vaccinium gffghmyrtillus

7/21/2019 Vaccinium gffghmyrtillus

1/7

=Vaccinium myrtillus=

Craciun Gabriela Adriana Farmacie anul V grupa IV


2/7

Afinul=Vaccinium myrtillus=

Increngatura: AngiospermatophytaClasa: DicotiledonateOrdinul: EricalesFamilia: EricaceaeGen si specie: Vaccinium myrtillus

1. Descrierea speciei:

Aceast plant demimuntoas, din a Ericaceelor amilie aleas, se simte !n "eara

noastr ca la ea acas# Creste in regiuni montane, in paduri de coniere, pasuni, pe

stanci, pe soluri silicoase, pana la $%&& m altitudine# Ainul este un semiarbust

inalt pana la '&(%& cm, cu tulpini taratoare, muchiate, subtiri si )er*i si cu ramuri

opuse, )er*i, cu marginile costate# Este ramiicat, cu, run*e scurt(petiolate, o)ale,

mici si )er*i, lori rareori duble, ro*, cu petale unite, solitare, hermarodite,

pendente, a)and caliciul gamosepal, corola globulos(urceolata+ androceu din *ece

stamine si ructe de orma unor bobite negre(albastrui, brumate cu diametrul de &,%( &, cm, care contin un suc negru()iolaceu# Fructele a-ung la maturitate in lunile

august(septembrie, a)and gustul dulce(acrisor# Frun*ele cad toamna# Ele sunt

alterne, de orma o)ala, glabre, lungi de .(' cm, cu marginea dintata marunt,

pre*entand un petiol scurt#

Florile sunt de orma globuloasa, de culoare alb(ro*, corola terminandu(se in %

dinti# Fructele sunt rotunde, *emoase, de culoare neagra(albastruie continand

numeroase seminte marunte# /ucul lor este )iolaceu(purpuriu, gustul dulce acrisor(

aromat# Ainul inloreste in lunile mai(iunie# Creste in regiunea de munte prin

taieturile de paduri, mai ales prin goluri alpine, in asociatie cu merisorul, unde

ormea*a tuarisuri compacte si intinse#Frun*ele 0i ructele de ain s!nt olosite de

secole pentru eectele terapeutice pe care le are asupra snt"ii umane# Ceaiurile 0i

sucurile de aine repre*int o surs e1trem de bogat de )itamina A 0i C, dar 0i de


3/7

nutrien"i precum la)onoide 0i antocianine, care prote-ea* organismul uman

!mpotri)a diabetului 0i bolilor de inim#

2reera temperaturi moderate# Iarna re*ista pana la ($&3C# /e comporta bine in

*onele cu precipitatii medii anuale cuprinse intre 4&&(.&&& mm# 5e*istent la

seceta+ seceta prelungita are eecte negati)e asupra cresterii si ructiicarii# E1cesul

de umiditate pro)oaca caderea run*elor# /uporta semiumbra# Fructiica abundent

in locuri bine luminate, pe )ersantii cu e1po*itie sudica# /ensibil la )ant# Creste pe

soluri acide, suicient de prounde, bine structurate, cu un continut ridicat de

humus, a)and p6(ul cuprins intre 7,$ ( 7,4 si un drena- bun#

In traditia populara: este pretuit pentru ructele sale dulci(acrisoare, la culesul

carora in iunie(iulie, se olosesc in multe parti piepteni speciali#

Din aine se prepara bauturi racoritoare si alcoolice 8sirop si ainata9 si produse

alimentare 8gem, marmelada9 /ucul din ructe se olosea la colorarea )inurilor, iar

in trecut se olosea la )opsitul irelor si tesaturilor#

In *onele montane, ructele uscate sau plamadite in rachiu se intrebuintau in

mod curent contra diareei# Din ramurile cu run*e, lasate sa se usuce, uneori inamestec cu alte plante, se preparau ceaiuri nu numai pentru diaree, dureri de

stomac, crampe ci si in boli de piept si de inima# In unele parti contra diareei se

aceau turte din aine si aina din samburi de masline, care se dadeau bolna)ului sa

le manance, ierte in amestec cu run*e de mesteacan, laur 8Datura stramonium9 si

traista ciobanului, se oloseau contra diabetului##

In dermatologie se utili*ea*a run*ele si ructele ainului, care se recoltea*a inlunile august(septembrie# Frun*ele se usuca in straturi subtiri, in locuri aerisite si

uscate si se pastrea*a ulterior in saculeti de pan*a sau in pungi de hartie# Fructele

se desprind de run*e prin scuundarea intr(un )as cu apa, se *)anta la soare si se

asea*a pe policioare se plasa# /e depo*itea*a in incaperi aerisite, ara pra,

incal*ite, smochinindu(se# /e muta ulterior in pungi sau saculeti de hartie#

Frun*ele au eecte antidiabetce, astringente, antidiareice, antiseptice urinare,

usor diuretice, iar ructele se olosesc in alimentatie in tratarea diabetului *aharat


