Toate substanele sunt otrvuri;nu este nici una care nu este o otrav. Doza potrivit difereniaz o otrav de un remediu. Paracelsus (1493-1541)

Valorificarea resurselor locale,din Bazinul Dornelor, in activitati de agricultur ecologic si de ecoturism

Valorificarea integrala a resurselor locale,din Bazinul Dornelor, in activitati de agricultura ecologica si de ecoturism

Valorificarea integrala a resurselor locale,din Bazinul Dornelor, in activitati de agricultura ecologica si de ecoturismIn conditiile descentralizarii administrative,a conservarii specificului local si ale traditiilor comunitare se impune :

1.= Definirea biotopului Bazinul Dornelor

Structura biotopului (care cuprinde substanele anorganice,factorii geografici,mecanici,fizici,fizico-chimici i relaiile dintre aceti factori.)determin configuraia ecosistemului.Structura biocenozei este determinat de structura specific,de diversitatea,distribuia n spaiu, numrul i biomasa speciilor componente,dinamica i relaiile dintre specii.Unitatea funcional a ecosistemului rezult din structurile sale integrate sistemice. 2.= Raspunsul la provocarea de a avea sansa construirii unei piete durabile si rentabile pentru produsele zonale,cu ce am fost daruiti de catre natura, produse deosebite dar si traditionale.Toate intr-o structura de proprietate privata,in coordonarea comunitatii locale.

3.= Stabilizarea fortei de munca tinere si valorificarea integrala a experientei adultilor si o alta sansa varstnicilor,cu un obiectiv clar : esti la tine acasa

Cum sa utilizam resursele si locatiile specifice pentru o producia vegetal i animal durabil si obtinerea de produse de nalt calitate?

Problemele principale au rezolvari bazate pe : elemente de inginerie chimica,bilanturi de material si energie,analiza de solutii comparative,prezentare simpla bazata pe grafice,tabele si calcule tehnologice si tehnico-economice, pe structuri de piata si pe legislatie UE.

Lantul trofic presupune : roca-sol-planta-animal-om pentru a obtine produsele pe care le dorim, adica : pajisti de calitate,lapte,branza si carne bio si nutrienti de calitate in hrana umanaTemele propuse vizeaza utilizare eficienta a resurselor minerale din Bazinul Dornelor.Pe linga elementele secundare (Ca,Mg,S) se au in vedere si elementele principale (N,P,K) obtinute ca subproduse de la procesarea microelementelor : Mn,Fe,Cu,Zn,privite in triplu rol : fertilizanti - pentru planta si solnutienti - pentru hrana animalelor suplimente minerale - pentru om.

Efecte pozitive pot fi si asupra :padurilor,fructelor de padure,mierea de albine,plante medicinale, pastravi,dar si asupra mediului (combaterea particulelor de praf prin noi metode ,utilizarea de agenti de dezghet bio,mineralsequestration CO2) precum si materiale de constructii CO2-negativ bio, pigmenti minerali naturali.

Un element ar putea fi considerat esenial n cazul n care :

1. Lipsa sa mpiedic planta sa finalizeze ciclul de via 2. Lipsa sa este specifica i poate fi corectata sau prevenit numai prin furnizarea acestui element 3. Elementul are un rol nutriional separat de corectarea oricrei stari microbiene nefavorabile sau de starea chimic a solului.

Sursa de minereurile feroase si neferoase va fi in principal din apele de mina si sterilele din iazuri de decantare,o problema esentiala si cu solutii actuale paleative si pasagere.Pentru o activitate durabila se vor folosi si carierele de minereuri feroase (Fe-Mn-SiO2) si neferoase (Cu-Zn-Fe-S ; Ca-Mg).Esential este bilantul de metal in politica UE de materii prime critice

Ratiunea de baza este de a folosi integral materiile prime locale,in procese tehnologice ecologice (fara deseuri) pentru a obtine produse conform reglementarilor UE,la preturi atractive,la comanda utilizatorului local,fara cheltuieli de transport si fara intermediariDepresiunea Dornelor sau Bazinul Dornelor este o zona unica in tara si care si-a pastrat specificul local.Politicile curioase de privatizare si de oprire voluntara de activitati industriale pot conduce la diluarea identitatii locale,urmata de imburuienireatotala a zonei (similar cu ce s-a facut cu pajistile unicat din zona).Poate inca mai este timp.

