valorificarea materialelor plastice secundare provenite din obiecte uzate

8/12/2019 Valorificarea Materialelor Plastice Secundare Provenite Din Obiecte Uzate

1/52

Universitatea Transilvania din Brasov

STIINTA SI INGINERIA

MATERIALELOR

Valorificarea maselor lasticesec!ndare

Student: RICIU ROXANA Coordonator: Geaman Virgil

Grupa: 3601 Specialiarea: I!"#

An uni$er%itar: &01&'&013


2/52

Cap1.Valorificarea materialelor plastice secundareprovenite din obiecte uzate

"eoarece gama %i domeniile de utiliare ale produ%elor

realiate din materiale pla%tice %unt e(trem de $ariate )ta*elul 1+, prinpierderea $alorii de intre*uintare, la %coaterea din u, dupa o duratade $iata mai lunga %au mai %curta )ta*elul &+ ace%tea %e tran%-ormaintr'o mare $arietate de materiale pla%tice %ecundare.

/ierderea $alorii de utiliare nu in%eamna tran%-ormareaprodu%elor din materiale pla%tuce in materiale inutilia*ile cicon%tituirea ace%tora in re%ur%e cu in%emnata $aloare economica,ceea ce a impu% punerea la punct %i tran%punerea in practicaindu%triala a numeroa%elor procedee de $alori-icare.

Tabelul 1. Tipuri de produse realizate din polimerii de mare tonaj

Material!l lastic avand la "a#a$ %rod!se

%V& Tevi' t!"!ri' rofile' covor %V& c! sa!

fara s!ort te(til' folii lastifiate si

nelastifiate' dale' "arci de a)rement'

articole s!date *mae' ort vi#ite'

coerti' reviste' articole ne!matice+'

a!ci de la,a' f!rt!ne' toc!ri ori tali

entr! incaltaminte etc-

%E./0 B!toaie' canistre' re#ervoare' navete'

)aleti' ca#i si cadite de "aie' c!tii

entr! alimente' rod!se de !# casnic'

toc!ri entr! incaltaminte' ,!carii'

am"ala,e *!n)i' sacose' flacoane etc-+

%E.L0 1olii entr! diferite !tili#ari *sere si

solarii' am"ala,e' saci+' !"ele' cos!ri

*aine' fr!cte' r!fe' )!noi etc-+' cas!le

si do!ri entr! sticle' ,!carii etc-%S' ABS Tevi' laci' accesori entr! mo"ila'

iese entr! instalatii sanitare si

electrice' iese entr! ornamente'

l!titoare entr! navoade si

re#ervoarele de aa' articole de !#

casnic si )osodaresc' telefoane etc-


3/52


4/52

1.1 POSII!IT"TI D# V"!O$I%IC"$#

/rodu%ele din #/l %uporta in timpul utiliarii actiunea a

numero%i -actori de degradare care determina, in -unctie de tipul,marimea %i durata %olicitarilor, un proce% mai %la* %au mai inten% deim*atranire, apreciat prin marimea a*aterilor proprietatilor polimerului%ecundar -ata de cele ale materialului primar.

In general, la %coaterea din u, polimerii %ecundari au uneleproprietati diminuate de e(. rei%tenta la rupere, rigiditatea, punctulde inmuiere Vicat, rei%tenta la agenti cimici, iar altele mai mari:permea*ilitatea la gae, tendinta de -lua, etc.

Caracteri%ticile -actorilor de degradare %unt determinate dedomeniul de utiliare din care pro$ine S#/l.

"e e(emplu, daca la %coaterea din u, -oliile din /!'2" utiliateca am*alae pentru produ%e te(tile i%i pa%treaa proprietatile -iico'mecanice, cele din agricultura, de la %ere %i %olarii %uporta un proce%inten% de -otodegradare %oldat cu aparitia de grupari car*onil,reticularea lanturilor macromoleculare %i de aceea, %cadereaproprietatilor de rei%tenta la tractiune. "aca e(punerea a a$ut loc in

one -oarte calde, degradarea e%te e(trem de puternica, -ractia degel atinge $aloarea de 405, iar ma%a moleculara %cade la 14'& 000.

Caracteriarea -iico'mecanica a produ%elor din #/l lapierderea $alorii de intre*uintare arata ca %coaterea din u nu %edatore%te modi-icarilor %tructurale cauate de proce%ul deim*atranire, ci, in principal, deteriorarilor mecanice din timpule(ploatarii )trantiri, lo$iri, %-a%ieri, etc.+, care %curteaa con%idera*ildurata de $iata. Acea%ta da po%i*ilitatea a*ordarii unor $ariate directiide reintroducere in circuitul producti$.

#entinerea proprietatilor %tructurale ale polimerilor la %coatereadin u a produ%elor con-ectionate are o deo%e*ita importanta pentru$alori-icarea prin regenerare. Intrucat materialul permite o nouaprelucrare cu tran%-ormare de -aa, e%te po%i*ila con-erir 636c&7g eaunei noi $alori de intre*uintare %au ciar o*tinerea aceluia%i tip deprodu%, moti$ care -ace ca din punct de $edere al ca%tigului de


5/52

material primar, regenerarea %a -ie cea mai renta*ila directie de$alori-icare.

C"P2. V"!O$I%IC"$#" &"T#$I"!#!O$ P!"STIC#S#C'(D"$# P$OV#(IT# DI( OI#CT# ')"T# P$I($#*#(#$"$#

Valori-icarea prin regenerare a #/l din S#/ con%ta in%upunerea materialului polimeric unui proce% de tran%-ormare de-aa, in $ederea con-eririi aceluia%i %au a unei noi $alori deintre*uintare, dupa aducerea in preala*il a continutului reidual deimpuritati, la $alori la care di%per%at uni-orm in polimer %e comportaca un material de umplutura.

!tapele tenologice ale reintroducerii #/l, pro$enite din o*iecteuate, in circuitul de productie, ca %ur%a de materii prime, %unt:colectarea, %ortarea preliminara, compacterea, maruntirea, %ortarea,%palarea, aditi$area, regenerarea, %ucce%iunea %i continutul intrin%ecal -iecareia -iind legate de tipul de o*iect uat reprelucrat.

2.1 Colectarea.

Colectarea materialelor pla%tice %ecundare pro$enite de lacon%umatori indu%triali )intreprinderi indu%triale, de con%tructii,tran%port, comert, unitati de alimentatie pu*lica+, %au indi$iduali, pot %icolectate %electi$ )%eparat+, %au in ame%tec cu de%eurile menaere.

Colectarea %electi$a repreinta %ingura po%i*ilitatea de a nu%pori gradul de impuri-icare a S#/l %i e%te e-icienta indeo%e*i candmaterialele ce tre*uie recuperate reulta in cantitati aprecia*ile. Inca contrar, celtuielile de a%igurare a cadrului economico'admini%trati$ nece%ar %ortarii o*iectelor uate in puctele de colectare,

depa%e%c cu mult ca%tigul inregi%trat la $inderea produ%elor realiatedin polimeri regenerati.

Colectarea %electi$a a S#/ nece%ita crearea unui cadrutenico'economic adec$at, repreentata %cematic in -igura 1.


6/52

#iloacele -i(e %trict nece%are unui punct de colectare pentru a-unctiona renta*il %unt: miloacele de tran%port,utilae de maruntire'compactare, containere pentru depoitare.

Sta*ilirea %i%temului de preturi repreinta o $eriga importanta incre%terea gradului de cointere%are a populatiei %i in mentinerea inlimite %timulatorii a renta*ilitatii unitatilor de colectare'$alori-icare.

%i+. 1. Cadrul te,nico-economic necesar colectarii selective aS&P

&.&. Compactarea.

