valente drept homo

2
, urări Cú cttuitei* hsftUi * L i leeiitmi". & afd fflpr f , ,,f Cfv? í|fM á£alirdpnv(i ^ ri Intitnp& ^ - n rtk I « dC ii Inccapi Unwrrw|w»c lui Nero " *® timpt immüJL Calvja Criipfl (aruspícc. Dató fund *i tolerarea prostituţiei K şi satirici combat, mai mult deeft OOCtll V&ftâ lj ai relaţiilor homosexuale, dorinţa de protjjj^ ¡»¿itam unor tineri care le practică. ProbtcuT homosexualităţii a rămas, aşadar, abstracţie ^ jnisunlc de combatere a efetninârii militarilor, chestiune lipsită de consecinţe juridice exprese şi dun&ile în dreptul public civil, ea ţinând de viaţa privaţi i individului, dc înclinaţiile sale, discutabile din punct dc vedere al tradiţionalei morale oficiale (mos maiorum) ţj | dreptului sacru (/iu), dar care nu fee obiectul acţiunii penale cât timp nu contravin legii. ■ Andreea Lupancu porypnoim, jlclc ferimn refl oTflfiiuzii ttuinioi cu w c Pvihaeora, pod pina cctrc erau Tigelunus din ccaia ritualul a pus pc cap văiui de mireasă, patul nupţial, dota şi torţele văzut in fine toi cc intuncncul * vorba dc a femeie", Deşi în rcspcctai ceremonialul nupţial ii homosexuale cu tu putut fi zarea lor definitiva, datorită homosexualitatea pasivă şi a unui asemenea act Există insă fost, de fapt, o femeie, cu carc Miorii legitim cu Statilia cne apare pe monedele şi 5 însoţii la sfaturile unui preot îndemnase sä se însoare şi cu amatorul Galliei, C Iulius se impoiriva lui Nero, era ia acestor căsătorii adversarul aiului Bacchanaliilor* din 186 istice măsuri represive, pentru scau să înlocuiască riturile şi practica juridică romană nu târziu şi -în general- ineficient ître bărbap, limitându-se, de >ocii imperiale, la protecţia i pedepsirea violului, excepţie le conjuncturale şi vremelnice rus Alexander şi Philippus i legilor a fost ridiculizată de venalii ultimul punând chiar juridice în reprimarea ca şi fenomenele neobişnuite ocupe pe preoţi, mai exact pe Viziune juridică despre minorităţile sexuale Recunoaşterea minorităţilor sexuale ca o categoric aparte de persoane, solicitând o anumită protccţie pe planul drepturilor omului constituie rezultatul unei îndelungate si controversate evoluţii. Poziţia diferitelor societăţi faţă de homosexualitate a diferit în mod fundamental în funcţie de moravurile, de cultura şi specificul modului de viaţă al unor popoare sau al altora. Relativismul penal în această materie fusese deja constatat de Sextus Empiricus. La asirieni, egipteni, evrei şi incaşi, homosexualitatea era condamnată. în schimb, la greci şi la romani ea constituia un obicei tolerat. Printre faimoşii homosexuali romani, despre care au rămas şi dovezi scrise, îi putem menţiona pe Nero, Caesar, Traian; în mitologia greacă există o istorioară conform căreia Zeus s-ar fi îndrăgostit de păstorul Ganymede. Biblia a condamnat raporturile homosexuale, asociindu-le în unele cazuri cu idolatria. Ea considera actele homosexuale ca fiind acte împotriva naturii. In acest sens, Papa Paul al IV - lea asocia acest tip de raporturi cu dezordinea şi refuzul lui Dumnezeu. Pe măsură ce ideologia iluministă s-a impus, au început să apară atitudini mai tolerante faţă de homosexualitate. Toate consideraţiile exprimate s-au reflectai în cadrul textelor legislative, de-a lungul timpului. în Occidentul creştin, homosexualitatea era pasibilă de pedeapsa cu moartea. în oraşul Bolognia, în secolul al XlII-lea, pedeapsa era închisoarea perpetuă, iar în Florenţa secolului al XV-lea pedeapsa era execuţia, cu specificaţia că o asemenea sentinţă se dădea numai în cazul recidivei. Codul Penal francez, laicizat în 1791, a abandonat incriminarea “sodomiei”. Germania a adoptat însă, în 1871, dispoziţiile Legii prusiene, care reprimau homosexualitatea masculină şi care au fost abrogate abia