Esential este de a face ceva pentru a nu mai pleca localnicii din zona.

Dar pentru asta trebuie : sa ai ce face,sa ai cu cine produce,sa ai unde sa vinzi.Propunerile mele vizeaza refacerea unor piete pierdute (mai degraba generos cedate) si castigarea unora noi,prin realizarea de produse de calitate,unele unicat,la preturi competitive.

I.= Construirea unui model economic de zona,integrat,axat pe cateva directii principale :

1.= Minereuri feroase si neferoase - Fertilizanti Nutrienti - Suplimente alimentare2.= Minereuri feroase si neferoase Pajisti Lapte Branza tip svaiter = schweitzer (emmental)3.= Minereuri feroase si neferoase Pajisti - Produse din carne bio4.= Minereuri feroase si neferoase Turba Flori Gazon Terenuri golf5.= Minereuri feroase si neferoase - Plante medicinale6.= Minereuri feroase si neferoase - Epurari ale apelor de mina - Ingrasaminte cu microelemente in agricultura ecologica (organica sau bio)7.= Minereuri feroase si neferoase - Epurari deseuri lapte - Produse ecologice pentru particule de praf P10, agenti de dezghet si protectie drumuri si pasarele metalice8.= Minereuri feroase si neferoase - Paduri Fructe de padure9.= Minereuri feroase si neferoase - Paduri Case si constructii ecologice din material carbon negative - Recuperare CO210.= Minereuri feroase si neferoase Mineralsequestration - Recuperare CO211.= Minereuri feroase si neferoase - Ambalaje PET - reciclare PET12.= Minereuri feroase si neferoase - Gunoaie menajere - Biogaz prin fermentare acetica - Acetati metalici13.= Pajisti Biogaz si Biomasa14.= Pajisti Materiale izolante si de constructii15.= Minereuri feroase si neferoase pigmenti naturali si sintetici de Mn,Cu,Fe,Zn,Mg,Ca

II.= Consolidarea ecoturismului local ca urmare a acestor activitati economice

1.= Traseu similar Emmen-tal,Elvetia : Drumul svaiterului-traseu unicat

2.= Consolidarea caracterului ecologic-unicat al zonei,similar zonei Klagenfurt,Austria si Tirol,Italia :Regiune cu agenti de desprafuire si de dezghet ecologici (aplicare CMA : praf-vara,dezghet-iarna)

3.= Traseul apelor minerale de la surse la producatori,similar nordului Italiei.

4.= Traseul zonelor miniere inchise (Calimani-Parcul Calimani,cariere mangan,mine mangano-feroase,mine de neferoase,cariere de calcar),in special pentru flora unica si pigmentii naturali.

III.= realizare unei activitati de productie si service pentru agricultura ecologica zonala, prin actionariat privat local.

1.= realizarea de instalatii tip PILOTde producere in fluxuri discontinue (la comanda)

2.= realizarea unui laborator tehnologic mobil,cuplat cu instalatia Pilot

3.= realizarea unei activitati de service tehnologic pentru fermieri (producatorul de microfertilizanti si micronutrienti desfasoara activitati sezoniere si curente la fermieri)

4.= scolarizarea personalului pe loturi experimentale si in instalatia Pilot-mobila

5.= punerea in practica a studiilor,proiectelor si programelor unitatilor de invatamant superior de specialitate si realizarea lor preponderent la initiative locale.

6.= utilizarea rationala a ciclului : roca-sol-planta-animal-om pentru produse unicat : ex.:branza tip emmentaler (schweitzer = svaiter) si nu lapte UHT cu 0,1% grasimi(cu valoare adaugata la fermier extrem de mica)

Toate documentatiile propuse vor folosi materii prime din Bazinul Dornelor, au la baza tehnologii originale,nepoluante,nu se produc sterile,au piata certa, sunt sub incidenta legilor UE ,pot fi finantate din fonduri europene sau suverane

utilizarea magneziului si calciului din minereuri de magneziu si calciu din Romania (brucite,serpentinite,dolomite,calcare),utilizate separat sau impreuna ;

utilizarea manganului, fierului si dioxidului de siliciu din minereuri de mangan din Romania (carbonati si oxizi );

utilizarea cuprului,zincului,sulfului,fierului si HTE (aur,argint,REE) din minereurile neferoase din Romania, utilizate separat sau impreuna cu cele de mangan

recuperarea Mn,Fe,Cu,Zn din apele de mina active si/sau inchise folosind Ca si Mg

Propuneri de sistem integrat :resurse minerale din zonaagricultura ecologica-produse PDO

Sursa : (Watson et al.2012) Swedish University of Agricultural Sciences

(

Problema majora este : ferma este scara corecta de a aborda bilanturile nutritive n agricultura ecologic sau grupurile de ferme sau regiuni sunt mai adecvate ?

