valen Ţe culturale ale securitĂŢii Şi sĂnĂtĂŢii În muncĂ
DESCRIPTION
VALEN ŢE CULTURALE ALE SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ. Energia electrică – este cea mai utilizată formă de energie , fără de care nu poate fi concepută societatea umană civilizată . - PowerPoint PPT PresentationTRANSCRIPT
VALENŢE CULTURALE ALE SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ
M XII. ELECTROSECURITATEA
Energia electrică – este cea mai utilizată formă de energie, fără de care nu poate fi concepută societatea umană civilizată. Această energie se poate produce din mai multe resurse energetice primare, se poate transmite la mari distanţe, se poate transforma în alte forme de energie ( mecanică, termică, luminoasă, etc.)
Curentul electric prezintă următoarele pericole:
• Electrocutările, ca urmare a atingerii de către om (sau oricare altă fiinţă) a unor obiecte aflate în mod normal sau accidental sub tensiune.
Electrocutarea constă în trecerea unui curent electric periculos (peste o anumită valoare) prin corpul omului.
• Arsurile electrice şi metalizarea pielii datorită arcului electric. Privirea arcului electric cu ochiul liber poate duce la orbire.
• Incendiile - datorită supraîncălzirii circuitelor electrice, sau datorită arcului electric.
• Exploziile - datorită supraîncălzirii unor echipamente electrice, sau datorită arcului electric în medii explozive.
Factorii de care depinde electrocutarea sunt: • Valoarea intensităţii curentului ( funcţie de
tensiunea electrică şi rezistenţa electrică).Limita curenţilor nepericuloşi: 10[mA] în curent alternativ şi 50[mA] în curent continuu.• Tensiunea electrică (poate fi periculoasă peste 24
[V]).• Frecvenţa curentului. Frecvenţa redusă este mai
periculoasă. Curenţii de frecvenţă foarte înaltă se folosesc în medicină în scopuri terapeutice.
• Durata de acţionare a curentului electric. Peste 0,1 secunde, curentul poate fi mortal.
• Traseul urmat de curent prin corp. Cel mai periculos traseu este mână-mână. În cazul în care electrocutarea se produce pe traseul mâna dreaptă-picior, consecinţele sunt mai puţin grave decât în cazul electrocutării pe traseul mâna stângă - picior, inima fiind mai puţin afectată. Se recomandă electricienilor să lucreze cu mâna dreaptă.
• Umiditatea măreşte pericolul electrocutării. Creşterea umidităţii determină creşterea conductivităţii pielii, deci scăderea rezistenţei electrice.
• Temperatura mediului. Dacă este mare, ca urmare a transpiraţiei, scade rezistenta corpului omenesc.
Din punct de vedere al pericolului de electrocutare locurile de muncă pot fi:
• foarte periculoase (umiditate mare, temperaturi ridicate, conductoare care ocupă o suprafaţă mare, etc);
• periculoase, sau puţin periculoase ( umiditate redusă, pardoseală izolatoare, absenţa conductoarelor, etc.)
Electrocutările se pot produce: • Prin atingerea directă se produce când omul atinge un
conductor aflat în mod normal sub tensiune. Exemple: conductoare neizolate, contactele prizelor electrice, etc.
• Prin atingere indirectă se produce când omul atinge un conductor care se află accidental sub tensiune. Exemplu: carcasa unei maşini electrice ajunsă sub tensiune ca urmare a unui defect de izolaţie.
• Prin tensiune de pas, respectiv la atingerea simultană a două puncte de pe sol, la o distanţă de 0,8 m între ele şi aflate la potenţiale diferite, ca urmare a scurgerii prin pământ a unui curent electric. Acest tip de tensiune poate apărea, de exemplu, în apropierea unui conductor căzut la pământ sau a unei linii aflate sub tensiune.
Prevenirea atingerilor care pot provoca electrocutarea
(sau şocul electric) se realizează prin măsuri tehnice
şi/sau organizatorice.
Pentru evitarea electrocutărilor directe se vor aplica
măsuri tehnice şi organizatorice.
Pentru evitarea electrocutărilor prin atingere indirectă
se vor aplica numai măsuri tehnice
MĂSURI TEHNICE:• acoperiri cu materiale electroizolante ale părţilor active
(izolarea de protecţie) ale instalaţiilor şi echipamentelor electrice;
• închideri în carcase sau acoperiri cu învelişuri exterioare; • protecţia prin amplasare în locuri inaccesibile prin asigurarea
unor distanţe minime de securitate;• scoaterea de sub tensiune a instalaţiei sau echipamentului
electric la care urmează a se efectua lucrări şi verificarea lipsei de tensiune;
• utilizarea de dispozitive speciale pentru legări la pământ şi în scurtcircuit;
• folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante;• alimentarea la tensiune foarte joasa (redusă) de protecţie; • egalizarea potenţialelor şi izolarea fata de pământ a platformei
de lucru.
