Vadu Izei

Vechimea localităţii Vadu Izei se pierde în negura timpurilor fiind descoperite aici dovezi arheologice care atestă locuirea acestor meleaguri. Dovezi scrise apar însă de-abia din anul 1383 odată cu primul document scris considerat certificatul de naştere al comunei Vadu Izei. Acesta apare la 27 iunie 1383, în limba latină, emis la Sighet, şi adevereşte că "nobilul Lupu din Vad este împroprietărit în dauna lui Codrea care nu a dovedit nimic" (Diplome maramureşene sec. XIV şi al XV - lea, Ioan Mihaly de Apsa).

De-a lungul vremurilor localitatea a cunoscut diferite nume: Satul lui Lupu, Vadu Lupului, Vad şi Vadu Izei. Tot la Vadu Izei s-a descoperit un depozit de 12 brăţări din epoca bronzului, lucrate artistic cu un desen geometric, asta demonstrând că localitatea este mult mai veche. 

Comuna Vadu Izei este cunoscută prin "Porţile maramureşene" executate de Gheorghe Borodi, prin cântecele Mariei Trifoi cu cântecul "Mociriţă cu trifoi", ale virtuosului violonist Gheorghe Covaci Cioată, care în 1976 castigă cu taraful său "Discul de aur" Dijon (Franţa), precum şi prin poezia lui Tiberiu Utan şi a desenelor valorosului artist grafician Vasile Kazar.

Cadrul natural

Comuna Vadu Izei este situată în jud. Maramureş, în nordul României, pe stânga arcului carpatic, la o distanţă de 7 km de municipiul Sighetu Marmaţiei şi la 56 km faţă de reşedinţa de judeţ, municipiul Baia Mare.

Comuna este aşezată la confluenţa râurilor Iza şi Mara, la o altitudine de 480 de m faţă de nivelul mării, pe un şes de 1.5 km lăţime şi 2-4 km lungime. Este aşezată în apropierea paralelei de 47 minute 55 secunde latitudine nordică şi a meridianului 23 minute 55 secunde longitudine estică, aproape de centrul geometric al Europei. 

Comuna este, ca toate aşezările maramureşene, o păstrătoare de tradiţii şi obiceiuri care se transmit încă la cei tineri. Departe însă, mândria cea mai de preţ a comunei este reprezentată de multitudinea de porţi sculptate – considerate a fii drept cele mai frumoase din zonă. Alături de acestea – spiritualitatea de cote maxime din preajma sărbătorilor, obiceiurile locurilor, arta şi portul popular – pe care locuitorii îl poartă indiferent de zi.

Vadu Izei are în componenţa sa şi satul Valea Stejarului, împreuna numărând 2968 locuitori - 98% români, ţărani lucrând în propria gospodărie, sau muncitori făcâdu-şi serviciul la Sighetu Marmaţiei în industrie şi administraţie şi 1000 de gospodării. Suprafaţa comunei este de 1685 kmp.

 

Relieful. Comuna Vadu Izei este înconjurată de dealuri ce nu depăşesc 700 m înălţime, acoperite cu păduri de stejar şi fag, cu livezi de pruni, meri şi cireşi. Cele mai importante dealuri sunt: Ursoi, Priloage, Picui, Costina, Hurgoi. Luncile şi izvoarele, apa verzuie şi lin curgătoare a Izei, cea albăstruie a râului Mara, adăpostesc o mare varietate de vieţuitoare.

 

Elemente climatologice. Clima este temperat continentală cu cele patru anotimpuri. Temperatura diferă foarte mult de la un anotimp la altul. Vara se înregistrează temperaturi de până la +30°C la umbra, iar iarna cel mult -28°C.

 

Reţeaua hidrografică. Reţeaua hidrografică a comunei Vadu Izei este destul de bogată, formată din Râul Iza şi Mara. Râul Iza primeşte ca afluenţi: pârâul Valea Porcului, Valea Joti şi Sugau.

 

Vegetatia si rezervatii naturale. În comuna Vadu Izei se află falnice păduri de stejar după cum însuşi denumirea satului aparţinător ne spune Valea Stejarului. Pe versanţii umbriţi ai dealurilor se dezvoltă păduri de gorun şi fag în amestec cu alte specii precum carpenul, paltinul, ulmul, cireşul sălbatic.

