VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL JUDETULUI SIBIU

I. Date generale Judetul Sibiu este situat in centrul Romaniei la rascrucea drumurilor comerciale dintre est si vest, dintre

Balcani si Europa Centrala. Suprafata de 5.422 km patrati, reprezinta 2,3% din teritoriul tarii, se intinde intre 45 28' si 46 17' latitudine nordica si intre 26 35' si 24 57' longitudine estica.

Din suprafata totala a judetului de 543.248 ha, ponderea cea mai mare o detin suprafetele agricole cu 306.637 ha (56,5%), 186.748 ha (34,2%) padurile si alte terenuri acoperite cu vegetatie forestiera, si 9,2% terenuri neagricole si terenuri cu alte categorii de folosinta.

Numarul unitatilor active din industrie, comert si alte servicii din judetul Sibiu a ajuns la 7322 la sfarsitul anului 2003, reprezentand 16,61% din totalul inregistrat la nivel regional. Situatia firmelor active in judetul in functie de numarul de lucratori este urmatoarea: intre 0-9 lucratori – 7322 de firme; intre 10-49 lucratori – 6205 de firme, intre 50-249 lucratori – 240 de firme, peste 250 de lucratori – 57 de firme. Procesul de privatizare este complet incheiat, capitalul privat investit in zona reprezentand peste 90% din capitalul total investit.

In cadrul economiei judetului, industria se afla pe primul loc, cu o pondere de 38,72% din Produsul Intern Brut, aceasta fiind urmata de agricultura, constructii, comert si servicii. Printre alte ramuri ale economiei sibiene, mai putem aminti industria constructoare de masini (BILSTEIN Compa), industria confectiilor (MONDEX), industria produselor alimentare (SCANDIA) si industria de rechizite scolare (FLARO), fabrici noi de componente electrice si electronice (SIEMENS). Valoarea totala a investitiilor straine pe care Zona Industriala Vest o va aduce Sibiului in urmatorii ani va depasiti, conform estimarilor, 70 mil. EUR. Un exemplu bun de investitie semnificativa poate fi cel al corporatiei CONTINENTAL AG, tot in Sibiul isi are sediul si Bursa Monetar Financiara si de Marfuri.

In anul 2007, Sibiu a fost desemnata Capitala Europeana a Culturii, impreuna cu Luxemburg. Acesta este cel mai important eveniment din istoria orasului, prin care se promoveaza, prin dialog multicultural, multietnic si imaginea orasului si a Romaniei in lume.

Drumurile publice insumeaza un total de 1599 km dintre care: drumuri nationale 257 km; drumuri judetene si comunale 1342. densitatea drumurilor publice pe 100 kmp teritoriu ajunge la valoarea de 29.4.

Populatia judetului sibiu are un totatl de 422.269 locuitori dintre care 205.337 reprezinta genul mascului (48,62%) si 216.922 (51.38) genul feminin. 67,59% din populatie este repartizata in mediul urban iar diferenta in mediul rural (32,4)%. In anul 2006 la nivelul judetului Sibiu existau 111.144 persoane ocupate din care 2074 persoane in Agricultura, 58.210 in Industrie si constructii si 50.860 in servicii.

Desi relieful judetului este predominant de deal si de munte, aproape 50% din suprafata judetului este ocupata de deal si podis, 30% de munte, iar 20% zona depresionara de contact, agricultura este bine reprezentata de atat de sectorul vegetal cat si de cel de crestere a animalelor. Dispunand de pasuni si fanete naturale, si posibilitatile de cultivare in luncile raurilor, in zona montana si sub-montana, agricultura judetului este profilata pe cresterea animalelor, preponderent cresterea ovinelor ca activitate de traditie, dar si pomicultura si culturi vegetale.In zona colinara si de podis, se cultiva cereale, cartofi, legume, dar este dezvoltat si sectorul de crestere a animalelor, iar in Podisul Tarnavelor conditiile sunt propice culturii vitei de vie.

Rata somajului a coborat la 3.9 procente. Daca se ia in calcul munca la negru, rata reala a somajului in judetul sibiu oscileaza, defapt, intre 1 si 2 procente. Cea mai mare parte a somerilor este reprezentata de

barbati. Din cei 6.763 de someri luati in evidenta, 2.840 sunt femei. Castigul mediu net in 2006 a fost de 755lei/persoana.

II.Prezentarea potentialului turistic

Judetul Sibiu detine un potential turistic considerabil, atat din punct de vedere al resurselor naturale, cat si al celor antropice.

ClimaJudetul se afla in zona temperat-continentala, cu influente termice datorate munţilor din vecinătate.