Compactarea are drept %cop cre%terea den%itatii S#/ prinreducerea $olumului %i %e e-ectueaa in $ederea mic%orarii numarului


7/52

utilaelor de tran%port %i al %patiilor de depoitare, nece%are $eiculariiace%tora.

S#/l, -ara contaminari e%entiale, care %e pot indeparta prin-iltrarea topiturii, la regenerare, %e compacteaa prin metode in carepolimerul %uporta o tran%-ormare de -aa, adica cu granulare directa.

8oate celelalte S#/l $or -i compactate prin metode in carepolimerul nu e%te adu% in %tare pla%tica, ci %upu% unor proce%e detaiere, macinare, tractiune'ra%ucire, compre%iune de multe oria%ociate, cu incalirea materialului. Aglomerarea e%te o po%i*ilitatee-icienta de reducere a $olumui in -olo%ul den%itatii.

Reducerea $olumului corpurilor ca$e, indeo%e*i a celor de

dimen%iuni mari )cani%tre, *utoaie, ta$i, placi, na$ete+ %e realieaa inprincipal prin taiere. #acinarea permite o reducere a $olumului S#/lcu circa 05.

/re%area e%te cea mai utiliata metoda pentru compactarea-oliilor, a produ%elor cu %tructura celulara, %au a corpurilor ca$e cudimen%iuni mici. Volumul e%te redu% cu circa 405.

Compactarea prin pre%are %e poate realia intr'o mare $arietatede utilae, in general, de tip cuno%cut. In -igura & %e preinta doua

tipuri de pre%e cu alcatuire %i mod de -unctionare adaptate tipului deS#/l pe care'l prelucreaa.

Compactorul din -igura & e%te alcatuit dintr'o incinta pre$autacu elemente de incalire %i racire, in care culi%eaa din partile lateraledoua pi%toane. 2a incarcarea -oliei in incinta %e comanda atar intrareain -unctiune a elementelor de incalire cat %i inaintarea pi%tonului dea$an%. "epla%area pi%tonului determina compactarea -oliei, iarcaldura -urniata de elementele de incalire pla%ti-ierea %tratului de%upra-ata al *alotului -ormat. Conectarea elementelor de racire

produce %olidi-icarea %tratului de %upra-ata %i tran%-ormarea ace%tuiraintr'o carca%a care a%igura %ta*ilitatea *alotului. "epla%areapi%toanelor in %en% in$er% determina %coarea *alotul din pre%a.

Compactorul din -igura &*, dimen%ionat pentru *utelii de di-eritemarimi realieaa reducerea $olumului prin actiunea placii deaplatiare, care are pe -ata in-erioara elemente de incalire.


8/52

%i+. 2 Compactoare tip presa pentru folii

si butelii uzate:

1'pi%ton de a$an% pentru -olie

&'pi%ton de a$an% pentru *alot

3'placa de aplatiare

9'*utelii uate

O *utelie uata, introdu%a in compactorul din-igura 3 $a -i %curtata %i ingu%tata ca urmare a ra%ucirii produ%a de-iliera circulara 1, %i intinderii ei realiata de mandrina de %tringere &,

in planul a(ei -iliere.

Compactarea S#/lu cu %tructura celulara %e poate realia inutilae ca cele din -igurile 9 %i .

%i+. . Compactor pentru butelii uzate %i+. /. Compactorpentru S&Pl cu structura

celulara

/rin intermediul pirgiei cu contragreutate %i e(centric 9, capulde compre%ie cald 1, al compactorului din -igura 9, e(ecuta o mi%carede du'te'$ino dea%upra *ucatilor de %puma &, depu%e pe ma%a decompre%ie 3. Cilindrii %i 6 a%igura introducerea %i %coatereamaterialului din %i%tem. Sta*iliarea materialului compactat %erealieaa prin trecerea materialului printre cilindrii care %unt raciti.

Cele doua roti calde ale compactorului tran%-orma *ucatile de

%puma in pa%tacare e%te preluata de rotile montate %u* compactor.Gradul de compactare al S#/lu e%te im*unatatit dar materialul e%teintai maruntit, operatie care %e poate de%-a%ura dea%upra organelorde compre%ie.


9/52

CompactareaS#/lu %u* -ormade -olii %erealieaa %i prinaglomerareamacinaturii,a%igurandu'%e oreducere a$olumului de 305.

%i+.0 Compactoare pentru S&Pl cu structura celulara:

1'roti calde de compre%ie &'roti de prelucrare a materialuluicompactat 3'rotor pentru maruntire 9'cutite de raclare.

2.. &aruntirea.

Reducerea dimen%iunilor S#/l )corpu%i ca$e, *utelii, na$ete+%pore%te e-icienta proce%ului de decotaminare prin po%i*ilitateacuratarii in egala ma%ura %i a polimerului care a -ormat colturi marginiindoite. Se realieaa prin taiere gro%iera pe plat-ormele de colectare%i prin maruntire.

In timpul macinarii %e inlatura %tratul %uper-icial degradat %i %eproduce curatirea u%cata a polimerului adica de%prindereaimpuritatilor aderente din caua duritatii di-erita de cea a %uportului

polimeric.

2./. Separarea.


10/52

S#/l %e caracterieaa printr'un anumit grad de contaminare,con%tituit din materiale care au contri*uit -ie la cre%terea $alorii deintre*uintare )dopuri, eticete, $op%ele, cerneluri tipogra-ice+, -ie dinmateriale %peci-ice domeniului de utiliare %au locului de colectare)re%turi alimentare, pietri%, ni%ip, %u*%tante cimice etc.+.

Separarea %e de%-a%oara in utilae a caror -unctionare %e*aeaa pe di-erenta dintre proprietatile mecanice, termice, electrice,optice etc. ale materialelor in contact, criteriu care determinaimpartirea %eparatoarelor in mecanice, pneumatice, termice, cimice,magnetice, electrice, gra$itationale etc.

2.4.1. Separatoare mecanice.

;unctioneaa pe *aa di-erentei dintre proprietatile mecanice)rigiditate, natura de-ormatiei etc.+ ale #/l %i cele ale materialelor cucare %unt impuri-icate.

Rigiditatea mai mica a -oliilor din /O )foliitermocontracti*iledinpoliolefine) fata de cea a hartiei permite carligelor unui rotor, inmiscare, deasupra unei benzi transportoare, pe care este depusamestecul maruntit format din cele 2 materiale, sa culeaga cu multausurinta, bucatile de PO. Hartoa ramane pe banda transportoare,eventualele urme agatate de rotor fiind indepartate in faza urmatoare

de separare realizata intr-un cicoln. (figura 6a).

nlocuirea rotorului 2 din separatorul descris mai sus cu benzitransportoare cu carlige, legate in serie, care se deplaseaza cu vitezecrescatoare de la prima spre ultima, mareste eficienta de separare(figura 6b). !anda cu viteza mai mica separa grosier, cea cu vitezamedie normal, iar ultima, care are viteza de deplasare cea mai maredesavarseste procesul. !ucatile de PO sunt concentrate pe banda cuviteza cea mai mare.


11/52

%i+ura . Separatoaremecanice cu carli+e:

1' *anda tran%portoarepentru alimentare &'rotor

cu carlige pentru %eparare3'*eni cu carlige pentru

%eparare 9'*andatran%portoare cu ame%tecul

de %eparat 'ciclon 6'%u-lanta


12/52


13/52

%i+ura 3. Separatorcu pulsatii:

1'$entil &'mem*ranade cauciuc 3'S#/l 9'%ita '%tut de preaplin6'reer$or de apa


14/52

de aceea de%prinderea ace%teia, care incepe cand *ucatile de ca*luau dimen%iuni de &0'0 mm %i e%te de-initi$a la 0,9'6 mm.

