uscare,pulverizare,cernere

13
1.1. USCAREA solidelor 1.1. 1. Generalități. Materiile prime de natură chimică vegetală sau animală, folosite la prepararea unor medicamente pot conține o anumită cantitate de umiditate Această umiditate se poate găsi sub 2 forme umiditate de suprafață atunci când apa este reținută superficial într-un material umiditate higroscopică atunci când umiditatea se găsește sub formă de apă de constituție Uscarea în cazul solidelor are drept scop asigurarea conservarii mai ales în cazul produselor vegetale și animale care pot fi invadate uțor de microorganisme dacă conțin apă - reducerea volumului si greutatii si favorizând ușurarea manipulării, transportului și depozitării - favorizează operatia de pulverizare. Prin uscare deoarece materialele isi pierd elasticitatea, se inlatura aglomerarea si devin usor de sfaramat. De aceea operatia de pulverizare este deseori precedata de uscare. La uscarea solidelor, eliminarea apei se face prin evaporare. Evaporarea de la suprafata materialului are loc cand tensiunea de vapori superficiala este mai mare decat tensiunea de vapori a stratului de aer inconjurator la o temperatura determinata. Cand aceste doua valori devin egale, evaporarea este nula. Viteza de uscare este influenţată de factorii: suprafaţa de evaporare a materialului starea de diviziune a materialului diferența dintre tensiunea de vapori a aerului și cea de la suprafața aerului viteza de circulare a aerului - presiunea temperatura care crește proporțional cu diferența dintre temperatura mediului ambiant și temperatura materialului de uscat agitarea materialului - mărimea particulelor. În procesul de uscare, viteza de uscare este mai mare la început după care descrește pe măsură ce materialul se usucă. În prima jumătate a timpului de uscare, materialul pierde circa 90% din umiditate, restul de 10% fiind cedat în a 2 a jumătate a timpului de uscare. Punctul de trecere ântre cele două periaode se numește punctul critic iar umiditatea materialului la punctul critic se numește umiditate critică. În mod obișnuit nu se urmărește o uscare completă care d.p.d.v. teoretic nici nu este posibilă ci se urmărește să se atingă umiditatea de echilibru a cărei valoare diferă după natura substanței folosite. Alegerea metodei de uscare depinde de materialul de uscat şi de modul în care este legată apa. 1.1.2.Metode de uscare

Upload: annymarig

Post on 09-Dec-2015

51 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: USCARE,PULVERIZARE,CERNERE

1.1. USCAREA solidelor

1.1. 1. Generalități. Materiile prime de natură chimică vegetală sau animală, folosite la prepararea unor medicamente pot conține o anumită cantitate de umiditateAceastă umiditate se poate găsi sub 2 formeumiditate de suprafață atunci când apa este reținută superficial într-un materialumiditate higroscopică atunci când umiditatea se găsește sub formă de apă de constituție Uscarea în cazul solidelor are drept scop asigurarea conservarii mai ales în cazul produselor vegetale și animale care pot fi invadate uțor de microorganisme dacă conțin apă- reducerea volumului si greutatii si favorizând ușurarea manipulării, transportului și depozitării- favorizează operatia de pulverizare. Prin uscare deoarece materialele isi pierd elasticitatea, se inlatura aglomerarea si devin usor de sfaramat. De aceea operatia de pulverizare este deseori precedata de uscare.La uscarea solidelor, eliminarea apei se face prin evaporare. Evaporarea de la suprafata materialului are loc cand tensiunea de vapori superficiala este mai mare decat tensiunea de vapori a stratului de aer inconjurator la o temperatura determinata. Cand aceste doua valori devin egale, evaporarea este nula.Viteza de uscare este influenţată de factorii: suprafaţa de evaporare a materialuluistarea de diviziune a materialuluidiferența dintre tensiunea de vapori a aerului și cea de la suprafața aeruluiviteza de circulare a aerului - presiuneatemperatura care crește proporțional cu diferența dintre temperatura mediului ambiant și temperatura materialului de uscatagitarea materialului - mărimea particulelor.În procesul de uscare, viteza de uscare este mai mare la început după care descrește pe măsură ce materialul se usucă. În prima jumătate a timpului de uscare, materialul pierde circa 90% din umiditate, restul de 10% fiind cedat în a 2 a jumătate a timpului de uscare.Punctul de trecere ântre cele două periaode se numește punctul critic iar umiditatea materialului la punctul critic se numește umiditate critică.În mod obișnuit nu se urmărește o uscare completă care d.p.d.v. teoretic nici nu este posibilă ci se urmărește să se atingă umiditatea de echilibru a cărei valoare diferă după natura substanței folosite.Alegerea metodei de uscare depinde de materialul de uscat şi de modul în care este legată apa.1.1.2.Metode de uscareMetodele de uscare utilizate mai des au la bază volatilizarea apei prin evaporare.Acestea pot fi împărțite în 4 categorii în funcție de cum se face transmiterea căldurii și anume prin1.convecție când se recurge la un fluid gazos, uscat și cald capabil să cedeze caloriile sale, substanța cu care vine în contact, vaporizând apa care impregnează2. prin conductibilitate când valorile sunt transmise masei lichide de evaporare printr-o suprafață încălzită a cărui contact asigură conducerea căldurii.3. prin iradiere termică utilizând energia calorică a radiațiilor cum sunt radiațiile infraroșu.4. sublimarea gheții la vid, adică liofilizarea (înghețare, scăderea presiunii și deshidratarea fără degradarea produsului) Uscarea la aer este cea mai simplă metodă de uscare şi aplicabilă la substanţele care pierd uşor umiditatea şi sunt stabile la agenţii atmosferici. Uscarea se face la soare, umbră, în aer liber sau în spaţii închise, substanţele fiind expuse în straturi subţiri pe coli

