Untdelemn de la Bunica - Povestea unui Brand de Incredere

- POVESTEA UNUI BRAND DE INCREDERE-

CUPRINS21. PRODUSUL FIRMEI SCURT ISTORIC

42. DESPRE ULEI

63. PRINCIPALA PLANTA DE PRODUCTIE - FLOAREA SOARELUI -

84. INDUSTRIA ULEIURILOR

175. PIATA ULEIURILOR IN ROMANIA

186. PIATA INTERNATIONALA

187. PIATA TINTA - OLANDA-

398. MIXUL DE MARKETING

419. PIATA POTENTIALA

4110. ANALIZA SWOT

4211. STRATEGIA DE INTRARE PE PIATA

4812. CONCLUZII

1. PRODUSUL FIRMEI SCURT ISTORIC

Untdelemn de la Bunica s-a lansat pe piata in anul 1999, anticipand astfel nevoia de valoare a consumatorilor. Aparitia brandului a fost generata de motivatii practice si anume faptul ca rafinaria de la Craiova producea atunci mai mult ulei rafinat decat cantitatea necesara productiei de margarina, activitatea sa de baza. Remarcandu-se prin calitati superioare, s-a dorit prezentarea produsului intr-o maniera inovativa. Astfel uleiul a aparut imbuteliat intr-un recipient din plastic, de 1 litru, total transparent, dotat cu picurator, iesind astfel din tiparul cunoscut pe atunci al unei sticle cu dopul din metal, ce trebuia intoarsa cu capul in jos pentru a ne asigura ca nu exista sedimente. Un alt concept de baza prin care produsul s-a remarcat a fost numele. Pentru o vreme, s-a oscilat ntre dou propuneri: Mmia i Untdelemn de la Mamaia. Cea de-a doua a fost considerat mai potrivit pentru c termenul untdelemn definea foarte bine produsul. i pentru c termenul mamaia era perceput mai mult ca un regionalism, a fost nlocuit cu bunica.Aa s-a nscut Untdelemn de la Bunica.

Prima campanie publicitar a brand-ului a fost lansat n primvara lui 2000 si s-a desfasurat de-a lungul a 6 luni, marcnd i o premier n Romnia difuzarea primului spot pentru ulei. Povestea era simpl: o familie care lua masa, gustnd din bucatele bunicii interpretate de Monica Ghiu. Atmosfera special era ntregit de muzica lui Adrian Enescu, o coloan sonor uor de memorat. A urmat o nou etap, cea a emisiunii Acas la bunica. Gazda cooking-show-ului, Monica Ghiu, avea mereu invitai cunoscui crora le mprtea din secretele sale gastronomice cu priceperea unei veritabile bunici. Emisiunea i-a fidelizat publicul, fapt ce a condus la pstrarea sa n gril timp de patru sezoane.n urmtorii patru ani, brand-ul avea s-i transfere valorile i asupra gamei de mrci derivate Bunti de la bunica (mutar, sosuri, gemuri).n prezent, Untdelemn de la Bunica are o notorietate de 94% i o notorietate spontan de 71,6%, fiind cel mai cunoscut brand de ulei de pe piaa noastr**. Publicul apreciaz reclamele sale, 54% dintre respondeni declarnd c spoturile brand-ului Untdelemn de la (Bunica le plac ntr-o mare msur. Atributele cel mai des invocate de persoanele chestionate n legtur cu brand-ul sunt: o marc de ncredere, o marc de actualitate, o marc modern, respectiv produse de cea mai bun calitate. Calitile, viziunea i valorile brand-uluiLa baza succesului marcii Untdelemn de la Bunica trei principii de baz si anume, cel mai gustos, cel mai hrnitor i 100% natural. - Noi construim ncrederea prin calitatea dovedit! Calitatea desavarsita este data de semintele alese cu cea mai mare atentie, refinarea si filtrarea uleiului se face conform standardelor europene, utilizant cele mai noi tehnologii si proceduri pentru a asigura o alimentatie sanatoasa, ce satisface si cele mai pretenioase gusturi. - Din dragoste i grij inovm i vom continua s facem acest lucru! Inovatia marcii untdelemn de la bunica consta in faptul ca uleiul poate fi folosit de mai multe ori fara a pierderea gustului mancarii. Secretul su const n combinaia unic, 100% natural i echilibrat a dou tipuri de floarea soarelui, care i confer o temperatur mai ridicat pentru prjire. Untdelemn de la Bunica rsfa simurile i dezvluie plcerea de a consuma mncare gustoas, fcut fr compromisuri, 100% natural, expresie a grijii de a gti bine pentru cei dragi- Valorile Untdelemn de la Bunica: Plcerea de a mnca cu gust.

Grija de a gti cu dragoste pentru cei dragi.Coninut 100% natural.Respect pentru echilibrul natural

Untdelemn de la Bunica susine:1. Experiena adunat de-a lungul timpului i transmis din generaie n generaie;

2. Preocuparea pentru a gsi ingredientele cele mai naturale; 2. DESPRE ULEI

S-a dovedit stiintific ca uleiul de floarea-soarelui contine anumiti acizi grasi extrem de utili pentru organism .In India, inca inainte de Buddha, floarea-soarelui (Heliathus annuus) era cunoscuta ca o planta sacra, uleiul sau fiind folosit de "vracii in tratamentul diferitelor boli cauzate de alimente otravitoare (ierburi, radacini, fructe).

De asemenea, in numeroase terapii natursite din Olanda, Belgia si Danemarca, uleiul de floarea-soarelui este recomandat in tratamentul multor afectiuni produse de dereglari metabolice, care nu pot fi tratate cu ajutorul medicinei alopate.

SCHEMA GENERALA A TEHNOLOGIEI DE OBTINERE A ULEIURILOR VEGETALE

3. PRINCIPALA PLANTA DE PRODUCTIE - FLOAREA SOARELUI -Floarea soarelui (Helianthus annuus), face parte din familia compozitelor, este originar din America central i a fost adus n Europa n secolul al XVI lea .

n prezent floarea soarelui constituie una din principalele culturi oleaginoase, n producia mondial de semine oleaginoase ocup locul al doilea dup soia.

Smna de floarea soarelui se compune din nveliul exterior (coaja), o pieli subire (tegumentul) i miezul.

Coaja conine puin ulei (0,7 1%), componenii principali ai acesteia fiind celuloza i nemiceluloza. Coaja are o structur poroas, din care motiv absoarbe o cantitate mare de ulei, ceea ce ngreuneaz procesul de extragere a uleiului la presare.

Lipidele (uleiul), proteinele i substanele extractive neazotate sunt concentrate n miezul seminelor.

Cojile care rezult la decorticarea seminelor se folosesc n ntreprinderile de ulei drept combustibil, sau ca materie prim pentru fabricarea furfurolului, un solvent utilizat la rafinarea uleiurilor.Ulei natural de floarea-soarelui este de o culoare ceva mai inchisa, avand in plus o aroma distincta, de planta, pe care variantele prelucrate nu o mai pastreaza.

Este foarte bogat in vitaminele E si F, in acizi grasi nesaturati (extrem de sanatosi pentru inima si vasele de sange), precum si in substante cu efecte antiinfectioase, stimulatoare ale activitatii hormonale, regenerative etc. Caracteristile calitative ale semintelor de floarea-soarelui destinate industrializarii sunt, in principal, urmatoarele:

continutul in umidiatate

continul de corpuri stine

seminte cu defecte

masa hectolitrcica a semintelor de floarea-soarelui variaza intre 40 si 42 kh/hl

Caracteristicile fizice ale uleiului din floarea soarelui:

densitatea la 20 grade = 0,92;

vascozitate (CST) la 20 grade = 55 - 61;

punctul de fuziune = - 16 grade;

punctul de rupere = - 5 grade;

PCI (Kcal/kg) = 9032;

Amplitudinea autoinflamarii = 30.

In ultima perioada se discuta tot mai mult de folosirea uleiurilor vegetale ca biocarburanti.

Uleiul din floarea soarelui, utilizat ca si carburant are avantajul ca este usor de pastrat, este stabil, nu este periculos, este putin poluant, nu are risc foarte mare de inflamare si are un indice de evapoare aproape de zero. Uleiul din floarea soarelui contine intre 10-15% oxigen, ceea ce duce la ameliorarea combustiei si la diminuarea nivelului poluarii.

Utilizarea florii soarelui in constructii este un alt motiv de cultivare a acestei plante

Prin industrializare, dupa extragerea uleiului, raman sroturile, utilizate ca sursa de proteina in hrana animalelor si materie prima pentru concentrate de proteine in industria mezelurilor.

Din cojile semintelor se fabrica furfurolul folosit in industria fibrelor artificiale, a maselor plastice. Macinate, cojile se folosesc la fabricarea drojdiei furajere, circa 150 kg /tona produs.4. INDUSTRIA ULEIURILOR

Procese i operaii premergtoare presrii

Curatirea semintelor are ca scop indepartarea impuritatilor organice, minerale si a prafului.

Rezultatele acestor operatii depind de metoda si tipul de utilaj folosit. oleaginoase. Uleiurile vegetale se extrag din seminte, pulpa, sau miezul unor fructe, sau chiar din samburii unor plante, denumite oleaginoase.Compozitia chimica a semintelor oleaginoase variaza cu specia vegetala din care provine. Se considera ca semintele au un cntinut de 0,5 g ulei/g protein

Compozitia chimica a semintelor si uleiurilor poate fi influentata de umiditate solului, procedeele agrotehnice aplicate, temperatura mediului.

