utilaj turnare metal topit

32
COLEGIUL TEHNIC MINIER – BAIA MARE Proiect Calificare profesionala : Prelucrator Sectoare Calde MASINI SI UTILAJE INDUSTRIALE PENTRU TURNARE FORJARE Autor. Macavei Alexandru

Upload: vlad-adrian

Post on 12-Aug-2015

278 views

Category:

Documents


4 download

DESCRIPTION

turnare metal

TRANSCRIPT

Page 1: utilaj turnare metal topit

COLEGIUL TEHNIC MINIER – BAIA MARE

Proiect

Calificare profesionala : Prelucrator Sectoare Calde

MASINI SI UTILAJE INDUSTRIALE PENTRU TURNARE

FORJARE

Autor. Macavei Alexandru

Page 2: utilaj turnare metal topit

UTILAJE ŞI INSTALAŢII PENTRU ELABORAREA ŞI TURNAREA METALULUI LICHID

Metalul lichid se obţine în cuptoare speciale construite în funcţie de felul metalului sau aliajului (lichid) folosit. Cuptoarele trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să asigure compoziţia chimică, să realizeze temperatura de turnare, să separe zgura, să fie economice etc.

a. Cubiloul.

Fig. 1. Cubilou.

Cubiloul (fig. 1) este cuptorul cel mai utilizat la topirea fontelor, datorită construcţiei simple şi a uşoarei deserviri, este un cuptor cu cuvă prevăzut cu o manta cilindrică din oţel căptuşit cu cărămidă refractară 9, aşezat pe fundaţia de beton 1 prin intermediul stâlpilor de susţinere 2. La partea superioara, stâlpii susţin placa de bază 3, pe care este montată întreaga construcţie a cubiloului. În placa de bază este amplasată uşa rabatabilă 4. Pe această placă se execută vatra 5 care are o înclinaţie de 5-10° către orificiul 20 prin care se scurge fonta topită în antecreuzetul 19. Pe toată înălţimea interioară sunt prevăzute cornierele

Page 3: utilaj turnare metal topit

10 la o distanţă de aproximativ 1 m între ele, montate in vederea măririi rezistenţei căptuşelii.

Sub gura de încărcare 13, pe o distanţă de circa 1 m, cărămizile refractare sunt înlocuite cu plăcile din fontă 11 pentru protejarea zidăriei refractare la loviturile provocate la încărcarea cubiloului.

printr-o conductă care se racordează la cutia de aer 8. De aici aerul pătrunde în interiorul cubiloului prin cele trei rânduri de guri de vânt 6, 7 şi 21. În fiecare rând există patru sau opt guri de vânt. Porţiunea cubiloului cuprinsă între vatră şi gurile de vânt din rândul de jos se numeşte creuzet. Platforma 12 serveşte pentru depozitarea materialelor ce urmează a fi încărcate în cubilou prin gura de încărcare. De la nivelul gurii de încărcare în sus, cubiloul continuă cu coşul 14. La partea superioară a coşului este montat parascânteiul 15 care stinge scânteile şi colectează praful.

Antecreuzetul în care se adună fonta topită este prevăzut cu uşa 18, cu orificiul 17 de evacuare a fontei topite, cu jgheabul 16 de scurgere în oala de turnare şi cu orificiul de evacuare a zgurii cu jgheabul 22. Orificiul de scurgere a zgurii este la un nivel superior orificiului de scurgere a fontei.

În vederea obţinerii unor fonte de calitate superioară, a creşterii randamentului termic al cubiloului, al reducerii consumului de cocs etc. s-au luat o serie de măsuri pentru îmbunătăţirea procesului de funcţionare, cum ar fi: utilizarea aerului preîncălzit, insuflarea de oxigen etc.

b. Cuptoarele cu flacărăAcestea se caracterizează prin aceea că produsele de ardere sau flacăra

trec prin spaţiul de lucru al cuptorului, ajungând în contact direct cu încărcătura care se topeşte şi apoi cu baia lichidă.

Dintre diferitele tipuri de cuptoare cu flacără, cele mai folosite sunt cuptoarele rotative care au o capacitate de 1 — 5 t/şarjă.