Recent au existat controverse considerabile n literatura de specialitate cu privire la cuantificarea i reducerea decalajului de randament ntre producia ecologic i convenional,conducand la regandirea agriculturii ecologice.Creterea randamentelor n agricultura ecologic va necesita o cretere att n totalul sumelor de macro i micro-nutrieni precum i disponibilitatea lor de la surse acceptabile. Unele culturi exporta cantiti mult mai mari de nutrieni per kg de substan uscat dect altele i acest tip de detaliu poate fi pierdut n bugetele calculate pentru perioade scurte de timp,ceea ce este,mai nou, denumit minerit agricol.Ca urmare a decuplrii spaiale a produciei i a consumului de alimente, macroelementele i microelementele sunt exportate nu numai de ferme ecologice ci de regiuni ntregi i cantiti de substane nutritive de nlocuire acceptabile pentru standardele ecologice vor trebui s fie gsite (ideal n ara de producie).

Micronutrientii sunt eseniali pentru creterea normal i sntoas a plantelor,animalelor i oamenilor.

Baza de materii prime propusa o constituie microelementele recuperate din apele de mina (sursa gratis),iazurile de steril (sursa gratis),minereurile feroase,neferoase, dolomitice (in sistem privat), deseuri de la epurari lactate si gunoi menejer (pentru acid acetic gratis).Toate acestea sunt din abundenta in Bazinul Dornelor si in marea lor majoritate se arunca (doar sunt deseuri!?!).Pana si metalele rare sunt aruncate in acest sistem in care nimeni nu stie ce face celalalt (un clivaj total,fiecare are o alta directie ma refer la producatori finali)Pentru scopul propus doar acestea sunt utile (deoarece sunt din zona,se pot folosi si in stare naturala sau dupa o prelucrare fara alte deseuri) si nu cele importate (de la premixturi minerale, ingrasaminte,suplimente,reactivi la epurari).Avem de toate si in acelasi timp nimic

O alta abordare a agriculturii : ingrasaminte si zooforturi (+suplimente alimentare)

Microelementele au rol specific esenial i complex n metabolismul plantelor,au aciune direct, particip la activitatea enzimelor, servesc drept cofactor n alctuirea a numeroase enzime, influeneaz asupra fotosintezei, a transferului, transportului i depozitrii substanelor, a consumului de ap etc. Insuficiena lor mpiedic ndeplinirea ciclului vital al plantelor.Problema valorificrii unor reziduuri industriale pentru obinerea ngrmintelor cu microelemente este de stricta actualitate n condiiile crizei de energie i de materii prime. Mult timp, aplicarea ngrmintelor cu microelemente era considerat doar un remediu mpotriva bolilor plantelor, tiind c microelementele au un rol specific complex i esenial n metabolismul organismelor vii. Astzi, ns, se consider aceast aplicare ca un mijloc eficace de cretere a randamentului recoltelor.Microelementele nu pot fi nlocuite cu alte substane i deficitul acestora trebuie suplinit,lund n consideraie forma n care ele se vor afla n sol.Plantele pot asimila microelementele numai n forma solubil n ap,iar microelementele n form fixat pot fi utilizate de plante numai dup desfasurarea proceselor biochimice complexe cu participarea acizilor humici din sol.n majoritatea cazurilor aceste procese sunt lente,iar irigarea abundent a solului provoac splarea unei pri considerabile de microelemente asimilabile formate.Toate microelementele, cu excepia borului,fac parte din compoziia diferitor fermeni.Producerea i utilizarea ngrmintelor cu microelemente va spori calitatea i cantitatea recoltei avantaje:- Prezena microelementelor n sol ntr-o cantitate suficient d posibilitate plantelor de a sintetiza tot spectrul de fermeni,ce permite utilizarea mai intens a energiei, apei i alimentelor (N, P, K) i respectiv, obinerea unei recolte sporite.- Microelementele i enzimele n baza acestora mresc activitatea de restabilire a esuturilor i mpiedic mbolnvirea plantelor.- Microelementele fac parte din puinele substane ce sporesc imunitatea plantelor. n cazul carenei lor se creeaz o stare de depresie fiziologic i receptivitatea general a plantelor la boli parazitare.- Majoritatea microelementelor sunt catalizatori activi, ce intensific un ir de reacii biochimice. - Aciunea combinat a microelementelor sporete proprietile lor catalitice. n unele cazuri numai compoziii de microelemente pot restabili dezvoltarea normal a plantelor.

