„Toate substan ele sunt otrăvuri;nu este nici una care nu este o otravă. țDoza potrivită diferen iază o otravă de un remediu.”ț

Paracelsus (1493-1541)

Valorificarea resurselor locale,din Bazinul Dornelor, in activitati de agricultură ecologică si de ecoturism

Valorificarea integrala a resurselor locale,din Bazinul Dornelor, in activitati de agricultura ecologica si de ecoturism

Valorificarea integrala a resurselor locale,din Bazinul Dornelor, in activitati de agricultura ecologica si de ecoturism

In conditiile descentralizarii administrative,a conservarii specificului local si ale traditiilor comunitare se impune :

1.= Definirea biotopului Bazinul Dornelor

Structura biotopului (care cuprinde substanţele anorganice,factorii geografici,mecanici,fizici,fizico-chimici şi relaţiile dintre aceşti factori.)determină configuraţia ecosistemului.Structura biocenozei este determinată de structura specifică,de diversitatea,distribuţia în spaţiu, numărul şi biomasa speciilor componente,dinamica şi relaţiile dintre specii.

Unitatea funcţională a ecosistemului rezultă din structurile sale integrate sistemice.

2.= Raspunsul la provocarea de a avea sansa construirii unei piete durabile si rentabile pentru produsele zonale,cu ce am fost daruiti de catre natura, produse deosebite dar si traditionale.Toate intr-o structura de proprietate privata,in coordonarea comunitatii locale.

3.= Stabilizarea fortei de munca tinere si valorificarea integrala a experientei adultilor si o alta sansa varstnicilor,cu un obiectiv clar : ”esti la tine acasa”

Cum sa utilizam resursele si locatiile specifice pentru o produc ia vegetală i ț șanimală durabilă si obtinerea de produse de înaltă calitate?

Problemele principale au rezolvari bazate pe : elemente de inginerie chimica,bilanturi de material si energie,analiza de solutii comparative,prezentare simpla bazata pe grafice,tabele si calcule tehnologice si tehnico-economice, pe structuri de piata si pe legislatie UE.

Lantul trofic presupune : roca-sol-planta-animal-om pentru a obtine produsele pe care le dorim, adica :

pajisti de calitate,lapte,branza si carne bio si nutrienti de calitate in hrana umana

Temele propuse vizeaza utilizare eficienta a resurselor minerale din Bazinul Dornelor.

Pe linga elementele secundare (Ca,Mg,S) se au in vedere si elementele principale (N,P,K) obtinute ca subproduse de la procesarea microelementelor : Mn,Fe,Cu,Zn,privite in triplu rol :

fertilizanti - pentru planta si solnutienti - pentru hrana animalelor suplimente minerale - pentru om.

Efecte pozitive pot fi si asupra :padurilor,fructelor de padure,mierea de albine,plante medicinale, pastravi,

dar si asupra mediului (combaterea particulelor de praf prin noi metode ,utilizarea de agenti de dezghet bio,mineralsequestration CO2)

precum si materiale de constructii CO2-negativ bio, pigmenti minerali naturali.

Un element ar putea fi considerat esen ialț în cazul în care :

1. Lipsa sa împiedică planta sa finalizeze ciclul de via ă ț2. Lipsa sa este specifica i poate fi corectata sau prevenită numai prin furnizarea acestui element ș3. Elementul are un rol nutri ional separat de corectarea oricărei stari microbiene nefavorabile sau țde starea chimică a solului.

Sursa de minereurile feroase si neferoase va fi in principal din apele de mina si sterilele din iazuri de decantare,o problema esentiala si cu solutii actuale paleative si pasagere.

Pentru o activitate durabila se vor folosi si carierele de minereuri feroase (Fe-Mn-SiO2) si neferoase (Cu-Zn-Fe-S ; Ca-Mg).

Esential este bilantul de metal in politica UE de “materii prime critice”

• Ratiunea de baza este de a folosi integral materiile prime locale,in procese tehnologice ecologice (fara deseuri) pentru a obtine produse conform reglementarilor UE,la preturi atractive,la comanda utilizatorului local,fara cheltuieli de transport si fara intermediari

• Depresiunea Dornelor sau Bazinul Dornelor este o zona unica in tara si care si-a pastrat specificul local.