Receptia calitativa a semintelor oleaginoase consta in determinarea greutati hectolitrice, a umiditati, continutului de ulei, continutului de corpuri staine si a puritatii biologice.

Precuratirea semintelor oleaginoase are ca scop prevenirea unor deprecieri ale materie prime in timpul depozitarii.

Reducerea umiditati semintelor se aplica pentru evitarea degradarii in timpul depozitarii, fie p calea hidrolizei grasimii din seminte.

Depozitarea semintelor oleaginoase. Depozitarea si reducerea umiditatii semintelor oleagonoase creaza conditi necesare unei depozitari in care pericolul degradarii materiei prime prin respiratie, incingere, degradare este micsorat.Maturarea semintelor oleaginoase se poate continua si dupa recoltareStabilitatea este influentata de trecerea enzimelor din starea lor activa in starea inactiva. Incheierea maturarii imbunatateste randamentul de prelucreare a semintelor in uleiuri. In timpul depozitarii e evita accesul luminii in silozuri, pentru a preveni autooxidarea grasimilor.

Microorganismele pot provoca degradarea semintelor activitatea lor fiind favorizata de umiditate. Controlul de calitate va urmari eventuala dezvoltare a germenilor, a bacteriilor si a mucegaiurilor.

Decojirea se realizeaza prin lovire , frecare, presare sau taiere; folosindu-se in acest scop utilaje speciale. Este necesar de examinat materialul iesit de la decojire si procentul de seminte nesparte. In materialul descojit se determina procentul de miez, continutul de ulei in coaja si umiditate.

Macinarea are ca scop ruperea membranei celulare si destramarea stucturiiectoplasmei, creandu-se conditii favorabile pentru extractia uleiului

Continutul de mic de ulei si mediul favorizeaza in general o buna macinare. In timpul macinarii se creeaza conditi prielnice oxidarii uleiului.

Prajirea are ca scopmodificarea proprietatilorfizice-chimice ale macinarutii pentru ca la presare sa se obtina randamentul maxim in ulei.

Umectarea se realizeaza prin adaugarea de apa favorizand fenomenul deudare selectiva, potrivit caruia fortele de suprafata care retin uleiu se satureaza cu apa eliminand uleiul. Incalzirea macinaturii duce la scaderea tensiunii superficiale si vascozitatii uleiului.

Presarea

Presarea macinaturii reprezinta una dintre cele doua operatii finale ale procesului tehnologic de obtinere a uleiului brut. Pentru fabricatiile de ulei care nu au extractie, presarea incheie procesul de obtinere a uleiului brut.

Prin presare, uleiul se separa din macinatura cu randament supus preserarii.

Procesul de presare este infuentat de: tipul de presa, presiunea exercitata, durata presarii, umiditatea macinaturi, temperatura macinaturii, grosimea stratului de material supus presarii

Csterea presiunii trebuie sa se faca gradat, pentru a evita infundarea capilalelor si, impiedicarea scurgerii uleiului.

Cresterea presiunii si durata de presare influenteaza asupra cantitati de ulei expulzat, numai pana la o limita, dupa care randamentul nu mai este modificat. Purificarea

Purificarea uleiului de presa are ca scop retinerea suspensilor mecanice si organice, cum si a urmelor de apa. Acestea pot micsora conservabilitatea uleiului si ingreuna operatie de rafinare. Purificarea uleuiului brut cu presa se realizeaza prin trecerea uleiului pe sita vibratoare, uscarea si filtrarea uleiului.

Factorii care influenteaza filtrarea sunt: presiunea si viteza de filtrare, structura sau natura precipitatului depus, grosimea precipitatuluyi, vascozitarea lichidului cere se filtreaza, si temperatuta lichidului care se filtreaza.

La uleiul brut se determina sedimetul si aciditatea iar la brochen umiditatea si continutul de ulei.Rezultatul purificarii se masoara prin continul de impuritati si apa a uleiului rezultat. In acelasi timp se verifica aciditatea libera, gustul mirosul si culoarea.

Extracia cu dizolvani

Extractia cu dizolvanti prezinta avantajul ca asiguta extragerea aproape integrala a uleiului, mai ales atunci cand se practica o schema tehnologica moderna, care cuprinde si presare anterioara.

In industrie extractia este influentata de sructura materialului supus extractiei, proprietatile dizolvantului si regimul de extractie a macinaturii. Structura anterioara a macinaturii permeabilitatea dizolvantulu, gradul de degresare al macinaturii.

Umiditatea optima a macinaturii este de 6-9 %.

Cresterea temperaturii dizolvantului favorizeaza procesul de extractie a uleiului

Extractia macinaturii se poate realiza atat in baterii de extractie cat si in instalatii cu flux continuu. La extractia in baterii, controlul de calitate va urmari respectatea normelor tehnologice de incarcare a extractului cu macinatura si benzina.

Distilarea miscelei se refera la procesul de ulei dizolvat intr-o cantitate determinatade dizolvant. Greutatea specifica este influentata de raportul cantitativ dintre ulei si dizolvant si de temperatura.

Eliminarea dizolvantului din srot se realizeaza prin aburirea srotului urmata de uscare, pana la o umiditate de 8-9 % pentru eliminarea dizolvantului..

Rafinarea uleiurilor vegetale

Rafinarea uleiurilor vegetale are ce scop eliminarea unor substante de insotire din uleiu brut(mucilagii, acizii grasi liberi, pigmenti vegetali),.

Prin rafinare se amelioreaza proprietatile uleiurilor cum sunt culoarea aciditatea libera, gustul si mirosul, transparenta, consevabilitatea.

Rafinarea trebuie astfel condusa incat sa se obtina minimim de pierderi de grasime.

Rafinarea se realizeaza in funcie de impuritatile din uleiul brut prin:

metode fizice: sedimentare, centrifugare, filtrare, distilare;

merode chimice: neutralizarea alcalina, rafinarea acida, decolorarea chimica,

neutralizarea prin esterificare; metode fizico-chimice: hidratatea, decolorarea prin adsortie, rafinarea cu

dizolvanti selectivi;

Filtrarea este influentata de presiunea vascozitati uleiului si temperatura sa, grosimea stratului de de separat.

Controlul de calitate va urmari calitatea uleiului dupa filtrare, colmatarea stratului filtrant si, in functie de aceasta, durata de functionare a filtrului si necesitatea regenararii capacitatii filtrate prin curatire.

Demucilaginarea uleiului brut este necesara pentru marirea convervabilitati si pentru favorizarea procesului de neutralizare.

Demucilaginarea prin acidificare se realizeaza folosinduse acid sulfuric in functie de gradul de impurificare a uleiului. Acidul se introduce treptat pentru observa culoarea uleiului care initial este verzui.In cazul in care se produce o scindare partiala a triglicerldelor creste aciditatea uleiului.

Dezacidifierea uleiurilor se realizeaza prin:

- neutralizare alcalina;

- neutralizarea prin distilare;

- neutralizarea prin esterificarea acizilor grasi cu glicerina;

- rafinarea cu dizolvanti selectivi.

Metodele de neutralizare se apalic in functie de aciditatea libera a uleiurilor.

Dupa neutralizare se determina aciditatea reziduala a uleiului.

Spalarea uleiului se efectueaza pentru indepartatea cantitativa a sapunului din ulei.

Tratamentul cu dizolvanti selectivi are ca scop separerea glucidelor si uleiurilor in mai multe fractiuni.

Uscarea uleiurilor

Uscarea in industria uleiului se realizeaza utilizand, in general, actiunea caldurii

La indicarea metodei de uscare si a regimului de uscare aplicat, contrlul de calitale va urmari:-evitarea supraincalzirii semintelor, printr-o temperatura prea ridicata;

-mentinerea unei durate cat mai reduse de deshidratare pentru a evita , la temperaturi ridicate, unele procese enzimetice

Uscarea se poate realiza in uscatoare rotative, uscaroare tambur si in instalatii de iradiere cu radiatii infrarosii.

Viteza de uscare depinde de umiditatea initiala si finala a semintelor oleaginoase, de temperatura mediului in care are loc uscarea si de intensitatea de miscare a agentului.

Uscarea uleiurilor se realizeaza la o temperatura de 90-95oC, la o presiune de reziduala de 100-160 mm Hg.Aparatul de de uscare trebuie supravegheat , deoarece in cazul spumarii uleiului aceasta poate fi aspirat pe conducta de vid.

La uscarea contnua presiunea remanenta in aparatul de 10-200 m Hg, iar temperatura de 85-90oC astfel ca se produce o autoevaporare

Continul de apa al uleiului uscat este de circa 0,05%

Uscarea uleiului se efectueaza pentru a indeparta apa ramasa in ulei dupa spalare.

Incalzirea sub vid la o anumita temperatura asiguta avaporarea ultimelor resturi de apa.

Decolorarea i vinterizarea

Decolorarea (albirea) are ca scop obtinerea unui ulei cu o coloratie cat mai slaba.Decolorarea se face utizand absorbanti si este influentata de ai multi factori: natura substantei absorbante, temperatura, timpul de contact dintre adsorbant si ulei, starea de agitare.

Prezenta aciilor grasi liberi cum si a urmelor de sapun micsoreaza eficienta docolorarii cu adsorbanti, datorita faptului ca sunt adsotbanti preferentiali.

Cantitatea de pamant decolorant pentru ulei de dovleac este de 4-5%

Efectul secundar al decolorarii consta in diminuarea resturilor de substamnte de insotire (mucigai, resturi de sapun).

