UNIVERSUL

Ce este universul?maTOTALITATEA ENERGIILOR SI MATERIEI ORGANIZATE SAU NEORGANIZATE FIIND INFINIT IN SPATIU SI TIMPMateria se gsete n stare de plasm (ioni) ,particule elementare subatomice (protoni ,neutroni ,electroni) atomi (predominani fiind H-66-93%i He-3-33%)sau concentrat n corpuri siderale calde (care emit lumin i cldur)i reci(care reflect lumina de la stele)

Ierarhia materiei in universn Univers materia nu e repartizat uniform.Exist spaii n care materia e concentrat n diverse structuri cosmice sau zone n care e extrem de rarefiat.99% din materie e concentrat n stele.Aglomerri de miliarde de stele formeaz galaxiile.Acestea sunt concentrate n grupuri care la rndul lor formeaz roiuri de galaxii .Cteva zeci de roiuri compun superroiuri de galaxii .Ansambluri de superroiuri formeaz complexe de superroiuri .Toate acestea alctuiesc Universul Observabil sau Metagalaxia. (cuprinde peste 150 miliarde de galaxii)El se desfoar pn la 15 mld A.L deprtare de Pmnt.La exterior se extinde Universul Fizic (neobservabil cu instrumente actuale) La scar universal imensitatea spaiului face ineficiente unitaile de msur utilizate n mod obinuit fiind necesar introducerea unor uniti specifice. U.A(unitatea astronomic)=149,6x10(puterea6) km este media distanei dintre sistemul Pmnt-Lun i centrul SoareluiPc(parsecul)=206266,8U.AA.L(anul lumin)este distana strbtut de lumin ,n vid,n timpul unui an=9,451x10(puterea12)kmUnitati de masura in universgalaxiile

O galaxie este o aglomeratie de stele, gaze si praf cosmic tinute impreuna de gravitatie. Cele mai mici galaxii au cateva sute de ani lumina si contin 100.000 de stele. Cele mai mari pot avea 3 milioane de ani lumina si contin mii de miliarde de stele. Formele acestora au fost clasificate pe baza unui sistem introdus de Edwin Hubble. Majoritatea galaxiilor conin un numr mare de sisteme stelare, de clustere stelare i tipuri variate de nebuloase .

Grupul local VIRGOGrupul local COMATipuri de galaxii

Galaxie lentilGalaxie spiralGalaxie neregulatGalaxie elpsGalaxia-calea lacteeCalea Lactee este galaxia gazd a sistemului nostru solar i a altor aproximativ 200 miliarde de stele cu planetele lor i peste 1000 nebuloase. Toate obiectele din galaxie orbiteaz n jurul centrului de greutate numit i centru galactic.Calea Lactee este un gigant, avnd o mas de circa 750-1000 miliarde ori mai mare dect a Soarelui i un diametru de aproximativ 100.000 ani-lumin.Galaxia noastr face parte dintr-un grup format din 3 mari galaxii i un numr de alte 30 galaxii mai mici, ea fiind a doua ca mrime dup galaxia Andromeda (M31). Andromeda, situat la aproximativ 2,9 milioane ani lumin este cea mai apropiat mare galaxie de noi. Galaxia noastr are forma unei spirale uriae ;braele acestei spirale conin materie interstelar, nebuloase i stele tinere. Centrul galaxiei este format din stele btrne concentrate n grupuri cu form sferic. Galaxia noastr are aproximativ 200 astfel de grupuri dintre care cunoscute sunt dect 150. Aceste grupuri sunt concentrate n special n centrul galactic. Sistemul nostru solar este situat la 33 000 ani-lumin de axul galaxiei,realiznd un ciclu complet de rotaie n cca 200 mil. ani(an galactic)n afara micrii de rotaie descrie i o micare de translare n spaiu n spiral,cu o vitez de 250 km/sec.Galaxia noastr are 4 componente principale: nucleu, discul cu spirale, haloul i roiurile globulare..

Ce sunt stelele?