• Politicile curioase de privatizare si de oprire voluntara de activitati industriale pot conduce la diluarea identitatii locale,urmata de “imburuienirea”totala a zonei (similar cu ce s-a facut cu pajistile unicat din zona).Poate inca mai este timp.

• Esential este de a face ceva pentru a nu mai pleca localnicii din zona.

• Dar pentru asta trebuie : sa ai ce face,sa ai cu cine produce,sa ai unde sa vinzi.

• Propunerile mele vizeaza refacerea unor piete pierdute (mai degraba “generos” cedate) si castigarea unora noi,prin realizarea de produse de calitate,unele unicat,la preturi competitive.

I.= Construirea unui model economic de zona,integrat,axat pe cateva directii principale :

• 1.= Minereuri feroase si neferoase - Fertilizanti – Nutrienti - Suplimente alimentare

• 2.= Minereuri feroase si neferoase – Pajisti – Lapte – Branza tip svaiter = schweitzer (emmental)

• 3.= Minereuri feroase si neferoase – Pajisti - Produse din carne bio

• 4.= Minereuri feroase si neferoase – Turba – Flori – Gazon – Terenuri golf

• 5.= Minereuri feroase si neferoase - Plante medicinale

• 6.= Minereuri feroase si neferoase - Epurari ale apelor de mina - Ingrasaminte cu microelemente in agricultura ecologica (organica sau bio)

• 7.= Minereuri feroase si neferoase - Epurari deseuri lapte - Produse ecologice pentru particule de praf P10, agenti de dezghet si protectie drumuri si pasarele metalice

• 8.= Minereuri feroase si neferoase - Paduri – Fructe de padure

• 9.= Minereuri feroase si neferoase - Paduri – Case si constructii ecologice din material “carbon negative” - Recuperare CO2

• 10.= Minereuri feroase si neferoase – Mineralsequestration - Recuperare CO2

• 11.= Minereuri feroase si neferoase - Ambalaje PET - reciclare PET

• 12.= Minereuri feroase si neferoase - Gunoaie menajere - Biogaz prin fermentare acetica - Acetati metalici

• 13.= Pajisti – Biogaz si Biomasa

• 14.= Pajisti – Materiale izolante si de constructii

• 15.= Minereuri feroase si neferoase – pigmenti naturali si sintetici de Mn,Cu,Fe,Zn,Mg,Ca

II.= Consolidarea ecoturismului local ca urmare a acestor activitati economice

• 1.= Traseu similar Emmen-tal,Elvetia : “Drumul svaiterului”-traseu unicat

• 2.= Consolidarea caracterului ecologic-unicat al zonei,similar zonei Klagenfurt,Austria si Tirol,Italia :”Regiune cu agenti de desprafuire si de dezghet ecologici “(aplicare CMA : praf-vara,dezghet-iarna)

• 3.= “Traseul apelor minerale de la surse la producatori”,similar nordului Italiei.

• 4.= “Traseul zonelor miniere inchise” (Calimani-Parcul Calimani,cariere mangan,mine mangano-feroase,mine de neferoase,cariere de calcar),in special pentru flora unica si pigmentii naturali.

III.= realizare unei activitati de productie si service pentru agricultura ecologica zonala, prin actionariat privat – local.

• 1.= realizarea de instalatii tip “PILOT”de producere in fluxuri discontinue (la comanda)

• 2.= realizarea unui laborator tehnologic mobil,cuplat cu instalatia “Pilot”

• 3.= realizarea unei activitati de service tehnologic pentru fermieri (producatorul de microfertilizanti si micronutrienti desfasoara activitati sezoniere si curente la fermieri)

• 4.= scolarizarea personalului pe loturi experimentale si in instalatia “Pilot-mobila”

• 5.= punerea in practica a studiilor,proiectelor si programelor unitatilor de invatamant superior de specialitate si realizarea lor preponderent la initiative locale.

