Proiect de diplomă

Cuprins

1. Introducere......................................................................................................................................72. Generalităţi......................................................................................................................................83. Calculul fluxului necesar a fi instalat. Calculul nivelului de iluminare în plan orizontal......11

3.1. Date de intrare..........................................................................................................................113.2. Breviar de calcul......................................................................................................................12

4. Protecţia ansamblului construit...................................................................................................144.1. Premize....................................................................................................................................144.2. Rolul instalaţiilor electrice de protecţie în clădiri....................................................................15

5. Prezentare releului MFD TITAN................................................................................................185.1. Descrierea MFD TITAN..........................................................................................................18

5.1.1. Prezentare generală.......................................................................................................185.1.2. Tipuri de aplicaţii MFD................................................................................................195.1.3. Bloc de afişare şi operare..............................................................................................215.1.4. Conectarea MFD si a Aparatelor de extensie MFD......................................................235.1.5. Conectarea intrărilor MFD şi a aparatului de extensie.................................................245.1.6. Extindere intrari/ieşiri...................................................................................................26

5.2. Caracteristicile automatului MFD-80-B+CP8-NT+RA17........................................................276. Prezentarea programului EASY-SOFT..........................................................................28

6.1. Prezentare generală a programului..........................................................................................286.2. Realizarea unui proiect cu EASY-SOFT.................................................................................286.3. Modul de afişare Proiect .........................................................................................................31

7. Funcţionare unei instalaţii de iluminat utilizând automatul MFD TITAN...............................338. Concluzii ..........................................................................................................................................45

Bibliografie...........................................................................................................................................46

6

Proiect de diplomă

Capitolul 1

INTRODUCERE

Ingineria controlată a evoluat de-a lungul timpului. Cândva, în trecut, oamenii erau principala metodă pentru a controla un sistem. Acum, în vremurile noastre, electricitatea este folosită pentru control, iar acest control este bazat pe relee. Aceste relee permit întreruperea sau pornirea energiei fără a folosi un întrerupător mecanic. În mod obișnuit se folosesc aceste relee pentru a realiza decizii simple logice.

Dezvoltarea tot mai rapidă a tehnologiei automatelor programabile, mărirea continuă a domeniului de aplicabilitate a acestora, simplitatea limbajelor de programare precum și posibilitatea de simulare interactivă a aplicațiilor implementate, cu ajutorul unor interfețe care redau în mare măsură o imagine reală a funcționării proceselor programate, sunt câteva dintre motivele care m-au determinat să aleg acest domeniu al automatelor programabile și să dezvolt o aplicație utilă, care simulează funcționarea unei instalaţii electrice de iluminat.

MFD este un aparat programabil de afişare, operare, comutare, reglaj şi comandă şi este utilizat în locul comenzilor pentru relee şi contactori, precum şi ca bloc de operare şi afişare. Aparatul MFD prezintă un Display LCD iluminat, rezoluţie 132x64 Pixeli. De asemenea, panoul frontal dispun de doua LED-uri liber programabile si de nouă taste de comandă. Semnificaţia LED-urilor roşii si verzi de pe panoul frontale diferă în funcţie de modul de funcţionare a aparatului MFD:

- In modul de funcţionare terminal, acestea servesc la indicarea stărilor de funcţionare a aparatului telecomandat.

- La funcţionarea ca aparat de comandă sau vizualizare, LED-urile pot fi comandate de program direct ca ieşiri. În acest mod de funcţionare, acestea servesc ca operanzi LE la semnalizarea vizuală a stărilor procesului

Toate comenzile referitoare la schema de comandă se realizează în releul inteligent MFD.Blocul de afişare şi operare a aparatului MFD are gradul de protecţie IP 20 şi nu necesită în

mod normal o protecţie specială a carcasei. Aparatele MFD cu echipare în partea din spate sunt încastrate şi trebuie montate în carcasă, tablou repartitor sau cofret. Cablurile de alimentare şi conexiunile de semnalizare trebuie trasate fără posibilitate de contact şi acoperite.Conectarea MFD trebuie să nu permită apariţia pericolelor din partea aparatelor comandate, ca de exemplu o demarare neprevăzută a motorului sau conectări nedorite de tensiuni. MFD nu poate fi utilizat ca suplinitor pentru comenzi relevante de protecţie, cum sunt comenzile de siguranţă ale arzătoarelor, macaralei, de întrerupere de avarie sau a celor cu dublu circuit.

Lumina naturală şi artificială este acea componenta a vieţii fără de care existenţa şi evoluţiaomului nu ar fi posibilă. In lipsa luminii naturale, continuarea activităţii oamenilor este facilitată deexistenţa iluminatului artificial atat in interiorul clădirilor cat şi in exterior.In tehnica iluminatului, un loc aparte il ocupa iluminatul urban datorita implicaţiilor pe carele are in viaţa citadină. Acesta este un subiect interesant din punct de vedere practic avand un suportteoretic bine definit, care constituie obiect de studiu şi cercetare pentru oamenii de ştiinţă din ţară şi

străinătate.

7

Proiect de diplomă

Capitolul 2

GENERALITĂŢI

Instalatia electrica reprezinta un ansamblu de echipamente electrice, interconectate intr-un spatiu dat sau intr-o zona specificata, destinate utilizarii energiei electrice pentru forta, iluminat si alte scopuri industrial sau casnice.

Instalatiile electrice de utilizare sunt cele amplasate in aval de punctual de delimitare dintre furnizor si consummator, in cadrul sistemului electroenergetic.

Componentele de baza ale unei instalatii electrice sunt: echipamentul electric - care cuprinde elementele sau unitatile functionale complexece intervin

in fluxul de energie electrica: elementele indispensabile din lantul de transfer; elementele auxiliare, care asigura functionarea corecta, la parametrii si secventele

precizate, a elementelor de baza si protectia adecvata, in cazul aparitiei unor disfunctionalitati, fiind destinate asigurarii alimentarii consumatorilor cu energie electrica si compuse din dispositive pentru producerea, transformarea, transportul, distributia, stocarea, conversia, masurarea si utilizarea energiei electrice

masini electrice (motoare si generatoare); transformatoare (de putere si de masura); convertoare (statice sau electromecanice); aparate electrice (de masura, de comutatie, de protective); diverse dispositive (de semnalizare, de actionare electromagneti); elemente de conexiune (tablouri de distributie, doze de ramificare, prize);

canalele conductoare sau liniile electrice – care servesc pentru dirijarea energiei electrice si interconectarea echipamentelor, si includ:

reteaua electrica – contine echipamentele electrice interconectate, in amonte fata de ultimul receptorsau de la ultima unitate functionala, si serveste pentru alimentarea cu energie electrica a receptorului sau unitatii respective;

linii de conexiune – in interiorul echipamentelor sau unitatilor functionale.Consumatorul electric este format din totalitatea receptoarelor electrice dintr-un spatiu dat,

legate intre ele printr-un scop tehnologic functional.Receptoarele electrice sunt dispositivele care transforma energia electrica in alte forme de

energie utila, cum ar fi: receptoare electrice de iluminat; receptoare electrice de forta:

electromecanice; electrotermice; electrochimice.