Factorii care influenteaza acest proces de decolorare sunt:

-cantitatea acizilor grasi liberi;

-prezenta unor urme de sapun;

-temperatura de lucru (90-105oC);

-durata de contact dintre ulei si si agentul adsorbant;

-natura si caracteristicele adsorbantultui utilizat

-metoda si tipul de instalatie folosit.

Vintetizarea (deceruirea sau demargarinizarea) este o operatie prin care se elimina din ulei cerurile si gliceridele care se solidifica la temperatura camerei.

Temperatura de cristalizare este de 5-7oC, iar in vederea obtinerii de cristale cu dimensiuni mari se introduc ce centre de cristalizare granule de kiselgur in proprtie de 0,5%.

Filtrarea se face in filtre tip Seitz, iar pentru formarea stratului filtrant se aplica dozele de 1 kg cristal teorit si 25 kg kiselgur pentru primele 2500 kg ulei.

Presiunea de impingere a uleiului inainte de filtrare trebuie riguros urmarita pentru a nu permite retopirea cristalelor formate.

La o temperatua mai jpasa de 15-20oC apare o tulbureala a uleiului , care este rezultatul precipitari cerului si gliceridelor saturate.

Procesul de vintilare este influentat de

-temperatura la care este racit uleiul;

-cantitatea de praf folosita;

-durata mentinerii la temperatura respectiva;

-temperatura de reincalzire a uleiului.

Dezodorizarea

Dezodorizarea consta in indepartarea substantelor care confera uleiului gust si miros strain.Dezodorizarea este obligatorie pentru uleiurile comestibile obtinute prin extractie.

Gustul si mirosul uleiurilor sunt provocate de unele componente naturale, de produsi rezultati din alterarea materiei prime sau a uleiului in timpul depozitarii sau a operatiilor de prelucrare.

Aceste substante sunt hidrocarburile nesaturate , compusi cu gust amar, aldehide sau cetone, rezultate din degradarea grasimilor.

Prin dezodorizare se urmareste eliminarea mirositoare fara antrenarea gliceridelor.

Tensiunea de vapori fiin redusa la presiunea atmosferica, temperatura de fierbere este de 193-263oC pentru eliminarea de metilului si cetonelor.

Pentru reducerea temperaturii de distilare se lucreaza fie sub vacuum, fie utilizandu-se antrenarea cu gaz inert.

Pentru a evita hidroliza gliceridelor se va aplica, pentru uleiurile vegetale, temperatura maxim de 185-200oC. Ca gaz inert se folosesc vaporii de apa.

In timpul dezodorizarii de pierde de la 0,2-0,8%ulei.

La dezodorizarea discontinua se va urmarii coeficientul de umplere al aparatului.De asemea serpentina de incalzire va fi in permanta acoperita de ulei, pentru a evita supraincalzirea unor stropi de ulei, producand degradarea produsului finit.

Aburul utilizat la dezodorizare trebuie sa fie obtinut din apa bine purificata sau chiar din condens, deoarece urmele de saruri prezente in abur pot influenta gustul uleiului.

Pentru evitarea pericolului oxidarii, inainte de vacuarea din apareat, uleiul dezodorizat se raceste pana la 110oC, iar etapa a doua pana la 20-30oC.

Dupa racire, uleiul este supus filtrarii de control, numita polizare.

Schema controluluitehnic de calitate la rafinarea uleiurilor-una dintre cele mai importante faze.Cuprinde controlul la:

-uleiul supus rafinarii: aciditatea, umiditatea, substante insolubile in eter

etilic, fosfatide si mucilagii;

-neutralizare: aciditate si continut de de sapun (dupa spalare) controlul

apelor la spalare (continut in sapun);

-albire: aciditate, culoare, continut in sapun, continut de ulei in pamantul

decolorant;

-acizi grasi de rafinare: continut de acizi grasi, umiditate, impuritati;

Uleiul rafinat de controleaza conform STAS 145-57

Controlul produselor finite

Conditiile de calitate ale uleiurilor comestibile sunt inscrise in STAS 12-62 si ulterioare.

Uleiurile se pastreaza in rezervoare ferite de actiunea lumini si umiditatii care favorizeaza producerea unor fenomene de degradare.

Rezervoarele trebuie sa fie etanse, pentru a impiedica patrunderea prafului si mirosurilor straine.

In timpul depozitarii uleiul poate suferii procese de degradare (hidroliza enzimatica absortia unor substante volatine, mirositoare,...)

Rancezirea hidrolitica se caracterizeaza prin cresterea aciditatii, in timp ce rancezirea oxidativa duce fie la formarea metil-cetonelor puternic mirositoare (rancezirea cetonica), cum si a unor peroxizi si in final la aldehide si acizi cu catena mijlocie.

Urmele de fier, cupru, zinc sau de alte merale grele catalizeaza reactia.

Alterarea se produce cu atat mai repede cu cat grasimea contine o cantitate mai mare de acizi grasi nesaturati si grasimea este mai impura.

La descompunerea lecitinelor cuprinse in grasimi, aceastea primesc miros de peste prin formarea trimetil-aminelor.

Procese microbiologice. Numeroase ciuperci ca: Penecillium,Aspergillus, sterigmatocistis, sau bacterii ca Bacterium pyocianeus, Bacterium fluorescens liquefaciens, sarcina lutea saponifica grasimile.

Alte microorganisme oxideaza grasimile rezultand peroxizi, oxi-acizi, aldehide, cetone.

Unele ciuperci sau bacterii produc pigmenti;de pilda bacterium luteum formeaza un pigment galben- portocaliu.

Falsificarile grasimilor mai frecvente sunt: adausul de apa, adausul de antiseptice sau conservanti , amestecarea grasimilor intre ele.

Stabilizarea uleiurilor si a grasimilor in general se realizeaza atat prin regimtehnologic utilizat, cat si prin conditiile de pastrare si depozitare.

De asemenea, pot fi utilizati antioxidanti naturali sau sintetici.Antioxidanti folositi pentru stabilirea grasimilor nu trebuie sa aiba afecte nocive asupra organismului, sa fie sulbili ingrasimi, stabili in conditiile de tratament si depozitare.

Ca antioxidanti pot fi folositi de asemenea acidul citric, acidul ascorbic si acidul fosforic.

Recunoasterea si identificarea alterarilor: indice de peroxid, proba cu fuxina decolorata pentru aldehide, proba epihidrin-aldehidei. Proba cetonelor cu aldehida salicilica, proba cu difenil-carbazida;

Determinarea falsificarilor

Caracterizarea grasimilor se face prin urmatoarele constante fizico-chimice: greutatea specifica, punctul de topire si solidificare.

Indicii urmariti sunt :de aciditate, de saponificare, de xilen, de acid butiric de iod, rodan, acetil si hidroxil.

Metodele de analiza a grasimilor sunt inscrise in STAS 145-57

5. PIATA ULEIURILOR IN ROMANIAIn primele 6 luni ale anului 2008, consumul de ulei a scazut cu 15% fata de perioada similara a anului anterior, pana la 77,4 milioane litri, in timp ce valoarea vanzarilor a crescut cu 56%, pana la 492,45 milioane lei (135,72 milioane euro).

Principalii 5 jucatori de pe piata uleiului, dupa volumul de vanzari inregistrate, cumuleaza 69,53% din volumul pietei. Pe primul loc dupa acest criteriu se afla Unirea Iasi, detinuta de americanii de la Bunge. Pe locurile 2 si 3 se claseaza Argus Romania si marca proprie a unui mare retailer, neprecizata de catre AC Nielsen. Pe locul 4 se situeaza compania Cargill, iar pe ultimul loc printre marii producatori de ulei, dupa volumul vanzarilor, se afla Prutul Galati.In clasamentul primilor 5 producatori de ulei, dupa valoarea vanzarilor, se regasesc aceleasi nume ca in clasamentul anterior, dar ordinea se inverseaza din cauza diferentelor de pret dintre sortimentele comercializate. Cei 5 producatori de ulei detin impreuna o cota de 66,8% din valoarea pietei locale.Astfel, pe primele doua locuri se mentin Unirea Iasi si Argus Romania. Pe locul 3 urca insa Cargill, care ia locul marcii proprii de ulei a unui mare retailer, ce ajunge pe locul 4. Locul 5 este ocupat de Prutul Galati.

Topul celor mai vandute 5 branduri, ca volum comercializat, are pe primul loc uleiul Spornic, urmat de Untdelemn de la Bunica, Unisol, Argus si Ulvex. Aceste marci detin 38,6% din volumul de ulei comercializat in piata.

Dupa valoarea incasarilor, topul include aceleasi marci, dar lider devine Untdelemn de la Bunica, urmare a pretului de vanzare mai mare decat al liderului volumelor comercializate, Spornic, care se plaseaza pe locul al doilea. Pozitiile urmatoare sunt ocupate de aceleasi 3 marci: Unisol, Argus si Ulvex. Marcile aduna impreuna 38,4% valoarea pietei de ulei.

In prima jumatate a anului 2008, cel mai mare volum de ulei a fost comercializat in magazinele alimentare traditionale si a reprezentat 51,4% din totalul unitatilor vandute. Aceasta tendinta de comercializare este in scadere fata primul semestru al anului anterior, cand 58,3% din totalul vanzarilor de ulei erau inregistrate in magazine alimentare.

Supermarketurile si hipermarketurile au comercializat 48,6% din volumul uleiului in prima jumatate a anului, nivel in crestere fata de situatia din primul semestru al anului anterior, cand 41,7% din volumul de ulei era vandut in astfel de locatii.Dupa valoarea uleiului comercializat, magazinele alimentare au o pondere mai mare in primul semestru al anului 2008 in comertul cu ulei si inregistreaza 51,9% din piata, dar mai putin decat in prima jumatate a anului 2007 cand aveau o pondere de 58,9%.