%i+. 4 Separator termic: %i+. 15 Desprindereamantalei polimerice

1'radiatii de IR &'*utelie uata. de pe conductorul mantalei:1'conductor

metalic &'mantapolimerica.

Rotatia to*ei %eparatorului din -igura 11 a%igura ame%tecareapul*erii incalite cu *ucatile de ca*lu. 8ran%-erul termic de la pul*erecatre ace%tea produce inmuierea polimerului. /ul*erea e(ercita un

e-ect %uplimentar de %le-uire care inle%ne%te de%prinderea. Inclinatiato*ei -a$orieaa depla%area ame%tecului %pre gura de e$acuarea peunde materialul aunge pe un %i%tem de ciururi unde %e realieaa%epararea in componente.

=ucatile de #/l %e ridica la %upra-ata apei de unde %ecolecteaa. Separarea in componente a ame%tecului reultat %erealieaa prin procedeele cuno%cute )pneumatic, -lotatie etc.+.


15/52

%i+ura 11.Separatortermic: 1'cu$a &'tam*ur 3'aripioare a$an%9'*andatran%portoare 'gura de

alimentare 6'aripioare a$anc


16/52

Tabelul .Solventi utilizati

pentru separareaprin e6tractie amantalei polimericedin cablurileelectrice uzate

%i+. 12. %lu6ul te,nolo+ic al separarii prin e6tractie

2.4.6. Separatoare magnetice.

Sunt utiliare atat pentru %coaterea impuritatilor metalice dinS#/l inainte ca acea%tea %a -ie maruntite, cat %i pentru controlulmacinarii inaintea prelucrarii din topitura.

Captatorii -eromagnetici cei mai intalniti %unt, -ie %u* -orma unortam*uri magnetici )-igura 13.a+, care %e rote%c dea%upra *eniitran%portoare pe care %unt depu%e S#/l impuri-icare cu materiale-eroa%e, -ie %u* -orma unor *eni tran%portoare magnetice pe care %ede%carca S#/l ce urmeaa a -i %eparate. Corpurile magnetice


17/52

retinute detam*ur, %au de*andatran%portoare%unt indepartateprin raclare.

Corpurile-eroa%e %eelimina dinmacinaturapolimerului -ieprin decarcareacontinua a

ace%teia pe un gratar magnetic )-igura 13.*+ pla%at inainte dealimentarea in ma%ina de prelucrare, -ie prin controlare in palniama%inii de prelucrare.

%i+. 1. Separatori ma+netici: a'tam*ur magnetic *'gratarma+netic.

2.4.7. Separatoare electrice.

;unctioneaa pe principiul incarcarii electro%tatice di-erite, in

-unctie de proprietatile electrice, a particulelor din ame%tecul %upu%%epararii, la trecerea prin camp electric produ% de & electroiconectati la ten%iunea de 30'


18/52

%i+. 1/. Separator electric:1'*uncar &'alimentator 3'cilindru de %eparare 9'electrod '*uncare decolectare a materialului%eparat6'rauitor.

2.4.8. Separatoaregravitationale

;unctioneaa peprincipiul antrenarii

di-erentiate in camp gra$itational a componentilor unui ame%tec,datorita $alorilor di-erite a den%itatii.

2a antrenarea ame%tecului intr'o mi%care de rotatiea%cendenta, de%-a%urata pe o %upra-ata elicoidala, u%oara %eparareo*%er$ata pe primele trepte ae %eparatorului gra$itational din -igura1, %e $a datora in principal -ortei centri-uge %i in mai mica ma%uracelei gra$itationale.

2.4.9. Separatoare optice

Interpunerea unei particule colorate intre o %ur%a de lumina %i o

celula -otoelectrica $a declan%a actiunea unui et de aer, comandatde celula -otoelectrica prin intermediul unui contact electric, care $a%coate particula din traiectorie )-igura 16+, -enomen care nu %eproduce la trecerea unei particule necolorate.

%i+. 10 Separator +ravitational7 %i+. 1 Separatoroptic:

1'%upra-ata elicoidala &' a( $ertical 1'%ur%a de lumina &'celula-otoelectrica

3'ame%tec de %eparat. 3'inector de aer 9'*andatran%portoare

'*uncar pentru particulenecolorate


19/52

6'*uncar pentru particulecolorate.

2.0. Spalarea

Se e-ectueaa intr'una %au mai multe etape in -unctie demarimea gradului de impuri-icare al S#/l, %i de impuritatile cetre*uie%c indepartate %i anume: pre%palare, %palare %i clatire.

2.0.1. respalareaare drept %cop indepartarea impuritatilorgro%iere care pot deteriora organele acti$e ale utilaului demaruntire %i inmuiere contaminarilor puternic aderente.

2.0.2. Spalare

#odul de de%-a%urare al proce%ului de %palare depinde deimpuritatile preente %i %e controleaa prin urmatorii parametri:

' gradul de maruntire al S#/l

' natura mediului de %palare

' $aloarea raportului dintre $olumul licidului de %palare%i cel al materialului %upu% %palarii

' temperatura %i pre%iunea de lucru

' marimea tur*ulentei mediului de %palare.

Cele mai utiliare *ai de %palare %unt cilindrice %au o$ale,$erticale )-ig. 1


20/52

%i+. 1. ai de spalare

verticale

%i+. 13 ai de spalare orizontale: 1'cu$a &'melc agitare 3'a( cupaleti 9'%ita.


21/52

#ult mai e-iciente pentru %palarea macinaturii pro$enite din

-ilme %au -olii uate de /O %unt *aile oriontale cu doua agitatoare cupalete, %au cu melc cu -unctionare continua )-ig. 17+.

%i+. 14. aie de spalare cu a6 orizontal8 cu sisteme variate deeliminare a materialului spalat:

1'reer$or intermediar &'doator 3'*aie de %palare 9'%ita 'a( cupaleti 6'motor antrenare a(


22/52

8impulde %palare%e determinaprin $itea derotatie aar*oriloragitatorului,ungiul deatac alpaletelor %iinaltimeapereteluimo*il.

2.0.. !latireae%te o -aa importanta a proce%ului de%palare, contri*uind atat la indepartarea %olutiei de%palare, cat %i la eliminarea %uplimentara a impuritatilor.

2.. 'scarea

"upa %palare,


23/52

1'palnie de alimentare &'carca%a 3'%ita tronconica 9'palete'corp conic 6'cilindru


24/52

%i+ 21.Variatiaproprietatilor reziduale utilefunctie de durata de viata aproduselor din&PI 7 de+radareamecanica9 : : : : de+radareastructurala.

Regenerarea polimerului $a %cadea proprietatea reidualautila, dar caua impuritatilor, %i a proce%ului %la* de deterioare

%tructurala cu o $aloare ", pana in punctul RD.

/roce%ul poate -i reluat atatea cicluri, pana cand punctul #r,$a coincide cu $n.

Con-orm celor de mai %u%, polimerul %ecundar poate -i

$alori-icat ca atare prin regenerare de nori, pana cand %n &$n, in $ederea im*unatatiri proprietatilor reiduale utile, de-iecare data in%a, $alori-icat in acele domenii care nece%itamateriale cu proprietati %imilare cu cele ale polimerului dupa-iecare %coatere din u.


25/52

%i+ 22. Discutia defectelor S&Plu %i+ 2. #volutiaproprietatii

in cazul modificariilor cu 05; reziduale pentru S&Plumodificat

polimer primar: cu diferite procente dematerialprimar

1 ' material primar in functie de numarul deprelucrari.