Upload: florin-purice

Post on 06-Nov-2015

4 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

viziunea alintelor

TRANSCRIPT

  • , urri Ccttuitei*hsftUi* L i leeiitmi". &afd fflpr f , , , f Cfv? |fM alirdpnv(i ^

    ri Intitnp& ^- n rtkI dC

    ii Inccapi Unwrrw|wc lui Nero " * timpt immJL Calvja Criipfl

    (aruspcc. Dat fund *i tolerarea prostituiei K i satirici combat, mai mult deeftOOCtll

    V&ftlj ai relaiilor homosexuale, dorina de p ro tjjj^ itam unor tineri care le practic. ProbtcuT

    homosexualitii a rmas, aadar, abstracie ^jnisunlc de combatere a efetninrii militarilor, chestiune lipsit de consecine juridice exprese i dun&ile n dreptul public civil, ea innd de viaa privai i individului, dc nclinaiile sale, discutabile din punct dc vedere al tradiionalei morale oficiale (mos maiorum) j | dreptului sacru (/iu), dar care nu fee obiectul aciunii penale ct timp nu contravin legii.

    Andreea Lupancu

    porypnoim, jlclc ferimn refl oTflfiiuziittuinioi cu w c Pvihaeora,

    pod pina cctrc erau Tigelunus din ccaia

    p ritualul a pus pc cap viui de mireas, patul nupial, dota i torele vzut in fine toi cc intuncncul* vorba dc a femeie", Dei n rcspcctai ceremonialul nupial

    ii homosexuale cu tu putut fi zarea lor definitiva, datorit homosexualitatea pasiv i a

    unui asemenea act Exist ins fost, de fapt, o femeie, cu carc Miorii legitim cu Statilia cne apare pe monedele i 5 nsoii la sfaturile unui preot ndemnase s se nsoare i cu

    amatorul Galliei, C Iulius se impoiriva lui Nero, era ia acestor cstorii adversarul

    aiului Bacchanaliilor* din 186 istice msuri represive, pentru scau s nlocuiasc riturile i practica juridic roman nu trziu i -n general- ineficient tre brbap, limitndu-se, de >ocii imperiale, la protecia i pedepsirea violului, excepie le conjuncturale i vremelnice rus Alexander i Philippus i legilor a fost ridiculizat de venalii ultimul punnd chiar juridice n reprimarea ca i fenomenele neobinuite ocupe pe preoi, mai exact pe

    Viziune juridic despre minoritile sexuale

    Recunoaterea minoritilor sexuale ca o categoric aparte de persoane, solicitnd o anumit protccie pe planul drepturilor omului constituie rezultatul unei ndelungate si controversate evoluii.

    Poziia diferitelor societi fa de homosexualitate a diferit n mod fundamental n funcie de moravurile, de cultura i specificul modului de via al unor popoare sau al altora.

    Relativismul penal n aceast materie fusese deja constatat de Sextus Empiricus. La asirieni, egipteni, evrei i incai, homosexualitatea era condamnat. n schimb, la greci i la romani ea constituia un obicei to lerat. Printre faimoii homosexuali romani, despre care au rmas i dovezi scrise, i putem meniona pe Nero, Caesar, Traian; n mitologia greac exist o istorioar conform creia Zeus s-ar fi ndrgostit de pstorul Ganymede.

    Biblia a condamnat raporturile homosexuale, asociindu-le n unele cazuri cu idolatria. Ea considera actele homosexuale ca fiind acte mpotriva naturii. In acest sens, Papa Paul al IV - lea asocia acest tip de raporturi cu dezordinea i refuzul lui Dumnezeu.

    Pe msur ce ideologia iluminist s-a impus, au nceput s apar atitudini mai tolerante fa de homosexualitate. Toate consideraiile exprimate s-au reflectai n cadrul textelor legislative, de-a lungul timpului. n Occidentul cretin, homosexualitatea era pasibil de pedeapsa cu moartea. n oraul Bolognia, n secolul al XlII-lea, pedeapsa era nchisoarea perpetu, iar n Florena secolului al XV-lea pedeapsa era execuia, cu specificaia c o asemenea sentin se ddea numai n cazul recidivei.