Stelele sunt uriae acumulri de gaze (de obicei hidrogen i heliu) fierbini i luminoase, de form sferic. Stabilitatea lor din punct de vedere al formei se datoreaz, n mare parte echilibrului format ntre uriaele fore de gravitaie (care i exercit fora spre interior) i reaciilor termonucleare din interiorul stelei (care i exercit fora spre exterior).Reaciile termo-nucleare, care poart numele de reacii de fuziune n fizica nuclear, sunt cele care fac stelele s produc energie.n cele mai frecvente cazuri aceasta se gsete sub form de lumin, cldur i radiaii (de diferite frecvene). Reaciile termo-nucleare constau n fuziunea a dou sau mai multe nuclee de hidrogen pentru a forma un nucleu de heliu, sau unul mai complex. Roiuri de stele

Povestea stelelor incepe intr-un nor imens de gaz (hidrogen) si praf, aflate intr-o continua agitatie. Astronomii i numesc, nori moleculari, dar se foloseste si termenul de nebuloasa. Intr-un asemenea nor se afla intre 100.000 si 10.000.000 de ori mai multa masa de gaz, decat se afla in Soare. Pana acum s-au descoperit nebuloase ce se intind pe o distanta intre 50 si 300 ani lumina. Daca in regiunile obisnuite ale galaxiei noastre avem intre 0,1 si 1 particule de gaz pe cm3, intr-o nebuloasa exista cateva milioane de particule pe cm3.Aceste nebuloase se rotesc in jurul centrului galaxiei, trecand, uneori, prin regiuni bogate in stele. Gravitatia stelelor sau explozia unei stele pune in miscare particulele de gaz din nebuloasa. Pe masura ce particulele de gaz se misca, aceastea se ciocnesc si formeaza formatiuni mai mari de gaz. Aceste formatiuni cresc din ce in ce mai mult, pe masura ce noi particule de gaz cad pe ele. In nebuloasa se formeaza mai multe asemena nuclee, ce atrag din ce in ce mai multa masa de gaz. Astfel apar mai multe nuclee ce vor evolua, separat, in stele. Asa iau nastere roiurile de stele stele tinere,

Foarte multe dintre protostele nu ajung sa devina stele, din cauza cantitatii mici de gaz din care sunt formate. Acestea devin stele pitice brune, stele ce nu emit decat radiatie infrarosie. : Daca masa gazului este asemanatoare cu cea a Soarelui, protosteaua se va transforma in stea in 10 miloane de ani; daca masa protostelei este de minim 15 ori mai mare decat masa Soarelui, aceasta va deveni o stea giganta in doar 100.000 de ani. Dupa ce in interiorul protostelei, temperatura a ajuns la 10.000.000 de grade, hidogenul incepe sa se transforme in deuteriu apoi in heliu, prin procesul de fuziune nucleara. Acum putem vorbi despre o stea, stea ce a inceput sa traiasca cu adevarat. Toate stelele au o perioada stabila, periaoda ce poate tine mai mult sau mai putin, in functie de cat de masiva este ea. Se spune ca odata inceputa transformarea hidrogenului in heliu, steaua a intrat in secventa principala. Nasterea stelelor

Formarea stelelor din nebuloaseCnd o stea i-a consumat n timp cea mai mare parte din combustibilul de hidrogen, miezul acesteia se contract i devine mai cald. Hidrogen se gsete nc din abunden la marginea stelei, unde continu sa se transforme n heliu. Steaua se mrete, i culoarea acesteia tinde spre rou. Steaua devine o gigant roie. Diametrul su poate ajunge de 10 pn la 100 ori mai mare dect cel al Soarelui nostru. n centru se declaneaz noi reacii nucleare: heliul prezent n mijlocul stelei se transform n carbon. Atmosfera stelei este proiectat n spaiu, formnd n jurul stelei o sfer de gaze n expansiune, o nebuloas. Cnd heliul din mijlocul stelei se transform n carbon, steaua se contract din nou, dar nu mai devine suficient de cald pentru a declana noi reacii nucleare. Ea devine o pitic alb (o stea mic, de mrime comparabil cu Pmntul; dar unde o cantitate de materie de mrimea unui ou cntrete cteva tone). Aceast stea se rcete, strlucirea ei scade ncetul cu ncetul, pn se stinge. Nu mai rmne din ea dect o "pitic neagr", prea rece ca s mai strluceasc.Stelele cele mai masive produc elemente chimice mai grele, cum ar fi fierul. Ele cresc i devin supragigante, cu o raz chiar i de mii de ori mai mare dect cea a Soarelui. Interiorul lor este format dintr-o succesiune de straturi din ce n ce mai puin calde i mai puin dense spre exterior, compuse din diferite gaze. Brusc, ele explodeaz i materia lor se mprtie n spaiu. Este un adevrat joc de artificii cosmic. n mod violent, steaua devine de 10 miliarde de ori mai luminoas dect Soarele. Acest fenomen poart numele de supernov. Dup explozie, nu mai rmne din ea dect miezul. n funcie de masa pe care o are, acesta devine fie o stea de neutroni, fie o aa-numit "gaur neagr".(daca are o masa de 3x mai mare ca Soarele)Viata stelelor-stadii de evolutie