• 6.= utilizarea rationala a ciclului : roca-sol-planta-animal-om pentru produse unicat : ex.:branza tip emmentaler (schweitzer = svaiter) si nu lapte UHT cu 0,1% grasimi

(cu valoare adaugata la fermier extrem de mica)

Toate documentatiile propuse vor folosi materii prime din Bazinul Dornelor, au la baza tehnologii originale,nepoluante,nu se produc sterile,au piata certa,

sunt sub incidenta legilor UE ,pot fi finantate din fonduri europene sau suverane

• utilizarea magneziului si calciului din minereuri de magneziu si calciu din Romania (brucite,serpentinite,dolomite,calcare),utilizate separat sau impreuna ;

• utilizarea manganului, fierului si dioxidului de siliciu din minereuri de mangan din Romania (carbonati si oxizi );

• utilizarea cuprului,zincului,sulfului,fierului si HTE (aur,argint,REE) din minereurile neferoase din Romania, utilizate separat sau impreuna cu cele de mangan

• recuperarea Mn,Fe,Cu,Zn din apele de mina active si/sau inchise folosind Ca si Mg

Propuneri de sistem integrat :resurse minerale din zona–agricultura ecologica-produse PDO

• Sursa : (Watson et al.2012) Swedish University of Agricultural Sciences

(

Problema majora este : „ferma este scara corecta de a aborda bilanturile nutritive în agricultura

ecologică sau grupurile de ferme sau regiuni sunt mai adecvate ?”

• Recent au existat controverse considerabile în literatura de specialitate cu privire la cuantificarea i reducerea decalajului de randament între șproduc ia ecologică i conven ională,conducand la ț ș ț regandirea agriculturii ecologice.Cre terea randamentelor în agricultura ecologică va șnecesita o cre tere atât în totalul sumelor de macro i micro-nutrien i ș ș țprecum i disponibilitatea lor de la surse acceptabile. ș

• Unele culturi exporta cantită i mult mai mari de nutrien i per kg de ț țsubstan ă uscată decât altele i acest tip de detaliu poate fi pierdut în ț șbugetele calculate pentru perioade scurte de timp,ceea ce este,mai nou, denumit „minerit agricol”.

• Ca urmare a decuplării spa iale a produc iei i a consumului de alimente,ț ț ș macroelementele i microelementele sunt exportate nu numai de ferme șecologice ci de regiuni întregi i cantită i de substan e nutritive de ș ț țînlocuire acceptabile pentru standardele ecologice vor trebui să fie găsite (ideal în ara de produc ie).ț ț

Micronutrientii sunt esen iali pentru cre terea normală i sănătoasă a plantelor,animalelor i oamenilor.ț ș ș ș

• Baza de materii prime propusa o constituie microelementele recuperate din apele de mina (sursa gratis),iazurile de steril (sursa gratis),minereurile feroase,neferoase, dolomitice (in sistem privat), deseuri de la epurari lactate si gunoi menejer (pentru acid acetic gratis).

• Toate acestea sunt din abundenta in Bazinul Dornelor si in marea lor majoritate se arunca (doar sunt “deseuri”!?!).Pana si metalele rare sunt aruncate in acest sistem in care nimeni nu stie ce face celalalt (un clivaj total,fiecare are o alta directie – ma refer la producatori finali)

• Pentru scopul propus doar acestea sunt utile (deoarece sunt din zona,se pot folosi si in stare naturala sau dupa o prelucrare fara alte deseuri) si nu cele importate (de la premixturi minerale, ingrasaminte,suplimente,reactivi la epurari).

• Avem de toate si in acelasi timp nimic…

O alta abordare a agriculturii : ingrasaminte si zooforturi (+suplimente alimentare)

Microelementele au rol specific esenţial şi complex în metabolismul plantelor,au acţiune directă, participă la activitatea enzimelor, servesc drept cofactor în alcătuirea a numeroase enzime, influenţează asupra fotosintezei, a transferului, transportului şi depozitării substanţelor, a consumului de apă etc. Insuficienţa lor împiedică îndeplinirea ciclului vital al plantelor.