& ' material prelucrat o %ingura data

3 ' material prelucrat de doua ori

9 ' material prelucrat de trei ori

' material prelucrat de patru ori

6 ' material prelucrat de cinci ori

Con-orm principiului dilutiei de-ectelor, repreentatin fig.22%i fig. 2', indi-erent de $aloarea procentului de modi-icaredupa un numar de cicluri de -ormare ' utiliare proprietatea reidualautila atinge un ni$el con%tant, indi-erent de numarul ciclului deprelucrare."eci, dupaatingerea ni$elului con%tant $alori-icarea %epoate -ace in acela%i domeniu -ara o noua. modi-icare, %ati%-acut deproprietatea reiduala utila a materialului.

/rin urmare, regenerarea repreinta %ingura -orma derecirculare in care polimerul %uporta o noua tran%-ormare de -aa, in$ederea con-eririi aceleia%i %au unei noi $alori de intre*uintare, %icand calitatea polimerului %ecundar poate -i im*unatatita prin

modi-icare %i?%au prelucrarea pe utilae cu randament ridicat dedegaare ' -iltrare, pla%ti-iere ' omogeniare.

2.7.1 relucrarea din topituraa polimerilor %ecundari urmeaain general legile intalnite la cei primari, pri$ind proce%ele de aditi$are.


26/52

Im*unatatirea proprietatilor de curgere %e realieaa ca %i incaul polimerilor primari, %i prin utiliarea de lu*ri-ianti %i pla%ti-ianti.

Utiliarea lu*ri-iantilor interni %i e(terni e%te indi%pen%a*ilaindeo%e*i in caul /VC %i in %pecial a /VC ' U, acea%ta deoarece,datorita $a%coitatii mari a topiturii polimerului, utilaele de prelucraretre*uie %a de$olte -orte mari, care, prin caldura generata determinacre%terea temperaturii topiturii polimerului, -enomen nedorit din cauatermo%ta*ilitatii redu%e a /VC.In a-ara de acea%ta, topitura de /VCare o permanenta tendinta de a adera pe %upra-etele metalice aleutilaelor de prelucrare, de-icienta eliminata la utiliarea lu*ri-iantilore(terni care %u* -orma unor %traturi %u*tiri, reduc -recarile dintrepolimerul topit %i partile metalice.

2u*ri-iantii e(terni recomandati pentru /VC %ecundar %unt ingeneral cercurile para-inice, polietilenele cu ma%a moleculara micaetc. iar interni, ca %i in caul polimerului primar monoe%teri aiglicerinei, e%teri ai aciilor %tearic, oleic, ricinoleic, cu alcoolipoli$alenti.

/la%ti-iantii tre*uie %a -ie compati*ili cu polimerii, adica %a %ediol$e partial %au complet, in -unctie de temperatura, in ma%aace%tora."aca pla%ti-iantul are o %olu*ilitate limitata in polimer cur*a-actorului de pierderi e%te e(tin%a, cu atat mai mult cu cat pla%ti-iantul

de$ine un %ol$ent mai %la*.

Cei mai utiliati pla%ti-ianti pentru materialele polimerice%ecundare %unt pla%ti-iantii monomeri, mono %au die%teri ai aciilor%au alcoolilor *i*aici %i pla%ti-ianti polimeri, reultati din unul %au maimulti acii *i*aici, un poliol %i un acid mono*aic %au alcool.

Sta*iliarea materialelor polimerice %ecundare capata a%pectecaracteri%tice impu%e de impo%i*ilitatea eliminarii totale a continutuluireidual de impuritati, indi-erent de %e$eritatea -aelor dedecontaminare %i de di-icultatea identi-icarii naturii %i calitatiiprodu%elor de degradare, aparute in urma proce%ului deim*atranire.

A%pectele de %ta*iliare au un caracter deo%e*it in caul /VCunde caracteri%ticile mecanice ridicate %i rei%tenta la a*raiune mare-ace di-icila retran%-ormarea in pul*ere a o*iectelor uate din /VC.


27/52

;aptul ca temperatura de topire aproape %e con-unda cutemperatura la care incepe de%compunerea %i ca la prelucrarea dintopitura %unt nece%are -orte de%tul de ridicate )cca &00 #pa+pentru prelucrare, -ace ca %ta*iliarea /VC %ecundar %a -iecaracteriata de a%pecte particulare.

/roprietatile ame%tecurilor de polimeri %unt determinatede o%erie intreaga de -actori, dintre care cel mai important e%tecompati*ilitatea componen%ilor.

Ame%tecurile -ormate din componenti compati*ili %unt materialemono-aice ale caror proprietati $ariaa liniar cu compoitia, inlimitele proprietatilor componentilor.

Ame%tecurile mi%ci*ile pe *aa de policar*onat polimer, cu%tructura amor-a, %i polie%teri cri%talia*ili )/!8, /=8+,policaprolactama %i di$er%i copolie%teri %unt ra%pandite in practicaprelucrarii polimerilor.

#are maoritate a ame%tecurilor %e realieaa din componentiincompati*ili, in care ca ame%tecurile %unt materiale multi-aice, alecaror proprietati depind de mor-ologia realiata cu $alori de e(tremmai mari %au mai mici decat $alorile proprietatilor componentilor.

"upa cum %e %tie proprietatile -iico ' mecanice %caute aleame%tecurilor de polimeri incompati*ili %e datore%c mor-ologieiace%tora, de la di%per%ii %tati%tice, pana la laminate multi%trat,determinata de lip%a de adei$itate dintre -ae, ca urmare a ten%iuniiinter-aciale e(trem de ridicata, care -ace di-icila di%per%areacomponentilor pana la ni$el molecular.

Cand ace%te ame%tecuri %unt %upu%e actiunii -ortelor e(terioarela limita de %eparare a -aelor are loc o concentrare a e-orturilor-apt ce -a$orieaa aparitia micro-i%urilor. Solicitarea in continuare

-ace ca ace%te -i%uri %a %e propage de'a lungul inter-atei. /ropagareau%oara a -i%urilor determina -racturarea ame%tecurilor la %olicitari mici.

Utiliarea ame%tecurilor incompati*ile, ca atare, e%te limitata %ide di-icultatile intampinate la prelucrare. Compoitia comple(a -aceca proprietatile reologice %a $ariee continuu. Utilaele con$entionalede prelucrare nu %unt proiectate pentru a %uporta a%t-el de $ariatii %i


28/52

ca urmare au loc permanente dereglari in -unctionare, ceea ce %era%-range a%upra calitatii produ%elor -inale, -acandu'lenecore%punatoare.

/rintre po%i*ilitatile de im*unatatire a po%i*ilitatilorame%tecurilor de polimeri incompati*ili, %e numara %i utiliarea deagenti de compati*iliare, agenti acti$i de %upra-ata care %caandten%iunea la inter-ata -aelor din %i%tem, -ara a -i capa*ili %a %cim*eproprietatile termodinamice ale inter-etei, determina -ormarea unuimaterial iomor-, cu proprietati -iice utile.

Cel mai ade%ea, drept agenti de compati*iliare %e utili%eaa*loc'copolimeri, copolimeri gre-ati %au %u*%tante cu molecule mici, decele mai multe ori cu lanturi ali-atice lungi %i grupe poli-unctionale.

#aterialele de umplutura : calcar, creta, car*onat de calciu,umpluturi celuloice )-aina de lemn, %coarta macinata etc.+ %unt-rec$ent utiliate %i in caul polimerilor %ecundari. !-ectul demodi-icare depinde de ma%ura in care ace%te indepline%c urmatoareleproprietati : a*%or*tie %cauta de umiditate, den%itate apropiate decea ceruta produ%elor -inite, *una %ta*ilitate cimica.