Pulsarii sunt stele neutronice care se nvrtesc foarte repede n jurul propriilor lor axe, emind un fascicul de unde radio sau alte radiaii.Stelele neutronice se formeaza atunci cand in nucleu electronii sunt fortati sa se combine cu protonii. Astfel se formeaza neutronii.. Acese stele sunt foarte mici, neavnd mai mult de 10 km in diametru, cu o densitate enorma. Datorita marimii mici a stelei, rotatia creste, ajungandu-se la 600 de rotatii pe secunda. Cand o stea explodeaza ramane in urma un miez. Daca are de peste 3 ori masa Soarelui, miezul se contracta intr-un punct de volum 0 dar densitate infinita. Campul gravitational al acestuia este atat de puternic incat creeaza in jur o regiune numita gaura neagra; odata intrat in gaura neagra, nimic, nici macar lumina nu mai poate iesi.O stea gigant cu o masa de peste 10 ori masa Soarelui isi incheie viata cu o explozie numita supernova. Explozia este atat de energica incat poate fi observata de oriunde din galaxie. Clasificarea stelelorDup multe cercetri, astronomii au reuit s realizeze o clasificare a spectrelor dup temperatura pe care o emite fiecare stea. De la cea mai fierbinte la cea mai rece, tipurile sunt O, B, A, F, G, K, i M. Soarele nostru este de tip G2, stea de culoare galben, care are temperatura la suprafa de aprox. 6.000 C. Mai fierbini, stelele de tip A, au culoare alb i o temperatur de aproximativ 10.000 C. Cele mai fierbini sunt cele de tipurile B i O i au culoarea albastr, iar cele mai reci, de tip M, au culoarea roie cu o temperatur la suprafa de aprox. 3.000 C.

Cea mai mare si mai stralucitoare stea din GalaxieStea de o mie ori mai mare ca SoareleSISTEMULSOLAR

SISTEMUL SOLAR

Sistemul Solar este o grupare de planete, meteorii, comete i alte corpuri cereti care se nvrt n jurul unei stele principale. Acea stea le atrage cu fora ei gravitaionalCuprinde: - SOARELE- PLANETELE- SATELITII- COMETELE- ASTEROIZI- METEORITI- MATERIE INTERSPATIALA

S-a format CU 4 miliarde de ani n urm, dintr-un nor de gaz i pulbere cosmic, numit nebuloasaDin mijlocul fierbinte al norului a luat natere Soarele; din gazele i pulberea de la marginea lui s-au format planetele, care continu s se nvrteasc n jurul Soarelui.

NEBULOASA

1.SOARELECARACTERISTICI- Soarele este cea mai apropiat stea de Pamnt, de mrime medie, adult, de culoare galben. asupra Terrei.- Concentreaz 99,86% din masa Sistemului Solar- Este gazos este format mai ales din H (55%) i He (44%) , respectiv 1 (1%) alte 63 de elemente- Prezint o densitate de patru ori mai mic dect a Terrei- 1,41 g/cm3Masa sa o depete de 300 000 de ori pe cea a Pmntului-n comparaie cu Pmntul, Soarele este gigantic. Volumul su ar putea cuprinde 1 300 000 de planete ca Terra, iar de-a lungul diametrului su s-ar putea alinia 109 planete de dimensiunea Pmntului.Are o vitez de rotaie neuniform- 25 de zile la Ecuator i 35 de zile la PoliAre o for gravitaional de 25 de ori mai mare dect a TerreiCmpul magnetic este redus

STRUCTURA1. Interiorul Soarelui (Partea Central)- concentreaz ce mai mare parte din masa Soarelui- aici au loc reaciile termonucleare, reacii chimice de transformare a atomilor de hidrogen n atomi de heliu cu eliberare de energie temperaturi de peste 15 000 000 C si presiuni de peste 1011 atmosfere materia se afl sub form de plasm-n fiecare secund, 564 de milioane de tone de hidrogen se transform n aproape 500 de tone de heliu n centrul Soarelui.