Page 2: USCARE,PULVERIZARE,CERNERE

de hârtie, faianţă, plăci de sticlă, pânză sau rețele din sârmă și eventual se vântură pentru a grăbi procesul de uscare. Procedeul e utilizat pentru uscarea produselor vegetale ca rădăcini, rizoame, scoarțe, coji ale căror principii active sunt relativ stabile sau pentru uscarea preliminară a unor substanțe ca sulfat de natriu, fosfat de sodiu. Uscarea în Exsicatoare. Sunt recipiente confecţionate din sticlă cu pereţi groşi acoperite cu un capac şi bicompartimentate având un compartiment inferior în care se pune substanţa higroscopică (oxid de calciu, acid sulfuric concentrat, silicagel etc.) şi un compartiment superior despărţit de cel inferior printr-o placa de porţelan care serveşte ca suport pentru vasele cu material de uscat. Compartimentul superior poate fi adaptat la vid în acest mod crescând semnificativ randamentul uscării. În acest caz capacul este prevăzut cu un robinet pus în legătură cu sursa de vid.În farmacie se pot folosi și pentru păstrarea unor produse higroscopice.Uscarea cu ajutorul căldurii. Metoda este aplicabilă substanţelor termostabile și se face cu ajutorul unui agent de uscare încălzit aer, gaze de ardere care cirtculă deasupra materialului, se încarcă cu vaporii de apă și apoi este evacuat prin ventilare.Această metodă de uscare pe cale artificială necesită o aparatură specială și condiții de lucru controlate.Alegerea metodei de uscare și a aparaturii se face ținând cont de caracteristicile materialului, de modul cum este fixată apa, de umiditatea inițială și finală a materialului.Aparatura de uscare poate funcționa la presiune normală sau la presiune redusă.Etuvele. Au dimensiuni și forme diferite sunt confecţionate din metal cu pereţi simpli sau dubli în interiorul cărora se găsesc rafturi dispuse etajat pe care se așează materialul de uscat. Etuvele pot fi încălzite electric sau cu gaz, la temperaturi de 40-250 0C. Sunt prevăzute cu termoreglatoare care reglează și menșin temperatura constantă. Aerul încălzit pătrunde pe la partea superioară și traversează materialul încărcându-se cu vaporii de apă și apoi este evacuat. Există și etuve cu vid dar care au randament mic. Dulapul uscător. Funcționează asemănător etuvei cu deoasebirea că aerul trebui să parcurgă un lung mai lung deasupra materialului, în felul acesta agentul de uscare este folosit mai rațional.Dulapul uscător este prevăzut cu rafturi pe care se așează tăvi sau site cu materialul de uscatiar la partea inferioară cu un radiator care încălzește aerul. Aerul este introdus în străbate materialul supus uscării, expus în tăvi pe rafturi antrenând umiditatea şi ieşind mai apoi. Etuvele și dulapurtile uscătoare în funcție de capacitatea lor servesc pentru uscarea cantităților mici de material în laborator sau industrie.Uscarea la vid se aplică substanțelor termolabile, extractelor, tincturilor, substanțelor care prin uscare obișnuită se transformă într-o masă solidă mai greu de pulverizat.Uscarea cu raze infraroșii. Se face cu ajutorul unor lămpi care radiază raze infraroșii. Uscătoarele cu raze infraroșii sunt constituite din mai multe lămpi așezate la partea superioară a încăperii de uscat iar materialul este așezat pe o bandă rulantă care se rotește cu o viteză mică la o anumită distanță de sursele de radiații. Încălzirea materailului depinde de intensitatea sursei, de distanța dintre lămpi și material, de culoarea și capacitatea de absorbție a produsului.Procedeul se aplică materialelor poroase care se usucă ușor iar stratul de material are o grosime de 15-20 mm. Durata de uscare este mai mică decât la alte metode. Această metodă se aplică la uscarea pulberilor , produselor vegetale, granule.