Categoriile de receptoare sunt stabilite in raport de conditiile privind continuitatea alimentarii, pentru fiecare din ele fiind precizate durata maxima a timpului de intrerupere a alimentarii si modalitatile de asigurare a unei reserve de alimentare tinand cont de consecintele intreruperii alimentarii lor cu energie:

8

Proiect de diplomă

categoria 0 – declansarea de incendii sau explozii, distrugerea utilajelor, pericol pentru viata oamenilor;

categoria I – pagube economice importante, rebuturi, imposibilitatea e recuperare a productiei nerealizate;

categoria II – nerealizari de productie recuperabile; categoria III – consecinte nesemnificative.Clasificarea instalatiilor electrice se realizeaza in functie de diverse criteria, dintre care cele mai

importante sunt: destinatia – instalatii pentru:

producerea energiei electrice; transportul energiei electrice; distributia energiei electrice; utilizarea energiei electrice;

pozitia in raport cu procesul energetic – instalatii pentru: curenti tari – care cuprind echipamente implicate in circuitul energetic principal si sunt:

de utilizare de protective;

curenti slabi – care sunt instalatii conexe, utilizate la realizarea proceselor principale; special – care asigura functionarea instalatiilor cu destinatii specifice;

locul de amplasare - instalatii: interioare – la care conductoarele, cu toate accesoriile de montaj, record, intrerupere

protectie s.a. sunt montate in interiorul cladirilor de orice fel: de iluminat; de forta; de iluminat si forta; de utilaj; special;

exterioare – la care elementele componente sunt montate in afara cladirilor; modul de executie – instalatii realizate:

aparent – la care conductoarele electrice, prizele, intreruptoarele, dozele s.a. sunt montate in mod vizibil si care sunt utilizate mai ales in hale industriale, prevazute cu grinzi metalice;

ingropat – la care conductoarele electrice nu se vad , fiind ingropate in tencuiala zidariei, iar cirpurile prizelor, intreruptoarelor, dezelor s.a. sunt introduce in locasuri special, fiind vizibile numai capacele;

modul de protective – instalatii de tip: deschis – protejate numai contra atingerilor accidentale; inchis – protejate contra atingerilor, a patrunderii corpurilor straine cu diametrul de 1

mm, a picaturilor de ploaie si a deteriorarilor mecanice; capsulat – protejate contra patrunderii corpurilor straine , a stropilor de apa, atingerilor

si deteriorarilor mecanice s.a. nivelul tensiunii – cu functionare la:

joasa tensiune; medie tensiune; inalta tensiune; foarte inalta tensiune;

frecventa tensiunii de alimentare – cu functionare in: current continuu; current alternativ – de frecventa:

9

Proiect de diplomă

joasa; industrial; medie; inalta.

10

Proiect de diplomă

Capitolul 3

CALCULUL FLUXULUI NECESAR A FI INSTALAT CALCULUL NIVELULUI DE ILUMINARE ÎN PLAN ORIZONTAL

Sistemul de iluminat (artificial) aferent unui obiectiv trebuie să asigure anumiţi parametrii cantitativi şi calitativi pentru microclimatul luminos interior din fiecare incintă arespectivului obiectiv.

Calcul se efectuează în două etape, respectiv una cantitativă globală (de predimensionare) şi cealaltă calitativă de verificare.

Mărimea de bază ce face obiectul calculului luminotehnic al sistemului de iluminat normal (SIN) este nivelul de iluminare mediu şi suplimentar luminanţa medie admisă peplanul util şi pe suprafeţele reflectante.

3.1. Date de intrareMetoda factorului de utilizare (MFU).Metoda porneşte de la condiţia de a asigura pe planul util, cu suprafaţa utilă (Su), un nivel de

luminare mediu recomandat (Emed), în funcţie de natura activităţii ce se desfăşoară la nivelul planului util. Pe lângă geometria încăperii, alte mărimi care intervin sunt degajările de praf, coeficienţii de reflexie a pereţilor şi mobilierului.

Fig. 3. 1 Geometria încăperiiCalculul suprafeţei utile:

Su=L·l (3.1)unde:

- Su este suprafaţa utilă în m2;- L este lungimea încăperii în m;- l este lăţimea încăperii în m.Pentru cazuri justificate, planul util poate avea dimensiuni mai reduse decât suprafaţa

încăperii, în funcţie de dispunerea mobilierului sau de activităţile desfăşurate.Calculul înălţimii de la aparatul de iluminat la planul util la care este necesară

iluminarea:

11

Proiect de diplomă

h=ht-hu-hs (3.2)unde:

- h este distanţa în plan vertical de la aparatul de iluminat la suprafaţa utilă în m;- ht este înălţimea totală a camerei în m;- hu este înălţimea planului util în m, faţă de pardoseală ;- hs este înălţimea de suspendare a aparatului de iluminat de tavan în m.

3.2 Breviar de calculGeometria incintei se caracterizează prin intermediul indicelui încăperii, care se calculează în

funcţie de dimensiunile încăperii: lungimea, lăţimea şi înălţimea acesteia şi secalculează cu:

i= L ∙ lh ∙ ( L+l ) ( 3.3)

Factorul de menţinere a SIL (notat Δ sau Mf) este un parametru care depinde de degajările de praf frecvenţa curăţării aparatelor de iluminat, inclusiv cu clasa de protecţie IP. Orientativ, poate fi considerat în funcţie de destinaţia încăperii:

- acolo unde impune păstrarea curăţeniei datorită specificului activităţii desfăşurate cum ar fi în spitale, în dispensare sau în farmacii Δ este ales între 0,88 şi 0,9- pentru încăperi de locuit, hoteluri, moteluri sau locuri de odihnă cât şi pentru clădirile administrative Δ este ales între 0,8 si 0,77- pentru încăperi unde nu este necesară o păstrare a curăţeniei obligatorie cât şi pentru camere de depozitare, magazii pentru alte camere unde se desfăşoară alte activităţi Δ are valoarea 0,7.

Coeficientul de reflexie ρ este ales în funcţie de finisajul pereţilor şi a tavanului.Orientativ, tavanul alb are cu un factor de reflexie 0,7 , pereţii finisaţi cu o culoare deschisăpot avea un factor de reflexie de 0,5. Orientativ, alte valori sunt disponibile în tabelul 2.1:

După consultarea proiectului de arhitectură, se va calcula influenţa mobilierului sau a vitrajului, prin media ponderată a tuturor coeficienţilor de reflexie care intervin:

ρp=∑ ρi ∙ Si

∑ Si

(3.4)

Factorul de utilizare u se detemină din tabelele furnizate în general de producătorul corpului de iluminat, prin interpolare liniară multiplă între valorile coeficienţilor de reflexive (tavan / pereţi) pentru care sunt date tabelele.

12

Proiect de diplomă

Fluxul necesar într-o încăpere se va determina cu formula:

(3.5)unde Su este suprafaţa utilă a încăperii în m2.

Fluxul instalat se alege mai mare decât fluxul necesar, luând în considerare numărul de aparate posibil de montat în mod real (cu consulatarea arhitectului) şi a fluxului instalat înfiecare corp.

Puterea instalată va fi suma puterilor tuturor lămpilor ce sunt folosite pentru iluminatul respectivei încăperi, plus puterile absorbite de balasturile aferente (acolo unde este cazul).

13

Proiect de diplomă

Capitolul 4

PROTECŢIA ANSAMBLUL CONSTRUIT

4.1 PremizePrin Ansamblu construit, fig.1., se defineşte, în această lucrare, coexistenţa dintre:1.Anvelopa unei clădiri cu:1.1. o anumită forma (proiect de arhitectură);1.2. o anumită structură de rezistenţă (proiect de structură);2. Instalaţiile funcţionale (proiecte de instalaţii);3. Instalaţiile tehnologice ( proiecte tehnologice);4. Reţele de utilităţi-servicii (proiecte de branşament);5. Ocupanţi (persoane vii care interacţionează cu fiecare dintre componentele de mai sus).Primele patru componente ale Ansamblului construit:a). au aptitudinea (fiabilitatea) de aşi îndeplini rolul funcţional, cu o anumită intensitate dedefectare (λ), în condiţii prestabilite;b). sunt expuse riscului de avarie din partea unor fenomene perturbatoare tehnice(supratensiuni de comutaţie) sau naturale (descărcări atmosferice);c). sunt expuse riscului determinat de interacţiunea cu persoane vii sau cu faună;Ca urmare, la proiectarea Ansamblului construit colectivul de elaborare adocumentaţiei trebuie să:- conceapă forma anvelopei astfel încât aceasta să satisfacă cerinţele funcţionale de confortşi de asigurare a protecţiei ocupanţilor;- asigure stabilitatea statică şi dinamică a structurii;- o doteze cu instalaţii funcţionale pentru a asigura cerinţele de confort;

- asigure protecţia ansamblului construit la sursele de avarii la care este expus.

14

Proiect de diplomă

Cadrului instituţional pentru asigurarea calităţii Ansamblului construit, în România, este impus prin Legea 10/95, a calităţii în construcţii, în care conform art. 30. – “Inspecţia de stat in construcţii, … precum si celelalte organisme similare cu atribuţii stabilite prin dispoziţii legale răspund de exercitarea controlului statului cu privire la aplicarea unitara a prevederilor legale in domeniul calităţii construcţiilor, in toate etapele si componentele sistemului calităţii in construcţii,….”