Ran-or%area e%te o directie de $alori-icare -rec$ent utiliata, maiale% in caul a$elor polimeri %ecundari la cre continutul reidual de

impuritati nu indepline%te conditiile de regenerare, materialele dearmare de tipul -i*relor de %ticla, %curte %au largi etc.,a$and oin-luenta %pectaculoa%a a%upra proprietatilor mecanice alepolimerului %ecundar )rei%tenta la tractiune, a*raiune etc+.Naturapeliculei ce acopera -i*rele in-luenteaa in mod %en%i*ilcaracteri%ticile materialului armat. ;i*rele lungi %e pre-era celor%curte, prin e-ecul de ran-or%are %uperior.

!(pandarea %'a do$edit a -i una din cele mai renta*ile directiide regenerare mai ale% pentru S#/lu puternic impuri-icate.Omogeniarea compoitiei are loc in proce%ul de prelucrare,de%-a%urat la temperaturi ce nu depa%e%c temperatura dede%compunere a agentului de e(pandare.

#odi-icarea cimica )reticularea+ %e utilieaa mai putin incaul S#/lu, per-ormantelor atin%e neu%ti-icand e-orturiletenologice de inectie.


29/52

/relucrarea polimerilor %ecundari pe utilae cu randamentridicat de pla%ti-iere %i omogeniare cu una %au mai multe po%i*ilitatide degaare %i -iltrare a topiturii, a%igura %porirea calitatii, polimeruluiregenerat.

2.7.2 !riteriul de omogenitatela ma%inile de prelucrare dintopitura, e%te marimea -or-ecarii tran%$er%ale, care determina%cim*ul de material intre di-eritele %traturi in mi%care. Valoareagradului de omogeniare depinde de tipul ma%inii de prelucrareutiliata la regenerare. /entru regenerarea polimerilor mala(oarele cumelci de con%tructie %peciala din caua celtuielilor de in$e%titie mari.

8ipuri de utilae utiliate in omogeniarea topiturilor

' 2aminoare cu doi %au mai multi cilindri

Utilae de omogeniare : ' #ala(oare inci%e

' -ara melc

' !(trudere ' cu un melc

' cu melc

' cu rotirein acela%i %en%

' cu doi melci

' cu rotirein %en% contra

2a e(truderele cu un melc, %cim*ul material intre %traturi %e-ace de-ectuo% %au deloc. Utiliarea in ona de topire de pi%toane de

-recare %i ame%tecare, pentru a auta actiunea de pla%ti-iere amelcului, nu conduce la reultate %pectaculoa%e, iar *ilantul energetice%te total ne%ati%-acator.

!(truderele cu doi melci care %e mi%ca in %en% contrar, aue-ect *un de omogeniare, din caua componetei tran$er%ale a-or-ecarii. !(trudele cu doi melci care %e mi%ca in acela%i %en% au o


30/52

-or-ecare tran%$er%ala de $aloare unica, ceea ce -ace ca ace%tee(trudere %a nu -ie -olo%ite pentru polimeri %ecundari.

Con%umul energetic nece%ar unui e(truder cu doi melcirepreinta umatate din energia totala a unui e(truder cu un %ingurmelc.

"e*itele realiate de e(truderele cu doi melci %unt mult maimari decat la cele cu un %ingur melc, la lungimi de melci redu%e %idinamice apro(imati$ identice. "e aceea e(truderele cu doi melci,care %e rote%c in %en% contrar, repreinta utilaele cele mai e-icientepentru regenerarea polimerilor %ecundari.

2.7.3 "ega#areae%te indi%pen%a*ila regenerarii polimerilor

%ecundari %i e%te impu%a de nece%itatea eliminarii elementelor$olatile reultate in urma e$aporarii umiditatii rama%e in urmaproce%ului de u%care, de%compunerii impuritatilor organice reiduale,a $op%elelor neindepartate de pe %upra-ata polimerului la puri-icare,ciar a de%compunerii, polimerului din caua %peciilor acti$e dedegradare -ormate in timpul $ietii.

"egaarea e%te e-icienta cand continutul reidual de umiditate alpolimerului %ecundar nu depa%e%te 0,5, in ca contrar materialul %eu%uca.

"egaare topiturilor de polimeri, %e realieaa prin con%truirea peutilaul de omogeniare a uneia %au mai multor one de degaare,care are loc printr'un proce% de di-uie )proce% indelingat+ %au de-ier*ere )proce% de %curta durata+.

!-icienta degaarii prin -ier*ere depinde de timpul de %tationarein ona de degaare, temperatura de lucru, regimul de -or-ecare %i%upra-ata li*era a topiturii in ona de degaare.

"egaare e%te cu mult mai inten%a cu cat timpul de %tationare inona de degaare e%te mai mare. #arirea timpului de %tationaredetermina %caderea puternica a producti$itatii, ceea ce -ace ca niciacea%ta $arianta de degaare %a nu %e poata a*orda.

8emperaturi de prelucrare prea mari determina degradareapolimerului. 2a o geometrie data a melcului, regimul de -or-ecare are


31/52

o $aloare con%tanta. Reulta deci ca%ingura po%i*ilitate e-icienta dee-ectuare a degaarii e%te marirea%upra-etei li*ere a topiturii, corelata cureducerea gro%imii %ale in acea%taona. Cu cat gradul de umplere al

onei de degaare e%te mai mic, cu atat eliminarea %u*%tantelor$olatile din topitura %e -ace mai u%or.

#arirea %upra-etei li*ere a topiturii in ona de degaare %erealieaa prin :

' cre%terea lungimii onei %i marirea diametrului melcului in acea%taona

' impartirea onei de degaare in doua %au mai multe partiindependente %i legarea prin one de tran%port.

%i+ 2/. Variatia continutului rezidual de volatile in functie de+radul de umplere al zonei de de+azare

!(truderele cu doi melci, cu %en%uri di-erite de rotatie alemelcilor %unt con%iderate utilae ideale de degaare, deoarece :

' a%igura topiturii, in ona de degaare, o %tare de ecili*ru, ceea cepermite indepartarea $olatilelor, -ara a -i nece%ara, utiliarea$acuumului

' turatiile %unt %caute %i deci de %tationare e%te relati$ indelungata.

!(truderele cu doi melci care %e rote%c in acela%i %en%,-ormeaa in ona de degaare o concentrare a topiturii ceea cecontra$ine cerintelor unei -ier*eri e-iciente in %trat %u*tire.


32/52


33/52

%i+ 20. Sc,imbatoare de site 7 a - actionare manuala9 b

- actionare ,idraulica 7 1 - dispozitiv de filtrare9 2 - maner pentrudeplasare9 - cilindru actionat ,idraulic.

#ult mai e-iciente %unt %i%temele automate de curatire, lacare, impuritatile cule%e %unt indepartate prin circulatia in %en% in$er%a topiturii de polimer, %au prin utiliarea di%poiti$elor mecanice decuratire.

#ai practice %'au do$edit a -i di%poiti$ele de -iltrare la care%cim*area %itei %e -ace prin depla%area a(ialaa *oltului purtator de%ita.


34/52

%i+ 2. %unctionarea unui sc,imbator %i+ 2. Dispozitiv defiltrare cu

cu functionare continua si decolmatare deplasare a6iala aboltului

automata a sitelor 7 purtator de site.

1 ' trecerea normala a topiturii

& ' trecerea topiturii %pre capul de pro-ilare

prin am*ele pacete de %ite

3' trecerea topiturii printr'un pacet

de %ite in %en% in$er% in $ederea curatirii

%itei

9 ' trecerea topiturii prin pacetul ne'

colmatat %i %cim*area celui colmatat.