Scop propus : produse de calitate superioara si produse traditionale,cu certificare POD(AOP) si TGI sau CGCTehnicile analitice moderne i aparatura permit acuratee in determinarea concentraiei de microelemente in tesuturile vegetale i animale.Din pcate,cu toate acestea,astfel de decizii nu ofer informaii cu privire la utilizarea de minerale pentru animale.Utilizarea implic noiunea de biodisponibilitate i este critic n selecia unei surse adecvate de minerale.n ceea ce privete mineralele,biodisponibilitatea poate fi definit ca raportul dintre un mineral ingerat care este absorbit,transportat la locul su de aciune i convertit la speciile active fiziologic (O'Dell,1983) Biodisponibilitatea poate fi afectat de un numr de factori,inclusiv specii de animale,starea fiziologic,nutriie anterioara,interaciuni cu substane nutritive dietetice i ingrediente,alegerea de criterii de rspuns,alegerea sursei standard i forma chimic i solubilitatea elementului mineral.

Exist un organism vast de cercetare privind managementul nutrienilor n agricultura ecologic desfurate n Europa n ultimii 30 de ani,dar majoritatea se concentreaz asupra azotului (N) i fosforului (P),cu mai puine studii privind potasiul (K),luarea n considerare foarte rar de macro-elemente secundare (Ca,Mg , S) i tratare printre altelepentru microelemente (Mn.Fe,Zn,Cu,etc.)

Temele propuse vizeaza :

1.= Ecologizarea Bazinului Dornelor,dupa sistarea intregului minerit feros si neferos, utilizand tehnologii neconventionale si nepoluante si reintegrand in circuitul economic deseurile si sterilele poluante

2.= Iazurile de steril,dupa inchiderea activitatilor miniere,revin comunitatilor locale : primarii si peroane fizice.Solutiile propuse ofera certe oportunitati economice si de afaceri. Ca materie prima sunt practic gratuite.In plus statul si UE contribuie cu sume importante la recuperarea de metale din apele care se deverseaza in diverse cursuri de ape de suprafata,de praf si in stabilizarea suprafetelor active.

3.=Apele de mina sunt o resursa greu de epuizat.Pot fi la fel de utile precum apele minerale.Ca materie prima sunt practic gratuite.In plus statul si UE contribuie cu sume importante la recuperarea de metale din apele care se deverseaza in diverse cursuri de ape de suprafata.

4.=Solutiile propuse vizeaza o dezvoltare durabila a unor activitati ecologice (agricultura, zootehnie,turism) prin transformarea desurilor in materii prime de viitor.a.= refacerea pajistilor (cresterea gradului de sanatate a plantei si neutilizarea de pesticide, cresterea procentului de proteine si de fibre,crearea conditiilor de dezvoltare pentru bacterii propionice pe soluri cu roca de minereuri de fier si mangan asemanatoare cu zona muntilor Jura (Elvetia Franta - Germania)b.= imbunatatirea calitatii laptelui si in special in bacterii propionice pentru branza schwitzer,CLA.grasimi nesaturate,omega 3 si 6,acizi nucleici cu catena scurta, diminuarea celulelor somanticec.= obtinerea de PDO (AOC,TGI si CCS) pentru produsele zonei (lapte,branza,carne)