În zăvoaile râului Mara şi Iza întâlnim arin negru, salcia albă, răchita roşie, plopul, etc. Covorul ierbos este format din diferite specii de graminee şi o mulţime de plante cu flori frumos colorate cum sunt: garofiţa, margarita, sunătoarea, trifoiul sălbatic, păpădia.

Principalele mamifere care se adăpostesc în aceste păduri sunt: ursu brun, lupul, cerbul carpatin, vulpea, mistreţul, iepure, etc.

Rezervaţii naturale: Ursoiul

 

Populaţia totală a comunei este de 2923, din care:

          - 1500 femei;

          - 1423 bărbaţi.

Structura populatie pe etnii:

          - români 2903

          - maghiari 2

          - ucraineni 6

          - romi 9

          - alte naţionalităţi 3.

Dezvoltarea Infrastructurii 

Infrastructura rutiera

  • Retea stradala principala ;

  • Retea stradala secundara ;

  • Retea pietonala ;

  • Poduri si podete ;

  •  Drumuri comunale si forestiere. 

Drumuri judetene

  • Drum judetean DJ 186 ;

  • Drum judetean DJ 186 A ;

  • Drum  de ocol a traficului greu - DJ 186. 

Drumuri Nationale :

  • DN 18

  • Drum de ocol a traficului greu.

 

Infrastructura scolară

  • Achizitii terenuri pentru scoala si sala de sport

  • Scoala ;

  • Sala de sport ;

Infrastructura culturală

  • Camin cultural ;

  • Clubul pensionarilor ;

  • Centru de promovare a produselor artizanale ;

  • Centru de informatica ;

  • Sală de festivitati.

        

Infrastructura medicală;

  • dispensar uman ;

  • diversificarea specializarilor (cabinet stomatologic) ;

Suplimentarea numarului de medici si asistente

  • Medic dentist ;

  • Asistente ;

  • Medic de garda pe timp de noapte.

 

Infrastructura Administrativă

  • Reabilitare sediu Primarie si Consiliul Local 

Servicii sociale

  • Învăţământ ;

  • Sănătate ;

  • Cultura;

  • Arta si conservarea patrimoniului local ;

  • Sport si activitati traditionale cu caracter de competitie ;

  • Programme sociale pentru grupuri vulnerabile (copii,femei,batrani,persoane cu handicap,etc) ;

  • Ajutoare de stat pentru persoane fara surse de venit sau cu venituri insuficente.

Economia

Activităţile de bază ale economiei comunei Vadu Izei sunt:

      • Comerţ - 26

      • Construcţii - 14

      • Prestări sevicii - 22

      • Turism - 18

      • Activităţi sociale, sănătate - 2

      • Transporturi - 3

      • Alte activităţi - 5

 

Principalele resurse ale industriei locale sunt:

      • turismul

      • prelucrarea lemnului

      • agricultura

      • confecţii 

      • prelucrarea cărnii

      • patiserie

      • mobilier şi binale.

 

Sectorul agricol

Suprafaţa agricolă – 1226 Ha, din care:

      •  arabil – 495 ha;

      •  păşuni – 17 ha;

      •  fâneţe – 686 ha;

      •  păduri

      •  ape

      •  livezi/pomi – 28 ha.

 

Producţia agricolă de culturi:

      •  porumb – 260 ha;

      •  cartofi – 120 ha;

      •  legume – 15 ha;

      •  cereale – 20 ha;

      •  plante nutreţ.

Analiza SWOT

Aşezare geografică şi resurse economice

Puncte tari:

♦ reţeaua hidrografică (confluenţa râurilor Mara şi Tisa);

♦ peisaj natural atractiv;

♦ relief variat (deluros)

♦ flora şi fauna;

♦ păduri;

♦ drumuri acces (intersectarea DN 18 cu DJ 186 Suceava – Baia Mare-Satu Mare);

♦ zonă de frontieră cu Ucraina;

♦ produse ecologice alimentare (lapte, fructe, carne, etc);

♦ plante medicinale din flora existentă;

♦ fructe  de pădure şi ciuperci.