Clima este deci temperat - continentală ferită de excese. Media anuală a precipitaţiilor este de 662 mm cu valori minime în luna februarie (26,7 mm) şi maxime în iunie (113 mm).

Temperatura medie anuala este de 8,9 grade Celsius. Primele ninsori pot să cadă în luna noiembrie, iar ultimele la începutul lunii aprilie. Stratul de zăpadă se menţine in general 50-60 de zile în depresiuni şi podiş, iar la munte 100 de zile. Numărul mediu al zilelor cu cer acoperit oscilează intre 140 in depresiuni si 170 la munte.

În legătură cu variaţia temperaturii în cursul anului, trebuie analizat şi fenomenul îngheţului. Cunoaşterea acestui fenomen interesează îndeaproape agricultura. Primele zile de îngheţ apar cel mai devreme la munte, încă din luna septembrie. Ultimele zile cu îngheţ se prelungesc, la munte, pana in luna mai.

Îngheţurile târzii de primăvară sunt dăunătoare pomilor fructiferi şi vitei de vie, iar cele timpurii, de toamna, aduc stricăciuni unora dintre culturile de legume şi zarzavaturi.

Zona Transilvaniei, din care face parte şi Sibiul, iarna este supusă unor invazii de aer rece si umed, venit din nordul si nord-vestul Europei, din vecinătatea insulelor Islanda si Groenlanda ( aer polar - oceanic) care aduce zăpadă şi ger. Vânturile dominante, cu frecventa cea mai mare, sunt cele din nord - vest Vântul care bate dinspre Mureş se numeşte local „Mureşan”.

Vânturile locale sunt brizele de munte şi Vântul Mare ( Mâncătorul de zăpadă) care se manifesta la începutul primăverii, în special în depresiunile de la poalele munţilor. Fiind un vânt fohnic, este cald, topeşte zăpezile, având importanţă pentru activităţile agricole.

În urma măsurătorilor efectuate de Staţia Meteo Sibiu, în ultimii zece ani s-au înregistrat inversiuni de origine termică, dinamică şi frontală; anual se produc în jur de 100 de inversiuni termice, frecvenţa cea mai mare revenind celor de natura termică (cca. 70,2 zile/an).

În momentul producerii fenomenelor climatice menţionate, în zonele montane vremea este frumoasa, în schimb, în arealele depresionare, aceasta este închisă şi nefavorabilă deplasărilor. Vara predomina vânturile oceanice umede din vestul Europei, care determină ploile bogate din acest anotimp.

ReliefulEste variat si coboara n trepte de la sud-Muntii Fagaras (cu vf. Negoiu de 2.535m, cu o creasta alpina

zimtata sub care se adapostesc circuri si vai glaciare, marcate de frumoase cascade), Muntii Cindrelului si Lotrului (cu suprafete plane, usor valurite, cu vf. Cindrelul de 2.245 m, vf. Steflesti 2.244 m, cu vai adanci ce contrasteaza cu culmile nalte), despartiti de defileul Oltului, la nord-Podisul Secaselor si Hartibaciului, Podisul Tarnavelor (cu altitudini de 600-700 m), Depresiunea larga a Sibiului. Aproximativ 30% din suprafata este acoperita de Muntii Fagaras, Lotru si Cindrel, 50% este acoperit de platourile Tarnave, Hartibaci si Secase stabatute de vai adanci.

Reteaua hidrografica Cursurile de apa sunt repartizate uniform pe intregul teritoriu al judetului Sibiu, fiind reprezentate de

rauri, lacuri naturale (glaciare si sarate) si lacuri artificiale (lacul de acumulare de la Sadu fiind unul dintre

acestea). Raurile cu cele mai intinse cursuri sunt Olt - 53 km, Cibin - 80 km, Hartibaciu - 88 km, Sadu - 45 km si Tarnava Mare - 75 km

Principalele artere hidrografice din judetul Sibiu sunt: Olt (care inregisteaza debitul cel mai mare, de 83,900 m3/s in sectiunea Sebes Olt), Cibin (cu un debit de 15,700 m3/s in sectiunea Talmaciu), Sadu, Sevis, Saliste, Cisnadie, Arpasel, Avrig, care apartin bazinului hidrografic al Oltului si Tarnava Mare (cu 11,450 m3/s in sectiunea Copsa Mica) si Visa, din bazinul Muresului.Resurse naturale

Dintre resursele naturale ale judetului gazele naturale sunt cele mai importante. De mare calitate si alcatuite aproape exclusiv din gaz de puritate inalta. Un depozit de marmura a fost descoperit si se afla in exploatare in Valea Porumbac, in timp ce judetul mai are resurse de nisip, argila, pietris, etc, folosite ca materiale de constructii. Alte resurse naturale sunt padurile, care acopera 37% din suprafata judetului, pasunile, fanetele, terenurile agricole cu flora si fauna bogate.