4.2.Rolul instalaţiilor electrice de protecţie în clădiriLimitarea, pe de o parte a riscului de producere a unei avarii, iar pe de altă parte a consecinţelor

unei avarii se poate realiza şi prin prevederea de mijloace şi măsuri de protecţie electrică.

4.2.1.Surse de avariiAcestea pot fi determinate de:a). conceperea şi dimensionarea necorespunzătoare a instalaţiilor electrice, respectiv:- dimensionarea necorespunzătoare a secţiunii căilor de curent, care vor determina

supraîncălzirea suprafeţelor acestora care reprezintă risc de aprindere a eventualei atmosfere depraf combustibil;

- dimensionarea necorespunzătoare a aparatelor de conectare/deconectare, care nu vor avea capacitatea de rupere adecvată, care reprezintă risc de aprindere a eventualei atmosfere explozive sau a materialelor depozitate;

- dotarea necorespunzătoare cu mijloace şi măsuri de protecţie;

b). exploatarea necorespunzătoare a instalaţiilor electrice funcţionale şi a instalaţiilor funcţionale şi tehnologice care au şi echipamente electrice ale ansamblului construit, respectiv;

- personalul de exploatare cu pregătire neadecvată complexităţii categoriilor de instalaţiipe care le deservesc;

- inexistenţa, sau aplicarea neadecvată a programelor de mentenanţă preventivă;c). efectele unor fenomene tehnice sau naturale, respectiv:- regimuri tranzitorii în sistemele electrice care pot genera supratensiuni de comutaţie;- descărcări atmosferice care pot determina efecte mecanice (asupra structurii), termice (asupra

căilor de curent) şi electromagnetice ( supratensiuni electromotoare induse).

4.2.2. Masuri şi mijloace de protecţie

4.2.2.1. Prevederi normative - Sistemul calităţii în construcţiiSursele de avarii menţionate impun cadrul normativ de prevenire, limitare şi eliminare a

efectelor lor.În condiţiile în care Legea 10/95 a stabilit Sistemul calităţii în construcţii, acesta trebuie

implementat prin contribuţia tuturor celor implicaţi.Conform: Art. 9. - Sistemul calităţii în construcţii se compune din:

a) reglementările tehnice în construcţii;b) calitatea produselor folosite la realizarea construcţiilor;c) agrementele tehnice pentru noi produse şi procedee;d) verificarea proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi expertizarea proiectelor şi a construcţiilor;e) conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii;f) autorizarea şi acreditarea laboratoarelor de analize şi încercări în activitatea de construcţii;g) activitatea metrologică în construcţii;h) recepţia construcţiilor;i) comportarea în exploatare şi intervenţii în timp;j) postutilizarea construcţiilor;

15

Proiect de diplomă

k) controlul de stat al calităţii în construcţii.Ca urmare:a). reglementările tehnice în construcţii sunt continuu adaptate la nivelul civilizaţiei tehnice.Această lucrare îşi propune o bună practică în aplicarea reglementărilor tehnice în specialitatea

Instalaţii electrice, în special a noii ediţii a NP-I7/2011;a.1. Ediţia NP-I7/2011, a adoptat şi armonizat, ca standarde naţionale, standard europene şi ale

CEI;Principalele prevederi revizuite se referă la :- introducerea NP I-20 în NP I7/2011, justificată de abordarea sistematizată a ansamblului de instalaţii electrice cu care se impune a fi prevăzut Ansamblul construit. Preluarea standardului CEI 62305-2 în SR EN 62305-2-Protecţia împotriva trăsnetului evaluarea riscului, impune abordarea sistemică a mijloacelor ce se impun pentru limitarea riscului global, determinat de descărcările atmosferice, la valorile impuse.

- abordarea sistemică a ansamblului de mijloace şi măsuri de protecţie pentru limitarea riscului producerii unui şoc electric, respectiv, definirea sistemului de legare la pământ,propriu reţelei TN. Acesta prevede realizarea barei principale de protecţie şi echipotenţializare, lângă tabloul general, ca nod central a unei reţele de conductoare deprotecţie pentru legarea suplimentară la pământ a carcaselor (maselor) şi pentru echipotenţializarea acestora dar ş a elementelor metalice din sau care acced în ansamblulconstruit.- abordarea sistemică a soluţiilor de pozare prin introducerea conceptului de sistem de pozare, care permite calculul simplificat al curentului admisibil a secţiunii unui conductor;- preluarea prevederilor SR EN 61386- Sisteme de tuburi de protecţie pentru instalaţiielectrice/ standard pe părţi, care impune o marcare a tuburilor în funcţie de un număr sporit (13) de caracteristici, dintre care primele patru sunt obligatorii;a.2.s-au revizuit normativele în domeniul calcului curenţilor de scurtcircuit, al liniilorelectrice în cablu, etc.;a.3. s-a elaborat Legea 319/2006- a sănătăţii şi securităţii muncii;b). în domeniul calităţii produselor folosite la realizarea construcţiilor şi agrementelor

tehnice pentru noi produse si procedee, s-a elaborat Legea 608/2001 care stabileşte cadrul legalunitar pentru elaborarea reglementarilor tehnice, evaluarea conformităţii şi supravegherea pieţeipentru produsele introduse pe piaţă şi/sau utilizate în România, din domeniile reglementate;

c) în domeniul conducerii si asigurarea calităţii în construcţii, semnalăm:- Hotărârea nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnicoeconomice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii, precum şi- Ordin nr. 863/2008-pentru aprobarea "Instrucţiunilor de aplicare a unor prevederi din Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii", care impun o structurare adecvată a respectivelor documentaţii.- asociaţiile profesionale acţionează pentru continua perfecţionare profesională a specialiştilor care proiectează, realizează, exploatează şi postutilizează un Ansamblu construit.

4.2.2.2.Sisteme de protecţiea).Sistemul de protecţie împotriva trăsnetului

Conform NP-I7/2011, cap.6, paragraf 6.2.1., lovitura de trăsnet poate provoca avarii datorate:S1. - căderii trăsnetului pe o structură;

16

Proiect de diplomă

S2. - căderii trăsnetului lângă o structură;S3. - căderii trăsnetului pe un serviciu;S4. - căderii trăsnetului lângă un serviciu,

iar pierderile se pot grupa astfel:- care pot să apară într-o structură:L1: pierderea de vieţi omeneşti;L2: pierderea unui serviciu public;L3: pierderea unui element de patrimoniu cultural;L4: pierdere economică (structura şi conţinutul acesteia).- care pot să apară într-un serviciu:L′2: pierderea serviciului public;L′4: pierdere economică (serviciu şi activitatea lui).

Ca urmare, sistemul de protecţie împotriva trăsnetului are următoarele componente:- instalaţia exterioară de captare şi neutralizare a energiei prin dirijarea în pământ;- instalaţia interioară de protecţie la trăsnet, prin reţea de echipotenţializare;- LMPS sistem de protecţie împotriva efectelor trăsnetului care se bazează pe:

1). acţiunea SPD- dispozitive de protecţie la supratensiuni şi supracurenţi, determinate delovitura de trăsnet;

2). serviciile/sistemele de securitate care intervin şi în cazul în care lovitura de trăsnetdetermină un incendiu sau o explozie şi care pot fi:

- iluminat de securitate (intervenţii în zonele de risc; evacuarea din clădire;- marcarea hidranţilor; circulaţie; împotriva panicii; veghe; portabil) ;- pompe electrice de incendiu;- ascensoare pentru pompieri;- sisteme de alarmă, cum ar fi alarme în caz de incendiu, de fum, CO,;- sisteme de evacuare (lifturi);- sisteme de extragere a fumului (desfumare);- echipament medical de primă necesitate;- sistem de alimentare cu energie electrică pentru servicii de securitate.3). sistemele de protecţie pentru asigurarea siguranţa în exploatare care intervin şi pentru a

limita efectele unei lovituri de trăsnet şi care pot fi:- pentru asigurarea protecţiei la şoc electric;- pentru iluminat pentru continuarea lucrului;- pentru asigurarea alimentării de rezervă cu energie electrică;- pentru legarea la pământ de protecţie.4). ansamblul aparatelor care asigură protecţia automată a reţelei la efectele supracurenţilor de

defect şi de scurtcircuit PACD, care pot fi determinaţi de lovitura de trăsnet pestructură sau un serviciu.