Cuptorul rotativ (fig. 2) este prevăzut cu o manta metalică 1 căptuşită cu materialul refractar 2. Prin intermediul inelelor 3, cuptorul se sprijină pe două perechi de role 7. Una din role primeşte mişcarea de rotaţie de la un motor electric 9. Între motorul electric şi rolă se interpune reductorul 8. În felul acesta, 1 cuptorul poate fi rotit. Injectorul 11 funcţionează cu păcură sau cu gaz metan şi ; se montează la unul din capetele cuptorului. Produsele de ardere, după ce străbat spaţiul cuptorului, ies prin capătul opus, pătrunzând în cotul 4 şi de aici în canalul de fum 6. înainte de a ajunge la coş, gazele sunt dirijate într-un recuperator, unde preîncălzesc aerul necesar pentru ardere, ceea ce are drept urmare mărirea randamentului. Cotul 4 poate fi deplasat cu rolele 5, permiţând încărcarea cuptorului prin capătul dinspre acest cot.

Fonta topită şi zgura sunt evacuate prin orificiul cu jgheab 10. La unele cuptoare, zgura se evacuează printr-un orificiu separat.

Page 4: utilaj turnare metal topit

Fig. 2. Cuptor rotativ

c. Cuptoare electriceCuptoarele electrice cu arc şi cu inducţie se folosesc la elaborarea

fontelor, oţelurilor, metalelor şi aliajelor neferoase. Aceste cuptoare se caracterizează prin faptul că compoziţia chimică a metalelor şi aliajelor poate fi stăpânită mai uşor, fluiditatea metalului lichid este mai bună ca urmare a supraîncălzirii etc.

La cuptoarele electrice cu arc (fig. 3) căldura necesară la elaborare este dată de arcul electric (cu temperatura de 3000°C) care se produce intre electrozii de grafit 1 şi încărcătura metalică 2, iar după topire, intre electrozi şi suprafaţa zgurii lichide. Pe măsură ce electrozii se consumă, aceştia pot fi deplasaţi pe verticală prin intermediul unor trolii acţionate electric sau cu ajutorul unor motoare hidraulice. Metalul topit se evacuează din cuptor prin jgheabul 3 în oala de turnare 5 prin bascularea acestuia pe rolele inferioare 6. Materialele se încarcă în cuptor prin uşa 4 situată în partea opusă jgheabului de evacuare.

Page 5: utilaj turnare metal topit

I. În figura de mai jos sunt reprezentate 4 metode de turnare, cu părţile componente ale utilajelor folosite.

Stabiliţi:a. Denumirea metodelor de turnare reprezentate în Fig 1.a, b, c, d.b. Identificaţi elementele componente notate cu 1, 2, 3, 4, 5.c. Descrieţi cum ajunge metalul topit în forma de turnare prin fiecare

metodă.

Fig.1 Metode de turnare

Page 6: utilaj turnare metal topit

MASINA DE FORMARE

MASINA DE TURNARE

Page 7: utilaj turnare metal topit

.Matriţarea materialelor metalice Principiul matriţării Matriţarea este procedeul de deformare plastică la cald sau la rece la care materialul

este obligat să ia forma şi dimensiunile cavităţii prevăzute în scula de lucru în funcţie de

configuraţia pieselor ce trebuiesc executate (fig. 1.46). Procedeul se aplică la prelucrarea

pieselor mici (până la 300 kg) de configuraţie complexă, în producţia de serie mică şi

masă. Scula în care are loc deformarea poartă denumirea de matriţă. În raport cu forjarea

liberă se asigură următoarele avantaje: productivitate ridicată, consum de metal redus,

calitatea suprafeţei şi precizia de prelucrare bună, posibilităţi de obţinere a unor piese

complicate, volum de muncă mic şi manoperă simplă, preţ de cost redus. Dezavantaje:

costul ridicat al matriţelor, greutatea limitată a produselor din cauza forţelor mari de

presare pentru deformare, necesitatea unor operaţii suplimentare (debavurare, calibrare

etc.).

Page 8: utilaj turnare metal topit

Fig. 1.46 – Principiul matriţării:

1 – semimatriţă superioară; 2 – semimatriţă inferioară;3 – semifabricat; 4 – cavitatea matriţei; 5 – produsul finit (cu bavură)

1.8.2. Clasificarea matriţării Se face după următoarele criterii:

- după temperatura de execuţie: la rece şi la cald;

- după modul de deformare în matriţă: matriţarea cu bavură (deschisă);

matriţarea fără bavură (închisă);

- după tipul utilajului de lucru: matriţarea la ciocan, la prese, la maşini

specializate;

- după viteza de deformare: cu viteze mici şi viteze mari de deformare.