Supermaketurile si hipermarketurile au inregistrat, in primul semestru al acestui an, 48,1% din valoarea totala a uleiului comercializat, in crestere fata de aceeasi perioada a anului anterior, cand nivelul era de 41,1%.

Desi comertul modern a inregistrat un procent de 48,6% din volumul de vanzari in primul semestru procentul din valoarea totala a vanzarilor este mai mic, de 48,1%, situatie ce poate fi explicata prin preturile mai mici pe care le practica acest tip de comert, fata de cel traditional.

6. PIATA INTERNATIONALA

7. PIATA TINTA - OLANDA-

Suprafaa : 41.526 kmp, din care 24% sub nivelul marii.

Numar locuitori: 16,15 milioane (locul 11 in Europa), adica 2,16% din populaia Europei, din care populaie activa 44,1% - 7,1 milioane locuitori.

In perioada 1990 - 2001, 40% din creterea populaiei este atribuit imigratiei. Numrul populaiei imigrante este estimat la 2,870 milioane.

Densitatea populaiei: 462 loc/kmp (locul III in Europa, dupa Malta - 1266 si Slovenia - 494); densitate de 14,4 ori mai mare decat media europeana.

Capitala: Amsterdam (750 mii locuitori);

Sediul guvernului, al parlamentului si resedinta regala: Haga (450 mii locuitori)

Alte orase principale: Rotterdam (593 mii locuitori), Utrecht (233 mii locuitori), Eindhoven (200 mii locuitori), Tilburg (191 mii locuitori), Groningen (171 mii locuitori),Breda (159 mii locuitori), Apeldoorn (153 mii locuitori), Nijmegen (152 mii locuitori).Rotterdam - cel mai mare port maritim din lume (volum intrri/ieiri 303,4 milioane tone metrice in 2000) si al V-lea port pentru containere (dupa Hong-Kong, Singapore, Kaohsiung, Pusan).Schiphol - Amsterdam: al IV-lea aeroport european pentru traficul de calatori si marfuri (dup Londra, Frankfurt, Paris).

Limba oficiala: Neerlandez

Religia: Romano-catolic (36%); protestanta reformat (20%);

neoreformata (8%)

Moneda national: Euro;

PNB-1996- 402.565 mil. /dolari -locul 12

PIB/locuitor:25.062 euro (locul III n Europa). Ritm de cretere :3,5 %-2000 ;1% -2001 0% -sem .I -2002 %

P.I.B 401 miliarde euro (2000) Ritm de crestere: 3,5% - 2000; 1% - 2001; 0% - sem.I 2002.

Contributia sectoarelor economiei la crearea P.I.B.:

- industrie: 17,5%

- sectorul public: 14,5%

- comert, reparaii: 13,6%

- transporturi, telecomunicaii: 7,8%

- agricultura: 2,9%

- minerit: 2,0%

- alte servicii : 42,2%

Principalele producii: - Agricultura, silvicultura:-17,238 mld euro

-reprezint 3% din fora de munc ocupat;

-numr de ferme :aprox. 102.000,din care: 14.000 teren arabil; 5000 livezi cu fructe;

14.000de ferme n horticultur; 49.000ferme de vite ; 9000 ferme de porci i psri ;10500 ferme mixte.

-suprafaa cultivat :1.969 ha;

-locul I n lume la exportul de flori tiate ;locul II la exportul de brnzeturi ; locul III la produse agricole, n general .

-Principalele producii: -zootehnie(60%)-cca10,35 mld euro (2000);

-capete animale n 2000: 4047.000 vite ;13.073.000 porcine ;1.296.000 ovine ; 221.000 caprine ;100.334.000pui/gini

-culturi vegetale (40%)-cca 6,9 mld. euro :cartof ,sfecl de zahr, gru , legume, flori, (producia anual de legume - cca2,2 mld. euro ; flori- 2,27 mld euro)

Industria:-157,546 miliarde euro (16% din forta de munca ocupata)

Principalele ramuri: industria metalurgic, a construciilor de maini si electrotehnic(46,6 miliarde euro); industria alimentar (38,35 miliarde euro); industria chimic i petrochimic (37,4 miliarde euro); industria hrtiei i tipritului (13,7 miliarde euro);industria textil, a confeciilor i pielriei (3,1 miliarde euro)

Serviciile: 81% din fora de munc ocupat.

Principalele domenii: bancar, asigurri, telecomunicaii, transporturi.

Somaj: 3,5% (2001)

Rata inflaiei: 4,5% (2001)

Investiii olandeze in strintate: total 41,5 miliarde euro (Uniunea European 23,23 miliarde euro, din care Marea Britanie 9,67 miliarde, urmat n ordine, de Irlanda, Germania, Italia, Franta, Belgia; S.U.A. 10,22 miliarde; Europa Central i de Est 2,2 miliarde; Asia de Sud-Est 1,95 miliarde; Japonia 0,123 miliarde)

Investiii strine in Olanda: 30 miliarde euro (Uniunea European 17,6 miliarde, din care cele mai mari contribuii au, in ordine, Belgia, Irlanda, Marea Britanie, Germania, Frana; S.U.A. 9,9 miliarde; alte ri europene 1,16 miliarde)

Datoria public: 63,5% din PIB (2000)

Deficit bugetar: 0,4 din PIB (2000)

Rezerve valutare: 16,64 miliarde dolari (aprilie2000)

Comerul exterior

Volum: 447,911 miliarde euro (2000)

Export: 231,854 miliarde euro, locul 8 in lume in 2008 (aprox.60% din PIB)

(locul IV la servicii; locul I la servicii de transport).Jumatte din mrfurile produse n Olanda sunt destinate exportului.

Parteneri: Europa (peste 85%), din care cca. 80% UE. Pe primele locuri: Germania (25%), Belgia si Luxemburg (12%), Franta (11%), Marea Britanie (11%), Italia (6%) SUA (6%) Asia (6,2%) Africa (1,7%) America Latina si Caraibe (1,4%)

Principale produse exportate: maini, aparate, echipamente de transport (34%), produse chimice (16%), animale vii si produse alimentare (12%), minerale (9%).

Import: 216,057 miliarde euro - locul 9 in lume (2000)

Parteneri: Europa (66,3%), din care 59,3% UE. Pe primele locuri: Germania, Belgia, Luxemburg, Marea Britanie, Franta Asia (19,2%) - Japonia, China, Taiwan, Indonezia

SUA (9,4%) America Latina, Caraibe (2,5%) Africa (1,9%)

Principale produse importate: maini, aparate, echipamente de transport; produse chimice, petrol, produse alimentare, materii prime, imbrcminte; (60% din importuri sunt reexportate).

Mediul economic

Incepand de la al 2 lea razboi mondial Olanda a devenit o tara puternic industrializata ocupand o pozitie centrala in viata economica a Europei de Vest.Desi agricultura detine un mic procentaj din P.I.B. si forta de munca, ramane un important contribuabil la exportul olandez.Datorita lipsei de resurse minerale cu exceptia gazelor naturale, tara este dependenta in mare masura de importurile de materii de baza.

Olanda are o economie de piata, dar statul este un actionar majoritar in corporatii precum Caile Ferate Olandeze, Minele Olandeze de Stat, Compania Olandeza de Gaze Naturale.Astfel statul are o influenta continua si directa in managementul unor sectoare ale economiei.Deasemenea guvernul angajeaza un procentaj substantial din forta de munca totala.

Cu toate acestea economia olandeza ramane in mod sigur pe maini private.Dezvoltarea industriala postbelica a fost stimulata de catre politicile guvernamentale si subventiile au dus la dezvoltarea industriei in zone deficitare din acest punct de vedere.

Totusi provinciile din vest raman centrul noii industrii in special sectorul serviciilor. Muncitorii olandezi sunt fac parte in principal in organizatii separate, dar apropiate:una romano-catolica si protestanta si una nenominalizata.Forta de munca avea o organizare tripartite inainte ca sindicatele socialista si romano-catolica sa faca o fuziune.Organizatiile de genul acesta si sindicatele sunt reprezentate in Consiliul Industriilor , stabilit in 1945 si in Consiliul Socio-Economic, care au rol in special de a sfatui guvernul.

Desi Olanda este o tara mica si are putine resurse naturale poporul olandez a facut din Olanda una dintre natiunile cele mai instarite din lume.Comertul strain sta la baza economiei olandeze.Datorita locatiei sale langa Marea Nordului si pentru ca este strabatuta de cele mai mari rauri ale Europei Olanda se afla intr-o pozitie excelenta de a transporta bunuri inspre si dinspre interiorul Europei.Veniturile din exportul cu marfuri insumeaza mai mult de 2/5 din venitul intern.

In ciuda absentei resurselor naturale, Olanda are multe industrii dezvoltate incluzand manufactura de masinarii precise si bunuri electronice, productia de chimicale si rafinarea petrolului.Fermierii olandezi au invins solurile sarace si vremea nefavorabila concentrandu-se pe recolte profitabile, incluzand laptariile si cresterea florilor si vegetalelor.

In 2004 P.I.B.-ul Olandei era de 579 miliarde $.In perioada 2000-2004 P.I.B.-ul tarii in moneda reala a crescut la o medie anuala cu un procent de 0.5 %.Cam 26% din P.I.B. este produs de manufactura, constructii si activitati bazate pe energie; agricultura si pescuitul contribuie cu 2%; si sectorul serviciilor, care include comertul si activitatiile financiare detine un procent de 72%.