Algoritmul configurării sistemului de protecţie la trăsnet, prezentat în NP-I7, cap.6.,fig. 6.1÷6.4, impune prevederea parţială sau totală a componentelor evidenţiate.

b). Sisteme/servicii de protecţie impuse de cerinţa esenţială Securitatea la incendiu, pentru protecţia la incendiu determinat de alte surse de avarii decât lovitura de trăsnet, care suntcele menţionate la pct.a.2;

c). sistemele de protecţie pentru asigurarea cerinţei esenţiale Siguranţa în exploatare,care intervin pentru a asigura protecţia Ansamblului construit împotriva altor surse de avarii decât lovitura de trăsnet.

17

Proiect de diplomă

Capitolul 5

Prezentarea releului MFD TITAN

5.1. Descrierea MFD-TITAN

5.1.1. Prezentare generală

MFD este un aparat programabil de afişare, operare, comutare, reglaj şi comandă şi este utilizat în locul comenzilor pentru relee şi contactori, precum şi ca bloc de operare şi afişare. Aparatul MFD prezintă un Display LCD iluminat, rezoluţie 132x64 Pixeli. De asemenea, panoul frontal dispun de doua LED-uri liber programabile si de nouă taste de comandă. Semnificaţia LED-urilor roşii si verzi de pe panoul frontale diferă în funcţie de modul de funcţionare a aparatului MFD:

- In modul de funcţionare terminal, acestea servesc la indicarea stărilor de funcţionare a aparatului telecomandat.

- La funcţionarea ca aparat de comandă sau vizualizare, LED-urile pot fi comandate de program direct ca ieşiri. În acest mod de funcţionare, acestea servesc ca operanzi LE la semnalizarea vizuală a stărilor procesului

Toate comenzile referitoare la schema de comandă se realizează în releul inteligent MFD.Blocul de afişare şi operare a aparatului MFD are gradul de protecţie IP 20 şi nu necesită în

mod normal o protecţie specială a carcasei. Aparatele MFD cu echipare în partea din spate sunt încastrate şi trebuie montate în carcasă, tablou repartitor sau cofret. Cablurile de alimentare şi conexiunile de semnalizare trebuie trasate fără posibilitate de contact şi acoperite.Conectarea MFD trebuie să nu permită apariţia pericolelor din partea aparatelor comandate, ca de exemplu o demarare neprevăzută a motorului sau conectări nedorite de tensiuni. MFD nu poate fi utilizat ca suplinitor pentru comenzi relevante de protecţie, cum sunt comenzile de siguranţă ale arzătoarelor, macaralei, de întrerupere de avarie sau a celor cu dublu circuit.

MFD-Titan este un aparat electronic de afişare şi operare, precum şi releu de comandă care poate îndeplini următoarele funcţii:

- Funcţii logice,- Funcţii de măsurare a timpului şi de numărare,- Funcţii ale ceasului de contact,- Funcţii aritmetice,

- Reglaje PID,Funcţii de operare şi de afişare MFD-Titan este un aparat integrat pentru afişare, operare,

comandă şi introducere valori. Cu MFD Titan se rezolvă probleme ale tehnologiei construcţiilor şi construcţiilor de maşini şi de aparate. MFD-Titan este un aparat flexibil, construit modular.

Cu releul inteligent MFD se poate:- Cabla în serie şi în paralel contactorul şi întreruptorul,- Conecta releul de ieşire şi releul auxiliar

18

Proiect de diplomă

- Stabili ieşiri ca bobină, comutator cu impulsuri, sesizor de flancuri pozitive, negative sau releu cu funcţie de menţinere automată

- Selecta relee de timp cu funcţii diverse:-reacţie temporizată-reacţie temporizată şi comutare aleatorie-revenire temporizată-revenire temporizată şi comutare aleatorie-temporizare la reacţie şi la revenire,-temporizare la reacţie şi la revenire şi comutare aleatorie-generare de impuls-semnalizare sincron-semnalizare asincronă- Utiliza contor numărare directă şi inversă- Număra semnale rapide- Contor cu numărare directă şi inversă cu limită superioară şi inferioară- Presetare- Contor de frecvenţă,- Contor rapid- Contorizare traductor valori incrementale.- Comparare valoriAfişare grafică, texte, variabile, introducere valori de referinţă, semnalizare valori şi grafică,

modificare sau înlocuire grafică sau texte prin apăsarea tastelor sau prin apariţia unor evenimente- Prelucra intrări şi ieşiri analogice- Utiliza ceas de comutare săptămânal şi anual- Contoriza ore de funcţionare

- Comunica punct la punct prin interfaţă serială- Regla prin regulatoare P, PI şi PIDScala valori aritmeticeEdita valori de referinţă ca semnal modulat pe lăţimea impulsuluiExecuta funcţii aritmetice:- Adunare- Scădere- Înmulţire- Împărţire5.1.2. Tipuri de aplicatii MFDTipurile de aplicaţii ale unui aparat MFD pot fi clasificate in trei categorii principale:Aplicaţie ca aparat de vizualizare, cu modul DisplayAplicaţie ca terminal, cu modul Display care indică tasteleAplicaţie fără vizualizare, fără modul Display 5.1.2.1. Aplicaţia ca aparat de vizualizareIn acest caz prin utilizarea aparatului MFD pot fi preluate sarcini simple, fără interferenţe de

proces, cum ar fi afişarea unui text pentru indicarea mesajelor text simple sau a unui display numeric cu şapte segmente pentru afişarea a maxim patru cifre. Pe de altă parte, aparatul MFD poate prelua si alte sarcini, cum ar fi cea a unui panou de operare integral grafic monocrom, pentru operarea şi monitorizarea utilajelor, alături de activitati de comandă.În acest caz, pe aparatul MFD ruleaza o aplicaţie de vizualizare, ce îmbină examinarea stărilor variabilelor cu acţiunile. Acţiunile pot fi reprezentate de exemplu de probleme de afisare, semnalizarea intermitentă a LED-urilor, schimbarea luminii de fundal a display-ului sau schimbarea starii

19

Proiect de diplomă

variabilelor. Pentru astfel de probleme complexe utilizăm aparatul MFD ca participant la NET, în conexiune cu alte aparate.

Afişarea este comandată exclusiv utilizând aplicaţia de vizualizare. La fiecare utilizare pot fi configurate mai multe şabloane afişaj, ce pot conţine la randul lor mai multe elemente de ecran suprapuse. Funcţionalitatea tastelor aparatului MFD poate fi schimbată prin activarea aplicaţiei de vizualizare asupra elementelor tastaturii. Funcţionalitatea tastelor aparatului MFD poate fi modificată prin intermediul elementelor de tastatură din cadrul aplicaţiei de vizualizare.

Funcţia de aparat de vizualizare poate fi indeplinita de către aparatul MFD in urmatoarele

configuraţii:în mod de lucru individual,ca participant la o conexiune Punct-cu-Punct prin interfaţă (Interfaţă -PC), ca participant la o conexiune NET.5.1.2.2. Aplicaţia ca terminalÎn acest caz, aparatul MFD poate fi folosit ca echipament de programare si parametrizare

pentru aparatele easy800 sau MFD inferioare. Aici are loc manevrarea aparatului MFD şi nu manevrarea directă a aparatului telecomandat.