Forjarea liberă manuală se aplică la piesele unicat de dimensiuni mici. Se utilizează

scule acţionate manual.

Forjarea liberă mecanică foloseşte ciocane pneumatice sau prese hidraulice. Forjarea

liberă se aplică atât semifabricatelor turnate cât şi celor laminate.

Page 9: utilaj turnare metal topit

Prin forjarea liberă se pot obţine discuri, bare, semifabricate pentru arbori drepţi, arbori cotiţi, inele sau de piese de formă mai complexă (Fig.2)

Fig.2 Semifabricate obţinute prin forjare liberă

Operaţiile de bază la forjarea liberă sunt:- refularea;- întinderea; - găurirea;- îndoirea; - răsucirea;- tăierea.

Refularea (fIg.3a) este operaţia prin care, în timpul deformării se reduce înălţimea semifabricatului şi se măreşte suprafaţa secţiunii transversale. Piesele obţinute prin refulare au o structură compactă şi caracteristici mecanice superioare.Întinderea (Fig.3b) este operaţia de forjare prin care se obţine creştera lungimii semifabricatului şi micşorarea secţiunii transversale. Întinderea se realizează fie prin rotirea semifabricatului cu 90° după fiecare lovitură (Fig.3c), fie prin rotire în spirală (Fig.3d), în funcţie de deformabilitatea materialului. Întinderea se aplică la forjarea pe dorn a inelelor cu diametru mare (fig.3e), la forjarea pieselor tubulare lungi (Fig.3f). Schema procesului de întindere este reprezentată în Fig.4.Găurirea este operaţia ajutătoare la întindere. Se poate aplica pe o singură faţă a piesei (Fig.3g), pe două feţe opuse (Fig.3.h) sau la un capăt (Fig.3i). Semifabricatele de înălţime mică se găuresc pe o parte (Fig3j) iar semifabricatele cu înălţimi mai mari se găuresc pe ambele părţi(Fig.3k).Îndoirea are loc cu modificări de secţiune, care se produc fără ca acestea să reprezinte scopul operaţiei. Prin îndoire se obţin piese ca: bride, colţare, corniere, cleme, cârlige.

Răsucirea este operaţia prin care o porţiune a unei piese este rotită în jurul axei sale faţă de altă porţiune a aceleiaşi piese care rămâne fixă (Fig.9m).Tăierea este operaţia de detaşare a unei părţi din piesa forjată sau separarea a două piese forjate împreună.

Page 10: utilaj turnare metal topit

Fig.3 Principalele operaţii de forjare liberă

CIOCAN MATRITOR

1- motor;2- roţi dinţate;3- arbore;4- bielă;5-piston;6-cilindru compresor;7- ventile orizontale;8- ventil central;9- cilindru de lucru;10- piston;11- berbec;12- nicovala superioară;

Page 11: utilaj turnare metal topit

PRESA HIDRAULICAR

1- coloane;2- plunjer;3- cilindru hidraulic

Page 12: utilaj turnare metal topit
Page 13: utilaj turnare metal topit

Uzarea maşinilor,utilajelor şi instalaţiilor

Una din principalele cauze care determină apariţia defectelor este uzura.

Uzarea este procesul de distrugere a suprafeţelor aflate în contact, datorită frecării. Ea este urmată de schimbarea geometriei, calităţii, precum şi a proprietăţilor stratului superficial al materialelor.

Procesul de uzare se desfăşoară în timp şi este însoţit de pierdere de energie calorică şi de material prin desprindere de material.

Rezultatul uzurii se exprimă în unităţi absolute ( masă, volum, lungime), prin raportare la lungime, folosind o mărime numită intensitatea uzurii ( mg/h) sau viteza uzurii sau prin raportare la timpul de frecare ( mg/h , µm/h).

Etapele uzării sunt reprezentate de variaţia uzurii în timp.

Etapele uzării.

Etapele uzării sunt : I - Etapa de rodaj – este perioada de adaptare a suprafeţelor ; II - Etapa de uzare normală – este perioada când viteza sau

intensitatea uzării se menţin aproape constante ; III - Etapa de uzare distructivă – este perioada în care

parametrii de funcţionare au valori care nu mai corespund unei funcţionări normale .

Metode de control

Page 14: utilaj turnare metal topit

Stabilirea gradului de uzură şi determinarea stării maşinilor,utilajelor şi instalaţiilor pentru alegerea pieselor bune, a celor de recondiţionat şi a stabilirii celor de înlocuit, este necesar să se facă un control amănunţit.