Puncte slabe:

♦ zone cu risc de inundaţii;

♦ resurse limitate;

♦ acces dificil la terenurile agricole şi proprietăţile din zonă (infrastructura locală slab dezvoltată);

♦ lipsa unui catalog cu plante medicinale;

♦ lipsa unui centru de colectare a plantelor medicinale şi a fructelor de pădure în sistem organizat.

Oportunităţi:

♦ programe de dezvoltare a turismului rural;

♦ valorificare material de construcţii (piatră de râu, balast, nisip, etc.) ;

♦ valorificarea potenţialului hidroenergetic (Iza şi Mara) şi eolian;

♦ dezvoltarea artelierelor de artizanat (sculptura în lemn, ţesături, broderii);

♦ dezvoltarea apiculturii;

♦ dezvoltarea pisciculturii;

♦ dezvoltarea unei industrii privind valorificarea produselor locale (fructe de pădure, plante medicinale, ciuperci, etc.).

Pericole:

♦ erodarea malurilor;

♦ alunecări de teren în zona sat Valea Stejarului;

♦ epuizarea masei lemnoase de esenţă tare;

♦ degradarea terenurilor agricole;

♦ ocolirea zonei de către turişti;

♦ ocolirea zonei de către investitori.

 

Infrastructura

Puncte tari:

♦ drum naţional DN 18, care asigură legătura cu judeţul Suceava, Satu Mare şi reşedinţa de judeţ;

♦ drumuri judeţene: DJ 186 şi DJ 186A care leagă localitatea de Valea Stejarului şi asigură legătura cu judeţul Bistriţa Năsăud;

♦ drumuri locale exterioare care face legătura cu zona forestieră şi terenurile agricole;

♦ drumuri locale interne – reţea stradală principală şi secundară;

♦ reţea de energie electrică;

♦ reţea telefonie fixă;

♦ reţea telefonie mobilă: vodafone, orange;

♦ reţea pietonală;

♦ infrastructura medicală;

♦ infrastructura sportivă, culturală, şcolară.

Puncte slabe:

♦ infrastructura rutieră naţională degradată;

♦ infrastructura judeţeană degradată;

♦ reţea stradală şi pietonală improprie traficului şi deplasării pietonilor;

♦ reţea de alimentare cu apă potabilă şi canalizare inexistente;

♦ trafic mare pe DN 18, în centrul localităţii;

♦ locuinţe sub standardele normale;

♦ infrastructura medicală rudimentară;

♦ infrastructura sportivă inexistentă (sală de sport, vestiare, teren de sport);

♦ echipamente şi dotări privind logistica activităţii sportive şi culturale necorespunzătoare.

Oportunităţi:

♦ atragere de fonduri şi programe pentru dezvoltarea infrastructurii naţionale şi locale;

♦ amenajări şi regularizări de râuri;

♦ reabilitarea reţelei stradale şi pietonale.

Pericole:

♦ migraţia populaţiei tinere ;

♦ condiţii de viaţă grele;

♦ contribuţie redusă la bugetul local;

♦ mediu de afaceri neatractiv.

 

Populaţia şi nevoile sociale

Puncte tari:

♦ populaţie omogenă şi stabilă;

♦ personal didactic pregătit din punct de vedere profesional;

♦ personal medical pregătit profesional;

♦ asistenţă socială specializată;

♦ spaţiu de cultură;

♦ zonă de agrement.

Puncte slabe:

♦ Lipsa unui cabinet stomatologic şi a personalului medical de profil;

♦ populaţie îmbătrânită;

♦ lipsa ONG-uri şi a activităţilor celor existente;

♦ lipsa veniturilor populaţiei;

♦ resurse financiare limitate privind susţinerea persoanelor fără venituri..

Oportunităţi:

♦ programe pentru dezvoltarea ONG-urilor care ar da posibilitatea atragerii de fonduri;

♦ înfiinţarea unui cabinet stomatologic;

♦ modernizarea şi dotarea cabinetelor medicale;

♦ facilităţi pentru cadre medicale (locuinţe, maşină).

Pericole:

♦ degradarea vieţii sociale şi a familiilor;

♦ creşterea riscurilor de accidente;

♦ lipsa specialiştilor în domeniul agricol;

♦ lipsa specialiştilor privind accesarea de fonduri externe;

♦ creşterea populaţiei care solicită ajutor social.