FaunaRelieful si vegetatia caracteristica teritoriului judetului Sibiu favorizeaza prezenta unei faune specifice

zonei de munte si podis. padurile adapostesc specii de pasari ca: mierla, vulturul plesuv, acvila de munte, corbul si cocosul de munte, iar dintre mamiferele care populeazapadurile predomina lupul, vulpea, mistretul, ursul, caprioara, capra neagra, rasul si mai rar veverita.Fauna acvatica este reprezentata de specii ca: pastravul (in raurile de munte), mreana, clean si crap in raurile de deal.

Vegetatia si floraCa urmare a reliefului predominant muntos si zonelor deluroase, circa 34,6% din teritoriul judetului este

acoperit de paduri (foioase si conifere). Vegetatia specifica etajului subalpin este reprezentata de pajisti intinse, unde elementele floristice predominante sunt iarba stancilor, iarba vantului, etc., iar in zona Muntilor Lotru, suprafete intinse sunt acoperite de pasuni alpine. Dealurile din zona Tarnavelor sunt acoperite de paduri de foioase si plantatii de vita de vie.

Bogatul patrimoniul natural al judetului Sibiu este reprezentat de 14 parcuri, monumente sau rezervatii naturale:

1. Parcul natural Cindrel - zona protejata complexa de flora, fauna, geomorfologica si hidrografica. Starea de conservare a ecosistemului Parcul natural Cindrel este relativ buna, insa este afectata de pasunatul excesiv si de practicarea unui turism neecologic, precum si de braconaj. Localizare: Muntii Cindrelului. Etajul alpin si subalpin al vrfurilor Cindrelul (2244 m), Steflesti (2285 m) si Contu Mare. Este situat n arealul comunelor Gura Rului, Rasinari, Tilisca si Jina. Suprafata: 9873,9 ha

2. Parcul natural Golul alpin Fagaras - zona protejata complexa geomorfologica, hidrografica, de flora si fauna . Starea de conservare a ecosistemului Parcului natural Golul alpin Fagaras este relativ buna, nsa este afectat de pasunatul excesiv si de practicarea unui turism neecologic, precum si de braconaj.

Localizare: Golul alpin al Muntilor Fagarasului, ntre Vrful Suru si Podagru. 3. Padurea Dumbrava - zona protejata complexa de flora, fauna, peisagistica si culturala. Starea de

conservare a ecosistemelor este relativ buna, nsa sunt afectate de pasunatul excesiv si de practicarea unui

turism neecologic, precum si de braconaj. Pe lnga aceste elemente negative ale actiunii antropice, Parcul natural Dumbrava Sibiului este degradat si prin taierile de crengi din copaci, pentru foc, prin distrugerea covorului vegetal etc, de catre turistii neavizati. Localizare: La S-V de municipiul Sibiu, spre Rasinari. Suprafata: 993 ha

4. Iezerele Cindrelului - este o rezervatie mixta, geomorfologica, hidrografica de flora si fauna. Arealul comunei Gura Rului, pe versantul nordic al platoului Frumoasei, aproape de vrful Cindrel (2244 m). Cuprinde doua vai glaciare, cu lacurile Iezerul Mare (1999 m alt., 3 ha si 13,30 m adncime) si Iezerul Mic (1946 m alt., 1,7 m adncime). Reliefului alpin I se adauga elemente floristice si faunistice interesante: salcia pitica, degitaret, ridichioasa, capra neagra, prundarasul de munte pasare alpina.Se intinde intre 1750 2205 m si 2205 m altitudine. Suprafata: 609,6 ha

5.Rezervatia naturala Golul Alpin si lacul BaleaRezervatie complexa, geomorfologica, hidrologica, de flora si fauna. Cuprinde relieful alpin, flora si fauna din circul glaciar Balea, precum si lacul cu acelasi nume Dintre elementele floristice specifice: jnepen, ienupar, floarea de colt, smirdar, bujor de munte, afan; Dintre elementele faunistice: capra neagra si acvila de stanca. Starea de conservare a Rezervatiei naturale Golul Alpin si lacul Blea (de tip complex) a avut de suferit dupa construirea Transfagarasanului si intensificarea turismului; covorul vegetal s-a redus datorita numarului mare de autovehicule si turisti care campeaza n zona, iar o serie de specii de animale s-au refugiat n vaile din mprejurimi. Se nregistreaza si aici practicarea unui turism neecologic si a pescuitului n lac.Localizare: Muntii Fagarasului, caldarea glaciara Blea, ntre vrfurile Vnatoarea lui Buteanu (2508), Capra (2439 m), Paltinu Mare (2398), Muchea lui Buteanu (2506 m) si Piscul Blii , n aria comunei Crtisoara. Suprafata: 180 ha