Comertul bancar in Olanda se afla in mainile unor concerne importante si lucrul acesta reprezinta un trend in randul uninilor de banci si companii de asigurari.Banca Olandeza Generala si Banca Amsterdam-Rotterdam isi impart intre ele majoritatea businessurilor, aceste 2 institutii fuzionand in 1990.O a 2-a banca mare a fost creata prin consolidarea a Postbank si a Bancii Comerciale Olandeze.Banca Centrala Olandeza-detinuta de stat, supervizeaza sistemul bancar.Bursa de valori de la Amsterdam, una dintre cele mai vechi din lume, a fost infiintata in 1600.

Comertul este desfasurat in principal cu Euopa si America de Nord.Comunitatea Economica Europeana este bineinteles factorul dominant in comertul strain.

Relaiile economice dintre OLANDA si ROMANIA

Acorduri importante pe baza crora se deruleaz schimburile bilaterale sunt:

-Convenia ntre Romnia i Regatul rilor de Jos pentru evitarea dublei impuneri i prevenirea evaziunii fiscale n materie de impozit pe venit i pe avere;

-Acordul privind promovarea i protejarea reciproc a investiiilor ntre Guvernul Romniei i Guvernul Regatului rilor de Jos;

-Acordul de navigaie pe cile navigabile interioare;

-Acordul privind transporturile rutiere internaionale de mrfuri;

-Acordul privind transporturile civile;

-Acord pe termen lung de colaborare economic, industrial i tehnic.

Dinamica schimburilor comerciale in mil. USD/ din 2004 mil. Euro -Anul199920002001200220032004200531.12.2006

Total56161370882410951354.811461.81377

Export329329386434628749.24746.7637,4

Import 232284322390467605.57715.1739,6

Sold97446444161143.67+31.6-102,3

Schimburile comerciale romano-olandeze au inregistrat o dinamica constant pozitiv .

Structura schimburilor comerciale romano-olandeze pe categorii de marfuri :

StructuraMarfuriPondere (%)

ExporturiVehicule, aeronave, vase i echipamente auxiliare de transport

Materiale textile i articole din aceste materiale

Mobila

Maini, aparate, echipamente electrice

Incalaminte

Metale comune i articole din metale comune

Materiale plastice i articole din materiale plastice

Produse ale industriei chimice i conexe

23.8

16.9

13.42

12.74

9.4

7.0

4.0

1.9

ImporturiMaini, aparate, echipamente electrice

Produse ale industriei chimice i conexe

Vehicule i echipamente de transport

Materiale plastice i articole din materiale plastice

Metale comune i articole metalice

Materiale textile i articole din aceste materiale

Animale i produse ale regnului animal

Produse alimentare

Produse vegetale

17.7

15.8

15.2

7.2

6.8

6.6

5.9

5.3

4.6

La sfaritul anului 2004, Olanda s-a clasat pe primul loc in topul invetitorilor straini in Romnia, cu un capital total investit de 1564 mill. Euro, i pe locul 7 intre principalii parteneri de export ai Romniei.

Principalele banci olandeze cu filiale in Romnia sunt ING Bank, ABN AMRO Holding N.V..

Dei relaiile economice romano-olandeze au manifestat, n ultimii ani, o tendina semnificativa de dezvoltare, exista nca domenii de afaceri cu potenial ridicat de cooperare, cum ar fi:

Subcontractare industriala

Energie

Protecia mediului

Software

Agricultura

Turism

Infrastructura

Schimburile comerciale bilaterale i-au meninut un nivel constant de cretere n ultimii 10 ani, acestea situndu-se, n anul 2005, la cel mai nalt nivel. n perioada 1989 2005 comerul bilateral a crescut de aproximativ 8 ori (exportul a crescut de 5 ori, iar importul a crescut de 18 ori). Dup 1989, cu excepia anilor 1992 i 1995, balana schimburilor comerciale romno-olandeze a fost favorabil Romniei.

n anul 2006, schimburile comerciale romno-olandeze s-au cifrat la 1377 milioane Euro din care exportul a fost de 637,4 milioane Euro (2,43% din total export), iar importul a fost de 739,6 milioane Euro (1,8% din total import). Soldul balanei comerciale a fost de - 102,3 milioane Euro.

Fa de anul 2005, volumul schimburilor bilaterale a nregistrat o cretere de 17,33%, din care exportul a crescut cu 6,6%, iar importul a crescut cu 28,5%. Regimul Comertului Extern

Regimul comertului exterior olandez este dat, in esenta, de apartenenta Olandei la Uniunea Europeana si Organizatia Mondiala a Comertului. Elaborarea si monitorizarea politicilor comerciale nationale se fac in conformitate cu reglementarile comunitare in materie si rezultatele negocierilor multilaterale din cadrul OMC, intrand in competenta Ministerului Afacerilor Economice, care are reprezentanti proprii in comitetele specializate ale Uniunii Europene. Comertul cu produse agricole face obiectul activitatii Ministerului Agriculturii, Naturii si Calitatii Alimentelor.

Schimburile comerciale se desfasoara, in general, pe baze libere, statul intervenind doar in situatii de exceptie. Cele mai uzuale restrictii sau bariere la importurile olandeze sunt: masuri anti-dumping, taxe compensatorii, suprataxe la produsele agricole, restrictii cantitative, contingente tarifare. Pentru anumite produse, importul se face pe baza de licenta. In unele cazuri, si exporturile sunt supuse sistemului de licentiere. Originea bunurilor este data de "nationalitatea economica" a acestora. In cazul contributiei mai multor tari la producerea bunurilor, originea este data de procentul participarii fiecarei tari la procesul de prelucrare. Regulile de origine sunt elaborate de Ministerul Afacerilor Economice.

Aspectele fiscale ale comertului exterior sunt reglementate si aplicate pe plan national de Ministerul Finantelor si autoritatea vamala, pornind de la reglementarile comunitare in materie.

Taxele de import cuprind toate taxele generate de apartenenta tarii la UE (taxe vamale - conform Tarifului Vamal Comun si prevederilor speciale din acordurile semnate de UE cu diferite tari; taxe cu efect similar - inclusiv anti-dumping; taxe determinate de politica agricola comuna). Acestea sunt colectate de autoritatile vamale ale statelor membre si virate Uniunii Europene, cu exceptia unui procent convenit cu aceasta (Olanda - 25%). De asemenea, in momentul importului se mai platesc taxa pe valoarea adaugata si, acolo unde este cazul, accize si taxe de mediu.

Taxele vamale se calculeaza la valoarea bunurilor in vama, respectiv valoarea tranzactiei de import. In Olanda este acceptata schema "primei vanzari la export", care poate determina economii la plata taxelor vamale. Pentru anumite situatii, sunt prevazute exceptari de la plata taxelor vamale: stocare intr-un antrepozit vamal; prelucrare activa; prelucrare pasiva; prelucrare sub control vamal; admisie temporara; procedura de tranzit vamal.

Relatiile comerciale dintre Romania si Olanda se deruleaza in baza Acordului European de Asociere. Conform acestui acord, incepand din ianuarie 2002, produsele industriale circula liber intre Romania si Uniunea Europeana, inclusiv Olanda, fara taxe vamale. In cazul produselor agricole, taxele vamale de import se vor reduce gradual, pana la eliminarea totala si instituirea unei zone de comert liber.

Reguli ale comertului externort.

Regimul comerului extern olandez este condiionat de apartenena Olandei la Uniunea Europeana si Organizaia Mondiala a Comerului. Schimburile comerciale se desfoar, n general, pe baze libere, statul intervenind doar n situaii de excepie.Cele mai rspndite restricii sau bariere la import n Olanda sunt: - msuri anti-dumping,- taxe compensatorii,- suprataxe la produsele agricole,- restricii cantitative,- contingente tarifare.Pentru anumite produse, importul se face pe baza de licen. n unele cazuri i exporturile sunt supuse sistemului de liceniere.Originea bunurilor este condiionat de ara de provenien a acestora. n cazul contribuiei mai multor ri la producerea bunurilor, originea este data de procentul participrii fiecrei ri la procesul de prelucrare. Regulile de origine sunt elaborate de Ministerul Afacerilor Economice.Aspectele fiscale ale comerului exterior sunt reglementate i aplicate pe plan naional de Ministerul Finanelor i autoritatea vamal, pornind de la reglementrile UE n acest domeniu.Taxele de import cuprind toate taxele generate de apartenena rii la UE: - taxe vamale, conform Tarifului Vamal Comun i prevederilor speciale din acordurile semnate de UE cu diferite ri;- taxe cu efect similar, inclusiv taxe anti-dumping;- taxe determinate de politica agricol comun.Acestea sunt colectate de autoritile vamale ale statelor-membre i virate Uniunii Europene, cu excepia unui procent convenit cu aceasta (Olanda - 25%). De asemenea, n momentul importului se mai pltesc taxa pe valoarea adugat i, acolo unde este cazul, accize i taxe de mediu.Pentru anumite situaii, sunt prevzute excepii de la plata taxelor vamale:- stocare ntr-un antrepozit vamal,- prelucrare activ,- prelucrare pasiv,- prelucrare sub control vamal,- admisie temporar,- procedura de tranzit vamal.

Accesul pe pia

Accesul pe piaa Olandei este liber, cu excepia unor produse agricole i a ctorva grupe de produse sensibile stipulate n legislaia comunitar n domeniul proteciei pieei interne. n ceea ce privete Republica Moldova, din anul 2007 pentru companiile autohtone exportatoare n rile-membre ale UE, funcioneaz cteva programe speciale desfurate de Centrul Olandez pentru Promovarea Importurilor din rile n Curs de Dezvoltare (CBI), menite s asigure nivelul corespunztor de pregtire ctre export a acestor companii, precum i s acorde asisten n procesul de penetrare a pieii europene.