Temele propuse vizeaza :6.= Prin abordarea sistematica a temelor propuse se obtine si interzicerea practicilor actuale-total incorecte- de a recupera doar cuprul si metalele pretioase iar pirita aruncand-se ca deseu (din 40 t minereu,1t este vanduta la export ca produs,39 t sunt stocate ca deseu in cariera inchisa de mangan,existand riscul producerii de acid sulfuric si poluarea grava a intregii regiuni). Pirita trebuie recuperata si folosita ca materie prima.Sterilele se reduc astfel in proportie de 80%!.Problema de la Iazul Geamana-Rosia Poienii se poate repeta curand si la noi,mai ales ca pirita flotata a fost depusa la partea superioara a iazurilor de steril (avand greutatea specifica de 2 ori mai mare decat sterilul uzual,aflat la baza). Deciziile neinspirate , in contextul politic actual au inlocuit deciziile tehnice, rationale : nu ai voie sa smantanestidupa cupru si sa arunci pirita (din ea se face acid sulfuric si oxizi de fier).Peste tot este interzis.In Mexic-proiect Boleo-se prelucreaza minereul de cupru doar in amestec cu minereul de mangan;din 2012,pe tehnologie canadiana !

7.=Prin recuperarea prin procedee neconventionale si nepoluante a microelementelor din apele de mina se interzice si practica actuala absurda de a le ingloba intr-un namol (dupa neutralizare cu lapte de var) si stocarea sa intr-o cariera la cca.100 km (cu alte cheltuieli de supraveghere). Ca namol nu se va stabiliza sub forma de halda.

Practic aceste resurse sunt privite ca deseuri.Mai mult, vor fi ale nimanui prin restrangerea activitatii Conversmin.Mentalitatea este ca natura se va proteja singura.

Compusii care se pot produce respectand directivele UE

Produse secundare :Sulfat de amoniu,Azotat de amoniu,Sulfat de sodium ,Sulfat de potasiu

Flxurile tehnologige sunt simple,discontinue - pentru a produce la comanda

Flxurile tehnologige sunt simple,discontinue - pentru a produce la comanda -II

Studiu comparativ de solutii de fertilizare a pajistilor in agricultura ecologicaStudiul comparativ al programelor realizate pentru pajistile din Bazinul Dornelor si din alte zone montane (din tara ,din UE si din alte zone) si necesitatea utilizarii de microelementePosibilitati si modalitati de utilizare a microelementelor (in special Cu,Zn,Fe,Mn),dar si Ca,Mg,S si N,P,K, produse din zacamintele din zona (control bilant de minerale)Pajistile pot astfel sa produca ,in conditii ecologice si de eficienta,produse de calitate superioara si in cantitati sporite.Se asigura astfel o calitate superioara a laptelui si branzeturilor.

In cazul special al Bazinului Dornelor se poate produce branza tip Schweitzer. Caracterul sau unicat este dat de flora din zona cu mineralizatie de fier si mangan.

Exemplu de model adoptat :

Proiect din Suedia: "Micronutrienti-strategii de management n sisteme ecologice:

Cum se pot utiliza la nivel local resursele specifice din locul respectiv pentru producia vegetal i animal durabila de produse de nalt calitate?" i " Cum putem alege specii,soiuri i amestecuri pentru a optimiza calitatea furajelor i concentrarea micronutrientilor pe soluri contrastante?".

Model propus :Tipperary Co-op,IrlandaTipperary Irish Emmental Cheese

Studiu compartativ de piata si de producere pentru branza tip svaiter-Romania si emmental-Elvetia,Franta,Germania,Austria si branza swiss-emmental industriala Franta, USA,Finlanda, Suedia,Norvegia, Polonia si alte tari.

Studiu privind argumentarea ideei de producere de branza tip emmental (svaiter) ca productie de nisa a unei branze traditionale, intr-un ecosistem turistic.[consuma 12 l lapte / kg branza]Strategii de afiliere la uniunile de producatori de branzeturi traditionale si in special la asociatia producatorilor de branza emmental traditionala (2011cca.30.000t) din Elvetia-Franta (oponentii branzei emmental-franceze si a swiss cheese-USA , produse industriale,cca.600.000 t)- World Wide Traditional Cheeses Association (brnzeturile tradiionale sunt produse de ni si nu de fast food)Sursa : Adding value to traditional products of regional origin A guide to creating a quality consortium UNITED NATIONS INDUSTRIAL DEVELOPMENT OrganizationVienna,2010

Studiu compartativ de piata si de producere pentru branza tip svaiter-Romania si emmental-Elvetia,Franta,Germania,Austria si branza swiss-emmental industriala Franta, USA,Finlanda, Suedia,Norvegia, Polonia si alte tari.