6. Rezervatia naturala Calcarele eocene de la Porcesti - este un monument al naturii cu valoare paleontologica, cu numeroase elemente minerale si specii de flora si fauna fosilizate: fosile de lemelibranhiate, gasteropode, echinoderme, numuluti, dinti de rechin.Localizare: in extravilanul comunei Turnu Rosu in partea de Sud si Sud-Est a comunei, strabatuta de cursul Vaii Sadului. Suprafata: 60 ha 7. Dealul Zakel - Rezervatia de stepa din Valea Sarba – este o rezervatie complexa de flora si fauna caracteristica arealului de stepa euro-siberian. Dintre elementele care se gasesc aici enumeram: jales, steluta vinata, sachiz, frasinel, colilie, negara. Localizare: in extravilanul comunei Sura Mare, intre Slimnic si Sura Mare, pe versantul dealului Zakel si Valea Sarbei. Suprafata: 11 ha (din care 4,5 ha afectate de alunecari de teren). In ceea ce priveste Dealul Zakel (rezervatie de stepa, de tip complex) datorita fenomenelor de alunecare si a lucrarilor de stabilizare versant, suprafata initiala a rezervatiei s-a redus de la 11 la 5 ha.

8. Rezervatia naturala Suvara Sasilor Talmaciu - este o rezervatie botanica.Localizare: Pe valea rului Sadu, ntre localitatile Sadu si Talmaciu (430 m altitudine), in extravilanul orasului Talmaciu. Suprafata: 20 ha Problemele cu care se confrunta Rezervatia Suvara Sasilor (botanica) sunt faptul ca nu este mprejmuita si nu beneficiaza de paza.

9. Rezervatia naturala Arpasel - cuprinde etajul alpin, subalpin si montan superior, ntre 1000 m si 2500 m altitudine, pe valea strajuita de vrfurile Vnatoarea lui Buteanu (2508 m) si Vrtopel (2359 m)Suprafata: 732 ha. Este o rezervatie faunistica si de flora. Aici traiesc cca. 80% din caprele negre din Muntii Fagaras, marmote, ursi, acvile de munte, cervide.Rezervatia Arpasel (faunistica) este bine conservata, deoarece pe de-o parte beneficiaza de paza, iar pe de alta parte accesul este dificil, este nsa puternic afectata de zgomotul datorat tragerilor de antrenament efectuate n Poligonul militar CrtisoaraLocalizare: Versantul nordic al Muntilor Fagarasului, pe valea Arpaselului, alaturi de Parcul natural Balea.

10. Vulcanii noroiosi de la Hasag - monument al naturii cu valoare geologica(aria protejata nu este clar delimitata si nici indicata n vreun fel, iar n zona se practica agricultura)Localizare: ntre Hasag si Mndra, pe raza comunei Loamnes.

11. Rezervatia naturala Lacul fara fund de la Ocna Sibiului - este un monument al naturii cu valoare geologica. Prezinta fenomenul de heliotermie. S-a format ntr-o veche mina de sare prabusita la 1775. Se mai numeste si Lacul Francisc sau Lacul Lemnelor. Suprafata: 0,2 ha Localizare: n partea de est a parcului bailor Ocna Sibiului, n apropierea aleii ce duce la statia CFR.

Potentialul turistic al resurselor apelorIn zestrea naturala atractiva a judetului Sibiu o pondere insemnata o ocupa resursele de apa care se

asociaza celorlalti factori la oferta recreativa a acestui teritoriu. Importanta turistica a apelor deriva in special din posibilitatile multiple pe care le ofera celor interesati, de refacere a sanatatii si de agrement. Exploatarea turistica a resurselor de apa vizeaza apele subterane, retelele hidrografice, lacurile si apele minerale si termale. Judetul Sibiu dispune de o cantitate relativ redusa de ape subterane, cu exceptia zonelor din luncile Oltului, Cibinului si Tarnavei in zona montana, bazinul hidrografic al Cibinului are un aport scazut de izvoare. In subbazinul Hoibaciu apele freatice sunt extrem de sarace, situatie valabila si pentru zona afluentilor Tarnavei Mari si a bazinelor Secaselor. Lunca Tarnavei are un potential ceva mai ridicat. Avand in vedere aceasta situatie, este deosebit de importanta pastrarea calitatii resurselor de apa subterana existente. Analizele efectuate in anul 2001 de Inspectoratul de Protectie a Mediului Sibiu au demonstrat o poluare accentuata a acestora, fapt care a determinat instituirea pe teren a numeroase zone de protectie sanitara cu regim sever (unde este interzisa orice folosinta sau activitate din jurul surselor respective, cu scopul evitarii contactului dintre apa poluata si factorii externi, care ar putea conduce la contaminarea sau impurificarea acestora), precum si a zonelor de protectie sanitara cu regim de restrictie si a perimetrelor de protectie hidrogeologica. Limitele de protectie cu regim de restrictii sunt marcate prin borne sau semne vizibile, cu mentiunea ZONA DE PROTECTIE SANITARA.