Problema valorificării unor reziduuri industriale pentru obţinerea îngrăşămintelor cu microelemente este de stricta actualitate în condiţiile crizei de energie şi de materii prime. Mult timp, aplicarea îngrăşămintelor cu microelemente era considerată doar un remediu împotriva bolilor plantelor, ştiind că microelementele au un rol specific complex şi esenţial în metabolismul organismelor vii. Astăzi, însă, se consideră această aplicare ca un mijloc eficace de creştere a randamentului recoltelor.

Microelementele nu pot fi înlocuite cu alte substanţe şi deficitul acestora trebuie suplinit,luând în consideraţie forma în care ele se vor afla în sol.Plantele pot asimila microelementele numai în forma solubilă în apă,iar microelementele în formă fixată pot fi utilizate de plante numai după desfasurarea proceselor biochimice complexe cu participarea acizilor humici din sol.

În majoritatea cazurilor aceste procese sunt lente,iar irigarea abundentă a solului provoacă spălarea unei părţi considerabile de microelemente asimilabile formate.Toate microelementele, cu excepţia borului,fac parte din compoziţia diferitor fermenţi.

Producerea şi utilizarea îngrăşămintelor cu microelemente va spori calitatea şi cantitatea recoltei avantaje:

- Prezenţa microelementelor în sol într-o cantitate suficientă dă posibilitate plantelor de a sintetiza tot spectrul de fermenţi,ce permite utilizarea mai intensă a energiei, apei şi alimentelor (N, P, K) şi respectiv, obţinerea unei recolte sporite.

- Microelementele şi enzimele în baza acestora măresc activitatea de restabilire a ţesuturilor şi împiedică îmbolnăvirea plantelor.

- Microelementele fac parte din puţinele substanţe ce sporesc imunitatea plantelor. În cazul carenţei lor se creează o stare de depresie fiziologică şi receptivitatea generală a plantelor la boli parazitare.

- Majoritatea microelementelor sunt catalizatori activi, ce intensifică un şir de reacţii biochimice.

- Acţiunea combinată a microelementelor sporeşte proprietăţile lor catalitice. În unele cazuri numai compoziţii de microelemente pot restabili dezvoltarea normală a plantelor.

Scop propus : produse de calitate superioara si produse traditionale,cu certificare

POD(AOP) si TGI sau CGC

• Tehnicile analitice moderne i aparatura permit acurate e in determinarea ș țconcentra iei de microelemente in tesuturile vegetale i animale.Din păcate,cu ț ștoate acestea,astfel de decizii nu oferă informa ii cu privire la utilizarea de minerale țpentru animale.Utilizarea implică no iunea de biodisponibilitate i este critică în ț șselec ia unei surse adecvate de minerale.ț

• În ceea ce prive te mineraleleș ,biodisponibilitatea poate fi definită ca raportul dintre un mineral ingerat care este absorbit,transportat la locul său de ac iune i convertit ț șla speciile active fiziologic (O'Dell,1983)Biodisponibilitatea poate fi afectată de un număr de factori,inclusiv specii de animale,starea fiziologică,nutri ie anterioarț a,interac iuni cu substan e nutritive ț țdietetice i ingrediente,alegerea de criterii de răspuns,alegerea sursei standard i ș șforma chimică i solubilitatea elementului mineral.ș

• Există un organism vast de cercetare privind managementul nutrien ilor în țagricultura ecologică desfă urate în Europa în ultimii 30 de ani,dar majoritatea se școncentrează asupra azotului (N) i fosforului (P),cu mai pu ine studii privind ș țpotasiul (K),luarea în considerare foarte rar de macro-elemente secundare (Ca,Mg , S) i tratare „printre altele”pentru ș microelemente (Mn.Fe,Zn,Cu,etc.)