2. Atmosfera solarCuprinde 3 nveliuri:a. FOTOSFERA:- situat la baza atmosferei solare, preint grosimi de cteva sute de kilometri (300-600)- tempertatrurile sunt de 6000 C - cu o periodicitae de 11 ani aici se nregistreaz fenomenele numite PETE SOLARE (poriuni din fotosfer mai reci- temperaturi de 4 500 C )b.CROMOSFERA- prezint grosimi de 10 000-15 000 de km i temperaturi de 20 000 C - periodic la fiecare 11 ani, strns legate de petele solare apar PPROTUBERANE SOLARE (erupii solare)c. COROANA SOLAR- este nveliul cel mai subire, situat la exterior , vizibil n timpul eclipselor totale sau pariale de Soare- de aici se formeaz VNTUL SOLAR nori de plasm care se desprind din coroana solar care provoac pe Pmnt aa numitele furtuni magnetice i aurorele polared

2. PLANETELESunt corpuri cosmice fr lumin i cldur proprieSunt n numr de 9 i se clasific n 2 grupePLANETE TERESTRE asemntoare cu Terra, fiind solide: MERCUR, VENUS, TERRA I MARTEPLANETE JOVIENE-asemntoare cu jupiter, fiind gazoase: JUPITER, SATURN, URANUS, NEPTUN, PLUTO

Mercur este cea mai mica si cea mai apropiat de Soare. In timpul zilei temperaturile de pe Mercur pot atinge 700 K., iar in timpul noptii pot s scad pn la 100 K. Presiunea de pe suprafaa lui Mercur este de cel mult 1 milibar. O caracteristic specific lui Mercur este aldeboul, sau capacitatea de a reflecta razele solare. Aldeboul lui Mercur este de 0,12. Pe suprafaa lui Mercur se pot observa cratere, brazde i lineamente. Mercur nu are nici un satelit. Pe Mercur poi s nghei ori s te prjeti; la rsritul Soarelui sunt: -183C i +407C la amiaz.

MERCURPentru c aparine celor mai strlucitoare corpuri cereti a fost numit dup zeia frumuseii la greci. Este de 15 ori mai strlucitoare dect Sirius, considerat cea mai strlucitoare stea. Atmosfera este alcatuit in majoritate din bioxid de carbon ( 96% ), alte elemente: 3,5% nitrogen, 0,135% aburi de ap si alte gaze. Bioxidul de carbon creaz efectul de ser, deci temperatura este foarte ridicat: de aproape 700 KSuprafaa planetei Venus este alcatuit mai mult din: cratere, muni, vulcani, gazePlaneta Venus - Cu toate c planeta Venus este cu puin mai mic fa de planeta noastr Pamant nu ar fi un loc foarte frumos de locuit.Este mult mai fierbinte pe Venus (temperatura medie de 480 grade C ) comparativ cu Mercur care este mai aproape de Soare.Asta datorit straturilor de nori albi si groi care opresc cldura sa ias.Atmosfera planetei Venus este compus din 96% gaz car- bonic i 3,5% azot. Aici exist vnturi puternice de pn la 350km/h n atmosfera superioar. Suprafaa sa este plin de vulcani aproximativ 1 000 cu diametru de 20 km sau chiar mai mare. O parte din ei sunt activi, erupiile vulcanilor au creat canale de scurgere a la- vei ce se ntind pe sute de kilometri.Distana medie dintre Soare i Venus este de 108 000 000 km.

VENUSPAMANTULEste a III-a planet de la Soare.Atmosfera conine78% azot, 21% oxigen, 1%alte gaze.Temperatura este ntre -52 i+58C .Din spaiu arat ca o lume albastr, pentru c 70% din suprafaa lui este acoperit cu ap.Un an pe Pmnt dureaz 365zile i 6 ore (att se rotete n jurul Soarelui).n jurul axei sale se rotete n 24 ore, adic o zi.Este singura planet cunoscut n ntregul Univers pe care exist via.

24MARTE (planeta roie) suprafaa planetei este acoperit de cratere.Atmosfera este alcatuit din 95% bioxid de carbon, 3% azot si alte gaze. Ca i Pamntul, Marte are Ionosfera. Temperatura in timpul zilei urc la 15 C, iar noaptea scade la 80 K. Polii planetei sunt acoperii de calote de ghea. In timpul verii calotele se micoreaz sau se topesc in totalitate. Este a patra planeta de la soare dup Mercur, Venus si Terra(Pamant) si este o planeta mic aproape jumatate din marimea Pamantului. Are doi sateliti: Phobos si Deimos considerai a fi cei mai mici din sistemul solar. Temperatura pe Marte este cuprins ntre 140 grade Celsius si 20 grade Celsius. Atmosfera planetei este format in proporie de 95% din bioxid de carbon si alte elemente (azot, argon, vapori de apa etc.). Este roie datorit particulelor de fier aflate in atmosfera si pe suprafata planetei care se oxideaz i devin roiatice.Relieful : Relieful este format din cmpii pietroase, vi ale unor rauri secate, dune de nisip, cratere vulcanice etc. In nordul planetei Marte se afl cel mai mare vulcan din Sistemul Solar pe care pamntenii l-au numit Muntele Olimp i nalimea lui este de 3 ori mai mare dect cea a Everestului !!!Semnificaii : Planeta si-a primit numele dup zeul rzboiu- lui la romani - Mars.