In ciuda faptului ca pastrarea calitatii apei potabile este vitala pentru asigurarea sanatatii populatiei, iar o parte din sursele de apa au instituite perimetre de protectie acestea nu sunt respectate. Exista apa si surse de apa care nu au perimetre de protectie sau au perimetre incomplet delimitate. In aceasta situatie sunt: Copsa Mica, Bazna, Pauca, Loamnes, Casolt, Noul, Poiana Sibiului.

Conform datelor furnizate de Inspectoratul de Protectie a Mediului Sibiu in zonele rurale, unde se dezvolta activitati de turism rural si agroturism, apele subterane sunt afectate de o poluare istorica, de tip fecaloid – menajer, care a condus la cresterea concentratiei de compusi ai azotului si in special de nitrati.

Ca domeniu de practicare a turismului recreativ bazat pe Olt, navigatie de agrement (pe raul Olt) si pescuit, resursele hidrografice ar trebui sa inregistreze o calitate corespunzatoare a apei. Inexistenta statiilor de epurare inlocalitatile rurale, racordarea doar partiala a apelor menajere si industriale din orase si municipii la statii de epurare conduce la impurificarea cursurilor de apa din judet .

Izvoarele de ape minerale de la Ocna Sibiului, Bazna, Miercurea Sibiului, Rusi au calitati terapeutice deosebite, pentru diverse afectiuni, care nu sunt suficient valorificate.

O alta atractie turistica din categoria resurselor de apa este reprezentata de lacuri, care in judetul Sibiu se impart in trei categorii principale: Lacuri glaciare, care s-au format in circurile glaciare din Muntii Fagarasului (Podragul, Podragel, Ba, Lacul Doamnei, Lacul Avrig) si din Muntii Cindrelului (Iezerul Mare si Iezerul Mic); Lacuri sarate, din Statiunea Ocna Sibiului, pentru agrement si cu o exceptionala valoare terapeutica – aici

pot fi tratate afectiuni ale aparatului locomotor, boli ale sistemului nervos periferic, afectiuni ginecologice, afectiuni ORL si traheobronsite cronice si asmatiforme, insuficiente glandulare, tulburari vasculare periferice venoase in stare de convalescenta; Lacuri artificiale, ca rezultat al actiunii antropice, asa cum sunt: Bradeni, Loamnes, Sacel – folosite pentru piscicultura; Sopa, Tocile, Valea Salciilor, Rusciori – pentru irigatii; cele de pe raul Sadu, de pe Cibin (de la Gura Raului), de pe Olt (ex. de la Scorei) – pentru hidroenergie, dar care au si valente turistice, de exemplu pentru agrement.

Monumente istorice si de aritectura1.Muzeul National Brukenthal

A fost deschis in 1817, avand ca baza colectiile de arta europeana ce reunesc antichitati, tablouri si carti rare, constituite de catre baronul Brukenthal. Muzeul include Palatul Brukenthal, Muzeul de Istorie, Muzeul de Istorie al Farmaciei, Muzeul de Istorie Naturala, Muzeul de Arme si Trofee de Vanatoare si Casa Artelor.

2.Palatul Brukenthal Monument baroc construit intre 1778-1788 de catre guvernatorul Transilvaniei, baronul Samuel von Brukenthal. Adaposteste Biblioteca Brukenthal si Galeria de Arta. Biblioteca beneficiaza de colectii de carte de mare valoare, ce numara circa 280000 volume dintre care 1500 carti romanesti rare ("Cazania lui Varlaam"-1643, "Noul Testament de la Balgrad"-1686, "Biblia lui Serban Cantacuzino"-1688). Galeria de Arta are ca expozitii de baza Pinacoteca Brukenthal (cu exponate de la Viena), Galeria de Arta Nationala, Cabinetul de Stampe (peste 12000 piese) si Colectia de Arta Decorativa.