Temele propuse vizeaza :

1.= Ecologizarea Bazinului Dornelor,dupa sistarea intregului minerit feros si neferos, utilizand tehnologii neconventionale si nepoluante si reintegrand in circuitul economic deseurile si sterilele poluante

2.= Iazurile de steril,dupa inchiderea activitatilor miniere,revin comunitatilor locale : primarii si peroane fizice.Solutiile propuse ofera certe oportunitati economice si de afaceri. Ca materie prima sunt practic gratuite.In plus statul si UE contribuie cu sume importante la recuperarea de metale din apele care se deverseaza in diverse cursuri de ape de suprafata,de praf si in stabilizarea suprafetelor active.

3.=Apele de mina sunt o resursa greu de epuizat.Pot fi la fel de utile precum apele minerale.Ca materie prima sunt practic gratuite.In plus statul si UE contribuie cu sume importante la recuperarea de metale din apele care se deverseaza in diverse cursuri de ape de suprafata.

4.=Solutiile propuse vizeaza o dezvoltare durabila a unor activitati ecologice (agricultura, zootehnie,turism) prin transformarea desurilor in materii prime de viitor.

a.= refacerea pajistilor (cresterea gradului de sanatate a plantei si neutilizarea de pesticide, cresterea procentului de proteine si de fibre,crearea conditiilor de dezvoltare pentru bacterii propionice pe soluri cu roca de minereuri de fier si mangan asemanatoare cu zona muntilor Jura (Elvetia – Franta - Germania)

b.= imbunatatirea calitatii laptelui si in special in bacterii propionice pentru branza schwitzer,CLA….grasimi nesaturate,omega 3 si 6,acizi nucleici cu catena scurta, diminuarea celulelor somantice

c.= obtinerea de PDO (AOC,TGI si CCS) pentru produsele zonei (lapte,branza,carne)

Temele propuse vizeaza :

6.= Prin abordarea sistematica a temelor propuse se obtine si interzicerea practicilor actuale-total incorecte- de a recupera doar cuprul si metalele pretioase iar pirita aruncand-se ca deseu (din 40 t minereu,1t este vanduta la export ca produs,39 t sunt stocate ca deseu in cariera inchisa de mangan,existand riscul producerii de acid sulfuric si poluarea grava a intregii regiuni). Pirita trebuie recuperata si folosita ca materie prima.Sterilele se reduc astfel in proportie de 80%!.Problema de la Iazul Geamana-Rosia Poienii se poate repeta curand si la noi,mai ales ca pirita flotata a fost depusa la partea superioara a iazurilor de steril (avand greutatea specifica de 2 ori mai mare decat sterilul uzual,aflat la baza). Deciziile “neinspirate” , in contextul politic actual au inlocuit deciziile tehnice, rationale : nu ai voie sa “smantanesti”dupa cupru si sa arunci pirita (din ea se face acid sulfuric si oxizi de fier).Peste tot este interzis.In Mexic-proiect Boleo-se prelucreaza minereul de cupru doar in amestec cu minereul de mangan;din 2012,pe tehnologie canadiana !

7.=Prin recuperarea prin procedee neconventionale si nepoluante a microelementelor din apele de mina se interzice si practica actuala absurda de a le ingloba intr-un namol (dupa neutralizare cu lapte de var) si stocarea sa intr-o cariera la cca.100 km (cu alte cheltuieli de supraveghere). Ca namol nu se va stabiliza sub forma de halda.

Practic aceste resurse sunt privite ca deseuri.Mai mult, vor fi ale nimanui prin restrangerea activitatii Conversmin.Mentalitatea este ca natura se va proteja singura.

Compusii care se pot produce respectand directivele UE

Produse secundare :Sulfat de amoniu,Azotat de amoniu,Sulfat de sodium ,Sulfat de potasiu

Flxurile tehnologige sunt simple,discontinue - pentru a produce la comanda

Flxurile tehnologige sunt simple,discontinue - pentru a produce la comanda -II

Studiu comparativ de solutii de fertilizare a pajistilor in agricultura ecologica

Studiul comparativ al programelor realizate pentru pajistile din Bazinul Dornelor si din alte zone montane (din tara ,din UE si din alte zone) si necesitatea utilizarii de microelemente

Posibilitati si modalitati de utilizare a microelementelor (in special Cu,Zn,Fe,Mn),dar si Ca,Mg,S si N,P,K, produse din zacamintele din zona (control bilant de minerale)

Pajistile pot astfel sa produca ,in conditii ecologice si de eficienta,produse de calitate superioara si in cantitati sporite.Se asigura astfel o calitate superioara a laptelui si branzeturilor.