Uscarea lichidelorLa uscarea lichidelor avem două situaţii:- uscarea unui lichid care conţine o anumită cantitate de apă care trebuie eliminată;- uscarea soluţiei apoase a unei substanţe fixe.În primul caz putem îndepărta apa prin evaporare pe baia de apă sau prin absorbţie pe substanţe higroscopice (din lichide volatile).

Page 3: USCARE,PULVERIZARE,CERNERE

În cea de a doua situație uscarea poate fi mrealizată prin atomizarea sau nebulizare, ce constă în dispersarea lichidului sub formă de picături urmată de o uscare rapidă cu aer cald, procedeu aplicat în cazul substanțelor alterabile cum sunt soluțiile extractive și liofilizarea care se aplică produselor termolabile (enzime, hormoni) și constă în uscarea rapidă a substanțelor prin sublimarea gheții în vid după o prealabilă congelare a soluțiilor apoase.

2. PULVERIZAREA

Definiţie.Pulverizarea este operaţia prin care corpurile solide sunt reduse în fragmente foarte mici, până la dimensiuni coloidale.În practică pulverizarea este legată de divizarea solidelor, deși pot să survină și cazuri de pulverizare a lichidelor. Operația de pulverizare are un caracter general deoarece materialele solide sunt supuse unui astfel de tratament. Prin pulverizare suprafața totală a particulelor crește foarte mult ceea ce constituie un avantaj pentru prepararea unor forme farmaceutice deoarece se mărește viteza de dizolvare la soluții.Se ușurează procesul de extracție în cazul soluțiilor extractive.Se ajunge la amestecuri mai omogene în cazul pulberilor compuse.Gradul de pulverizare reprezintă raportul dintre diametrul mediu (D) al bucăților înainte de pulverizare și diametrul mediu (d) al particulelor la sfârșitul operației și este exprimat prin formula n=D/d.În urma operației de pulverizare rezultă de fapt particule de dimensiuni diferite iar separarea particulelor solide după mărime se face în urma operașiei de cernere.Pulverizarea propriu-zisă este operația fizică prin care corpurile solide sunt aduse ăn fragmente foarte mici de sub 1 mm până la dimensiuni de ordin coloidal.În farmacie pulverizarea are ca scop transformarea substanțelor medicamentoase în particule foarte mci iar ca rezultat se obține un proidus denumit pulbere.

PULVERIZAREA LA MOJAREste operatia cea mai frecvent intalnita în practica farmaceutica de receptura. Pentru pulverizare se foloseste mojarul cu pistil.Mojarul este un vas de forma unei cupe, cu baza uneori plata si cu peretii grosi, pentru a avea rezistenta necesara. Pistilul are forma cilindrica, unul din capete avand drept terminatie o calota sferica turtita. Mojarele sunt confectionate de obicei din portelan, mai rar din sticla. în unele cazuri se mai folosesc si mojare din fier, bronz, marmora, agat, în functie de natura substantei de pulverizat. Mojarele au diferite marimi. Acesta trebuie să aibă o capacitate de 4-5 ori mai mare decât volumul pulberii.Precizarea marimii lor se face dandu-se dimensiunile diametrului mojarului si a lungimii pistilului.Pentru pulverizarea substantelor toxice, a caror pulbere se poate ridica în atmosfera (digitala, jalapa, nuca vomica, cantaridele, acid arsenios, litarga), se utilizeaza mojare acoperite. Acestea sunt mojare de forma obisnuita, acoperite cu o piele, panza sau foaie de cauciuc, de forma conica, care este fixata la baza de peretii mojarului, iar la varf de pistil.Pulverizarea cu aceste mojare trebuie facuta cu destula atentie, deoarece prin miscarile pistilului, acoperisul mobil poate actiona ca un foale, ceea ce ar duce la imprastierea pulberii toxice prin crapaturi. La pulverizarea cantitatilor mai mari de substante toxice este necesar sa se protejeze gura si nasul cu o masca de tifon si eventual ochii cu ochelari de protectie.Pulverizarea la mojar se poate face prin lovire si prin triturare. Pulverizarea prin lovire (pisarea) se aplica substantelor dure sau produselor vegetale care au tesuturi mai mari (acid tartric, alaun, radacina de ipeca).