3.Muzeul de Istorie Sibiu Monumentul a fost ridicat in secolul XV si este cel mai mare ansamblu gotic din Transilvania. Aici a functionat intre anii 1549-1948 vechea primarie a orasului. Ansamblu adaposteste incepand cu 1984 Muzeul de Istorie, al carui patrimoniu cuprinde colectii de arta decorativa, grafica documentara, arme, numismatica si arheologie

4.Muzeul Civilizatie Populare Traditionale "ASTRA" Deschis in 1963, are ca profil tematic civilizatia populara romaneasca si creatia tehnica preindustriala. Intr-un cadru specifica satului romanesc sunt expuse monumente de arhitectura taraneasca, mijloace de transport traditionale.

5.Muzeul de Istoria Farmaciei Unic in peisajul muzeistic romanesc, muzeul a fost deschis in 1972 si functioneaza intr-o cladire monument ,a carei arhitectura dateaza din 1568. Expune piese datand din sec. XVI-XIX care ilustreaza evolutia stiintelor medicale si tehnicii farmaceutice din tara noastra.

6.Muzeu de Istorie Naturala A fost organizat incepand cu anul 1849, cand a fost infiintata Societatea Ardeleana de Stiinte Naturale. Muzeul beneficiaza de un patrimoniu bogat ce cuprinde piese valoroase reunite in colectii de botanica, zoologie, petrografie, mineralogie, paleontologie.

7.Muzeul de Arme si Trofee de Vanatoare Deschis in 1966, a fost reorganizat in 1981. Expune peste 1500 de piese, diverse arme si trofee de vanatoare premiate la targuri si expozitii internationale.

8.Complexul Arhitectural Franciscan-Medias Fostul lacas de cult include biserica si manastirea franciscana care in jurul anului 1444 au apartinut ordinului franciscan. Complexul adaposteste exponate de mare valoare: tezaurul; de la Seica Mica, tezaurul de la Panade, diverse piese de ceramica populara.

10.Complexul Arhitectural Medieval de la Biertan Cea mai impunatoare fortificatie medievala din Transilvania a fost ridicata in timpul domniei lui Matei Corvin .

Constructia este formata din trei bastioane, sase turnuri si trei incinte care adapostesc o biserica ridicata in perioada 1490-1520. La Biertan, intre anii 1572-1867 a avut sediul Episcopia Evanghelica Saseasca din Transilvania.Alte obiective : Biserica Ursulinelor(sec XV), Pasajul Scarilor(sec. XIII), Turnul Mare (primul teatru al orasului in 1988), Biserica Romano- Catolica(ridicata intre 1726-1733), Podul Minciunilor, Teatru

III. Analiza echipamentelor existente si a ofertei de servicii

Grupand cele mai reprezentative dintre echipamentele turistice din Judetul Sibiu pe categorii de comfort, enumeram urmatoarele:

Hoteluri 4*:Hotel Continental Forum, Palace Dumbrava; (2 unitati) 3*: Hotel Continental Sibiu, Ramada Sibiu, Imparatul Romanilor, Fantanita Haiducului, Parc Sibiu, Bazna etc. (11 unitati); 2*: Hotel Central Medias, Euro Sibiu, Old Town Hotel etc (7 unitati).

Ca unitati de alimentatie preferate de turisti amintim:Restaurantele, in general turistii care doresc sa innopteze in orasul Sibiu servesc masa in restaurantul

unitatii unde sunt cazati, dar pot opta si pentru cluburi, baruri sau cofetarii. Pentru echipamentele de cazare din zonele montane ale judetului sau aflate la o distanta mare de oras, cea mai mare parte a activitatii se desfasoare in pensiuni, camping, etc.

Tabel 1. Sosiri turisti romani cazati in Judetul Sibiu in perioada 2007-2011, indicand si numarul acestora pe categorii de echipamente turistice.

2007 2008 2009 2010 2011

TOTAL 112192 114183 128097 140356 155013

Hoteluri 73307 7863 88100 85924 98919

Hosteluri 0 0 0 0 0

Moteluri 9590 12186 14554 13178 10659

Vile turistice 7350 6052 4997 7884 6416

Cabane turistice 6080 4985 4665 5317 4728

Pensiuni turistice urbane 224 3040 3451 10766 16522

Pensiuni turistice rurale 1079 1794 1760 6791 10441

Campinguri 517 1629 3203 2260 189

Bungalouri 3122 401 1797 1746 1320

Tabere de elevi 8819 5408 4803 6444 4669

Unitati tip casute 84 57 77 76 1120

Tabel 2. Circulatia turistica in Judetul Sibiu, considerand perioada 1995-2011 si avand ca variabile numarul total de innoptari şi inidicii de utilizare a capacitatii in functiune.