Un nou argument pentru producerea unei branze de calitate,putin perisabila (cu o marja larga de comercializare),fructificarea subproduselor din zer si plata adecvata fermierilor pentru a putea investi in refacerea,imbunatatirea si mentinerea pajistilor pentru producerea unui lapte de calitate superioara (proteine,lipide,vitamine si microelemente) necesar branzeturilor si nu unui lapte UHT 0,1% grasimi [pentru asa ceva,la 132 de grade, poti sa fierbi orice pare a fi lapte].

ex.reprezentativ - 1997 (fara Norvegia,Polonia,s.a.):

Studiu comparativ emmental-Elvetia si svaiter-Vatra Dornei, Romania,singurele zone in care flora este pe minereuri de fier si mangan,cu bacterii propinice.Studiu privind rolul microelementelor Fe si Mn in circuitul : mineralogie roca-sol-planta-animal-omStudiu original pentru argumentarea ideei ca svaiterul adevarat se produce doar in zona muntilor Jura (Elvetia-Franta-Germania) si Bazinul Dornelor-zona cu mineralizatie de fier si mangan si rolul determinant in existenta bacteriilor propionice in flora naturala din aceste zone.Studiu privind argumentarea ideei de producere de branza tip emmental(svaiter) ca productie de nisa a unei branze traditionale ,intr-un ecosistem turisticIn viitor se pune problema: Branza,subprodus de la fabricatia ZERULUI Apare astfel un trio de produse conexe:zer,lapte praf degresat i lactoz,care sunt cele trei componente majore de lapte praf pentru sugari.planuri s se indexeze preul de lapte pltit productorilor la coninutul : de proteine si de grsimi, dar si la coninutul su de lactoz. Ex : Arla -Tine : investitie 40-50 de milioane de euro in constructia unei fabrici de valorificare a lactoserului din zer pentru lapte praf pentru sugari

Studiu comparativ emmental-Elvetia si svaiter-Vatra Dornei, Romania,singurele zone in care flora este pe minereuri de fier si mangan,cu bacterii propinice.Studiu privind rolul microelementelor Fe si Mn in circuitul : mineralogie roca-sol-planta-animal-omLe vrai terroir de l'Emmental est le coeur : du Jura. Ainsi en a voulu l'histoire o le lait et le bois se taillent un morceau de choix.

Un nou argument : fabricarea de produse de nisa : specific local,caracteristici,productie mica(ex.Vatra Dornei : 500-1000 t),desfacere prin turism local,protejarea zonei si in special apopulatiei de marile pericole : depopularea,salbaticirea iremediabila a florei,globalizareaexcesiva si inutila (fabrici de procesare lapte nu de productie branzeturi) - laptele se va aduce dinUE de unde este mai ieftin pentru produse noi si incerte.

Studiu privind utililizare sterilului de la fabricile de lactate si branzeturi precum si a deseurilor menajere in producerea de acid acetic necesar obtinerii de acetati,in special CMA (acetat de calciu si magmneziu).Acetati in special pentru CMA,iarna-agent de dezghet si vara-recuperare particule P10 si acetat de mangan si acetat de zinc pentru producere de granule PET

O alta modalitate de epurare a deseurilor de la fabricile de lactate :Transformarea acidului lactic in acid acetic si utilizarea acestuia ca materie prima pentru producerea de CMA = calciu magnesium acetat

Producerea de acid acetic din deseurile menajere,mai ales din gropile ecologice (materie prima scumpa si deficitara in Romania,ex.: acetat de vinil-baza in industria vopselurilor)

Fertilizanti : Ingrasaminte,legislatie UEOpt din cele aptesprezece elemente care sunt eseniale pentru creterea plantelor sunt micronutrienti . Pe soluri cu deficiene de micronutrieni,aplicarea unor cantiti mici de aceste substante nutritive pot spori foarte mult culturile de producie. Micronutrientii sunt:bor (B),clor (Cl ),cobalt (Co),cupru (Cu),fier (Fe), mangan (Mn),molibden (Mo) i zinc (Zn) . Termenul de micronutrient nu implic faptul c aceste elemente apar n cantiti "micro" n roci i soluri .Doi dintre cei opt micronutrieni ,Fe i Mn ,sunt printre elementele cele mai abundente din scoara terestr.Celelalte ase elemente se gsesc n concentraii de mai puin de 0,1 % , ele sunt " oligoelemente ." Termenul de microelemente nseamn numai c aceste elemente sunt necesare n cantiti foarte mici pentru plante .Microelementele (magneziu, fier, cupru, zinc, mangan, molibden, cobalt,bor, etc.) sunt parte componenta a enzimelor si le activeaza pe acestea.Plantele au nevoie de cantitati mici din ele. Un continut redus, sau, dinpotriva, prea mare a acestor microelemente deregleaza actiunea enzimelor la nivel celular si,ca o consecinta,cauzeaza disfunctii ale intregului metabolism al plantelor. Ingrasamintele care contin microelemente sunt utilizate pentru imbogatirea solului sau pentru a ingrasa frunzele in diferite stadii ale dezvoltarii plantelor. REGULAMENTUL (CE) nr. 2003/2003 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN SI AL CONSILIULUI din 13 octombrie 2003 privind ingrasamintele