Page 4: USCARE,PULVERIZARE,CERNERE

Se efectueaza lovind cu putere substanta aflata pe fundul mojarului cu pistilul pe o directie perpendiculara. Operatia se executa luand în lucru o cantitate potrivita de substanta, astfel ca loviturile pistilului sa fie eficace. Cand lucreaza cu cantitati prea mici, pistilul poate lovi în gol si sparge mojarul, iar cand se lucreaza cu cantitati prea mari, loviturile pistilului sunt amortizate în masa de substanta. Pulverizarea prin triturare este procedeul în care pistilul este invartit în mojar imprimandu-se o actiune de frecare si de presare asupra materialului de pulverizat. Pulverizarea se datoreaza zdrobirii substantei intre baza pistiluri care se misca circular si fundul si peretii mojarului. Forta cu care se actioneaza pistilul în cazul triturarii este potrivita în functie de structura si rezistenta substantei, dar în orice caz ea este mai mica decat în cazul pulverizarii prin lovire. Rotirea pistilului în practica farmaceutica se face de obicei în sens invers fata de sensul de invartire a acelor ceasornicului.Prin triturare se pulverizeaza substantele mai putin dure, care se sfarama mai usor. De asemenea se pulverizeaza pin triturare substantele care se incalzesc, se inmoaie sau se descompun prin lovire. Majoritatea substantelor folosita în farmacie sun pulverizate prin triturare la mojar. în unele cazuri triturarea este precedata sau insotita de pulverizarea prin lovire.PULVERIZAREA PRIN FRECAREIn unele cazuri, substantele cu densitate mica nu pot fi pulverizate la mojar, deoarece ele se aglomereaza si este greu de obtinut o pulbere omogena. în aceste cazuri se procedeaza la pulverizarea substantei respective prin frecare(radere), apasand usor bulgarii de substanta aglomerata deasupra unei site (oxid de magneziu, carbonat de magneziu).În cazul produselor vegetale mai greu de pulverizat la mojar cum sunt cele care conțin uleiuri volatile (obținerea făinii de muștar) operația se execută cu ajutorul morilor manuale sau a râșnițelor- MACINAREPORFIRIZAREAEste metoda de pulverizare prin care se obtin pulberi foarte fine. Ea se executa cu ajutorul unui pistil plat sau usor concave la baza, care actioneaza frecanta pe o placa perfect lustruita. Atat pistilul cat si placa sunt confectionate dintr-un material foarte dur si rezistent, cum este porfirul sau otelul inoxidabil. Porfirizarea poate fi facuta lucrand cu substante uscate, cand acestea sunt solubile în apa sau se altereaza în prezenta ei (saruri de bismut, saruri de mercur, acid arsenios, fier metalic) sau cu substante umezite cu o cantitate de apa cand acestea sunt insolubile (acid tricalcic, carbonat de calciu).PULVERIZAREA PRIN INTERMEDIUUnele substante nu pot fi pulverizate prin simpla triturare la mojar, deoarece datorita structurii lor, ele se aglomereaza. Pentru a se inlesni pulverizarea se recurge la o alta substanta (intermediu).Intermediile folosite pentru pulverizare pot sa ramana sau nu în amestec. Intermediile solide care nu se indeparteaza dupa pulverizare, se numesc intermedii permanente, pe cand intermediile lichide care de obicei sunt volatile si se indeparteaza dupa pulverizare sun denumite uneori intermedii efemere. Pulverizarea materiilor vegetale, cum este secara cornuta sau vanilia, se face folosind ca intermediu zaharul. Dintre intermediile lichide se folosesc mai des alcoolul, eterul si cloroformul.Camforul si pulverizeaza prin adaugarea unei cantitati mici de alcool sau eter, iar iodul cu ajutorul cloroformului sau eterului. Triturarea la mojar permit obtinerea mai intai unei mase omogene sau chiar a unei solutii care, dupa o amestecare mai indelungata, se transforma în pulbere datorita indepartarii prin evaporare a intermediului volatil. în industrie se folosesc si intermedii gazoase, pentru obtinerea unor substante farmaceutice. Astfel, calomelul sau sulful se aduc substantei forma de vapori în camere cu aer. Vaporii se solidifica în particule foarte fine, prin condensarea în aerul rece.