Judeţ Capacitate de cazare

Sosiri Innoptari Indicii de utilizare Anii

(mii) (mii) netă a capacităţii

 Existentă În funcţiune în funcţiune (%)

 (locuri) (mii locuri-zile)

Sibiu

1995  5611 1436.7 234.6 446.4 31.1

2000  5269 999.9 156.8 275.3 27,5

2001  5183 972.9 165.6 309.8 31.8

2002  4583 831.9 164.5 293.5 35.3

2003  4449 994.2 188.2 316.2 31.8

2004  4589 1107.5 214.9 368.3 33.3

2005  4754 1162.8 228.6 369 31.7

2006  4333 1384.3 252.7 434.5 31.4

2007  5123 1752.3 327.9 530.1 30.3

2008  5265 1536.1 287.1 459.3 29.9

2009  6013 1604.3 244.7 381.7 23.8

2010  6538 1650.6 228.2 401.6 19.9

2011  6065 1664.0 263.7 461.6 27.7

În urma analizei datelor din tabelul de mai sus, s-au desprins următoarele concluzii: Capacitatea de cazare existentă a înregistrat o creştere treptată, ajungând de la 5611

locuri în anul 1995, la 6065 locuri în anul 2011; Capacitatrea de cazare în funcţiune înregistrază o scădere la începutul perioadei

analizate (1436,7 mii locuri în anul 1995 până la 994,2 în anul 2003), urmând ca mai apoi să să înregistreze creşteri semnificative, ajungând de la 1107,5 în anul 2004, până la 1664,0 în anul 2011;

Sosirile de turişti înregistrază variaţii semnificative de la un an la altul. În anul 2007 s-a înregistrat o cifră record a sosirilor de turişti ( 327,9 mii turişti), minimul acesteia fiind atins în anul 2000 (156,8 mii turişti);

In privinţa înnoptărilor de turişti, recordul istoric a fost atins în anul 2007 când s-au înregistrat 530,1 mii turişti;

Pentru a valorifica datele si a putea ajunge la concluzii vom calcula corelatia dintre circulatia turistica a judetului Sibiu cu dezvoltarea economico-sociala din zona. Pentru aceasta am ales ca variabila independenta valoarea Produsului Intern Brut/ locuitor si ca variabila dependenta, sosirile de turisti per total.

Tabel 3. Produsul intern brut.

2007 2008 2009 2010 2011

PIB/loc - euro 1926 2374.7 2754 3198.7 3875

Produsul intern brut înregistraza o creştere semnificativă, ajungând de la 1926 euro/locuitor in 2007, la 3875 euro/locuitor in anul 2011.

Tabel 4. Calcularea legaturii dintre sosirile de turisti in Judetul Buzau si Produsul intern brut

Anii Sosiri turisti Judetul Sibiu (mii) (X) PIB (Y)

xiyi xi2 yi

2 Rx Ry d2 Pi Qi

2007 165.6 1926 318945.6 27423.36 3709476 4 5 1 1 3

2008 164.4 2374.7 390400.7 27027.36 5639200 5 4 1 0 3

2009 188.2 2754 518302.8 35419.24 7584516 3 3 0 0 2

2010 214.9 3198.7 687400.6 46182.01 10231682 2 2 0 0 1

2011 228.6 3875 885825 52257.96 15015625 1 1 0 0 0

Total961.7 14128 2800875 188309.9 42180499

-

- 2 1 9

r y /x=n∑ x i y i−∑ x i∑ y i

√[n∑ x i2−(∑ x i)

2]∗[n∑ y i2−(∑ y i )

2 ]

Sp=1−6∑ d i

2

n3−n = (120-12)/120 = 0.9

S=ΣPi-Σqi = 1-9 = -8

K= 2Sn (n−1 ) = -0.4

Dupa efectuarea calculelor se obtine valoarea lui r = 417478/426585= 0.97865; r inclus in (-1,1), care arata o legatura directa si semnificativa intre cele doua variabile. Coeficientul lui Spearman de asemenea are o valoare de 0.9, ce pune in evindenta o legatura de o intensitate foarte mare intre numarul de turisti straini si PIB in Judetul Sibiu in perioada analizata, 2007-2011.