Controlul se poate face : vizual;

prin măsurarea dimensiunilor şi verificarea formei;

prin supunerea organelor de maşini importante la solicitări variabile;

prin aplicarea metodelor de control defectoscopic, nedistructive.

În acelaşi timp cu desfăşurarea acestor etape de control se va face şi o sortare a pieselor, precum şi întocmirea fişelor de constatare în care se înregistrează natura defectelor, numărul pieselor care se repară sau se înlocuiesc, precum şi volumul de manoperă necesar acestor operaţii.

Page 15: utilaj turnare metal topit

Noţiuni privind fiabilitatea şi mentenabilitatea maşinilor,utilajelor şi instalaţiilor

Maşinile,utilajele şi instalaţiile funcţionează prin dezvoltarea de forţe mari şi de asemeni cu şocuri ceea ce poate determina apariţia în scurt timp a unor defecţiuni. De aceea activitatea de întreţinere şi reparaţii a maşinilor,utilajelor şi instalaţiilor prezintă o importanţă deosebită.

Fiabilitatea se defineşte ca fiind aptitudinea unui sistem tehnic de a-şi îndeplini funcţiile de bază intr-un interval de timp dat, în condiţii specificate.Având la bază cauze diverse, defectele care apar în timpul exploatării

determină pierderea capacităţii maşinilor de a-şi îndeplini funcţiile de bază la parametrii proiectaţi şi

impun întreruperea funcţionării în vederea restabilirii caracteristicilor care asigură calitatea prelucrărilor şi productivitatea .

Defecţiunile şi avariile care apar în timpul exploatării, împiedicând îndeplinirea în continuare a uneia sau a tuturor funcţiilor de bază ale maşinii, sunt numite căderi .

Din momentul apariţiei unei căderi nu mai este posibilă utilizarea maşinii în continuare decât după îndepărtarea defectului.

Există şi defecte care nu împiedică îndeplinirea funcţiilor de bază şi care pot fi înlăturate la prima revizie sau reparaţie planificată. Aceste nu sunt considerate căderi, dar neânlăturarea lor un timp îndelungat poate genera căderi.După forma de manifestare căderile pot fi :

instantanee si progresive.

Căderile instantanee : apar întâmplător ; sunt provocate de defectele latente ale unor părţi ale maşinii; sunt uşor de evidenţiat. Apariţia lor este legată în special de schimbarea bruscă a condiţiilor de exploatare exterioare.

Căderile progresive - sunt cauzate :

de schimbări cantitative, relativ lente, ale unui parametru dat, care ajunge la valori în afara limitelor admise;

de bună funcţionare ale maşinii.

Căderile progresive sunt rezultatul uzării şi al îmbătrânirii unor părţi componente ale maşinilor,utilajelor sau a instalaţiilor.

METODE DE REPARATII

Page 16: utilaj turnare metal topit

Metodele de reparatii se aleg in functie de volumul lucrarilor de executat si conditiile de executie

METODA REPARATIILOR PE LOC- se aplica in general la repararea masinilor, utilajelor si instalatiilor mari, pentru a caror deplasare nu exista mijloacele de transport necesare, sau a caror deplasare este costisitoare, dar se poate aplica si pentru masinile si utilajele mici de atelier.

AVANTAJUL METODEI – suprima cheltuielile si intervalele de timp consummate cu transportul utilajelor de la locul de productie pina l;a atelierul de reparatii. Este necesar insa ca la aplicarea acestei metode sa se organizeze astfel locul de munca incat sa exeste spatiu suficient pentru deplasarea personalului muncitor care repara, pentru demontarea si spalarea pieselor.

METODA REPARATIILOR PRIN INLOCUIREA DE SUBANSAMBLURI – se aplica in special in cazurile cand exista mai multe masini si utilaje identice. In acest fel se poate aproviziona un stoc minim de subansambluri care pot fi montate in momentul in care mijlocul fix intra in reparative.

AVANTAJUL METODEI – permite o specializare a personalului muncitor in executarea unor anumite operatii, aplicarea unor tehnologii unitare si organizarea reparatiilor ca la productia in serie. Inlocuirea subansamblurilor gata reparate adduce o scurtare simtitoare a duratei reparatiilorMETODA REPARATIILOR SIMULTANE - defalcarea lucrarilor de reparatii pe mai multe grupe de operatiisi se incredinteaza fiecare grupa de operatii unei echipe specializate

AVANTAJUL METODEI – operatiile desfasuranduse in paralel se scurteaza simtitor timpul total de reparatii.

