VALEA BARGAULUI

Obiective turistice

Studenta, Profesor,

Ciurea Cristina Pompei Cocean

Valea Bargaului

Nr.crt

Nume obiectiv Criteriu 1 Criteriu 2 Criteriu 3 Criteriu 4 Total

1Cheile

Bistritei Ardelene

8(peisaj deosebit cu paduri frumoase, intrerupte din

loc in loc de stanci semete)

6(vale adanca cu profil

transversal, cu relief variat, pe care apar numeroase

formatiuni erozionale, stanci golase sau abrupturi)

6(accesibil turistilor aproape tot timpul anului, mai putin

iarna datorita dificultatii drumului)

8(acees pe DN 17 si DJ 173)

28

2 Colibita

8(unic prin proprietatile

sale – vartejuri in adancuri care fac

imposibila stabilirea adancimii)

6(suprafața de 270 ha, lungimea de 13 km și volumul de 65 mil m3 fiind situat la o altitudine

de 900 m)

8(accesibl turistilor atat in sezonul cald

si rece)

6(La iesirea din Bistrita Bargaului

drumul incepe sa fie din ce in ce

mai rau)

28

3Valea

Repedea

8(rezervatie naturala mixta)

6(pe dreapta si pe stanga vaii apar numeroase formatiuni

erozionale)

6(datorita terenului accidentat este mai atractiva vara, in

zilele uscate)

6(drumul forestier

poate deveni impracticabil

in zilele ploioase)

26

4 Cetatea

8(asezare hallstattiana)

6(localitate civila)

4(datorita faptului ca este locuita, nu

este permis accesul turistilor in interiorul caselor)

6(acces DN17 pana in Rusu

Bargaului, pe urma trebuie

urmata o ulita)

24

5Manastirea Sf. Spiridon

4(lacas bisericesc)

4(locul este pitoresc iar

simplitatea lui te face sa te simti bine cand ajungi aici)

8(atrage turisti tot timpul anului)

6(acces

DN17, la 4 km de Josenii

Bargaului)

22

6Hotel

graniciresc

6(dateaza din vremea

granicerilor)

4(functia din trecut)

2(nu se poate vizita datorita faptului ca

in prezent se tin ore)

8(acces DN

17)

20

7Stancile

Tatarului

8(prin elementele

naturalistice pe care le includ prezinta o

deosebita insemnatate stiintifica si estetica)

6(formatiuni vulcanogene, constituite din piroclastite

depuse subaerian)

4(atrage turistii tot timpul anului, dar mai putin iarna,

datorita terenului accidentat)

2(acces limitat datorita terenului

accidentat)

20

8 Heniu Mare 4(cel mai inalt varf al Mt.

4(format din cca 10 silluri de

4(accesibil turistilor

6(acces cu

18

Bargaului) microdiorite foarte variate ca lungime și grosime, care dau

reliefului o rezistența deosebita)

in zilele uscate) telecabina)

9 Mendet6

(turn de fortificatie)4

(dateaza din sec. II-III)4 2 16

10 Taul Zanelor

6(s-a format in spatele unui

val de grohotis)

4(este situat intr-o zona de

depozite coluvial-deluviale cu blocuri de varsta Holocen

inferioara)

2(e plin de tantari)

2(Accesul se face printr-

un drum forestier

foarte rau care se

opreste la 700 m de

Taul Zanelor find

continuat de o carare)

14

1. Cheile Bistritei Ardelene se intind, cu mici intreruperi, de la iesirea din comuna Bistrita Bargaului, trecand pe la confluenta cu paraul Repedele si apoi la barajul Colibita. Se incadreaza in modelul zonei periferice a Muntilor Calimani, ca o vale adanca cu profil transversal, cu relief variat, pe care apar numeroase formatiuni erozionale, stanci golase sau abrupturi din care enumeram cateva cunoscute in toponimia locala ca: Piatra Mare, Stancile Arinisului sau Arsita Mare. Peisajul deosebit pe care aceste zone il ofera privirilor, cu paduri frumoase, intrerupte din loc in loc de stanci semete care flancheaza paraie cu ape limpezi si clare care constituie raiul pastravilor, frumusetea deosebita a acestor zone, completata cu lacul de acumulare de la Colibita, bogatia florei si faunei salbatice si a habitatelor i-a determinat pe specialistii de la Agentia de Protectie a Mediului Bistrita, sa propuna acest areal pentru selectarea ei in reteaua NATURA 2000.