Taxe i impozite

Veniturile din salarii i din alte activiti independente se impoziteaz prin aplicarea unei cote de impozitare progresiv, de la 33.65% pn la 52%. Totodat, legislaia olandeza ofer angajatorilor posibilitatea de a oferi angajailor strini o alocaie lunar neimpozabil. Aceasta alocaie poate avea o valoare de pana la 30% din salariu i se poate acorda n urmtoarele condiii:

Angajatul a fost recrutat din strintate;- Angajatorul aduce argumente rezonabile c angajatul n cauza deine o expertiza greu de gsit pe piaa muncii din Olanda;- Angajatul este pltitor de taxe ctre statul olandez.Pentru impozit pe venit din activiti economice de asemenea se aplic o cot progresiv, de la 20% pn la 25.5%. Impozitul pe dividende 15%.

Companiile strine pot evita plata impozitelor ctre statul olandez, dac activitile desfurate n Olanda nu au o amplasare sau o reprezentare permanent (locaie fix de desfurare a activitilor sau o persoan autorizat s ncheie contracte n numele companiei-mama).

O particularitate a sistemului fiscal olandez este posibilitatea unei companii de a discuta cu autoritatea referitor la tratamentul fiscal pentru anumite operaiuni sau tranzacii viitoare. n acest fel, compania beneficiaz de evaluarea precis a valorii impozitelor pe care le va avea de pltit i poate astfel s-i eficientizeze operaiunile viitoare.

TVA. n Olanda, cuantumul general al taxei pe valoarea adugat (TVA) este de 19%. Se aplic cuantumuri diferite dup cum urmeaz:

- 6%: produselor alimentare, medicamentelor, ziarelor i revistelor, anumitor servicii medicale, anumitor servicii care presupun un consum intensiv de munc, anumitor servicii de divertisment, serviciilor de transport de pasageri, furnizrii de apa, anumitor bunuri i servicii utilizate n agricultur;- 0%: exporturilor n ri non-UE i, n anumite condiii, bunurilor i serviciilor aferente furnizate unui beneficiar dintr-o alt ara UE.

Accize i taxe de consumaie. Accizele se aplic n cazul unor anumite bunuri de consum, precum buturile alcoolice, produsele din tutun, petrol, uleiuri minerale i produse petroliere. Legislaia olandez cu privire la taxa de consumaie respect directivele Consiliului UE cu privire la armonizarea sistemului de accizare n Uniunea European.

Balana comercial: +15,8 miliarde euro (2008) Statul este o monarhie constituional ereditar conform Constituie intrate n vigoare la 17. II. 1983 .Puterea legislativ este exercitat de un Parlament bicameral ,Statele Generale , format din Prima Camer (75 membri ,alei indirect de ctre membri celor 12 Consili Provinciale , pentru un mandat de 4 ani) i Camera a Doua (150 membri alei prin vot direct ,pentru un mandat de 4 ani).

Puterea executiv este exercitat de Consiliul de Minitri condus de un prim-ministru ,numit de suveran .Consiliul de mini- tri este rspunztor fa de Statele Generale .Consiliul de Stat este organul consultativ cel mai vechi i cel mai important al guvernului .Regele este preedintele Consiliului ,dar activitatea curent este condus de vicepreedinte .Membri Consiliului sunt alei pe via dintre foti politicieni ,oameni de tiin ,judectori , oameni de afaceri .Cele 12 provincii sunt adimistrate de cte un Consiliu Provincial (ales prin vot direct ,are rol de Parlament ),un Consiliu Executiv (ales dintre membrii Consiliului Provincial i un Comisar Regal-numit prin decret al suveranului ).

Plasat pe coordonatele economiei vest-europene ,de care este legat printr-un sistem de relai speciale (fiind membr a Uniunii vamale a Benelux-ului ,Comunitii Economice Europene, Comuniti Europene a Crbunelui, i Otelului a Comunitii Europene pentru Energie Atomic,a Organizaiei Economice pentru Cooperare i Dezvoltare ), economia olandez se detaeaza prin dimensiunile sale ,care au prea puin cu ntinderea sa teritoril. Condiile naturale ,la rndul lor , dau economiei un profil deosebit .

Lupta contiuna mpotriva apelor va face s se realizeze , ca ramur deosebit de important ,industria constructoare de drgi de diferite tipuri ,remorchere si alte echipamente de acest gen , consacrnd reputaia mondial a constructorilor olandezi de diguri ,porturi si ecluze .

Poziia la rmul uneia dintre cele mai frecventate mri ale lumii ,ca punte ntins intre rile scandinave Anglia ,RFG , Belgia si Franta ,va favoriza pe mai departe vechile direcii caracteristice structurii economice a rii ,respectiv comerul, navigaia i agricultura .Este suficient s amintim n acest sens ca 81% din populaie i ctig existena in sectorul servicilor , 6,5% -1969 i 3% n 2008 din populatia activ in agricultur.. Acealeai condiii naturale care au facilitat dezvoltarea comerului aveau s stimuleze- prin lucrrile de infrasctura efectuate in zonele portuare , de-a lungul adncilor cursuri de ap -constituirea unor puternice centre industriale.

Sunt de amintit naltele furnale de la Ijmuiden (clasate printre cele mai moderne din lume ) rafinriile de petrol sau importantele centre ale industriei petrochimice construite in jurul acestora industrii realizate prin punerea in valoare a situaie geografice si mijloacelor de comunicaie si nu pe baza unor rezerve de materi prime .

Extracia crbunelui se realizeaz n condiii de slab competivitate ,producia de petrol este deocamdat insignificant n raport cu consumul intern i, cu excepia srii i a enormelor zcminte de gaze naturale Olanda trebuie s importe materiile prime.

Problema ce s-a pus n pernanen pentru economia olandez este deci aceea a acoperirii importurilor prin exporturi .Industria electrotehnic concura la aceasta cu circa 60% din cifra sa de afaceri ,industria chimic cu 45% ind. metalurgig cu 40% ,ca i ind. textil .Cu toate acestea ,exporturile nu acoperea n ntregime valoarea importurilor .

Cel de-al treilea sector de baz al economiei olandeze este agricultura care deine un loc important n schimburile internaionale ale rii.

Vorbind despre profilul i structura economiei olandeze , trebuie amintite , n mod necesar , marile concerne , care depesc cu mult graniele naionale ''Bataafse Petroleumm Maatschappij''-n sectorul petrolier '',Unilever.''- n domeniul produselor alimentare i al oleaginoaselor ,''Philips''-n producia electrotehnic ,''Algemeene Kunstzijde Unie''-n domeniul textilelor sintetice

Cel de-al doilea rzboi mondial avea s pun economia olandez n situaia de a lua multe lucruri de la nceput .Rzboiul a lsat n urm un spectacol dezolant al unei rii devastate (92000 de locuine distruse) ,228.000 de acri de pmnt sub ap producia de gaz i de electricitate redus la 17% fa de nivelul din 1938 ,reeaua de ci ferate la 40% ,iar capacitatea de producie serios amputate prin demontarea i ridicarea de ctre trupele naziste n retragere a 86 de instalai industriale i peste 28.000de maini .n iarna anului 1944-1945,populaia avea s se hrnesc adesea cu bulbi de lalele.

INDUSTRIA : Existena grupurilor industriale de importan mondial pe care le-am amintit mai sus determin profilul i importana industriei olandeze.La aceast situaie s-a ajuns ns printr-un proces istoric de lung durat , legat de funciile primare ale economiei , respectiv comerul exterior ,navigaia i agricultura .Comerul exterior a fcut posibil i necesar dezvoltarea unei vaste industrii de transformare , navigaia a antrenat industria construcilor navalei industria mecanic , iar agricultura industrializarea produselor alimentare i, paralel cu aceasta ,industria textil ,care n prima jumtate a sec. trecut ocupa 30% din populaia activ .

Crcetarea tiinific , de care depinde n bun msur sporirea competivitii pe plan internaional , se bucur de o atenie deosebit att n ntreprinderi , ct i n universiti sau institute de specilizate subvenionate de stat . Statul , alturi de 5 grupuri industriale , particip la Ultra- Centrifuge Nederland N.V (Societate anonim olandez pentru centrifugare ),care a construit i exploteaz o uzin pilot pentru mbogirea uraniului prin centrifugare ,precum i o instalaie pentru fabricarea centrifugelor necesare .n mod practic , procedeul ultra -centrifugrii ,elaborat n laboratoarele olandeze , este folosit pe scar mondial .

Au fost nfiinate institutele de cercetare specializate ,aa numitele TNO, organizaie central pentru cercetare tiinific aplicat. Rolul su este de a coordona activitile a 4 organizai specializate ,dintre care cea mai important pentru industrie este Organizaia industria TNO.

Cercetarea n domeniul aviaiei , al construciei aeronautice i al astronauticii se efectueaz n Laboratorul naional de aviaie i astronautic .Exist de asemenea un institut special pentru energia atomic , respectiv REACTOR CENTRUM NEDERLAND .

Relaiile pe plan internaional se desfoar n cadrul diferitelor organizaii existente , cum sunt :Euroatom , European Launcher Developement Organization (ELDO) Organizaia european pentru punerea la punct i lansarea de rachete spaiale i Organizaia european de cercetri spaiale (ESRO).