METODA LUCRULUI IN SCHIMBURI – este metoda in in doua sau trei schimburi, care se aplica ori de cite ori trebuie ca reparatia masinii, utilajului sau instalatiei sa se realizeze intr-un timpfoarte scurt ( accidente, strangulari in productie)

METODA EXECUTARII REPARATIILOR IN TIMPUL REPAUSULUI – se aplica la executarea reparatiilor masinilor, utilajelor si instalatiilor care nu pot fi scoase din procesul de productie. Reparatia se executa in repausul programului de munca

OPERATII PREGATITOARE IN VEDEREA REPARARIIPrimirea pentru repararePrespalareaDemontareaCuratirea si spalarea dupa demontareConstatarea defectelor pieselor demontate Sortarea pieselor

Page 17: utilaj turnare metal topit

DEMONTAREA- lucrarile de demontare depind de constructia masinii, utilajului sau a instalatiei si de felul reparatiei.La reparatiilee curente Rc1 si Rc2 se demonteza numai subansamblurile defecte, iar la reparatiile capital Rk, intreg utilajul.

CURATIREA SI SPALAREA DUPA DEMONTARE – se realizeaza in scopul indepartarii depunerilor si impuritatilor pentru a permite constatarea dfectelor si efectuarea lucrarilor ulterioare in conditii corespunzatoare. METODE – mecanice fizico- chimiceMecanice – se preteaza indeosebi la indepartarea de pe suprafetele masinilor, utilajelor si a pieselor component ale acestora a bavurilor, oxizilor, vopselei vechi etc. Procedee – curatirea manuala a piesel curatirea prin sablare curatirea in tobeFizico-chimice – cele mai des utilizate, deoarece sunt foarte productive, asigura o suprafata perfect curate si pot fi mecanizate si automatizate toate lucrarile legate de spalare. Au la baza folosirea solutiilor chimice, a ultrasunetelor, curatirea prin bombardarea cu ioni si prin utilizarea unor solutii si compusi speciali asociati cu ultrasunetele sau curentul electric

CONSTATAREA DEFECTELOR – se realizaza prin: Controlul vizual pentru depistarea crapaturilor, rupturilor, uzurilor accentuate,

exfolieri, rizuri Controlul cu instrumente si aparatura obisnuita pentru determinarea uzurilor,

fisurilor car nu se vad cu ochiul libr Controlul cu instrumente si dispozitive speciale pentru masurarea uzurilor la

rulmenti, roti dintate Controlul elasticitatii arcurilor, segmentilor Controlul defectoscopic nedistructiv

Page 18: utilaj turnare metal topit

Reguli privind securitatea muncii la forjarea liberă şi în matriţă:

- se verifică starea sculelor şi a utilajelor, dacă se constată defecţiuni la scule sau autilaje, acestea vor fi reparate înainte de a fi folosite;

- nicovalele şi matriţele se curăţî de oxizi înainte de începerea lucrului, cu aer comprimat sau cu peria;

- se interzice forjarea materialului supraîncălzit sau insuficient încălzit deoarece devine fragil în primul caz şi poate sări bucăţi sau îşi pierde elasticitatea în al doilea caz.

- piesa trebuie aşezată bine pe nicovală şi în contact perfect cu aceasta;- ciocanele de forjare liberă şi de matriţare se vor monta pe fundaţii

corespunzătoare şi elastice, pentru a diminua vibraţiile puternice în timpul lucrului;

- cilindrul ciocanului va fi prevăzut cu dispozitive de siguranţă, iar pedala de comandă a ciocanului va fi prevăzută cu apărătoare;

- pârgia de acţionare a ciocanului trebuie sa fie prevăzută cu un dispozitiv de siguranţă pentru menţinerea berbecului în poziţia ridicată sa coborâtă în timpul întreruperii lucrului;

- la presele mecanice înainte de pornire se controlează montarea matriţei şi a poansonului şi se verifică starea de funcţionare a tuturor mecanismelor prin pornirea presei în gol;

- se interzice manipularea pieselor cu mâna sub berbecul presei, decuplarea presei este obligatorie după terminarea lucrului;

- se interzice orice reparaţie în timpul funcţionării presei. Zonele periculoase ale maşinii se vor proteja cu apărători metalice;