In cazul special al Bazinului Dornelor se poate produce branza tip “Schweitzer”. Caracterul sau unicat este dat de flora din zona cu mineralizatie de fier si mangan.

Exemplu de model adoptat :

Proiect din Suedia: "Micronutrienti-strategii de management în sisteme ecologice”:

„Cum se pot utiliza la nivel local resursele specifice din locul respectiv pentru produc ia vegetală i ț șanimală durabila de produse de înaltă calitate?"

iș " Cum putem alege specii,soiuri i amestecuri pentru a optimiza calitatea furajelor i concentrarea ș ș

micronutrientilor pe soluri contrastante?".

Model propus :Tipperary Co-op,Irlanda

Tipperary Irish Emmental Cheese

Studiu compartativ de piata si de producere pentru branza tip svaiter-Romania si emmental-Elvetia,Franta,Germania,Austria si branza swiss-emmental industriala

Franta, USA,Finlanda, Suedia,Norvegia, Polonia si alte tari.

• Studiu privind argumentarea ideei de producere de branza tip emmental (svaiter) ca productie de nisa a unei branze traditionale, intr-un ecosistem turistic.[consuma 12 l lapte / kg branza]

• Strategii de afiliere la uniunile de producatori de branzeturi traditionale si in special la asociatia producatorilor de branza emmental traditionala (2011cca.30.000t) din Elvetia-Franta (oponentii branzei emmental-franceze si a swiss cheese-USA , produse industriale,cca.600.000 t)- “World Wide Traditional Cheeses Association”

• (brânzeturile tradi ionale sunt ț produse de ni ă ș si nu de “fast food”)

• Sursa : “Adding value to traditional products of regional origin” A guide to creating a quality consortium UNITED NATIONS INDUSTRIAL DEVELOPMENT OrganizationVienna,2010

Studiu compartativ de piata si de producere pentru branza tip svaiter-Romania si emmental-Elvetia,Franta,Germania,Austria si branza swiss-emmental industriala

Franta, USA,Finlanda, Suedia,Norvegia, Polonia si alte tari.

Un nou argument pentru producerea unei branze de calitate,putin perisabila (cu o marja larga de comercializare),fructificarea subproduselor din zer si plata adecvata fermierilor pentru a putea investi in refacerea,imbunatatirea si mentinerea pajistilor pentru producerea unui lapte de calitate superioara (proteine,lipide,vitamine si microelemente) necesar branzeturilor si nu unui lapte UHT 0,1% grasimi [pentru asa ceva,la 132 de grade, poti sa fierbi orice pare a fi lapte].

ex.reprezentativ - 1997 (fara Norvegia,Polonia,s.a.):

Studiu comparativ emmental-Elvetia si svaiter-Vatra Dornei, Romania,singurele zone in care flora este pe minereuri de fier si mangan,cu bacterii propinice.

Studiu privind rolul microelementelor Fe si Mn in circuitul : mineralogie roca-sol-planta-animal-om

• Studiu original pentru argumentarea ideei ca svaiterul adevarat se produce doar in zona muntilor Jura (Elvetia-Franta-Germania) si Bazinul Dornelor-zona cu mineralizatie de fier si mangan si rolul determinant in existenta bacteriilor propionice in flora naturala din aceste zone.