=anda continua de %ite a di%poiti$ului de -iltrare din -ig. &< care

%e interpune in -ata -lu(ului de material, %e deruleaa continuuindi-erent de gradul de colmatare. Utiliarea ace%tui tip de -iltru e%telimitata din caua co%tului ridicat %i a de-icientelor de e(ploatare.

%i+ 2. Dispozitiv de filtrare cu sita care se deruleaza continuu

"ecolmatarea cu autorul topiturii de polimer nu a%iguracuratirea totala a %itelor, ceea ce reduce de*itul e(truderului.#ane$rarea -lu(urilor de topitura %e realieaa de%tul de ane$oio%.


35/52

Renta*ilitatea unui di%poiti$ de -iltrare e%te data de $aloareainterdependentei dintre marimea ociurilor %itei, pre%iunea %i de*itultopiturii, %i timpul de colmatare al %itei.

%i+ 23. Dispozitiv de filtrare cu decolmatare mecanica a sitei

#arimea ociurilor %itei determina producti$itatea e(truderului %icalitatea puri-icarii.

%i+ 24.Influenta numarului de oc,iuri ale sitei de filtrare asupraproductivitatii e6truderului.

Regenerarea polimerilor %ecundari la prelucrarea din topitura %epoate realia cu %au -ara granulare intermediara, in -unctie de gradulde omogeniare, -iltrare, degaare, pe care'l poate a%igura utilaul pecare %e -ace prelucrarea in produ% -init.


36/52

"eoarece -orma granulei determina $aloarea producti$itatii,granularea intermediara a S#/lu e%te a$antaoa%a %i atunci candprelucrarea %e realieaa pe ma%ini cu randament ridicat depla%ti-iere ' omogeniare.

Alimentarea unui e(truder cu S#/lu %u* -orma de granulelenticulare, in loc de macinatura, determina o cre%tere a producti$itatiiutilaului cu cca 35

In general, prelucratorii care i%i de$olta pe plat-orme propriicapacitati pentru S#/lu, %au cei care prelucreaa numai ace%te tipuride materiale, aleg ca $arianta tenologica regenerarea cuprelucrarea direct in produ%e -inite.

/e de alta parte granularea in%eamna %upunerea polimeruluiunui tratament termic %uplimentar, daunator, mai ale% in caul S#/luregenerate de mai multe ori %au a celor care %e de%compun u%or %u*actiunea caldurii.

"in cele de mai %u% reulta deci ca e(i%ta -oarte multe ratiunicare impun realiarea granularii S#/lu.

/o%i*ilitatile de granulare ale S#/lu %unt identice cu celeutiliate in caul S#/lt. /olimerul %i natura curgerii topiturii ace%tuia

impun tipul granulatorului.

2ip%a -aei de granulare din -lu(ul tenologic de regenerarenece%ita dotarea utilaelor pe care %e realieaa prelucrarea inprodu%e -inite cu guri de alimente largite, pro-ile %peciale ale melcilorin ona de alimentare, %i%teme de alimentare -ortata, mai ale% incaul macinaturii pro$enite din -olii uate etc.

Regenerarea S#/lu direct in produ% -ini, -ara granulareintermediara, %e realieaa prin e(trudere, intrudere, %au inectie, pe

utilae adaptate core%punator.

8enologia de e(trudere'%u-lare %e practica,indeo%e*i in caulo*tinerii corpurilor ca$e utiliate ca am*alae pentru produ%enealimentare, ciar al -oliilor pentru am*alae, indeo%e*i in caulS#/lu a caror -ormula de aditi$are preinta garantia im*unatatiriiproprietatilor de curgere %i a celor -iico'mecanice.


37/52

2.7.5 osi%ilitati de utili#are ale materialelor plastice regenerate

Reintroducere in circuitul producti$ a polimerilor regeneratii areimplicatii mari a%upra utiliarii rationale a re%ur%elor nationale )petrol,lemn, metal etc.+ %i are in $edere, in primul rand, caracteri%tici depiata )intere% pentru anumite produ%e corelate cu cele legate decalitatea polimerilor regenera%i+. Unul din e-ectele maore alereintroducerii in circuitul producti$ al ace%tor materiale e%teeconomi%irea re%ur%elor petroliere nationale prin economi%ireacon%umului de polimer primar.

/roprietatile -iico'mecanice $or a$ea $alori de per-ormante doarprin e-orturi %peciale, co%ti%itoare.

"in ace%te moti$e, prelucrarea in produ%e -inite %au%emi-a*ricate a polimerilor regenera %i $a ocoli acele directii din carereulta produ%e de tipul :

' am*alae alimentare %i toate produ%ele a caror utiliare e%teconditionata de a$ie alimentare

' produ%e cu pereti %u*tiri

'te$i pentru licide %u* pre%iune, produ%e cu modulde inco$oiereridicat, %au rei%tente la lumina etc.

/olimerii regenerati %e pot utilia cu %ucce% pentru realiarea deprodu%e inectate medii %i grele, acolo unde continutul reidual deimpuritati nu pericliteaa in-undarea canalelor de inectie : produ%eutiliate in agricultuta, con%tructii, de u ca%nic etc. 8oate te$ile

pentru drena, -olii etc., realiate prin e(trudere din polimeri primari,care %e -olo%e%c in domenii ce le e(clud pe cele de mai %u%, pot -iinlocuite cu cele con-ectionate din polimeri %ecundari. "alele pre%ate,%au co$oarele /VC, pot -i e(ecutate din /VC regenerat depu% pe%uport te(til. =uteliile pentru am*alat produ%e nealimentate )cimiceetc.+, pot -i con-ectionate din /VC %au /!, pro$enite din *utelii uate.


38/52

Un domeniu deo%e*it de $a%t in care pot -i utiliati polimeriregenerati, e%te cel al materialelor de con%tructii, ca inlocuitori delemn, metal, ciment, dat -iind ca produ%ele o*tinute din ace%tea pota$ea un a%pect a%emanator cu al celor o*tinute din ace%te tipuri demateriale, utiliarea lor -iind in%otita de o %erie de a$antae ca :dura*ilitate, rei%tenta la coroiune, a*raiune, greutate redu%a.

"ea$antaele legate de rei%tenta %la*a la caldura, coe-icientde dilatare termica ridicat, %e elimina -ie prin aditi$are %peciala, -ieprin ocolirea domeniilor unde apar ace%te %olicitari.

In conte(tul accentuarii criei de materii prime, utiliarearationala a ace%tora, %e impune cu %trigenta, regenerarea polimerilor%ecundari -iind o %olutie cu pondere in%emnata in con%umarea

rationala a re%ur%elor materiale nationale.

2.7.6 &egenerarea principalilor polimeri secundari

"upa cum %'a mentionat, polimerii de mare tona care %erega%e%c ca materiale %ecundare %unt : /!'2" %i /!'", /VC, /S, %i

A=S utiliati pentru realiarea, in principiu, a urmatoarelor tipuri deprodu%e :

' /! %i // : -olii %i -ilme utiliate ca am*alae %i in agricultura

' /VC'/ : -olii, ca*luri electrice, piele %intetica

' /VC'U : te$i, tu*uri, im*inari etc.

' /S : produ%e e(pandate, repere auto

2..6. *egenerarea polimerilor secundari proveniti din foliiuzate. ;oliile uate %unt principalele S#/lu colectate deintreprinderile %pecialiate, de la con%umatorii indu%triali %i de la cei

indi$iduali. Au -o%t -olo%ite ca am*alae )pentru produ%e indu%trialete(tile, alimentare+, %au ca materiale de protectie )lucrari decon%tructii pe timp de iarna, %ere %i %olarii+, idroiolante )pentruidroameliorarea terenurilor agricole+, %i %unt con-ectionate inprincipal, din /O )/! %i //+ %i din /VC.