5.1.2.3. Aplicaţia ca aparat de comandă fară vizualizareÎn acest caz, programul constă, la fel ca şi la easy800, dintr-o schemă de conexiuni şi schemă

de componente. Astfel, programul easy800 poate fi rulat pe aparatul MFD 5.1.2.4. Valorile limită ale unui aparat MFD(Tabel.1)Tabel.1 Valori limita ale unui aparat MFD

20

Proiect de diplomă

5.1.3 Bloc de afişare şi operare

Fig.5.1

1-tasta DEL

2-afişaj grafic

21

Descrierea valorii limită Valoare limită

Număr maxim de şabloane  255

Alocarea maximă a memoriei de lucru prin schema

de conexiuni, schema de componente şi

configuraţia şabloanelor 

8 KB

 

Număr de elemente ecran pe fiecare ecran  255

Număr de elemente tastatură pe fiecare tastă   31

Alocarea maximă a memoriei ecranelor 24 KB

Lungimea maximă a textului:

Dimensiunea caracterelor standard

Dimensiunea caracterelor dublată

Afişaj cu şapte segmente

-

16 caractere

8 caractere

4 caractere

Număr maxim de texte pe fiecare element de ecran

Text atenţionare

255

Număr maxim la alegerea limbii pentru text  255

Limitele domeniului de imagini:

-.numărul maxim de poziţii după virgulă

-.valoarea maximă a secţiunii aflate înaintea

virgulei

-

2

+/-4294967295

Restricţii pentru parola operatorului  1…99999

Restricţii pentru timpul de delogare la parolele

operatorului 

1…255 minute

Proiect de diplomă

3-tasta ALT

4-diode luminescente (LED) pentru semnalizări

5-tasta Regim de lucru

6-taste cursor la dreapta, în jos

7-tasta OK

8-taste cursor la stânga, în sus

Fig.5.1 Ecran MFD 9-tasta ESC

2.1.3.1. Alimentarea electrică şi unitatea centrală CPU

Fig.5.2 Alimentarea electrica si conexiuni1-conexiune de alimentare

2-conexiuni easy-NET

3-conexiuni easy-LINK

4-Interfaţă pentru placa de memorie, PC şi legăturile punct la punct

5-Led tensiune de alimentare/regim de lucru

6-Led easy- NET

22

Proiect de diplomă

Fig.5. 3 Intrai si iesiri

5.1.3.2. Intrări/Ieşiri

1-intrări2-ieşire analogică3-ieşiri

5.1.3.3. Tastatura

DEL-anulare în schema de conexiuniALT-funcţii speciale în schema de conexiuniTastele ale cursorului:Deplasare cursor Selectare funcţii meniu Setare numere, contacte şi valoriOK: comutare mai departe, memorareESC: comutare înapoi, întrerupere*: Trecere de la vizualizare la afişare regim de lucruşi invers

Încheiere regim de lucru terminal Consultarea meniului şi introducerea valorilorApelare meniu specialTrecerea la următorul nivel de meniu

23

Proiect de diplomă

Apelare funcţie de intrare meniuAnularea tuturor intrărilor după ultimul OK

Fig.5.4. Tastatura 5.1.3.4. Funcţiile tastelor P:

5.1.4. Conectarea MFD si a Aparatelor de extensie MFD se găseşte pe piaţă in două variante în

ceea ce priveşte tensiunea de alimentare:alimentare la 115-230Vc.a. alimentare la 24 Vc.c (cea folosită în proiect)

Fig.5.6

Alimentarea MFD/CPU asigură alimentarea afişajului, a blocului de intrare/ieşire, a easy-LINK, opţional a easy-NET precum şi propria alimentare.

MFD este protejat la schimbarea polarităţii tensiunii de alimentare. Dacă este inversată polaritatea tensiunii de alimenatre MFD nu funcţionează.

Fig. 5 Alimentarea MFDAparatele de extensie se gasesc pe piata si ele la fel ca MFD in doua variante in privinta

tensiunii de alimentare: - alimentare la 115-230Vc.a. - alimentare la 24 Vc.c. (cea folosită în proiect Fig.5.6)

24

Proiect de diplomă

Fig.5.6 Tensiunea de alimentare la Fig.5.7 Tensiunea de alimentare la aparatul de extensie de c.c aparatul de extensie c.a

5.1.5. Conectarea intrărilor MFD şi a aparatului de extensieConectarea intrărilor MFD şi a aparatului de extensie se face electronic, astfel un contact o dată

stabilit se poate folosi de câte ori se doreşte.

Fig.5.8 Conectarea intrărilor MFD

Fig.5.9 Conectare intrarilor la extensie5.1.5.1. Domeniul de tensiune la semnalele de intrare

25

Proiect de diplomă

• I1 la I6, I9, I10,R1...R12– semnal OPRIT: 0 la 5 V– semnal PORNIT: 15 la 28,8 V• I7,I8, I11, I12– semnal OPRIT: < 8 V– semnal PORNIT: >8 V

5.1.5.2. Curent de intrare

• I1 la I6, I9, I10, R1 la R12; 3,3 mA la 24 V• I7, I8, I11, I12: 2,2 mA la 24 VIntrările digitale se alimentează la aceeaşi tensiune de alimentare ca şi alimentarea MFD.

5.1.5.3. Conectarea intrărilor analogice Prin intrările I7, I8, I11 şi I12 puteţi conecta şi tensiuni analogice între 0 şi 10 V.Există corespondenţa:• I7 = IA01• I8 = IA02• I11 = IA03• I12 = IA04Rezoluţia este10 Bit = 0 la 1023.- Pentru conectarea intrărilor analogice se folosesc cabluri ecranate răsucite câte două pentru

evitarea perturbaţiilor reactive asupra semnalelor analogice.- În cazul conductoarelor de lungime scurte se face împământarea la ambele capete şi pe

suprafaţă plină.- În cazul conductoarelor cu lungimi de cca 30m pământarea se face la un singur capăt,

deoarece dacă s-ar face la ambele capete ar apărea curenţi de compensare.2.1.5.4. Conectarea ieşirilor: (Fig.10)Ieşirile(Q) MFD funcţionează ca şi contacte fără potenţial.

Fig.5.10 Conectarea ieşirilorBobinele de relee aferente sunt comandate în schema de conexiuni MFD prin releele de ieşire

Q01 la Q04 respectiv S01 la S06 (S08). Stările de semnalizare ale releelor de ieşire pot fi utilizate în schema de conexiuni MFD ca şi contacte de închidere sau de deschidere pentru următoarele comutări. Prin ieşirile de releu sau de tranzistor se pot comuta sarcini, ca de exemplu tuburi fluorescente, becuri, contactoare, relee sau motoare.

5.1.6. Extindere intrari/ieşiri (Fig.11)Pentru a creşte numărul intrărilor/ieşirilor, putem conecta aparate de extensie la toate tipurile de

MFD, printr-un conector easy-LINK.Intrările extensiilor se prelucrează în schema MFD ca şi intrările din aparatul de bază.

Contactele de intrare sunt denumite R1 la R12. R15 şi R16 sunt semnalizatoare de perturbaţie ale extensiei de tranzistor.

Ieşirile sunt tratate ca bobine de releu sau contacte, ca şi ieşirile din aparatul de bază. Releele de ieşire sunt denumite S1 la S8.

26

Proiect de diplomă

Fig.5.11 Conectarea extensiei

Tipuri de extensii:EASY 618-AC-RE - 12 intrari c.a. (varianta folosita in proiect)- 6 iesiri pe releuEASY 618-DC-RE - 12 intrari c.c.- 6 ieşiri pe releuEASY 620-DC-TE - 12 intrari de c.c- 6 ieşiri pe tranzistorEASY202-RE - 2 ieşiri releu ramificate

5.1.6.1. Monitorizarea funcţionalităţii extensieiDacă extensia nu este alimentată cu tensiune, nu există conexiune între aparatul de bază şi

extensie. Intrările de extensie R1 la R12, R15, R16 sunt prelucrate cu starea „0” în aparatul de bază. Nu este asigurat transferul ieşirilor S1 la S8 la echipamentul de extensie.

Starea intrării interne I14 a aparatului de bază semnalizează starea echipamentului de extensie: • I14 = „0”: echipamentul de extensie este funcţional.

• I14 = „1”: echipamentul de extensie nu este funcţional.

5.1.6.2. Extensie locală

Pentru extinderea locală, aparatul de extensie se află direct lângă alimentarea/CPU cu conector easy-LINK(Fig.11).

Conectarea extinderii easy se face prin ştecherul conector Easy LINK-DS.Alimentarea MFD/CPU şi aparatul de extensie pot fi alimentate cu tensiuni diferite c.c.