• Studiu privind argumentarea ideei de producere de branza tip emmental(svaiter) ca productie de nisa a unei branze traditionale ,intr-un ecosistem turistic

• In viitor se pune problema: “Branza,subprodus de la fabricatia ZERULUI “Apare astfel un trio de produse conexe:zer,lapte praf degresat i lactoză,care sunt cele treiș

componente majore de lapte praf pentru sugari.

planuri să se indexeze pre ul de lapte ț plătit producătorilor la con inutul ț :

de proteine si de grăsimi, dar si la con inutulț său de lactoză. Ex : Arla -Tine :

investitie 40-50 de milioane de euro in constructia unei fabrici de valorificare a lactoserului din zer pentru lapte praf pentru sugari

Studiu comparativ emmental-Elvetia si svaiter-Vatra Dornei, Romania,singurele zone in care flora este pe minereuri de fier si mangan,cu bacterii propinice.

Studiu privind rolul microelementelor Fe si Mn in circuitul : mineralogie roca-sol-planta-animal-om

« Le vrai terroir de l'Emmental est le coeur : du Jura. Ainsi en a voulu l'histoire où le lait et le bois se taillent un morceau de choix. »

Un nou argument : fabricarea de produse de nisa : specific local,caracteristici,productie mica

(ex.Vatra Dornei : 500-1000 t),desfacere prin turism local,protejarea zonei si in special a

populatiei de marile pericole : depopularea,salbaticirea iremediabila a florei,globalizarea

excesiva si inutila (fabrici de procesare lapte nu de productie branzeturi) - laptele se va aduce din

UE de unde este mai ieftin pentru produse „noi” si incerte.

Studiu privind utililizare sterilului de la fabricile de lactate si branzeturi precum si a deseurilor menajere in producerea de acid acetic necesar obtinerii de

acetati,in special CMA (acetat de calciu si magmneziu).

• Acetati in special pentru CMA,iarna-agent de dezghet si vara-recuperare particule P10 si acetat de mangan si acetat de zinc pentru producere de granule PET

• O alta modalitate de epurare a deseurilor de la fabricile de lactate :Transformarea acidului lactic in acid acetic si utilizarea acestuia ca materie prima pentru producerea de CMA = calciu magnesium acetat

• Producerea de acid acetic din deseurile menajere,mai ales din “gropile ecologice” (materie prima scumpa si deficitara in Romania,ex.: acetat de vinil-baza in industria vopselurilor)

Fertilizanti : Ingrasaminte,legislatie UE

Opt din cele aptesprezece elemente care sunt esen iale pentru cre terea plantelor sunt ș ț șmicronutrienti . Pe soluri cu deficien e de micronutrien i,aplicarea unor cantită i ț ț țmici de aceste substante nutritive pot spori foarte mult culturile de produc ie.ț Micronutrientii sunt:bor (B),clor (Cl ),cobalt (Co),cupru (Cu),fier (Fe), mangan (Mn),molibden (Mo) i zinc (Zn) . Termenul de micronutrient nu implică faptul că șaceste elemente apar în cantită i "micro" în roci i soluri ț ș .Doi dintre cei opt micronutrien i ,Fe i Mn ,sunt printre elementele cele mai abundente din scoar a ț ș țterestră.Celelalte ase elemente se găsesc în concentra ii de mai pu in de 0,1 % , ș ț țele sunt " oligoelemente ." Termenul de microelemente înseamnă numai că aceste elemente sunt necesare în cantită i foarte mici ț pentru plante .

Microelementele (magneziu, fier, cupru, zinc, mangan, molibden, cobalt,bor, etc.) sunt parte componenta a enzimelor si le activeaza pe acestea.

Plantele au nevoie de cantitati mici din ele. Un continut redus, sau, dinpotriva, prea mare a acestor microelemente deregleaza actiunea enzimelor la nivel celular si,ca o consecinta,cauzeaza disfunctii ale intregului metabolism al plantelor. Ingrasamintele care contin microelemente sunt utilizate pentru imbogatirea solului sau pentru a ingrasa frunzele in diferite stadii ale dezvoltarii plantelor.