    Codul Penal francez, laicizat n 1791, a abandonat incriminarea sodomiei. Germania a adoptat ns, n 1871, dispoziiile Legii prusiene, care reprimau homosexualitatea masculin i care au fost abrogate abia

  • iperspective(o 1969. tn Niara Bntanie. ultima ex rn^e capitali pentru asemeon lkpic a avu! loe to 1.83$, tar tn 161 i 1865 legi noi au stabilit pedeapsa iochisorti pentru rotaiile homosauale masculine; acelea au fost abrogate ah;ia ntre 1967- 1982. In SUA, n aceeai p m i t t , majontatea statelor au abrogat dispoziii a^emntto^ In Rusia, nainte de revoluia din 191? pedepsele emu excepionale* dar, tn timpul regimului stnlinist, o lege din aprilie 1934 a introdus unele pedepse Revere pentru homosexualitatea masculin, ca urmare a descoperirii !n 1933 a unei conspiraii homosexuale"* In Frana, au fost introduse cteva legi aspre n 1942* 1945, dar acestea au fost abrogate n 1982.

    Sub influena unor mutaii ce s-au petrecut Tn modul de gndire al diferitelor societi, au fost efectuate, n ultimele decenii, i modificri de ordin legislativ. !n Suedia, homosexualitatea a fost legalizat n 1944, iar vrst liber a consimmntului la acte homosexuale e cea de 15 ani. n 1986 au fost interzise oficialitilor i societilor particulare orice discriminri fa de homosexuali, garantndu-se cuplurilor de homosexuali aceleai drepturi ca i heterosexualilor. n Suedia, nu exist restricii n ceea ce privete efectuarea serviciului militar de ctre homosexuali. n Frana, homosexualitatea a fost legalizat n 1792,vrsta consimmntului sexual fiind, din 1982, aceea de 15 ani. i aici sunt pedepsite orice discriminri. n Belgia, Olanda i Luxemburg, homosexualitatea a fost legalizat n 1811, iar vrsta majoratului sexual este de 16 ani, din 1976. n Italia, dei Biserica Catolic interzice asemenea raporturi, homosexualitatea este licit din 1889, iar vrsta consimmntului sexual e una din cele mai sczute: 14 ani n Danemarca, homosexualitatea a fost legalizat n 1930, iar vrsta consimmntului este de 15 ani. n Norvegia, homosexualitatea nu mai este incriminat juridic din 1972, iar vrsta consimmntului e de 16 ani; legea prevede sanciuni pentru cei care fac discriminri ntre homosexuali i heterosexuali. n Elveia, homosexualitatea a fost legalizat din 1942; nu exist restricii n ceea ce privete serviciul militar, iar vrsta consimmntului liber e de 16 ani.

    n fostele ri socialiste s-a nregistrat, n general, o atitudine ngduitoare. n Albania, homosexualitatea a fost legalizat n 1977, iar vrsta acordului sexual liber e de 14 ani. n Polonia, homosexualitatea este liber din 1932, iar vrsta majoratului sexual e de 15 ani. n Ungaria, homosexualitatea a fost acceptat i n form de lege n 1961, iar vrsta consimmntului e de 18 ani. In Bulgaria, actele homosexuale nu sunt incriminate din 1968, iar vrsta consimmntului la asemenea raporturi este de 18 ani. n Rusia, art.121 din Codul Penal, care incrimina homosexualitatea, a fost abrogat de Boris Eln n aprilie 1993. Prevederi asemntoare au mai fost abrogate n Lituania, Letonia i Ucraina.

    In Romnia, actele de homosexualitate au fost sancionate prin diferite legiuiri care s-au succedat n

    decursul tetnpulw* N&fUBasaiab, m&mtytxx *stm m M*asm c a f t i i itmtexm cadavrului e m fes*fncrfmxna&e wfa !b Codul pi $l $& OtvMPenal dtn 1969. Dup t e mfost elaborate o w rk de prapangr* 6c ao&Uit w # texte i)e Codului Penal, Cv h tediscuie Ip codrul SenauM vHeoW 200 doi C&bal ftami Propune GuvottuN '*&&& ca Itn&tte. # homosexualitate s fie m m w