PULVERIZAREA INTEGRALA SAU FĂRĂ REZIDURI

Page 5: USCARE,PULVERIZARE,CERNERE

Este procedeul prin care tot materialul luat în lucru se transforma în pulbere. Produsele vegetale care contin substante active se pulverizeaza de obicei fara reziduu.

PULVERIZAREA CU REZIDUUPulverizarea cu reziduu poate fi intalnita în cazul substantelor chimice, numai cand acestea sunt amestecate cu impuritati care pot fi separate în urma pulverizarii si cernerii.In anumite cazuri, pulverizarea cu reziduu este avantajoasa. Astfel, unele tesuturi ale drogurilor vegetale mai dure, pot fi indepartate în urma unei pulverizari cu reziduu. Daca principiile active din planta sunt localizate în special în tesuturile mai friabile, se poate separa în acest fel pulberea activa, inlaturand prin cernere tesuturile tari (lemnoase) care se pulverizeaza mai greu. Un astfel de procedeu în care o parte din materialul luat în lucru se separa dupa pulverizarea prin cernere, inlaturandu-se, se numeste pulverizare cu reziduu.Exemplu Pulverizarea radacinii de ipeca este o pulverizare cu reziduu. în radacina de ipeca, alcaloizii se gasesc în tesuturile cortical si liberian care se pulverizeaza usor, pe cand tesutul lemnos este lipsit de principii active. Pulverizarea radacinii de ipeca presupune, dupa unele farmacopee, indepartarea unui reziduu de 25% din materialul luat în lucru.

3. CERNEREA3.1 Definiție. Construcție site.3.2. Factori care influenţează cernerea

În urma operației de pulverizare se obține o pulbere constituită dintr-un amestec de particule de dimensiuni diferite. Deseori este necesară separarea particulelor de dimensiuni mai mari astfel cernerea este operaţia de separare cu ajutorul sitelor, a particulelor cu diametru inferior ochiurilor sitei respective (cernut) de particulele care au dimensiuni superioare ochiurilor sitei (refuz). Operația de cernere se realizează cu ajutorul sitelor.O sită este compusă din corpul sitei (cadru) pe care se prinde rețeaua sitei care poate fi confecţionată din tablă, lemn etc. pe care se fixează sita propriu-zisă, confecţionată din fibre metalice din oţel galvanizat sau inox, aluminiu, alamă, fibre sintetice etc. Sitele pot avea ochiuri circulare, pătrate sau poligonale de diferite mărimi. Sitele cu diametrul mai mare de 1mm se numesc ciururi. Sita propriu-zisă are două porţiuni:- suprafaţa de cernere (partea perforată);- spaţiul mort (format din firele din care este confecţionată sita).Randamentul unei site este în funcţie de suprafaţa utilă, condiţiile de lucru şi construcţia sitei.Pentru cernerea substanţelor toxice sau iritante se lucrează cu site acoperite care pot avea fixat pe capacul cutiei un dispozitiv cu mâner, care are în partea terminală peri prin intermediul cărora, în momentul acţionării mânerului este facilitată cernereaÎn Suplimentele FR X II (2002) şi III (2004) sunt prezentate câteva detalii suplimentare legate de sitele farmaceutice.6.2. Factori care influenţează cernereaCernerea depinde de diferiţi factori şi anume:a. Natura materialului. În general acest factor influenţează mai puţin excepţie făcând materialele lipicioase şi materialele dure (care uzează sita).b. Forma particulelor. Particulele de formă sferică şi uniforme, trec cel mai uşor prin ochiurile sitei.