Ex.: Mangan ingrasaminte,legislatie UE

Nutrienti (si in special Agricultura ecologica)Micronutrientii sunt substane necesare n cantiti foarte mici (mg sau g) si funcioneaz n principal ca un cofactor al enzimelor ( 0,005% greutatea corporal) pentru aprovizionarea cu energie i sunt necesare pentru creterea i ntreinerea organismului. proteine carbohidrai grsimi unele minerale (Na, Mg, K, Ca, P, S i Cl).REGULAMENTUL (CE) NR. 834/2007 AL CONSILIULUI din 28 iunie 2007privind producia ecologic i etichetarea produselor ecologice,precum i de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2092/91REGULAMENTUL (CE) NR. 889/2008 AL COMISIEI din 5 septembrie 2008de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producia ecologic i etichetarea produselor ecologice n ceea ce privete producia ecologic,etichetarea i controlulREGULAMENTUL (CE) NR. 1831/2003 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN I AL CONSILIULUI din 22 septembrie 2003 privind aditivii din hrana animalelorAstfel cum a fost modificat prin:Jurnalul OficialM1 Regulamentul (CE) nr. 378/2005 al Comisiei din 4 martie 2005 L 59 8 5.3.2005M2 Regulamentul (CE) nr. 386/2009 al Comisiei din 12 mai 2009 L 118 66 13.5.2009

Ordin nr. 358 din 15/04/2003 Ministerul Sanatatii- pentru aprobarea Normelor privind parametrii de calitate si salubritate pentru producerea, importul, controlul calitatii, comercializarea si utilizarea nutreturilor concentrate simple, combinate, aditivilor furajeri, premixurilor, substantelor energetice, substantelor minerale si a nutreturilor speciale

Ex.:.Premix mineral amestec de micro i macro elemente pe un suport vegetal sau mineral

Suplimente alimentare legislatie UEOrdin nr. 1069 din 19/06/2007 - Ministerului Sanatatii Publice-pentru aprobarea Normelor privind suplimentele alimentare ARTICOLUL 2. In sensul prezentelor norme, termenii folositi se definesc dupa cum urmeaza: suplimente alimentare - produsele alimentare al caror scop este sa completeze dieta normala si care sunt surse concentrate de nutrienti sau alte substante cu efect nutritional ori fiziologic, separat sau in combinatie, comercializate sub forma de doza, cum ar fi: capsule, pastile, tablete, pilule si alte forme similare, pachete de pulbere, fiole cu lichid, sticle cu picurator si alte forme asemanatoare de preparate lichide sau pulberi destinate consumului in cantitati mici, masurabile; nutrienti - urmatoarele substante: (i) vitamine; (ii) minerale. Ex.: Mangan 50. carbonat de mangan 51. clorura de mangan 52. citrat de mangan 53. gluconat de mangan 54. glicerofosfat de mangan 55. sulfat de mangan REGULAMENTUL (CE) NR. 953/2009 AL COMISIEI din 13 octombrie 2009 privind substanele care pot fi adugate cu anumite scopuri nutriionale n produsele alimentare destinate unei alimentaii speciale

Propunere de colaborare :

in nume personal-colaborator extern,drept persoana autorizata sau printr-o societate comerciala privata personala- intreprindere individuala sau SRL (in functie de obiectivul Dv.)

ing.Leniuc VasileStr.Podu Verde Nr.5A725700 Vatra Dornei/jud.SuceavaTf.:0230371705 Mobil:0735100626leniucvasile@yahoo.com ;leniucvasile@gmail.com

Vatra Dornei,sept.2014

*