REGULAMENTUL (CE) nr. 2003/2003 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN SI

AL CONSILIULUI din 13 octombrie 2003 privind ingrasamintele

Ex.: Mangan – ingrasaminte,legislatie UE

Nutrienti (si in special Agricultura ecologica)

Micronutrientii sunt substan e necesare în cantită i foarte mici (mg sau g) si func ionează în principal ca un ț ț țcofactor al enzimelor (<0,005% greutate corporală) • minerale (Fe, Cu, F, Zn, I, Se, Mn, Mo, Cr, Co i B) ș• vitamine (A, B, C, D, E, K) Minerale i cele mai multe vitamine, cu excep ia de vitamina D nu sunt sintetizate de organism i trebuie ș ț șsă fie luate în dieta.

Macronutrientii sunt substan e chimice care sunt necesare în cantită i relativ mari (> 0,005% greutateț ț a corporală) pentru aprovizionarea cu energie i sunt necesare pentru cre terea i între inerea organismului. ș ș ș ț• proteine • carbohidra i ț• grăsimi • unele minerale (Na, Mg, K, Ca, P, S i Cl).ș

REGULAMENTUL (CE) NR. 834/2007 AL CONSILIULUI din 28 iunie 2007privind produc ia ecologică i etichetarea produselor ecologice,precum i de abrogare a Regulamentului (CEE) ț ș ș

nr. 2092/91REGULAMENTUL (CE) NR. 889/2008 AL COMISIEI din 5 septembrie 2008de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind produc ia ț

ecologică i etichetarea produselor ecologice în ceea ce prive te produc ia ecologică,etichetarea i ș ș ț școntrolul

REGULAMENTUL (CE) NR. 1831/2003 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN I ALȘ CONSILIULUI din 22 septembrie 2003 privind aditivii din hrana animalelor

Astfel cum a fost modificat prin:Jurnalul Oficial►M1 Regulamentul (CE) nr. 378/2005 al Comisiei din 4 martie 2005 L 59 8 5.3.2005►M2 Regulamentul (CE) nr. 386/2009 al Comisiei din 12 mai 2009 L 118 66 13.5.2009

Ordin nr. 358 din 15/04/2003 – Ministerul Sanatatii- pentru aprobarea Normelor privind parametrii de calitate si salubritate pentru producerea, importul, controlul calitatii, comercializarea si utilizarea nutreturilor concentrate simple, combinate, aditivilor furajeri, premixurilor, substantelor energetice, substantelor minerale si a nutreturilor speciale

Ex.:.Premix mineral – amestec de micro şi macro elemente pe un suport vegetal sau mineral

Suplimente alimentare – legislatie UE

Ordin nr. 1069 din 19/06/2007 - Ministerului Sanatatii Publice-pentru aprobarea Normelor privind suplimentele alimentare

ARTICOLUL 2.

In sensul prezentelor norme, termenii folositi se definesc dupa cum urmeaza:

a) suplimente alimentare - produsele alimentare al caror scop este sa completeze dieta normala si care sunt surse concentrate de nutrienti sau alte substante cu efect nutritional ori fiziologic, separat sau in combinatie, comercializate sub forma de doza, cum ar fi: capsule, pastile, tablete, pilule si alte forme similare, pachete de pulbere, fiole cu lichid, sticle cu picurator si alte forme asemanatoare de preparate lichide sau pulberi destinate consumului in cantitati mici, masurabile;

b) nutrienti - urmatoarele substante: (i) vitamine; (ii) minerale.

Ex.: Mangan 50. carbonat de mangan 51. clorura de mangan 52. citrat de mangan 53. gluconat de mangan 54. glicerofosfat de mangan 55. sulfat de mangan

REGULAMENTUL (CE) NR. 953/2009 AL COMISIEI din 13 octombrie 2009

privind substan ele care pot fi adăugate cu anumite scopuri nutri ionale în produsele ț țalimentare destinate unei alimenta ii speciale ț

Propunere de colaborare :

in nume personal-colaborator extern,drept persoana autorizata sau printr-o societate comerciala privata personala- intreprindere individuala sau SRL

(in functie de obiectivul Dv.)

ing.Leniuc VasileStr.Podu Verde Nr.5A

725700 Vatra Dornei/jud.SuceavaTf.:0230371705 Mobil:0735100626

leniucvasile@yahoo.com ;leniucvasile@gmail.com

Vatra Dornei,sept.2014