5.2. Caracteristicile automatului MFD-80-B+CP8-NT+RA17

Intrari I:............................ 12Intrari Bit via NET:.................. 32Intrari analogice:.................... 4 (0 - 10V, 10 bit)Avertizor diagnoza:................... 32Iesiri Q:............................. 4Dioda:................................ 3Iesiri Bit via NET:................... 32

27

Proiect de diplomă

Iesiri analogice:..................... 1 (0 - 10V, 10 bit)Marker:............................... 96Marker Byte:.......................... 96Marker Word:.......................... 96Marker DWord:......................... 96Taste-P:.............................. 4 (CP8) / 9 (CP10)Salturi conditionate (»:«):........... 32Cai curent:........................... 256Câmp contact:......................... 4Capabil de conexiune în retea:........ DaA - Comparator valori analogice/Comutator valori indice: 32AR - Modul aritmetic:................. 32BC - Bloc comparare:.................. 32BT - Bloc Transfer:................... 32BV - Combinare cu logică booleană:.... 32C - Releu de contorizare:............. 32CF - Contor frecventa:................ 4CH - Contor rapid:.................... 4CI - Contor incremental:.............. 2CP - Comparator:...................... 32DB - Modul date:...................... 32DC - Regulator PID:................... 32FT - PT1-Filtru netezire semnal:...... 32GT - Obtinere valoare de pe NET:...... 32

28

Proiect de diplomă

Capitolul 6

Prezentarea programului EASY-SOFT

6.1. Prezentare generală a programuluiEASY-SOFT este un program de PC, cu care se pot realiza, memora, simula, documenta

scheme de conexiuni-easy ce pot fi transferate ulterior intr-un aparat easy pregătit de funcţionare. De asemenea, sunt posibile indicarea stării on-line a schemei de conexiuni curente, precum şi indicarea funcţiei asociate parametrilor releului. Altfel exprimat, schema de conexiuni reprezintă programul în care setam modul de funcţionare a releului. MFD nu poate schimba date cu PC atunci când este afişată schema. Cu EASY-SOFT transferăm schema de pe PC în MFD şi invers. Conectăm MFD de la PC în regimul de funcţionare RUN, pentru a testa programul cu cablaj real. Dacă are loc o întrerupere a tensiunii de lucru în timpul comunicării cu PC, repetăm ultima etapă.Există posibilitatea ca între PC şi MFD să nu se fi transmis toate datele.

Programele finite sunt transmise prin cablul de legătură între PC şi MFD-Titan. După un transfer de program putem porni MFD-Titan direct de pe PC.

6.2. Realizarea unui proiect cu EASY-SOFTPentru a realiza o schemă de conexiuni cu EASY-SOFT pentru un aparat MFD, trebuie mai

întâi să configuram un proiect. Proiectul reprezintă o combinaţie între aparat MFD CP8-ME şi schema de conexiuni aferentă. Schema de conexiuni este partea de program în care contactele şi bobinele sunt cablate între ele. În modul de funcţionare RUN este conectată sau deconectată o bobină în funcţie de circuitul de curent şi de funcţia bobinei. Un program MFD-Titan se compune din setările necesare pentru aparat, easy-NET, COM-LINK, parolă, setări de sistem, o schemă de conexiuni şi/sau module funcţionale şi/sau ecrane de vizualizare.

Începem un nou proiect, făcând click stânga în meniul Fişier, Nou.Interfaţa EASY-SOFT este împărţită în trei secţiuni. Următoarea imagine vă înfăţişează

interfaţa în Mod de afişare-Proiect.

29

Proiect de diplomă

6.2.1Fereastra interfeţei

Fig.6.12 Interfata soft

Interfaţa programului EASY-SOFT este constituită din trei ferestre:1 – Casetă de instrumente,2 – Banc de lucru (Fereastră – Schemă conexiuni)3 –Câmp de attribute,În funcţie de aplicaţii, putem comuta conţinutul acestor trei ferestre intre cele cinci moduri de

afişare: proiect, schemă de conexiuni, simulare, comunicare, afişare.Înainte de a putea începe cablarea schemei de conexiuni, trebuie să selectăm un aparat din

caseta de instrumente [1] şi să îl plasăm pe bancul de lucru[3] prin tehnica Drag & Drop. În câmpul de atribute [2] primim şi o listare cu privire la caracteristicile aparatelor.

In proiect am folosit : - Modul CPU ``MFD -CP8-ME``- Modul de afişare ``MFD 80-B``- Intrări şi ieşiri ``MFD -R16``- Extensie ``Easy 618-DC-RE``

6.2.2.Caseta de instrumente1.Modul de afişare proiect În acest mod caseta de instrumente ne pune la dispoziţie toate aparatele easy şi MFD pentru

transferul în proiect. Prin funcţia Drag & Drop, transferaţi pur şi simplu elementele fizice ale proiectului nostru, din caseta de instrumente pe Bancul de lucru.

2.Modul de afişare schemă de conexiuni În acest mod caseta de instrumente ne pune la dispoziţie toate elementele logice, cum ar fi

contacte şi bobine (operanzii Bit), cât şi relee funcţionale pentru transferul în schema de conexiuni. Pentru aparatele easy800 şi MFD sunt disponibile suplimentar componente funcţionale (operanzi-cuvânt). Chiar şi aceste elemente logice pot fi transferate prin funcţia Drag & Drop din caseta de instrumente în fereastra Schemă de conexiuni.

3.Modul de afişare simulare În acest mod putem, după apăsarea suprafeţei de comutare corespunzătoare a casetei de

instrumente, să simulaţi condiţii, să propunem intrări şi să stabiliţi punctele critice.Descrierea suprafeţelor de comutare:

30

Proiect de diplomă

»Mod de lucruI/R« - setează modul de lucru al elementelor de comutare I1 până la I16, respectiv R1 până la R16,

»Intrările I« - schimbă stările de semnal ale intrărilor maxime 16 I ,»Intrările R« - schimbă stările de semnal ale intrărilor maxime 16R, »Intrările analogice« - intrările valorilor analogice au loc peste valorile analogice de la IA1

până la maxim IA4,»Tastele-P« - schimbă starea de semnal a celor patru comutatori P, cunoscuţi de la aparatele

easy ca taste cursor»Ciclu-Simulare« - schimbă ciclul de timp»Punct critic« - stabileşte punctele critice, la care executarea programului este oprită atât timp

cât nu este comandată continuarea acesteia prin suprafaţa de comutare »Continuare«.»Indicare« - alege operanzii, ce sunt indicaţi în câmpul de atribute. Ca operanzi putem alege

intrările fizice cu valorile simulate în caseta de instrumente sau ieşrile fizice, pe care ulterior le putem impune în câmpul de atribute.

4.Modul de afişare comunicare »Conexiune« - activarea sau dezactivarea unei conexiuni la aparat»Program« - descărcarea (Download) unei scheme de conexiuni pe aparat, încărcarea (Upload)

pe PC sau compararea schemelor de conexiuni între aparat şi PC. Pentru aceasta

trebuie oprit de fiecare dată indicatorul online flux curent. Procesarea schemei de conexiuni în aparat este pornită prin comanda Run şi se opreşte prin comanda Stop

»Setările sistemului« - Setările sistemului, de exemplu accesul pe tastele P la aparat, ce propun comportamentul de rulare sau limba de afişare

»Ceas« - setarea ceasului aparatului»Indicator« - alegerea operanzilor din fereastra câmp de atribute

5.Modul de afişare vizualizare În acest mod, caseta de instrumente ne pune la dispoziţie toate elementele de şablon pentru

realizarea şabloanelor, atunci când am ales în fereastra Banc de lucru cartela de indexare editor de şablon. Atunci când aţi ales cartela de indexare editor tastatură, caseta de instrumente vă va indica toate elementele tastaturii, ce ne pot atribui toate tastele aparatului MFD. Cu aceasta atribuim tastelor aparatului MFD noi funcţii.

6.2.3. Bancul de lucruBancul de lucru este afişat în funcţie de context, atât pentru Modul de afişare schemă de

conexiuni, simulare, comunicare, cât şi pentru fereastra schemă de conexiuni 1.Modul de afişare proiect Prin folosirea aparatelor MFD putem transfera în acest proiect până la opt aparate de bază. In proiect am folsit doar un aparat MFD.Aceste aparate de bază sunt prevăzute cu NET-ID-uri (număr participant) diferite, ataşate automat pe reţeua »NET« intr-un grup de comandă. Pentru aparatele easy500-/600-/700 şi MFD putem transfera suplimentar aparate de prelungire.Puteţi şterge un aparat din proiectul actual prin meniul corespunzător cu » Ştergere aparat « sau cu ajutorul radierei.