2. Colibita este un sat de munte asezat pe Valea Bistritei, intre Muntii Calimani si Muntii Bargau, facand parte din comuna Bistrita Bargaului, la vreo 7 km de aceasta, si la aproape 50 de km de resedinta judetului Bistrita-Nasaud, municipiul Bistrita, oras medieval cu prima atestare documentara de acum vreo 746 de ani. Distanta se parcurge, din oras, in aproximativ 45 de minute. Face parte din comuna Bistrita Bargaului, aflata si ea la randul ei pe siragul de Bargaie (Rusu Bargaului, Josenii Bargaului, Mijlocenii Bargaului, Susenii Bargaului, Prundul Bargaului, Tiha Bargaului si Muresenii Bargaului) dintre Bistrita si Vatra Dornei. Pentru a merge la Colibita din orasul Bistrita, pe drumul spre Vatra Dornei, E576, se trece prin comunele Livezile, Josenii Bargaului si Prundul Bargaului. La iesirea din comuna Prundul Bargaului, ai doua variante: fie la dreapta, trecand prin Bistrita Bargaului, fie tot inainte, spre Tiha Bargaului si apoi, din satul Muresenii Bargaului, facand tot la dreapta se ajunge la Colibita. Este recomandat primul traseu, cel prin Bistrita Bargaului, care totusi e un pic mai bun. La aproximativ 7 km de comuna Bistrita Bargaului se afla barajul de acumulare, lacul si satul Colibita Principala atractie a zonei este linistea lacului ce-i poarta numele, lacul Colibita cu barajul de acumulare, aflat într-un peisaj salbatic de munte.Datorita concentratiei mare de ozon si ioni de iod a zonei, recomandata pentru tratamentul afectiunilor pulmonare si cardiace, Colibita a fost cunoscuta pana in anii '80 ca a o renumita statiune turistica si climaterica. A urmat demolarea statiunii si stramutarea satului, pentru a se permite construirea unui lac de acumulare hidroenergetic, lac ce astazi se intinde pe o lungime de peste 5 km si care-i poarta numele, Lacul Colibita. Formarea lacului a fost un proces destul de interesant de urmarit si cu numeroase repercusiuni in sufletele localnicilor, fiind format prin inundarea vechii localitati. Pe fundul lacului inca se mai pot observa ramasite ale locuintelor, chiar si ale bisericii situate in fostul centru al satului, precum si

copaci care strajuiau localitatea in urma cu 30 de ani. Formandu-se lacul de acumulare si fiind la o altitudine de 900m, in zona de munte, zona a capatat un potential turistic deosebit, construindu-se numeroase cabane si case de vacanta. Desi dezvoltarea in zona cunoaste un real avant, agroturismul nu este inca foarte raspandit, locuintele de vacanta fiind folosite in mare parte de proprietari. Turismul propriu-zis s-a dezvoltat, in ultimii douazeci de ani. Atat in lunile de vara, cat si iarna, Colibita devine un loc ideal de petrecere a timpului liber si de relaxare, fie ca este vorba de turism de week-end, fie ca este vorba de turisti din alte zone ale tarii sau straini, care aleg sa petreaca in Colibita perioade mai lungi, mai ales pe timp de vara cand pescuitul e in toi. Lacul Colibita reprezinta principalul punct de atractie, oferind turistilor si localnicilor posibilitatea de-a pescui la pastrav, la salau, clean si chiar caras, fiind foarte interesant faptul ca acesta specie "carasul" s-a putut adapta foarte bine la conditiile zonei.