Repartiia teritorial a industriei presupune o serie de corective n sensul acordrii unei prioriti regiunilor din nordul i sudul rii.nchiderea progresiv a minelor de crbuni din Lamburg face necesar crearea de noi locuri de munc.Partea occidental a rii ,n care locuiesc peste 7 milioane de oameni , este , pe de alt parte , prea aglomerat .

Pornind de la aceste necesiti , s-a trecut la msuri de mbuntire a infrastructurii regiunilor avute n vedere , fiind de menionat , printre altele , construirea portului Eems (Eemshaven) n provincia Groningen . n plus , instalarea de industrii pe terenurile nou amenajate beneficiaz de importante avantaje fiscale, prima de investii putndu-se ridica pn la 25% din costul terenului , cldirilor i echipamentului.

Aceste msuri nu au fost lipsite de rezultate . O uzin de aluminiu s-a instalat , printre altele , n regiunea de nord n Limburg s-a dezvoltat industria chimic ,iar n 1967 s-a instalat uzina de automobile DAF.

Industria metalurgic i electrotenic utilizez 25%din personalul angajat n industrie i prezint un profil foarte variat.Sectorul metalelor neferoase este reprezentat printr-o serie de ntreprinderi importante producnd aluminiu ( 123 mii tone anual ).plumb ( 45mii tone ) zinc (60mii to. ) cositor 7 ( mii tone ) ,precum i unele metale speciale ca indiu.

De reputai internaional a bine stabilit se bucur constuciile navale , aeronautice ,ramura electonicii i electrotehnicii .

antierele navale sunt concentrate ndeosebi la Rotterdam i la Amsterdam, iar construci de vase ( 3/4 mil .t.r.b.) plaseaz Olanda pe locul III printre rile Pieei comune ,cu o producie de 3% din producia mondial .Se constuiesc vase pentru cabotaj sau navigaia intern ,drgi , platforme de foraj , petroliere cu capacitate depind 200.000de tone.

Constucia aeronautic s-a afirmat prin avioanele de transport turbo-propulsoare ale uzinelor "FokkerN.V", dup cum bine primite pe piaa internaional sunt automobi- lele DAF.

Industria electrotehic i electronic este reprezentat ndeosebi prin concernul "Philips", care asigur circa 11% din ntregule export al rii.Industri alimentar se situeaz pe locul al doilea n cadrul industriilor manufacturiere, iar "Unilever " ,grupul anglo -olandez cu acest profil, este n prezent cel mai important din lume .Producia acestei ramuri industriale este ddirijat ctre pieele externe n proporie de circa 25%.

Profilul industriei mai este completat de industria textil ,industria hrtiei (Olanda fiind primul exportator mondial de past de hrtie penrtu fabricarea cutiilor i cartonului ondulat), industria ceramicii, i a sticlei ,industria poligrafic ,cu tradiii multiiseculare , ca i industria diamantului.

Olanda este lipsit de resurse subsolice ,cu excepia , notabil a, hidrocarburilor (pn n anii din urm , primul productor de gaze naturale din Europa Occidental , n prezent ,al doilea dup Marea Britanie ).Pe lng gaze naturale(extrase att de pe uscat , zona Groningen -Schlohteren, ct i din zona Mrii Nordului) n anii "80 a demarat extracia de petrol , producia fiind ns modest (sub 3 mil.t/.an).n pofida producie reduse de petrol , are o mare capacitate de prelucrare a petrolului importat (c. 70 milioane t./anual) cele mai mari rafinrii aflndu-se n apropiere de Rotterdam i amsterdam.

AGRICULTURA

Agricultura Olandei este una dintre cele mai performante din lume este ntemeiat pe mica proprietate privat aupra pmntului.Densitatea popilaiei influenez ns puternic dimensiunea fermelor individuale , circa 90% dintre acestea avnd ntre 2-2,5 ha. i mai mult de jumtate circa 5 ha. O alt cale de dezvoltare a agriculturii este extinderea suprafeelor cultivabile , dar i aici s-a ajuns la limita la care extindera urban a depit ritmul recuperrii de noi terenuri.n condiile artate , rezultatele agriculturii olandeze s-au obinut datorit cultivriiintensive a terenurilor arabile i a unei specializri foarte accentuate n sectorul creterii vitelor i a horticulturii.

Din suprafaa total de 2.215.000 ha. utilizate n agricultur , punile ocup 62% , pmntul arabil 33% i grdinritul 5% ( dintre care 7100 ha. culturile de ser).Primul loc n sectorul agricol este ocupat de creterea vitelor cu un apotr de 67,5% din valoarea produciei globale a agriculturi olandeze fa de 18% partea horticulturii. Cretera vitelor este concentrat ndeosebi n provincile din nord i din vest.Reputaia Olandei ca mare productoare de produse lactate este foarte veche , untul de Delft sau cel de Leida bucurndu-se de o larg preferin pe piaa internaional.n aceast situaie ,Olanda i avea asigurat plasarea n condiii avantajoase a acestui produs , n forte pn n crahul din feb. 1673schimbul cruia importa penrtu cosumul intern , la preuri reduse , untul din Anglia i Irlanda.n prezent , circa 40% din producia de lapte este industralizat n vederea exportului.Olanda situndu-se pe primul loc n exportul mondial de brnzeturi i de lapte condesat.Aceai atenie este acordat creterii psrilor, Olanda fiind cea mai mare exportatoare de ou de pe piaa mondial .

Culturile cerealiere (gru ,orz , secar, ovz) ocup o suprafa redus (c. 3/5 din suprafaa terenurilor agricole ) i nu acoper consumul intern .n schimb , culturile de sfecl de zahr satisfac n ntregime consumul intern ( care atinge cifra de 50 kg de zahr pe locuitor , respectiv cu circa 30% mai ridicat dect Frana) crend i un disponibil pentru export.

Apropierea de marile centre i admirabilul sistem de comunicaii au fost condiii de baz care au dat un impuls deosebit culturilor horticole i florale ale rii. Culturile de ser , care i-au vzut n ultimii ani suprafaa sporit cu mai bine de 70% dau regiunii Westland din sudul oraului Haga un aspect mai mult industrial dect agricol, datorit nenumratelor couri ale instalailor destinate s menin temperatura optim pentru dezvoltarea plantelor .

Micromediul de marketing 1.POSIBILITATI DE DISTRIBUTIE

Distributia se va face saptamanal cu autoutilitare inchiriate, echipate corespunzator normelor industriei alimentare.

2.CONCURENTA

Drept concurenti avem cativa producatori interni mai importanti:

AEROSUPPLIES PARTNER

BRASIMPEX SARL

precum si cateva firme importatoare din Spania, Turcia si Italia

WESTDEAL

IMPORTACAO E EXPORTACAO LDA

SEVINC AYDIN

Segmentele de consumatori Cererea pentru uleiuri i grsimi apare din importana lor ca resurse primare n procesul de producere a multor altor sectoare, dar i din consumul lor direct de ctre oameni. Consumul populaiei const din ulei de msline, uleiuri vegetale, margarin i alte produse similare. Fiind produse alimentare, uleiurile i grsimile au o cerere destul de stabil i este foarte puin influenat de schimbrile n venitul populaiei. Diferene pot aprea ntre diferite produse din cadrul unui grup

Consumul de ulei n lume, 20081.Australia16.6

2.Georgia3.5

3.Frana15.2

4.Italia25.4

5.Moldova8.2

6.Olanda29.2

7.Rusia9.3

8.Ukraina8.2

9.USA24.0

La nceputul anilor 1990, n Olanda cererea pentru ulei de floarea-soarelui pentru consum industrial a constituit aproape 1/3 din nivelul total al consumului. Acum, uleiul de floarea-soarelui este utilizat n industria de panificaie, industria de conserve, n cosmetic (spunuri, parfume i detergeni), n industria farmaceutic i chimic. In decursul ultimilor ani cererea industrial a crescut substanial, astzi reprezentnd 40% din cererea total.

Firma noastra nu s-a axat pe o anumita clasa de clienti, deoarece raportul dintre calitate si pret este acceptabil. In urma unui sondaj am putut observa ca produsul nostru este folosit de toate clasele sociale, incepand de la familiile de rand, pana la restaurantele de lux.

8. MIXUL DE MARKETING

PRODUSUL Ambalajul reprezinta o parte importanta din produsul final. Folosind culori vii, am incercat ca sigla sa atraga atentia asupra produsului,fiind usor de remarcat pe standuri,langa celelalte produse concurente.

Uleiul din floarea soarelui este un amestec de: 95% trigliceride(formula CxHyOz) si 5% acizi grasi liberi. Este un ulei semisicativ caracterizat printr-un indice de iod de 132 si o aciditate de 0,05. El nu contine poluanti periculosi cum sunt: benzen, plumb sau metale grele.

Vitamina E este unul dintre cei mai importani ageni antioxidani din organsimul uman. Uleiul conine vitamina E nsoita de alte substane naturale care i confer protecie i o nalt biodisponibilitate.

PRETUL

Preturile sunt o latura extrem de sensibila in comertul cu uleiul de florea soarelui, deoarece o foarte mic diferenta de pret, poate influenta clientul catre produsul concurent. Pretul florii soarelui difera de la un an la altul, depinzand de cantitatea recoltei din anul respectiv.

Structura pretului:

Pret productie 0,60 eur/litru

Ambalare, manipulare 0,02 eur/litru

Profit 0,06 eur/litru

Transport 0,08 eur/litru

Total pret cip Olanda 0,76 eur/litru + TVA

DISTRIBUTIA Distributia se va face cu autoutilitare inchiriate, de doua ori pe luna, fiecare transport asigurand un total de 40 tone de ulei.