MĂSURI ORGANIZATORICE:• executarea intervenţiilor la instalaţiile electrice (depanări,
reparări, racordări etc.) trebuie sa se facă numai de către personal calificat în meseria de electrician, autorizat şi instruit pentru lucrul respectiv;
• delimitarea materială a locului de munca (îngrădire);
• eşalonarea operaţiilor de intervenţie la instalaţiile electrice;
• elaborarea unor instrucţiuni de lucru pentru fiecare intervenţie la instalaţiile electrice;
• organizarea şi executarea verificărilor periodice ale măsurilor tehnice de protecţie împotriva atingerilor directe;
• Instruirea oamenilor. Legislaţia impune obligativitatea instructajului şi stabileşte metodologia efectuării lui pentru fiecare loc de muncă.
Metode de protecţie împotriva electrocutărilor:• Utilizarea tensiunilor reduse. Exemplu: 24V la
prizele din pivniţe, garaje, băi, pentru alimentarea sculelor portabile, etc.
• Legarea la pământ a carcaselor utilajelor fixe sau mobile. Exemplu: utilajele dintr-un atelier acţionate electric.
• Legarea la nul a carcaselor utilajelor fixe sau mobile. Exemplu: prizele din blocurile de locuinţe pentru alimentarea consumatorilor casnici.
• Izolarea suplimentară de protecţie, cu materiale electroizolante. Exemple: carcase electroizolante, izolarea dublă, izolarea întărită.
• Separarea de protecţie (intercalarea unui transformator de separaţie între utilaj si reţeaua electrică).
• Izolarea suplimentară aplicată amplasamentului omului. Exemple: covoraşe de cauciuc, platforme electroizolante .
• Îngrădirea locurilor periculoase şi utilizarea tăbliţelor avertizoare (plăcile avertizoare de interdicţie, de prevenire, de admitere).
• Egalizarea potenţialelor ( efectuarea unor legături prin conductoare a elementelor metalice din zonă, care accidental ar putea ajunge sub tensiune şi conectarea la instalaţia de legare la pământ sau nul).
• Deconectarea automată de protecţie a instalaţiei electrice în cazul scăderii rezistenţei de izolaţie. Acţionarea se face la cel mult 0,2 secunde de la apariţia defectului.
• aria de lucru a macaralelor• manipularea obiectelor lungi• platformele de lucru • locul de parcare al utilajelor
TREBUIE păstrată distanţa de siguranţă/ vecinătate faţă de instalaţiile electrice în exploatare
1
Exemplu de pericol
5
Exemplu de risc
Măsuri de electrosecuritate
Tensiune kV Distanţă m
Până la 1 0,5
între 1 şi 30 1,5
între 30 şi 110 2,00
între 110 şi 220 3,00
între 220 şi 380 4,00
Distanţa minimăDistanţa până la firele electrice aeriene
Măsuri de electrosecuritate
Înaintea lucrărilor de întreţinere, deconectaţi întrerupătorul, încuiaţi şi semnalizaţi panoul.
Întreţinerea se face doar de către persoane calificate (electricieni).
Semnalizare
Măsuri de electrosecuritate
Izolaţi contactele electrice!
Măsuri de electrosecuritate
Nu folositi improvizaţii!
Măsuri de electrosecuritate
Nu introduceti cablurile direct in priza. Utilizati un stecher pentu conectarea la sursa de curent.
NU FOLOSITI IMPROVIZATII
Măsuri de electrosecuritate
Protectia cablurilor plasate pe caile de circulatie
Măsuri de electrosecuritate
Atunci cand se monteaza un stecher pe un cablu, in primul rand se indeparteaza izolatia exterioara si izolatiile clablurilor interioare pe o lungime potrivita. Nu fixati firele interioare fara sa indepartati izolatia
Verificati stecherul inainte de a utiliza un echipament electric. Nu utilizati un echipament electric care are stecher spart. Inlocuiti stecherul cat mai repede posibil!
Verificarea echipamentelor de munca electrice
Măsuri de electrosecuritate
Fixati ferm cablul la stecher folosind placuta de prindere a stecherului. Fixati placuta de prindere pe izolatia esterioara a cablului, nu pe firele interioare
Măsuri de electrosecuritateVerificarea echipamentelor de munca electrice
Izolatia interioara trebuie indepartata cu grija pentru a evita taiarea firelor de cupru sau alte distrugeri.