3. Valea Repedea situata in Muntii Calimani, intre Varful Calul si Piatra lui Orban este o rezervatie naturala mixta, cu o suprafata de 22 ha. Valea Repedea si afluentii sai, pe o distanta de 12 km, au brazdat formatiunile eruptive ale Calimanilor. Evolutia geologica complexa a fost marcata de o serie de cicluri eruptive si mineralogo - petrografice deosebite, de varste diferite. Relieful este spectaculos cu vai adanci si relief variat ca inaltime si morfologie, apar formatiuni deosebite ca ace, stalpi, ciuperci, ziduri si numeroase stanci golase. Valea Repedea a ferastruit placa de piroclastite andezitice pe grosimea de pana la 350 m, primind in unele sectoare aspecte de chei inguste, cu martori de eroziune cu forme si marimi diferite, ce strajuiesc aproape pe intreg cursul, pigmentand versantii, in majoritate acoperiti de paduri de foiase in amestec cu molizii. Pe dreapta si pe stanga vaii apar numeroase formatiuni erozionale (ace, stalpi ciuperci, ziduri,etc.), stanci golase datorate eroziunii diferentiale care a afectat formatiunile vulcanice, alcatuite din roci eruptive de granulatie diversa. Accesul spre rezervatie se face plecand din Bistrita pe DN 17 pana in comuna Prundu Bargaului, iar apoi spre sud-est pe DJ 173, care urmareste Valea Bistritei Ardelene. Acest drum se urmeaza pana la confluenta cu Valea Repedea, de aici desprinzandu-se un drum forestier bine intretinut, care urmareste cursul sinuos al paraului Repedele.

4. Asezarea hallstattiana – „Cetatea” localizata in localitatea Rusu Bargaului, pe Dealul Contenita, din stanga Vaii Bistritei, este o locuire civila ce dateaza din perioada Hallstatt.

5. Manastirea Sfantul Spiridon se afla la 4 km de Josenii Bargaului pe drumul ce leaga zona Bargaielor cu cea a Ilvelor. Biserica manastirii este in constructie slujbele avand loc intr-o bisericuta mai mica ce face corp comun cu cladirea in care se afla si chiliile maicutelor. Locul este pitoresc iar simplitatea lui te face sa te simti bine cand ajungi aici.

6. Hotelul graniciresc este o cladire situata in localitatea Prundu-Bargaului care dateaza de la sfarsitul sec. XVIII , inceputul sec. XIX. In prezent aceasta cladire a devenit Scoala Generala cl. I-IV.

7. Tatarca sau Stancile Tatarului este un sector montan situat la extremitatea de nord-vest a Calimanilor, la marginea sud-estica a localitatii Bistrita Bargaului pe paraul Tatarcii afluent de stanga al Bistritei Ardelene. Se caracterizeza prin formatiuni vulcanogene, constituite din piroclastite depuse subaerian reprezentate printr-o alternanta de cinerite brecii si microbrecii, conglomerate si microconglomerate etc. Ele sunt formate din cenusi vulcanice, blocuri mai mari si mai mici, angulare, subangulare, subrotunjite, de andezite bazaltoide, andezite cu piroxeni si amfiboli, andezite cu amfiboli. Cimentul de legatura microbrecios si cineritic este alcatuit din fragmente de andezit, fragmente de cristale (plagiaclazi, piroxeni, amfiboli, magnetit). Cineritele prezinta aspecte texturale variate, raportandu-se cineritelor lapilice, litoclastice sau vitrocristalolitoclastice. Aici piroclastitele au masa de legatura larg dezvoltata, sunt bogate in elemente andezitice, rulate si argilizate. In unele puncte formatiunile vulcanogene sunt acoperite de curgeri (lave) andezitice si srabatute de intruziuni de aceeasi natura.Lavele au o extindere redusa, ele apar numai pe creasta dealul Tatarcii, iar intruziuni le de tip sill, dyke, filon si apofiza, apar si ele rar in versantii care marginesc Valea Tatarcii (reprezinta apofize ale unor