 

Turism

Puncte tari:

♦ potenţial turistic ridicat;

♦ trasee turistice diversificate (perimetrul Gutâi–Săpânţa);

♦ spaţii de cazare (30 pensiuni);

♦ birou de informare turistică;

♦ obiceiuri şi tradiţii populare bine conservate;

♦ populaţie ospitalieră;

♦ tradiţii culturale bogate.

Puncte slabe:

♦ trasee turistice neamenajate;

♦ lipsa serviciului de transport în comun;

♦ zone de agrement nereabilitate la nivelul cerinţelor actuale ;

♦ resursele locale insuficient promovate (bazin hidrografic, activităţi piscicole).

Oportunităţi:

♦ înfiinţarea unei agentii de turism;

♦ programe pentru reabilitarea infrastructurii turistice;

♦ amenajare de drumuri de acces şi trasee turistice;

♦ sprijin pentru modernizarea pensiunilor existente;

♦ sprijin pentru dezvoltarea de noi pensiuni;

♦ valorificarea tradiţiilor şi obiceiurilor locale;

♦ promovarea resurselor locale prin tipărire de pliante, broşuri, massmedia, etc.

Pericole:

♦ migraţia tinerilor către ţările din vest;

♦ pierderea tradiţiilor şi obiceiurilor locale;

♦ reducerea veniturilor populaţiei;

♦ potenţial turistic slab valorificat;

♦ reducerea resurselor la bugetul local.

 

Mediu

Puncte tari:

♦ produse alimentare  ecologice;

♦ resurse de apă nepoluate;

♦ atmosferă nepoluată;

♦ populaţie responsabilă privind calitatea mediului înconjurător;

♦ groapă de gunoi existentă.

Puncte slabe:

♦ defrişări necotrolate;

♦ reţea de apă potabilă inexistentă;

♦ reţea de canalizare inexistentă;

♦ colectarea şi transportul gunoiului menajer în condiţii improprii;

♦ groapă de gunoi nesecurizată;

♦ mediatizare insuficientă privind protecţia mediului.

Oportunităţi:

♦ împădurirea unor zone şi suprafeţe cu risc de alunecare de teren;

♦ regularizarea râurilor şi pârâurilor;

♦ amenajări hidrotehnice, apărări de maluri şi execuţii de diguri;

♦ aducţiuni de apă potabilă şi canalizări;

♦ securizarea gropii de gunoi;

Pericole:

♦ risc de alunecări de teren;

♦ risc de inundaţii;

♦ risc de îmbolnăviri ca urmare a factorilor de mediu poluanţi (gunoi depozitat necorespunzător, antrenat de ape meteorice);

♦ zonă neatractivă din punct de vedere a lipsei utilităţiilor.

 

Instituţional

Puncte tari:

♦ existenţa unui segment de populaţie bine pregatită profesional;

♦ populaţie receptivă şi implicată în problemele comunităţii;

♦ administraţie publică locală implicată;

♦ instituţii de învăţământ bine organizată;

♦ cabinet medical funcţional;

♦ ONG implicat în activităţi locale;

♦ Casă de cultură activă

Puncte slabe:

♦ Lipsa informării din punct de vedere legislativ;

♦ Lipsa de instruiri periodice pe domenii de activitate;

♦ Interese de grup în dauna comunităţii;

♦ Interpretarea şi aplicarea greşită a legilor care lezează drepturile cetăţenilor;

♦ Lipsa de comunicare între instituţiile locale;

♦ Comunicare dificilă între cetăţeni şi instituţii.

Oportunităţi:

♦ Crearea unui centru de informare şi comunicare;

♦ Instruiri pe domenii de activitate;

♦ Mediatizarea legislaţiei ;

♦ Transparenţă în hotărârile consiliului local şi informarea populaţiei;

♦ Consultarea comunităţii privind nevoile acestora înainte de a se lua decizii;

♦ Promovarea personalului pe bază de competenţă prin concurs.

Pericole:

♦ disfunctionalităţi între instituţiile publice;

♦ riscul nerealizării de proiecte propuse de segmente locale;

♦ refuzul achitării unor taxe şi impozite locale;

♦ nemulţumiri din partea populaţiei.