2.Modul de afişare schemă de conexiuni Pentru aparatele MFD putem comuta de la schema de conexiuni, cu contactele şi bobinele

cablate, la planul de componente, cu componentele funcţionale repartizate. Prin intermediul suprafeţei de comutare sau a afişajului Meniu, puteţi comuta componentele între cele două moduri de afişare.  3.Modul de afişare simulare

Pentru aparatele MFD intrările şi ieşirile binare cablate (bobine şi contacte) din componentele funcţionale vor fi indicate la reprezentare planului de componente printr-un cerc plin de culoare

31

Proiect de diplomă

cenuşie. Bobinele şi contactele ce au starea »1« vor fi marcate printr-un cerc plin de culoare roşie.Conţinutul operanzilor cuvânt vor fiindicaţi pe un funsal de culoare roşie.

4.Modul de afişare comunicare

După ce aţi descărcat programul pe aparat, după ce aţi adus aparatul în starea Run şi aţi activat butonul de transmitere, va fi afişat indicatorul flux de curent (Powerflow) online.  5.Modul de afişare vizualizare

În acest mod puteţi comuta conţinutul băncii de lucru peste cartela de indexare cu acelaşi nume, între modul de afişare a şabloanelor, editorul de şabloane şi editorul de tastatură. De aceea modul de afişare Vizualizare este activat numai la utilizarea aparatelor MFD.  Modul de afişare a şabloanelor indică toate şabloanele deja editate. La prima deschidere a modului de afişare Vizualizare banca de lucru conţine un şablon gol numit »Şablon 1 «.Cu editorul de şabloane realizaţi un şablon prin mutarea elementelor de şablon din caseta de instrumente. Prin intermediul editorului de tastatură atribuiţi tastelor aparatului MFD funcţii predefinite. Astfel, marcaţi mai întâi tastele dorite şi trageţi tastele funcţionale corespunzătoare din caseta de instrumente în lista din interiorul băncii de lucru.

 6.2.4. Câmpul de atribute1.Modul de afişare proiect După marcarea unui aparat în caseta de instrumente, vor fi reprezentate în câmpul de atribute

imaginile corespunzătoare şi tabelul » Date tehnice « .După transferarea unui aparat pe bancul de lucru, vor fi indicate în câmpul de atribute proprietăţile aparatului respectiv şi dialogul de parametrizare pentru configurarea aparatului. Aparatele cu dialoguri de parametrizare vaste sunt grupate tematic. Prin intermediul cartelelor de indexare puteţi comuta intre dialogurile de parametrizare ale grupurilor individuale.

2.Modul de afişare schemă de conexiuni Prin intermediul cartelei de indexare putem comuta între indicatorul informaţiilor privind

proiectul, programul sau vizualizarea.După apăsarea unui element din schema de conexiuni, câmpurile parametru corespunzătoare vor deveni vizibile în câmpul de atribute, pentru a putea fi modificate. Ulterior putem atribui componentei un număr sau un comentariu în interiorul câmpului de atribute, ce stabileşte caracteristica contactului şi ordonează ambele intrări »I1«/»I2« ale operanzilor componentei.

3.Modul de afişare simulare Apăsarea unui contact în schema de conexiuni, de exemplu intrarea »I1«, va face vizibile în

câmpul de atribute toate elementele acestei grupe cu starea simulată, adică toate intrările disponibile ale aparatului.

4.Modul de afişare comunicare Aici pot fi controlate toate valorile reale ale operanzilor ce ne interesează, atunci când

indicatorul flux de curent online este pornit. Operanzii pe care i-am alesprin butinul Afişarevor fi citiţi în sens invers de către aparat.

5.Modul de afişare vizualizareÎn acest mod conţinutul câmpului de atribute depinde de alegerea cartelei de indexare, a modului de afişare a şabloanelor, a editorului de şabloane şi a editorului de tastatură în bancul de lucru.În modul de afişare a şabloanelor puteţi completa şabloane noi, puteţi să le schimbam atributele sau să realizam o privire de ansamblu a şabloanelor deja existente.În editorul de şabloane putem parametriza elementele de şablon inserate.

În editorul de tastatură putem parametriza elementele tastaturii, pe care le-amtransferat în lista de taste funcţionale.

6.3. Modul de afişare ProiectPentru crearea unui program (schemă de conexiuni) cu ajutorul EASY-SOFT, trebuie să

deschidem un proiect şi să transferam un aparat pe Bancul de lucru. De aceea EASY-SOFT se deschide standard în Modul de afişare Proiect.

32

Proiect de diplomă

Fig.7.13 Afisare in modul proiect

În Casetă de instrumente, selectam aparatul dorit şi anume modulul CPU,modulul de afişare, intrari, ieşiri şi extensiile adecvate aplicaţiei proiectului prin metoda drag & drop în bancul de lucru[3]. Dintr-un alt mod de afişare putem comuta prin interfaţa de comutare Proiect situat jos în Caseta de instrumente sau opţiunea Mod de afişare-Meniu.Un proiect reprezintă o combinaţie între un aparat şi schema de conexiuni corespunzătoare. În fereastra Câmp de atribute [2] sunt afişate informaţiile aferente despre aparate. Aici sunt incluse de exemplu numărul de intrări şi ieşiri aparatului de bază şi ale aparatului de extindere conectat prin EASY-LINK, alături de numarul de markeri, componente de timp şi contorizare.

6.3.1Ştergere aparat din proiectPuteţi înlătura un aparat selectat din proiectul actual, deschizând în fereastra Banc de lucru

meniul contextual al unui aparat şi selectând Ştergere aparat sau ştergându-l cu radiera. 6.3.2Înlocuire aparatUn aparat se inlocuieste după cum urmează: În fereastra Bnac de lucru, deschideţi printr-un click dreapta meniul contextual Selectaţi Înlocuire aparat.Tipul de aparat este acum afişat cu roşu, iar înlocuirea este deblocată.Trageţi noul aparat în proiectSchema de conexiuni alocată aparatului se deschidesimplu prin dublu click pe aparat în ferestra Banc de lucru.

33

Proiect de diplomă

Capitolul 7

Funcţionare unei instalaţii de iluminat utilizând automatul MFD TITAN

Fig. 7.1 Releu de comandăm MFD titan, Comutator, Reglare automată iluminat

Fig. 7.2 Întrerupătoarele 1, 2, 3

34

Proiect de diplomă

Fig. 7.3 Senzor de prezenţă

Fig.7.4 Lămpi

Fig. 7.5 Lămpi

35

Proiect de diplomă

Fig. 7.6 Lămpile 1, 2, 3 funcţionează simultan

Prin trecerea comutatorului din poziţia 0 in poziţia Manual care în schemă este reprezentat prin contactului I03 din fig. 7.6, automatul funcţionează în regimul manual unde se realizează următoarele funcţii:

Funcţia 1 are loc atunci când este închis întrerupătorul 1 respectiv contactul I05 după cum se observă în fig. IV. 6 care alimentează Marker-ul M07. Cu ajutorul acestuia o să intre în funcţiune ieşirile: Q01 care reprezintă lămpile 1 şi 2, Q02 care reprezintă lămpile 3 şi 4 şi Q03 care la rîndul lui reprezintă lămpile 5 şi 6; care funcţionează simultan. Dacă după o perioadă de timp o să deschidem contactul I05 funcţia 1 ia sfârşit.

36

Proiect de diplomă

Fig.IV.7

Funcţia 2 are loc atunci când se închide întrerupătorul 2 respectiv contactul I06 care alimentează Marker-ul M08 acesta la rândul lui alimentează Marker-ul M01 care în momentul când este alimentat intră în funcţiune lămplie 1 şi 2 adică ieşirea Q01. Marker-ul M08 mai alimentează releul de timp T01 care este normal închis, şi după 5 secunde de la intrarea în funcţiune a Marker-ului M01 respectiv a lămpilor 1 şi 2 adică ieşirea Q01, se deschide şi opreşte funcţionarea acestora.

Fig. 7.8

Releul de timp T01 din Fig. 7. 8 alimentează mai departe Marker-ul M02, acesta la rândul lui alimentând lămpile 3 şi 4 reprezentate în schemă prin ieşirea Q02. Releul T01 mai alimentează în

37

Proiect de diplomă

acelaşi timp releul de timp T02 normal închis, care după 5 secunde de la intrarea în funcţiune a lămpilor 3 şi 4 adică ieşirea Q02 se deschide şi opreşte funcţionarea acestora.