corpuri eruptive dezvolzate in adancime). La contactul cu aceste intruziuni piroclastitele sunt fisurate si limonitizate. Andezitele sunt cenusii-negricioase, negre, negre-verzui, negre-albastrui, cenusii-roscate. Unele sunt compacte, altele poroase, fine sau granulare. Textura este masiva si structura porfirica. Grosimea formatiunilor vuicanogene in zona Tatarca ajunge la cea. 500 m, iar Valea Tatarcii le-a taiat pe o adancime de cea. 200m. Versantii acestei vai (lunga de cca.3 lan.) sunt acoperiti in parte cu paduri de foioase in amestec cu molid. Aceasta padure este pigmentata de formatiuni erozionale; de forme si marimi diferite, dand un peisaj de marturii geologice, asemanator aceluia de pe valea Repedea si Valea Bistritei Ardelene (specific Calimanilor de vest). Formatiuni erozionale (martori de eroziune, stanci inalte grupate) cu forme curioase apar pe versanti pe creste si pe Vf. Tatarca (1247 m). Pentru frumusetea si pitorescul acestei suprefete s-a constituit o rezervatie peisagistica. Suprefetele descrise reprezinta zone care prin elementele naturalistice pe care le includ prezinta o deosebita insemnatate stiintifica si estetica.

8. Muntele Heniul (1611) este format din cca 10 filoane-strat (silluri) de microdiorite foarte variate ca lungime și grosime, care dau reliefului o rezistența deosebita. Sillurile, insinuate monoclinal pe suprafețele mai puțin rezistente ale bancurilor grezoase, genereaza abrupturi etajate pe flancuri impresionante prin salbaticia lor. In ansamblu, Heniul reprezinta un uriaș lacolit, care domina regiunea inconjuratoare.

9. Turnul roman de fortificatie – „Mendet” este situat in localitatea Rusu Bargaului si dateaza din epoca romana (sec. II -III).

10. Lacul "Taul Zanelor" este situat la aproximativ 6-8 km de Colibita. Lacul s-a format in spatele unui val de grohotis, pornit de pe versantul nordic al Varfului Tiganca. Apele acumulate de-a lungul timpului au format un "tau" lung de cca 75 m si lat de cca 50 m cu adancimea max de 4 m. In partea de nord a lacului este o mica poienita, in rest fiind inconjurat de padure de molid. Accesul de la Colibita se face printr-un drum forestier (foarte rau) care se opreste la 700 m de Taul Zanelor find continuat de o carare printr-o frumoasa padure de molid. Traseul nu e deloc dificil. De recomandat e urcarea cu bocanci. Peisajul e superb in plina vara, dar e plin de tantari. Este un lac cu fiora si fauna specifica lacurilor montane, dar nu alpine. Zona in care apare lacul este alcatuita din piroclastite andezitice si andezit cu piroxeni. Varful Tiganca este alcatuit din brecii andezitice, carora li se suprapune o patura groasa de lava, formata din andezite cu piroxeni. Asupra fragmentelor (blocurilor) ce formeaza grohotisurile au actionat timp indelungat agentii atmosferici, favorizand alterarea lor chimica dand nastere unui material argilos care a facut ca in spatele lor apele sa se acumuleze formand. Deci Taul Zanelor este situat intr-o zona de depozite coluvial-deluviale cu blocuri (grohotisuri) de varsta Holocen inferioara. Valul de grohotis a luat nastere prin acumularea blocurilor de pe versant in timpul Holocenului inferior.In perioada respectiva versantul nordic al Vf. Tiganca nu era acoperit de padure, deci, dezagregarea si alterarea a putut actiona liber, ducand in final Ia formarea unui baraj putin permeabil de grohotis si argila, in spatele caruia s-a format lacul. Azi lacul este inconjurat de o frumoasa padure de molid, iar in partea sa nordica se afla o mica poienita.

Bibliografie

http://ro.wikipedia.orghttps://maps.google.comhttp://www.cimec.ro