4/7

complicat, aectiunilor dermatologice, tulburarilor circulatorii perierice,

uretritelor, somatitelor, ec*emelor, ulceratiilor cronice sangerande#

2. Principii active:

Frun*ele contin : tanin, arbutina, hidrochinona, mirtilina, neomirtilina# Fructele

contin: tanin, pectine, mirtilina, *aharuri, pro)itamina A, )itamina C, aci*i organici

8citric, malic, o1alic, succinic, lactic9#

2rincipiile acti)e din run*e si ructe au proprietati astringente si antiseptice

8antibiotice9# 2ro)oaca strangerea tesuturilor, moderea*a secretiile, usurea*a

cicatri*area, modiica mediul acand imposibila inmultirea microbilor, impiedica

sau pre)in inectiile microbiene, impiedica putreactia# Actiune buna in tratarea

stomatitelor, atelor ec*emelor#

'# Flavonoidele, antocianinele i glucocinina

Alturi de )itamine, ainele mai con"in la)onoide, antocianine 0i glucochinin,

care a-ut la pre)enirea 0i tratarea aec"iunilor )asculare sau problemelor sanguine

precum )arice, trombo* )enoas, angin, ragilitatea capilarelor#Fla)onoidele

repre*int o clas de compu0i naturali !nt!lni"i !n plante, care unc"ionea* la

ni)elul organismului plantelor ca antio1idan"i# Ace0ti compu0i s!nt, de apt,

pigmen"i ai plantelor 0i chiar dac nu s!nt enumera"i printre nutrien"ii )egetali

esen"iali, ace0tia a-ut la sinte*a de )itamina C !n organism# Fla)onoidele s!nt

necesare organismului 0i datorit aptului c prote-ea* pere"ii capilarelor 0i

organismul !mpotri)a inec"iilor# Deicitul de la)onoide !n organism inluen"ea*

rnirea cu u0urin", dup care este ne)oie de un timp !ndelungat pentru reacerea

"esuturilor le*ate#


5/7

Antocianina este, de asemenea, un pigment regsit !n corpul plantelor, la ni)elul

)acuolelor celulare# Coner pigmentul de culoare multor plante 0i lori, iind tot

un antio1idant, prote-!nd plantele !mpotri)a ra*elor V, pe carele absoarbe#

Glucochinina este un compus regsit !n ma-oritatea ructelor bace 8*meur,

ragi, cp0uni, smochine, mure, struguri, aine9 0i a ost olosit !n multe cercetri

0tiin"iice eectuate asupra bolna)ilor de diabet, deoarece speciali0tii consider c

aceast substan" reduce ni)elul de *ahr din )asele de s!nge 0i, prin urmare,

reduce dependen"a de administrarea insulinei#

7# Actiune farmaceutica:

Are proprietati astringente, antiseptice, bacteriostatice, scade *aharul din sange,

antidiareic, diuretic, antiseptic urinar, creste acuitatea )i*uala, ad-u)ant al

diabetului# Fructele antidiareice, antiseptic intestinal, antihelintic, creste acuitatea

)i*uala, antiseptic urinar, ad-u)ant in tratarea diabetului#

/e pot olosi la urmatoarele aectiuni: Fructele( aectiuni buco(aringiene, aectiuni

coronariene, ate, anore1ie, arsuri, aterosclero*a, a*otemie, balonari, bronsite,

cancer 8pre)enti)9, candido*e, cicatri*area ranilor, cistite, colesterol marit,

colibacilo*a, con)alescenta, cosmetica 8tratamente9, cupero*a, dermatite 8di)erse9,

diabet, diaree, di*enterie, ec*eme, edeme, enterocolite de ermentatie si putreactie,

aringite, guta, hemoroi*i, hepatita, hipertensiune, imunitate sca*uta, inectii

urinare, insuicienta biliara, metroragii, mico*e, obe*itate, otalmologie, o1iura*a,

prurigo, rectocolite, retinopatii, reumatism, stomatite, ebra tioida, tulburari de

circulatie, tuberculo*a pulmonara, ulceratii cronice, uremie, uretrite, )arice, )iro*e#

!ontraindicatii:

;u se recomanda consumarea de catre emeile gra)ide sau care alaptea*a#

Consumul in do*e mari poate elimina eectul medicamentelor autocoagulante#

Contraindicat in constipatia cronica#


6/7

Aec"iuni !n care este contraindicat consumul de alcool, copii mici, alergie la

oricare dintre componentele acti)e#

"nterac#iuni medicamentoase:

;u se administrea* cu antibiotice 0i alte tratamente la care este

contraindicat consumul de alcool#

$eactii adverse:

Foarte rar, pot s apar tulburri digesti)e 8constipa"ie9#

Produse cu sau o%tinute din Afin:


7/7

vaccinium gffghmyrtillus

Documents