39/52

Tabelul 2. Posibilitati de utilizare a materialelor plasticere+enerate

0omeni! de !tili#are' ti de rod!s 0estinatie

&onstr!ctii civile

stali

"are

laci

rod!se de ansam"l! din

stali' "are' laci

tevi' t!"!ri' materiale de

rotectie

cor!ri cave *containere'

"!toaie etc+

rod!se in,ectate

folii calandrate simle sa!

stratificate

&onstr!ctii ind!striale

&onstr!ctii r!tiere si feroviare

stali' "are

Transort!ri si telecom!nicatii

rod!se in,ectate

A)ric!lt!ra' #oote2nice

tevi' t!"!ri

de mar)ine' desartitori' deo"servatie

rotele entr! constr!ctii'

coaci

scari contra ero#i!nii

rotectori entr! ca"l!ri'

ano!ri rofil entr! ciment

mese' ferestre' "anci entr!

loc!ri de ,oaca coii' loc!ri de

a)rement' orti' s!orti' file!ri

entr! teren!ri sortive etc-

drena,e' rotectia ca"l!rilor

telefonice' electrice

re#ervoare entr! colectarilic2ide *aa' mena,era re#id!ala+

ano!ri ventilatoare entr!

acoeris!ri

materiale entr! ardoseli'

d!s!mele' ereti

drena,e' rotectii de ca"l!ri'

re#ervoare de aa re#id!ala

marca,e' entr! ietoni loc!ri de

arcare dale de ava,'

traverse de cale ferata-


40/52

stali' "are

Am"ala,e

cor!ri cave *containere'

"!toie etc+

rod!se de ansam"l! din laci

si "are

rod!se in,ectate

Alte domenii

rod!se de !# casnic

invatamant

cinemato)rafie' teatr!

elemente s!"terane entr!

s!stinerea ca"l!rilor telefonice

instalatii de drena,

2idroameliorativ sa! in

adaost!rile entr! animale

rotele entr! )radinarit'

rasadnite etc-

!"ele

roa"e entr! in)rasaminte'

materiale !soare

"o"ine sarma

)2ivece de flori',ardiniere')aleti

entr! dese!ri mena,ere' raft!ri

de"arale'ster)atoare

materiale didactice *roci' 2arti'

stative'indicatoare etc+

"anci' s!orti ta"la

materiale entr! decor' coaci'

"anci' ietre artificiale lasate in

,!r!l strat!rilor de flori

"eoarece -oliile uate pro$in din domenii de utiliare caredetermina grade di-erite de contaminare, -olia -olo%ita in agricultura la

acoperirea %erelor %i %olarelor, -iind cea mai impuri-icata, colectarea%electi$a in -unctie de domeniul de utiliare permite -ormarea inca dinpunctele de colecttare a mai multor categorii de re%ur%e )curate,murdare %i -oarte murdare+.

Colectarea %electi$a, pe grad de contaminare, inle%ne%terealiarea cu mai multa u%urinta a operatiei urmatoare din -lu(ul


41/52


42/52

/! ' 2" %ecundara poate -i regenerata ca atare, -araaditi$are, in $ederea im*unatatirii per-ormantelor calitati$e cand %etran%-orma de cele mai multe ori, in -olie pentru am*alae, materialede protectie etc.

Tabelul . Date comparative privind caracteristicile foliilor de P#- !D re+enerata cu si fara adaos de polimer inferior

&aracteristici Valori

%E.L0

re)enerata

%E.L0 re)enerata4

567olimer inferior

Re#istenta la r!ere' daN8cm.9

lon)it!dinal

transversal

Al!n)ire la r!ere' 7

lon)it!dinal

transversal

Re#istenta la sfasiere' daN8cm.9

lon)it!dinal

transversal

Indicele de fl!iditate' )856min.5

596

556

5:6

9;6

;6

;

Utiliarea unor tenici de prelucrare mi(te are ca e-ct, dea%emenea, o %porire calitati$a.Coe(truderea unui %trat de material

primar pe%te unul din polimer %ecundar, permitE realiarea unuimaterial cu utiliari %peciale.

"egradarea polimerului ca urmare a %olicitarilor din timpul $ietiidetermina, mai ale% in caul in care e(punerea a $ut loc in oneclimatice calde %au -oarte calde, %caderea con%idera*ila a


43/52

proprietatilor -iico'mecanice, ciar impo%i*ilitatea prelucrarii dintopitura.

Amelioarea e-ectelor degradarii %e realieaa de cele mai multeori prin modi-icarea cimica %au -iica a polimerului %ecundar.

#aterialele de umplutura, de tipul FnO, 8iO&, in proportie de 1'&5, con-era materialului o *una prelucra*ilitate, polimerului regeneratputand -i -olo%it la con-ectionarea di-eritelor o*iecte pentru agricultura,am*alae pentru produ%e cimice %au te$i.

Regenerarea -oliilor uate din /VC parcurge acelea%i -aetenologice ca %i cele intalnite in caul -oliilor din /!, cu e(ceptia-aei de aglomerare.

/e tot parcur%ul -lu(ului tenologic )ciar %i la macinare+polimerul $a -i proteat impotri$a di%tructiei termoo(idati$e./relucrarea din toputura %e $a -ace pe utilae care nu %upun polimerulunor %olicitari termice inten%e %i la care regimul de temperaturi poate-i urmarit cu mare preciie.

#acinatura de /VC poate -i prelucrata ca atare prin e(trudere inte$i utiliate in drenae idroameliorati$e, calandare in -olii, dale etc,%au dupa granulare, prin e(trudere %i inectie.

Cele mai di-icile pro*leme apar la regenerarea -oliilor uatecontinute in de%eul menaer. Indi-erent de metoda de %eparareutiliata continutul reidual de impuritati al S#/lu e%te intotdeaunape%te limitele la care orice tenologie de %eparare e%te renta*ila.

2..6.2*egenerarea polimerilor secundari proveniti din izolatiilecablurilor electrice.

Ca*lurile electrice au mantalele %i iolatii polimerice

con-ectionate din /VC )cca. 65+, /! )cca. 35+, /! reticulata,!/"#, copolimeri clorura de $inil'acetat de $inil, iar conductoriimetalici %unt din aluminiu, cupru %au plum*.

Calitatea proa%ta a metalului recuperat )cupru reultand in-orma puternic o(idata, iar indepartarea %tratului %uper-icial de o(id-iind o operatie di-icila+ greutatile in epurarea gaelor de ardere


44/52

)co%ti%itoare %i total neeconomice+, %i cria petrolului, au determinatde$oltarea tenologiilor in care %e recuperau mantalele %i iolatiilepolimerice.

Ca*lurile electrice cu diametre mai mici de 10 mm, maruntite inconca%oare de-i*ratoare, pana la lungimi de cati$a cm, %e marunte%cin mori cu cutite, operatie in timpul careia %e realieaa %i o partialade%prindere a iolatiei de pe mieul metalic. Racirea ca*lurilor inaintemacinarii cre%te e-icienta de%prinderii.

Cei mai e-icienti %ol$enti pentru materiale din /VC %unt :tetraidro-uran incalit la 64 ' 1100C, N ' metilpirolidona incalita la1


45/52

2..6.' *egenerarea polietilenei de inalta densitate provenita dinnavete uzate. Na$etele %unt -a*ricate, ine(clu%i$itate, din /!' " %i %untutiliate, in mod deo%e*it, pentrutran%portul produ%elor alimentare :paine, legume, -ructe, carne, pe%te %aua %ticlelor cu licide alimentare.