Page 6: USCARE,PULVERIZARE,CERNERE

c. Granulometria materialului.(mărimea particulelor) Acest parametru influenţează mult cernerea. Un efect obstrucţionat o au particulele cu dimensiuni apropiate ochiurilor sitei uneori chiar înfundând sita. Particulele cu dimensiuni inferioare trec uşor prin sită iar cele cu diametru mai mari decât ochiurile sitei alunecă uşor pe suprafaţa sitei neîmpiedicând trecerea granulelor mici.d. Alimentarea sitei. Supraalimentarea cât şi subalimentarea scad randamentul. O alimentare adecvată este o condiţie foarte importantă.e. Forma şi dimensiunile sitei. Alegerea sitei cu o anumită formă a ochiurilor se face în funcţie de forma granulelor materialului de cernut şi anume: pentru granulele sferice se recomandă site cu ochiuri sferice sau pătrate; pentru materiale cu granule neregulate se recomandă site cu ochiuri alungite sau dreptunghiulare.f. Mişcarea materialului şi a sitei. O mişcare sacadată sau în salturi oferă posibilitatea ca granulele mici să ajungă pe suprafaţa de cernere.g. Umiditatea. Materialul trebuie supus uscării inainte de a fi cernut.

. În F.R. X avem nouă site standardizate, numerotate cu cifre romane de la I la IX (în sens descrescător al laturii ochiurilor). Conform F.R. X reziduul nu trebuie să fie mai mare de 5% şi să nu fie mai mic de 60%, când pulberea este trecută prin sita imediat superioară. Când separarea se face în mai multe porţiuni cu grad de mărunţire diferit, operaţia este numită sortare.Conform F.R. X cernerea finală este obligatorie în toate cazurile când masa pulberii depăşeşte 20g.Cele 9 site standardizate oficinale în FRX suntFragmente mari I Fragmente mijlocii II Fragmente mici III Pulbere groscioară IVPulbere mijlocie V Pulbere semifină VI Pulbere fină VII Pulbere foarte fină VIIIPulbere extrafină IX

6.3. Reguli practice la cernere1. Refuzul obținut la cernere nu trebuie să fie mai mare decât 5% iar materialul cernut nu trebuie să conțină particule mai fine în proporție de peste 50% lucru determinat prin trecerea pulberii prin sita imediat următoare.2. pentru cernerea substanțelor toxice sau iritante se folosesc sitele acoperite. Aceste site sunt formate dintr-un cilindru cu înălțimea mai mică decât diametrul, prevăzut cu un capac ți recipient pentru colectarea cernutului3. Pentru obținerea pulberilor groșcioare se folosesc sitele confecționate din fire de aluminiu sau alamă4. pentru obținerea pulberilor fine și foarte fine se folosesc sitele confecționate din mătase.5. pentru produsele vegetale reduse la fragmente se folosesc sitele rare confecționate din sârmă de fier galvanizat care se numesc ciururi.În urma operației de pulverizare și de cernere, pulberile obținute în farmacie nu au acelați grad de finețe. În general ultimile porțiuni ale cernerii au un grad de finețe mai redus decât acelea obținute la începutul operației.Pentru a obține o dispersie omogenă este necesar să se amestecediferitele porțiuni ale pulberii cu particule de mărime diferită.Cernerea este operația necesară perfecționării amestecării sau reducerii aglomerărilor.Se recomandă în special la obținerea pulberilor care se aplică extern sau la pulberile în care s-au mai incorporat lichide.FR X impune cernerea pentru cantitatea de pulberi ce depășesc 20 grame.

Page 7: USCARE,PULVERIZARE,CERNERE

TEHNICA MEDICALA- RECAPITULAREA.Clasificare medicamente:B.Definitie si obiective tehnologie farmaceuticaC.Farmacopee structura pe capitoleD.Capitolul 6 prevederi generaleE.Definitii: medicament, forma farmaceutica, effect therapeutic, subst aux, solvent, vehicul, excipient, adjuvant, aditiv, F. Conditionare, ambalare, rol, functii

1. Căile de administrare a medicamentelorCalea oralăCăile parenterale 1.3. Calea cutanatăCăile transmucozale A. Căile mucoaselor bucofaring. a. Calea sublinguală (perlinguală) b. Calea bucofaringiană c. Calea gingivală d. Calea bucodentară B. Calea rectalC. Calea vaginală D. Calea uretrală E. Calea pulmonară F. Calea nazală G. Calea oftalmică. H. Calea auriculară 2.Reţeta. Părţi componente