Fig.7.9

Releul T02 alimentează Marker-ul M03 din Fig.7.9 care pune în funcţiune ieşirea Q03 adică lămpile 5 şi 6. Releul de timp T02 alimentează în acelaşi timp şi releul de timp normal închis T03, care după o perioadă 5 secunde de la intrarea în funcţiune a lămpilor 5 şi 6 se deschide şi opreşte funcţionarea acestora.

Fig.7.10

Releul de timp T03 alimentează mai departe releul T01 pentru a începe din nou funcţia.

38

Proiect de diplomă

Fig.7.11

Funcţia 3 are loc atunci când este închis întrerupătorul 3 căruia îi corespunde contactul I09 din Fig.7.11, care alimentează mai departe Marker-ul M09, acesta la rândul său dă tensiune mai departe la un sezor de prezenţă reprezentat prin contactul I04 care atunci când sesizează prezenţa în încăpere se închide şi dă tensiune la Marker-ul M04 acesta la rândul lui punând în funcţiune lămpile 1 şi 2 reprezentate prin ieşirea Q01, iar prin intermediul releelor de timp T04 şi T05 lămpile 1 şi 2, o sa funcţioneze două secunde şi o secundă nu o să fie oprite.

Fig.7.12

În acelaşi timp când contactul sezorului de prezenţă este închis mai este alimentat Marker-ul M05care pune în funcţiune lămpile 3 şi 4 adică ieşirea Q02 iar prin intermediul releelor de timp T06 şi T07 lămpile 3 şi 4 o să funcţioneze o scundă şi două secunde o să fie oprite.

39

Proiect de diplomă

Fig.IV.13

La fel contactul senzorului de prezenţă alimentează şi Marker-ul M06 acesta alimentând mai departe lămpile 5 şi 6 adică ieşirea Q03 iar prin intermediul releelor de timpT08 şi T09 lămpile 5 şi 6 o să funcţioneze o secundă şi o secundă o să fie oprite.

Fig.7.14

Când comutatorul auotmatului o să fie mutat din poziţia 0 in poziţia Automat care în schemă este reprezentat prin contactul I01 instalaţia de iluminat o să funcţioneze astfel:

Prin acţionarea întrerupătorului 1 reprezentat în schemă prin contactul I05 care alimentează releul de timp T13 şi Marker-ul M10 acesta alimentând mai departe lămpile 1 şi 2 (ieşirea Q01), lămpile 3 şi 4 (ieşirea Q02) şi lămpile 5 şi 6 (ieşirea Q03) prin urmare se îndeplineşte funcţia 1. Prin intermediul releului de timp T13 acestea funcţionează timp de 10 secunde simultan.

40

Proiect de diplomă

Fig.7.15

După 10 secunde releul T13 alimentează releul de timp Marker-ul M11(odată cu acesta începe funcţia 2), acesta la rândul lui alimentează lămpile 1 şi 2 (ieşirea Q01). În acelaşi timp releul de timp T13 alimentează un releu de timp T10 care după 5 secunde de la intrare în funcţiune a lămpilor 1 şi 2 se deschide şi opreşte funcţionarea acestora.

Fig.7.16

Releul de timp T10 alimenteazămai departe Mraker-ul M12 (Fig.7.16), acesta alimentând în continuare lămpile 3 şi 4 (ieşirea Q2). Releul T10 mai alimentează şi releul de timp T11, care la 5 secunde de la intrarea în funcţiune a lămpilor 3 şi 4 se dechide şi opreşte funcţionarea acestora.

41

Proiect de diplomă

Fig.7.17

Releul de timp T11 alimentează Marker-ul M13 din fig.7.17 acesta alimentează mai deparet lămpile 5şi 6. Releul T11 mai alimentează în acelaşi timp şi un releu de timp T12 normal închis care dupa 5 secunde de la alimentarea lămpilor 5 şi 6 se deschide şi opreşte funcţionarea acestora.

Fig.7.18

Releul T12 alimentează mai departe releul de timp T10 pentru a reporni lămpile 1şi 2 .

42

Proiect de diplomă

a) b) c)

Fig.7.19

Releul T13 alimentează releul de timp T20 (odată cu aceasta începe funcţia 3) fig.7 19 b), care la 60 de secunde de la pornirea functiei 2 se deschide şi opreşte această funcţie fig.IV.19 a). Releul de timp T20 alimentează în continuare Marker-ul M14, acesta la rândul lui alimentând lămpile 1 şi 2( ieşirea Q01) iar prin intermediul releelor se timp T14 şi T15 lşmpile 1 şi 2 o să funcţioneze 2 secunde şi o secundă nu o să funcţioneze.

Fig.7.20

Releul T20 alimentează în acelaşi timp şi Marker-ul M15, care alimentează în continuare lămpile3 şi 4 ( ieşirea Q02 ) iar prin intermediul releelor de timp T16 şi T17 lămpile o să funcţioneze o secundă şi două secunde o să fie oprite.

43

Proiect de diplomă

Fig.7.21

Releul T20 alimentează Marker-ul M16, acesta alimentaând mai departe lămpile 5 şi 6 respectiv iesirea Q03, iar prin intermediul releelor de timp T18 şi T19 lămpile o să funcţioneze o secundă şi o secundă o să fie oprite.

Fig.7.22

Releul de timp T20 alimentează un alt releu de tim T21 normal închis care după o perioadă de 30 de secunde opreşte funcţia 3 şi reporneşte funcţia 1.

44

Proiect de diplomă

Fig.7.23

Cu ajutorul întrerupătorului 2 reprezentat prin contactul I06 se opreşte alimentarea tuturor lămpilor.

45

Proiect de diplomă

Capitolul 8

CONCLUZII

Obiectivele propuse, au fost realizate în limita resurselor de care am dispus şi consider că aplicaţia este una stabilă care reuşeşte să îşi atingă cu succes unul din obiectivele principale propuse, şi anume, evidenţierea utilităţii automatelor programabile în controlul proceselor industriale, simulând corect funcţionarea unei instalaţii electrice de iluminat.

Aplicaţia am realizat-o de la „zero”, folosind cunoştinţele dobândite în cadrul cursurilor de specialitate şi studiind manualele aferente automatului folosit şi a softurilor folosite. Datorită faptului că automatul studiat la cursuri, nu este acelaşi cu cel utilizat la realizarea acestui proiect, am fost nevoit să învăţ folosirea unor softuri noi şi să reuşesc să mă adaptez unui alt tip de programare în limbaj Ladder, lucru care consider că l-am realizat într-o proporţie satisfăcătoare, dar care lasa loc în continuare pentru acumularea de cunostine noi şi de avansare în acest domeniu.

Întreţinerea aplicaţiei este uşor de realizat. Ţinând cont de faptul că până în momentul în care să ajungă să fie pusă în folosinţă, aceasta a fost testată în mai multe rânduri de-a lungul proiectării şi implementării ei, apariţia erorilor are o probabilitate redusă spre zero. Eventualele erori care pot apărea sunt legate de funcţionarea echipamentelor hardware, însă acestea nu influenţează funcţionalitatea programelor care alcătuiesc aplicaţia software.

Pe viitor aplicaţia poate fii dezvoltată aducându-i-se anumite îmbunătăţiri şi completări. Printre acestea se pot găsi următoarele:

Realizarea unei baze de date care să ţină evidenţa operatorilor. Optimizarea aplicaţiei astfel încât aceasta să poată fii folosită şi de pe internet.

46

Proiect de diplomă

BIBLIOGRAFIE

[1] Oprea C. - Reglarea automată. Teorie si aplicaţii, Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2003.

[2] Oprea C. - Teoria sistemelor şi reglarea automată, Tipografia Universităţii de Nord, Baia

Mare, 1995.

[3] Oprea C., Barz C. – Tehnica reglării automate, Indrumător de laboarator, Tipografia

Univesitaţii de Nord, Baia Mare, 2000.

[4] Catalog Moeller.

[5] www.Moeller.ro

[6] http://trainingscenter.moeller.net/index.html

47