Firma noastra a incheiat un contract comercial cu Van der Sarr Company careia ii livreaza 40.000 litri de ulei dublu rafinat la bidoane de 20 litri, care se ocupa mai departe de distribuirea uleiului.

Pret negociat cu Olanda 0,60 eur/kg

Transport 0,06 eur/kg

Profit 0,04 eur/kg

9. PIATA POTENTIALA

Piata potentiala a uleiului alimentar in OLANDA este foarte mare avand in vedere ca consumul este de aproximativ 10 kg/locuitor. Fiind produse alimentare, uleiurile i grsimile au o cerere destul de stabil i este foarte puin influenat de schimbrile n venitul populaiei.Clientii nostrii sunt cetateni cu varste cuprinse intre 18-70 de ani care sunt dispusi sa aloce buna parte din venituri pentru procurarea produselor alimentare, calitativ superioare si sanatoase.

10. ANALIZA SWOTPuncte tari

dezvoltare pe orizontala de amploare;

situatie favorabila a echilibrului financiar;

aplicarea unei strategii eficiente;

obiective bine definite;

competenta in domeniu;

Puncte slabe

costuri iniiale destul de ridicate, pentru ca ntreprinderea sa fie cunoscuta

lipsa de experienta in domeniu a persoanelor aflate la conducerea societatii

restrictiile bugetare impun alocarea de resurse financiare insuficiente, ceea ce

impiedica mediatizarea produselor fabricate si nu permit cresterea

notorietatii brandului Flower Power

notoritatea scazuta determina vanzari destul de slabe in comparatie cu

intreprinderile concurente

Oportunitati

dezvoltarea de parteneriate cu diferite societati furnizoare;

cresterea numarului de clienti;

crearea de noi produse;

intrare pe noi piete.

Amenintari

concurenta interna si internationala;

neadaptarea la timp a productiei in concordanta cu normele de protectie a

mediului impuse de Uniunea Europeana;

birocratie, cerinte legale costisitoare.

11. STRATEGIA DE INTRARE PE PIATA Strategia de de pia const ntr-un mod de intrare pe pia i un plan de marketing.

Modul de intrare este important, deoarece determina gradul de control pe care-l exercit compania asupra mix-ului de marketing pe piaa int.

In abordarea utilizat n selectarea modului de intrare pe pia alegerea companiei a fost orientat n funcie de contribuia la profitul companiei.

Piaa inta prezentat importan pentru selecia modului de intrare pe pia prin:

-natura, marimea i distribuia geografic a clienilor;

-nevoile ,cerinele i preferinele clienilor.

De asemenea , un factor important l-a costituit i gradul de stabilitate politic i nivelul barierelor legale. Dupa cum se observ, decizia de export este mai complex dect pare la prima vedere.

Atunci cnd se ia hotrrea de a intra pe piaa internaional, managerii au de rspuns la ntrebri din patru arii decizionale :

ntrebareRspuns

Unde ?Alegerea pieei.

Cu ce ?Alegerea produsului.

Cum ?Alegerea strategiei/ formei de intrare

Cnd ?Alegerea punctelor temporale i a ritmului

intrrii.

Exportul constituie unul dintre cele mai rapide moduri de ptrundere pe pieele externe.

Pentru anumite firme, acesta reprezint, de asemenea, un mod de internaionalizare plin de succes. Exist, ns, i numeroase exemple de firme care au euat pe piaa internaional prin intermediul exportului. n general, exportul este ales drept strategie de ptrundere pe o pia extern, atunci cnd :

firma este mic, lipsindu-i resursele necesare pentru constituirea societilor mixte sau pentru realizarea de investiii directe pe plan internaional;

angajamentul substanial nu este recomandat din cauza riscului politic, al pieelor incerte sau neatractive;

nu exist o presiune politic sau economic pentru a produce peste hotare.

In literatura de specialitate s-a creat opinia c exist dou categorii de factori care influeneaz activitatea de export a firmei i anume:

factori activi,

factori pasivi.

Factorii activi sunt generai de schimbarea strategic a firmei. Caracterul managementului determin firma s initieze s extind sistemaic i creativ activitile de export

Factorii pasivi sunt evideniai de relaiile firmei .

Atitudinea antreprenorial a managerului joac rolul esenial n dezvoltarea oricrei afaceri.i iniierea actiovitii de export. Demarare sau extinderea activitii de export depinde de percepia asupra pieelor externe. Romnia, are o producie de 1,5 milioane tone, fiind socotit al treilea productor de floarea-soarelui din Europa.Unul dintre cei mai importanti beneficiari al uleiului romanesc este OLANDA.

Conditii favorabile ale Romaniei: soluri fertile si productive;

chimizarea si tehnologizarea nu au atins inca nivelurile din tarile puternic industrializate;

agricultura romaneasca traditionala se bazeaza pe utilizarea de tehnologii curate;

agricultura este o sursa de ocupare a populatiei din mediul rural;

Avantaje: contributie la dezvoltarea durabila a agriculturii: biodiversitate; protectia mediului; imbunatatirea fertilitatii solului;

metode de crestere a animalelor care sa asigure conditii de trai si dezvoltarea cit mai naturale;

promovarea unei economii rurale viabile;

calitatea produselor raspunde exigentelor consumatorilor;

recompense prin plati suplimentare fermierilor si mentinerea peisajului natural

ara noastr se numr printre cei mai mari productori i exportatori de ulei alimentar.

Principiile dupa care ne ghidam sunt:

Investitii initiale in utilajele si echipamente de imbuteliere

Asocierea cu o companie de investitii in tehnologie pentru produsele noastre asigura echipamente cu o valoare ce poate ajunge la 700.000 de euro, in schimbul a 40% din profit

Cifra de afaceri poate depasi 3 mil. euro, marja de profit 6%

Desfacerea productiei se face catre supermarketuri, hipermarketuri, retele cash & carry

Metoda de intrare pe piata internationala a Olandei o reprezinta exportul indirect.

Firmele care hotrsc s intre pe piaa internaional prin export aleg, de obicei, ntr-o prim etap exportul indirect.

Comertul exterior indirect prezinta urmatoarele avantaje:

posibilitatea de concentrare prioritara pe activitatile de baza ale companiei si degrevarea de functiile conexe

posibilitatea de a patrunde mai usor pe piete noi sau pe piete puternic concurentiale (datorita retelelor deja formate ale intermediarilor)

economii la unele costuri si ca urmare cresterea profitului

atenuarea unor riscuri specifice tranzactiilor de comert exterior

Dezavantajele comertului exterior indirect constau in:

lipsa de contact direct cu piata receptoare a produselor

dificultati in promovarea unei imagini favorabile a firmei pe piata externa

reducerea profitului, ca urmare a numeroaselor comisioane ce se platesc intermediarilor

Avantajele exportului indirect decurg din faptul c, pe de-o parte, investiia pe care o implic este minim, iar pe de alta parte, riscul pe care l implic este minim.

Intermediari in exportul indirect sunt:

firme ce actioneaza in nume si pe cont propriu (casele comerciale, firmele de comert exterior)

firme ce actioneaza in numele lor, dar pe contul altora (comisionarii)

firme ce actioneaza in numele si pe contul altora (agenti reprezentanti)

Firme ce lucreaza in nume propriu si pe contul altora:a. Comisionarii persoane fizice sau juridice care participa la derularea operatiunilor in numele lor, dar pe contul altora. In functie de natura operatiunilor, pot fi:a.1.) firme comisionare exportatoare - ce pot actiona pe contul exportatorului sau al vanzatorului;a.2.) firme comisionare importatoare ce pot actiona pe contul importatorului sau al cumparatorului din tara proprie si transmit pe contul acestora comenzile.

Contractul de comision este o relatie juridica-economica in care comitentii (ordonatorii) se obliga sa puna la dispozitia comisionarului o cantitate de marfa, iar comisionarul se obliga sa manevreze marfa la pretul pietei si sa predea comitentului sau contravaloarea marfii.b. Distribuitorii - importatori intermediari rezidenti in tara de import, care cumpara marfuri in numele lor si le revand intr-o zona determinata, pentru care producatorul le acorda dreptul de exclusivitate;c. Comisionarii - voiajori specialisti angajati ai firmelor importatoare, competenti: sa aprecieze calitatea produselor, ambalajul, fabricatia, sa controleze calitatea, sa stabileasca preturile. Acestia se deplaseaza pe pietele furnizoare si lanseaza comenzi potrivit necesitatilor de aprovizionare.

In cazul exportului indirect exista urmatoarele etape:

incheierea contractului de intermediere (comision sau consignatie) intre producator si intermediar;

livrarea marfii si incasarea pretului de catre intermediar si transferul contravalorii marfii, mai putin comisionul de catre intermediar producatorului.

12. CONCLUZII

Deoarece pretul adoptat pe piata interna este destul de ridicat si datorita conditiilor economiei actuale si crizei financiare, nu se poate vorbi de un profit imediat si rentabilitate ridicata. In alte tari, datorita economiei mult mai ridicate, acest produs a fost primit cu mai mult interes chiar si de catre persoanele mai suscceptibile, ceea ce nu poate fi decat un lucru incurajator. Astfel, incercam sa ne extindem canalele de promovare prin diferite reclame pe care le vom difuza constant pe posturile de televiziune atat pe plan national cat si international.

( *Potrivit studiului Trusted brands derulat de Readers Digest mpreun cu Direct Marketing, n 2006 i 2007, n Romnia. **Potrivit unui studiu Romnibus, realizat de IMAS Marketing i Sondaje, n iulie 2007

Tranzacii comerciale internaionale, Ian Vasile, Ed. Sedcom Libris, Iai, 2004

PAGE 2