Chiar daca PIB-ul judetului Sibiu prezinta o legatura directa cu variabila dependenta sosiri in judet, putem afirma ca exista si alte variabile care influenteaza puternic sosirile.Aceasta ar putea fi veniturile si ponderea pe care o acorda populatia tarii transportului, deplasarii spre diverse destinatii. Timpul liber pe care il au oamenii la dispozitie este de asemenea important. Orasul Sibiu din punct de vedere turistic este unul dintre cele mai dezvoltate de la noi din tara. Activitatea turistica existenta a dus la aparitia unei legaturi intre unitatile de cazare si celelalte activitati care se desfasoara in judet, astfel activitatea de turism influenteaza produsul intern brut.

Circulatia turistica in aceasta perioada este in crestere de la an la an, pronderea turistilor straini urmand acelasi trend. Putem pune aceste concluzii pe seama dezvoltarii permanente si derularii unor proiecte de imfrumusetare a orasului, de construire a unor noi pensiuni si deschiderea pe viitor a unor noi hoteluri in special in statiunile binecunoscute ale judetului Sibiu.

Un alt factor important este politica de promovare a orasului Sibiu, mai exact numarul mare de evenimente organizate de primaria orasului.

Propuneri de valorificare si promovare turistica

Pe baza conditiilor geografice, climatice si istorice existente, in Regiune exista posibilitatea de a face din activitatea de turism un sector economic important, cu efecte considerabile asupra veniturilor incasate si a pietei fortei de munca

Avand in vedere titlul de capitala europeana obtinut recent, trebuie sa ne gandim in primul rand la turistrii straini. Cea mai mare parte a potentialilor turistilor o reprezinta vest europenii care dupa cum stim au o industrie hoteliera dezvoltata si la standarde inalte. Ca sa ii atragem trebuie sa oferim conditii de cazare si servicii care sa le depaseasca pe cele existente in piata. Inafara de conditiile de cazare si serviciile, preturile practicate au o mare importanta; acestea trebuie sa fie decente. Preturile din Romania au ajuns sa fie considerate mari si de catre cetatenii straini al caror salariu pe o luna depaseste pib/locuitor al Romaniei. Pretul unei camere duble in cadrul hotelului Palace Dumbrava de 4 stele din Sibiu ajunge la 143 de euro pe noapte in timp ce preturile practicate in Austria pentru o camera la un hotel tot de 4 stele ajunge si la 75 de euro (Achat Plaza Zum Hirschen - Viena). Astfel de preturi descurajeaza potentialii turisti care decid sa aleaga destinatii mai ieftine.

Trebuie sa tinem seama de faptul ca cei mai multi turisti vin pentru odihna, recreere, vacante si mai putin pentru afaceri. Prin urmare durata medie a sederii lor este mai mare decat in cazul turistilor care vin pentru afaceri. Sunt necesare si alte servicii inafara de o camea curata, un pat si o masa calda. Serviciile trebuie sa fie punctul forte in acest caz. Programele organizate de vizitare a orasului, a parcurilor naturale existente in judet s-ar bucura de mult succes. Fapt care ar aduce sume importante pentru protejarea si amenajarea acestora.

Infrastructura trebuie si ea pusa la punct. Orasul Sibiu ar putea reprezenta un centru important de placare catre Bucuresti. Speram ca odata cu realizarea autostrazii timpul necesar pentru a parcurge distanta de la Sibiu la Bucurestui sa nu depaseasca 3 ore, astfel drumul nu devine lung si obositor.

Siturile constituie principalul mijloc de promovare a turismului, prin urmare adresele acestora ar trebui aduse la cunostiinta persoanelor care sunt in cautarea unui loc de vacanta. Consider ca un site destinat numai pentru promovarea orasului Sibiu este benefic, acesta ar furniza informatii importante despre cazare, preturi, activitatile si serviciile de care se pot bucura turistii, dar si informatii despre trecutul acestui oras.

O mai buna colaborare cu agentiile de turism din afara tarii ar conduce la cresterea numarului de turisti.

Traditiile folclorice, portul popular, arta populara mestesugareasca si bucataria autentica fac din judetul Sibiu un punct de atractie important pentru cei ce iubesc frumosul. Numeroase localitati din judet pastreaza inca trasaturi medievale: case cu ziduri groase si acoperisuri din olane, turnuri cu porti de intrare sau ziduri de cetate, cetati medievale fortificate si monumente arhitectonice de o inestimabila valoare istorica si culturala, toate acestea ar constitui cartea de vizita a judetului.

Bibliografie

1. www.cjsibiu.ro

2. Institutul National de Statistica, Bucuresti

3. Directia Judeteana de Statistica Sibiu www.sibiu.insse.ro

4. www.adrcentru.ro/edit/turism_plan4_text.htm

5. www.sibiulmeu.ro/

6. www.geocities.com/adevarata_romanie/sib