Verificarea echipamentelor de munca electrice
Măsuri de electrosecuritate
Fixati ferm firele conform:
Marcaj pe ştecher
Culoarea izolaţiei firelor
Sistem nou Sistem vechi
L (de linie) Maro Roşu
N (nul) Albastru Negru
E Galben/verde Verde
Nu incarcati excesiv priza. Stecherul trebuie sa se potriveasca cu puterea echipamentului.
Simptomele incarcarii excesive sunt:- incalzirea stecherului- miros de ars- carbonizarea, - decolorarea, - deformarea
Cand observati astfel de situatii, oriti curentul si apelati la persoane competente.
Nu depasiti capacitatea echipamentului de distributie a energiei electrice!
Măsuri de electrosecuritate
Tipuri de ştechere Simplu Schuko
Intensitatea curentului (Amperi A) 5 15
Puterea maximă a echipamentului conectat (Watt, W) 1.000 3.000
Stecherul trebuie sa se potriveasca cu puterea echipamentului. Puterea maxima permisa a echipamentului in functie de tipul de stecher este:
Evitati spargerea
stecherelor, prizelor cu
obiecte masive!
Atentie la pozitionarea prizelor si circulatia echipamentelor de munca!
Măsuri de electrosecuritate
Scoateti stecherul din priza tragand de stecher, nu de cablu
Nu indepartati niciodata un stecher defect fara sa intrerupeti curentul.
Utilizarea corecta a echipamentelor electrice
Măsuri de electrosecuritate
Un stecher trebuie sa se potriveasca cu priza sau cu adaptorul de conectare. Nu modificati stecherul sau priza pentru a le face sa se potriveasca si nu introduceti fortat in priza daca sunt de tipuri diferite.
Utilizarea corecta a echipamentelor electrice
Măsuri de electrosecuritate
Introduceti si scoateti stecherul din priza numai cu mainile uscate!
Stecherele trebuie intotdeauna mentinute curate, fara praf, ulei, grasimea sau alte murdarie
Măsuri de electrosecuritate
Stecherele trebuie sa fie ferite de flacara deschisa sau de surse de caldura
Evitati picurarea si stropirea cu apa sau alte lichide pe stecher
Măsuri de electrosecuritate
Nu reparaţi niciodată
echipamente electrice
în timp ce staţi în apă!
Măsuri de electrosecuritate
Scoaterea cât mai rapidă a accidentatului de sub tensiune prin întreruperea circuitului electric, asigurarea accidentatului împotriva căderii şi dacă este cazul, asigurarea altor surse pentru iluminat.
PRIMUL AJUTOR ÎN CAZ DE ELECTROCUTARE
În situaţia în care nu respiră normal, după desfacerea hainelor la gât, piept şi în zona abdominală, i se va face respiraţie artificială, printr-una din metodele cunoscute, până la venirea medicului (salvării).
S-au înregistrat cazuri în care electrocutatul a fost salvat după câteva ore de respiraţie artificială.
Dacă victima nu respiră şi nu are puls, i se va face simultan cu respiraţia artificială (gură la gură) şi masaj cardiac. În această situaţie este necesară intervenţia a doi salvatori.
Condiţiile pe care trebuie să la îndeplinească electricianul:
• să fie apt din punct de vedere fizic si psihic;
• să posede calificarea profesională corespunzătoare funcţiei pe care o deţine;
• să fie autorizat pentru lucrările pe care le efectuează;
• să fie instruit şi să respecte normele de securitate şi sănătate în muncă inclusiv procedeele de scoatere de sub tensiune şi de acordare a primului ajutor.
Mijloace de protecţie împotriva electrocutării:• prăjini electroizolante; • cleşti electroizolanţi; • detectoare de tensiune; • indicatoare de corespondenta a fazelor; • placi electroizolante;• teci electroizolante;• pălării electroizolante;• folii electroizolante;• unelte electroizolante;• covoare electroizolante;• platforme electroizolante;• mănuşi electroizolante;• încălţăminte electroizolantă.
MIJLOACE DE PROTECŢIE
Mijloace de protecţie împotriva acţiunii arcului electric si a traumatismelor mecanice:• casca de protecţie;• viziera de protecţie;• îmbrăcăminte cu ţesătura rezistenta la efectul termic al
arcului electric (nu se admite îmbrăcăminte de lucru din materiale sintetice!);
• mâner cu manşon de protecţie pentru manevrarea siguranţelor tip MPR.
Mijloace de protecţie pentru delimitarea materială a zonei de lucru :• bariere;• frânghii şi benzi de împrejmuire;• panouri şi paravane mobile;• panouri de semnalizare de securitate.
Proiectul este disponibil online la adresa:
http://valente-culturale ssm.wikispaces.com/
VĂ MULŢUMESC PENTRU ATENŢIE!