Page 8: USCARE,PULVERIZARE,CERNERE

3.Doze tipuri de dozeOPERAŢII FARMACEUTICE GENERALECântărirea1.1.Tipuri de balanţe utilizate în unităţile farmaceuticeBalanţa cu coloană sau balanța tehnică sau balanța de receptură Balanța Chirana Balanța cu terezii sau Roberval Balanța de mână sau Cumpăna de mână – Balanţa semiautomată de tip SibiuBalanța electronică Balanţa Analitică1. 2. Aspecte tehnice legate de funcţionarea şi păstrarea balanţelorA. Caracteristicile balanţelorB. Condiţii de păstrare a balanţelor1. 3.Reguli practice la cântărire2. Măsurarea MEDICAMENTELOR2.1. Tipuri a) Mensura b) Cilindrul gradat c) Balon gradat-cotat-jojat d). Pipeta. e) Biuretele 2.2. Reguli practice pentru măsurarea volumelor3. Uscarea Definiţie Scopurile uscării3.1. Uscarea solidelor3.1.1.Metode de uscare3.1.1. Uscarea la aer 3.1.2. Uscarea în Exsicatoare. Uscarea cu ajutorul căldurii. Etuvele. Dulapul uscător. Uscarea cu raze infraroșii. 3.2. Uscarea lichidelor4. Mărunţirea4.1. Definiţie4.2. Scopul mărunţirii. Reguli5. PulverizareaDefiniţie.PULVERIZAREA LA MOJARPulverizarea prin lovire (pisarea) Pulverizarea prin triturare PULVERIZAREA PRIN FRECAREMACINAREPORFIRIZAREAPULVERIZAREA PRIN INTERMEDIUPULVERIZAREA INTEGRALA SAU FĂRĂ REZIDURIPULVERIZAREA CU REZIDUU6. Cernerea6.1 Definiție. Construcție site. 6.2. Factori care influenţează cernerea6.3. Reguli practice la cernere7. Amestecare

Page 9: USCARE,PULVERIZARE,CERNERE

7.1 Amestecarea în farmacie7.2. Amestecarea în industrie

FORME OMOGENE

1. DiZOLVAREDefinitie, Rol, factori, Modalitati2. FILTRAREADefinitie, Scop, factori care influenteaza filtrareaFactorii care influențează calitatea filtrelorConditii indeplinite de filterExemple material filtranteModalitati de filtrare3. DistilareaDefinitie, Modalitati, Colectarea apei distillate

4. Diluarea Definitie5. SterilizareaMetode prevazute de FR X

FORME FARMACEUTICE CA SISTEME DISPERSE OMOGENESoluţiile medicamentoaseAVANTAJEDEZAVANTAJECLASIFICAREFormularea soluţiilor1. Substanţe medicamentoase Substanţe auxiliareClasificare solvenți farmaceutici LloydReguli practice LA PREPARAREA SOLUȚIILOR- Monografie în FR XSOLUȚII A APOASEAPA OXIGENATĂSOLUȚIE DE RIVANOL Soluția de acid boric 3 %SOLUȚIE DE CLOROFORMSOLUȚIE DE IOD IODURAT FORTE LUGOLSOLUȚIE DE Clorura de calciu 50%

siropuriAVANTAJEDEZAVANTAJECLASIFICAREFormularea SIROPURILORPREPARAREA SIROPURILOREXEMPLE SIROPURI OFICIALIZATE DE FR XEXEMPLE SIROPURI NEOFICIALIZATE DE FR X

LIMONADELIMONADE acideLIMONADE gazoase

Page 10: USCARE,PULVERIZARE,CERNERE

SOLUTII ALCOOLICESoluțiile uleioaseForme farmaceutice otologice- FORME FARMACEUTICE RINOFARINGIENE. ERINE.RHINOGUTAE. RINOLOGICE.Forme farmaceutice otologiceFORME FARMACEUTICE BUCO-FARINGIENE

Soluţii extractive pag 4….Soluţii extractive apoase. Solutiones Extractivae Aqouae F.R. X pag 4..FORME STERILESterilizarea. Pag 4...Medicamentele parenterale pag 4…Medicamentele injectabilePREPARATE PERFUZABILESoluţii oftalmice. Oculoguttae (F.R. X)FORME ETEROGENEEmulsii. Emulsiones (F.R. X) UnguenteleSupozitoare