Reguli privind securitatea muncii la turnarea aliajelor:- la turnarea aliajelor în forme pot să se degaje gaze şi praf, care perturbă

sisstemul respiratoriu al organismului uman;- la turnarea oţelului şi a fontei se degajă cantităţi mari de căldură;- transportul aliajului lichid cu oale se face în condiţiile folosirii semnalizării

acestuia, astfel încât personalul să se poată feri;- cablurile, cârligele şi frânele macaralelor folosite la turnare trebuie verificate

zilnic, de asemenea dispozitivele de fixare şi manevrare a oalelor;- este interzisă aruncarea în baie de aliaj sau pe zgura fierbinte a materialelor

umede sau a apei;- în sectoarele de dezbatere a formelor şi de curăţire a pieselor turnate există cele

mai grele condiţii de muncă din întrega secţie de turnătorie, caracterizate prin: degajare mare de praf, zgomot şi vibraţii mari, folosirea polizoarelor şi a aerului comprimat; toate acestea pot provoca accidente şi îmbolnăviri profesionale.

- conţinutul de praf în aceste locuri de muncă depăşeşte mult pe cel admis, ceea ce impune luarea de măsuri speciale pentru protecţia muncii;

- zgomotul produs de instalaţiile de curăţare (tobe, ciocane pneumatice) ajune la 110-120 db, ceea ce depăşeşte nivelul din alte sectoare productive;

- pericolul de explozii în sectorul de curăţire a pieselor turnate poate fi determinat şi de modul necorespunzător de manevrare a compresoarelor;

accidentele mecanice pot fi provocate în cazul exploatării necorespunzătoare a

Page 19: utilaj turnare metal topit

UNITATEA....................SECTIA..........

FISA DE CONSTATARE TEHNICA

a masinii, utilajului nr.....................in vederea reparatieiDenumirea masinii, utilajului..............................................

Nr. de inventar.........................ore de functionare de la darea in exploataresau de la ultima reparatie capitala

CONSTATARI

Nr. crt.

Organul de masina sau piesa defecta Descrierea defectiunilor constatate

PROPUNERI PENTRU EFECTUAREA REPARATIEI..............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

COMISIA DE CONSTATARE.....................................................................................................................................................................................................................................................................

Page 20: utilaj turnare metal topit

FISA TEHNOLOGICA PENTRU REPARATII......................................................

Poz. plancomanda

Nr. inventar Denumirea utilajului Sectia beneficiaraNr.crt.

Categoria de lucrari

Timp normat ore -om

Cost manopera Marca muncitorului

Felul operatiei Pe ora total1 Verificarea masinii pentru

stabilirea gradului de uzura2 Demontarea partiala sau

completa a masinii la locul de functionare sau in atelierul de reparatii

3 Demontarea partiala sau completa a subansamblelor de montare in atelierul de reparatii

4 Curatarea, spalarea pieselor, subansamblelor demontate, curatarea ansamblurilor ramase pe masina

5 Sortarea pieselor pe categorii

6 Verificarea si repararea sistemului de ungere si racire pneumatica

7 Verificarea sistemului hidraulic

8 Verificarea si repararea dispozitivelor de protectie

( verso )

Page 21: utilaj turnare metal topit

FISA TEHNOLOGICA PENTRU REPARATII....................................................

Poz. PlanComanda

Nr. crt. denumire dimensiunu UM Cantitati Cost materialunitar total

Total manopera x x x XRecapitulatie Lei De acord

Seful sectiei reparatiiDe acord Seful sectiei beneficiareSeful sectiei reparatii

Seful sectiei beneficiareTotal materiale si piese de schimbLucrari la tertiTotal manoperaCosturi comune de atelierTotalBeneficiuTotal generalintocmit

Page 22: utilaj turnare metal topit

FIŞA INDIVIDUALĂ TIP „ U ”Atelier..............................................Maşina.............................................Nr.inventar. ..............................................

Data Te Timp întreruperi accidentale T i.n. ST i.a. D M C F X R O

T I II T I II I II I II I II I II I II I II I II I II1 8 82...

T e. : Timp efectiv lucrat;T i.a. : Întreruperi accidentale;D : Reparaţii accidentale;M : Lipsă materiale şi economie ;C : Lipsă comenzi ;F : Lipsă forţă de muncă ;X : Alte cauze ;R : Revizii şi reparaţii;O : Opriri tehnologice;S : Schimburi neprogramate.

Page 23: utilaj turnare metal topit