca numarul de unitati de cazare prezinta fluctuatii,dar nu foarte mari cele mai putine unitati de cazare respectiv 99 de unitati s-au inregistrat in anul 2011,iar in anul 2014 se inregistreaza cel mai mare numar de unitati de cazare respectiv 116. Acest lucru se datoreaza programelor de dezvoltare existente in zona si a investitiilor care se fac in unitatile de cazare pentru primirea turistilor. Un aspect important este faptul ca din totalul inregistrat , cele mai multe unitati de cazare au fost reprezentate de vile turistice, acest lucru demonstrandu-ne din nou ca gusturile si preferintele turistilor sunt cele mai importante si ca toate unitatile de cazare ar trebui sa se orienteze spre client atunci cand doresc sa faca o investitie.

2.2.2. Echipamente de alimentativeServiciile de alimentatie sunt acele servicii destinate satisfacerii trebuintelor de hrana ala turistilor, dar si a unor nevoi de recreere si distractie. Sunt prestate de unitatile de alimentatie cu sau fara specific: restaurant, braserii, cofetarii, snack-baruri etc. dezvoltandu-se in relatie cu serviciile de cazare sau independent de acestea.2.2.3. Echipamente de agreementDintre toate serviciile ce dau continut pachetului de servicii turistice, serviciile de agrement sunt indispensabile.Agremetul este un domeniu ce poate fi definit prin ansamblul mijloacelor si formelor capabile sa asigure individului sau grupului social o stare de buna dispozitie, de placere, sa dea senzatia unei satisfactii, unei impliniri, sa lase o impresie si o amintire placuta.Activitatea de agrement se grupeaza in functie de locul unde se desfasoara, de nivelul de organizare, de forma de participare a turistilor etc. Organizarea agrementului se particularizeaza, frecvent, pe forme de turism: litoral, montan, de vara, de iarna, balnear etc. Agrementul asigura turistilor destinderea, reconfortarea fizica, divertisment, dezvoltarea capacitatiilor fizice si intelectuale, comunicarea.Agrementul constituie motivatia principal a turismului, punctul de plecare, elementul fundamental de satisfacere a nevoilor de turism si componenta de baza a prestatiei turistice, conducand astfel la crearea unor noi tipuri de vacanta.In lipsa sa, turismul ca activitate, nu ar exista.Serviciile de agrement sunt oferite de agentiile turistice la alegerea clientelei, tarifandu-se separate de celelalte servicii turistice.Nu sunt excluse nici situatiile cand ele sunt incluse in pachetul turistic, tarifandu-se ca atare.

CinematografeLocuri in salile cinematografelorSpectacole-nr.-Spectatori (mii)

20104911155411

2011

2012

2013

Tabelul 2.2 CinematografeSectii sportive afiliateSportivi legitimatiAntrenoriInstructoriArbitrii

201015129532335101

2011

2012

2013

Tabelul 2.3 Activitatea sportiveCresterea structurilor de agrement respective a activitatii sportive si cinematografelor semnifica faptul ca s-a resimtit o crestere a cererii pentru modalitatile de petrecere a timpului liber la nivelul judetului Tulcea.Cresterea structurilor de agrement de pe teritoriul judetului Tulcea se datoreaza cresterii cererii consumatorilor pentru astfel de tip de unitati si faptului ca investitiile in structurile de cazare implicau si dezvoltarea modalitatilor de agrement.

2.2.4 Echipamente de tratament

1