/a%trarea proprietatilor %tructuralela %coaterea din u e%te un marea$anta pentru regenerarea ace%tortipuri de o*iecte uate, tenologia de$alori-icare cuprinand urmatoarele -ae

tenologice : colectare, regenerare, re-ormare.

Gradul de impuri-icare )reiduuri ale produ%elor tran%portate,pietri%, ni%ip, artie etc+ nu depinde de tipul %au durata de e(ploatarea na$etei, utiliatorii a$and in dotare in%talatii de %palare a ace%tora,dupa -iecare ciclu de utiliare. ;undul na$etelor e%te cu cca &5 maiimpuri-icat decat toate celelalte parti con%tituente.

#aruntirea %e e-ectueaa in mori cu cutite %i %ite cu diametrulgaurilor de 19 ' 16 mm, %ituatie in care de*itul are $alori ma(ime, laun con%um energetic minim.

%i+ 5. Optimizarea +ranulatiei la maruntirea navetelor uzate7

a - consum ener+etic la maruntire in functie de +ranulatie9


46/52

b - variatia debitului unui e6truder g S#/lu, -ata de 9 l pentru 1 >gS#/lu.

Reultatele e(perimentale, o*tinute pe epru$ete -ormate prininectie din material pro$enit din na$ete uate, maruntite, dupa%palare %i granulare, comparati$ cu reultatele o*tinute pe epru$ete-ormate prin inectie din material pro$enit din na$ete uate, maruntite,

%palate %i negranulate, e$identiaa rolul %i nece%itatea omogeniarii%i a -iltrarii din topitura, prin e(trudere granulare.

%i+ 1. Distributia rezistentei la soc C,arp> la - 255C pe epruvete

crestate8 obtinute prin compoundarea materialului recuperat cumaterial primar 7 1 - amestec direct injectat9 2 - amestecomo+enizat prin +ranulare si injectie.

"in punct de $edere al granularii, cele mai intere%ante %i%temepentru recuperarea /!'" pro$enita din na$ete %coa%e din u %unt :


47/52

' *agete e(tru%e, racite in *aie %i granulate

' *anda e(tru%a, racita in *aie %i granulata

' granulare cu imer%ie totala in apa.

Na$etele realiate din /!'" regenerata modi-icata, auproprietati compati*ile, ciar %uperioare cu alte na$etelor realiate dinmaterial primar.

2..6.+. *egenerarea polimerilor secundari proveniti din buteliiuzate.=uteliile uate pro$in de la con%umatori indi$iduali %i %untutiliate, cele de /VC, la am*alarea produ%elor alimentare )1&5 $in,


48/52

%i+ 2. Influenta modificarii P#-?D secundare asupra rezistenteinavetelor realizate din polimerul re+enerat.

8enologia de $alori-icare prin regenerarea *uteliilor polimericeuate contine -aele intalnite %i la alte tipuri de o*iecte uate.

"upa compactare, *uteliile %unt maruntite %i %upu%e proce%uluide puri-icare, in $ederea %ortarii pe tip de polimer %i al eliminarii

tuturor impuritatilor gro%iere )metal, %ticla, pamant, etc+.

Spalarea *uteliilor de /!'2" nece%ita, in primul rand, agenti%peciali de %palare de e(emplu : anti%pumanti pentru *uteliile in care%'au am*alat detergenti %i detergenti pentru *uteliile care autran%portat uleiuri.


49/52


50/52

2..6. *egenerarea polimerilor secundari proveniti din produsestratificate uzate.

/rodu%ele %trati-icate uate %unt con%tituite dintr'un %uport te(til)*um*ac, celuloa, lana+, te%ut %au nete%ut, artie, -olii /!8/ pe care%'a depu%, pe una %au am*ele -ete, unui %au mai multe %traturi depolimer )/VC, /!O, /U, etc+. "eoarece %e utilieaa ca inlocuitori depiele in indu%tria incaltamintei, automo*ilelor, marocinariei,tapiteriilor, con-ectiilor, ca *eni tran%portoare, acoperiri pentrupardo%eli, produ%e de u ca%nic )corturi, prelate, -ete de ma%a,tapete, -ilme -otogra-ice etc+ reulta ca produ%ele uate, in principal,la con%umatorii indi$iduali.

Ace%te S#/lu nu %e caracterieaa indeo%e*i in caul colectarii

in ame%tec printr'o mare neomogenitate pri$ind compoitia, di-erandunele de altele etc. "e aceea, alegerea metodei de $alori-icare %e-ace dupa analia %i %ta*ilirea gamei %ortimentale.

Cele mai renta*ile metode de $alori-icare %unt cele deregenerare in produ%e -inite cu $aloare de intre*uintare indi%cuta*ila,cu %au -ara %epararea polimerului de materialul %uport.

Valori-icarea prin calandrare a S#/lu macinate %i omogeniatecontin doar 05 polimer necon$ena*ila din caua %la*ei rei%tente la

prelucrare, %e -ace doar dupa im*unatatirea caracteri%ticilor -iico'mecanice prin compoundarea cu un material de liere )N=R+ %aureaditi$are con-orm retelei initiale.


51/52

%i+ 2. %azele te,nolo+ice ale separarii polimerilor secundariproveniti din produse stratificate uzate.

Strati-icatele uate, care au ca %uport artia, %e regenereaa princompoundare, intr'un mala(or, dupa care, prin granulare, materialulpoate -i inectat.Raportul ma(im artie?material pla%tic care permiteprelucrarea prin inectie e%te 6?3.

#etodele de prelucrare a ace%tor S#/lu, prin %epararea celordoua materiale, cu trecerea artiei in apa, %i -ormarea unei %u%pen%iiapoa%e, %unt mai putin utiliate.

;ilmele -otogra-ice uate % eprelucreaa printr'un prodedeu dereducere, pentru a o*tine un precipitat metalic de argint %i cele doua-ractiuni de #/1 : /! %i AF.

2..6.6 *egenerarea polistirenului provenit din produse epandateuzate.Regenerarea produ%elor e(pandate uate incepe cu cre%tereagreutatii $olumetrice care, din caua $alorilor mici, determina


52/52

utiliarea de %patii mari pentru depoitare %i tran%port, creiaadi-icultati atat la prelucrarea in ame%tec cu material primar, cand %emani-e%ta o tendinta pronuntata de %epararea a celor doua materialecat %i la prelucrarea indi$iduala cand produce in-undarea onei dealimentare, %i de aceea di%continuitati ale -lu(ului de topitura.

Ame%tecurile o*tinute pe *aa de /S e(pandat, /S rei%tent la%oc %i cauciuc poli*utadienic drept modi-icator, %e $alori-ica deo%e*itde e-icient ca produ%e inectate.

8ratarea S#/lu cu &SO9concentrat, in preenta Ag&SO9dreptcataliator, da po%i*ilitatea o*tinerii unor -oarte *uni electrolitipolimerici

Cea mai practica directie de $alori-icare e%te e(pandarea,realiata in general cu idrocar*uri licide care au diol$a polimerul %icare -ier* la temperaturi %u* cea de de%compunere a polimerului.

Ran-or%area /S regenerat, ciar a celui e(pandat cu -i*ra de %ticladetermina cre%terea rei%tentei la tractiune %i a %ta*ilitatiidimen%ionale, -ara a modi-ica e%ential ca%anta %i rei%tenta la %oc, iar%-erele de %ticla im*unatate%c rei%tenta la compre%ie %i %ta*ilitateadimen%ionala la caldura.

valorificarea materialelor plastice secundare provenite din obiecte uzate

Documents