MARTEEste aV-a planet de la Soare. Este de 5 ori mai departe de Soare dect PmntulEste cea mai mare planet din sistemul solarTemperatura de pe suprafaa planetei este de 2000 K. Presiunea este de 200.000 ori mai mare dect a Pmntului.Din masa totala 76% este hidrogen, iar 22% heliu. Are 16 satelii.Jupiter este cea mai mare planet din sistemul solar.Jupiter este format n proporie de 90% hidrogen i 10% heliu.Jupiter are inele ca i Saturn, dar mult mai palide i mai mici.Spre deosebire de Saturn, inelele sale sunt ntunecate.Jupiter are un cmp magnetic uria, mai puternic ca al Pmntului.

JUPITEREste o mare bil de gaz.Atmosfera este format din 97% hidrogen i 3% heliu.n partea de sus a atmosferei sunt vnturi puternice,care ating 1800km/or.Temperatura este de -176 C.i ia 29 ani pmnteti ca s se nvrteasc o dat n jurul Pmntului.i trebuie numai 11ore pmntene ca s se nvrteasc n jurul axei sale.Inelul este format din mii i mii de mici inele alctuite din ghea i din particule de roc.Saturn este a doua planet ca mrime din sistemul solar.Seamn cu o plrie.Este nconjurat de o mulime de satelii i de buci de ghea care se nvrt n jurul ei lund forma unor inele.Ii trage denumirea de la zeul seceriului la romani: Saturn.Din cele 5 planete din antichitate Saturn a fost cunoscut ultima. Are o micare nceat de 30 de ani in jurul Soarelui.Are un diametru ~ 120000 km pe care ar putea fi aliniate 9 planete avnd dimensiunea egal cu cea a Pmntului.Are un volum de 100 de ori mai mare dect cea a Terra iar masa este de 95 de ori mai mare.

SATURNA fost descoperit de William Herschel pe 13 martie 1781. Este mai mare de 60 ori dect Pmntul. Este o lume de gheat invelit de hidrogen, heliu si metan. Temperatura nu depaete 103 K. La inceputul anului 1977 un cercettor a semnalat existena unui inel. Are 15 satelii.Perioada de rotaie in jurul Soarelui: 84 ani. Uranus este o planet puin cunoscut. Seamn i ea cu un disc verziu i este nconjurat de ine- le. Uranus este a treia planet ca mrime. Uranus a fost vizitat doar de o nav Voyager pe 24 ianu- arie 1986. Uranus este compus n mare parte din stnci i felurite gheuri, cu doar 15% hidrogen i puin heliu (n contrast cu Jupiter i Saturn care conin mai mult hidrogen). Atmosfera lui Uranus este de aproape 83% hidrogen, 15% heliu i 2% metan. Culoarea albastr a lui Uranus se datoreaz absorbiei culorii roii a metanului n atmosfera superioar. Uranus are 20 de satelii numii plus unul recent descoperit cruia nu i s-a atribuit nc n mod oficial un nume.

URANUSEste a VIII - a planet de la Soare.Este de 17 ori mai grea dect Pmntul.Este al IV - lea gigant de gaz din sistemul nostru solar.Atmosfera este format din 79% hidrogen, 18% heliu, 3% metan.Perioada de rotaie in jurul Soarelui: 164,8 ani.Neptun este a 8-a planeta de la Soare, se gsete la peste 4500 milioane de km de acesta. Este att de ndepartat de Soare, nct traseul sau orbital dureaz aproape 165 de ani. Neptun a fost identificat ca planeta pentru prima data de ctre astronomul german Johann Gottfrie Galle in 1846. Neptun este a patra planeta giganta gazoasa. Este puin mai mica dect Uranus. Face o micare de spin la 16 ore. Temperatura la suprafaa planetei este de aproximativ -218 C.Neptun nu poate fi vzut cu ochiul liber, iar cu binoclul apare doar ca o stea. Chiar si prin telescoapele performante se vede doar un cerc albstrui.Infiarea albstruie a planetei Neptun este data de gazul metan din atmosfera sa, gaz de culoare albastra. Atmosfera ei conine de asemenea hidrogen, heliu si apa.

NEPTUNEste a IX-a planet de la Soare.Este cea mai mic planet din sistemul nostru Solar.Astronomii nu tiu cu certitudine dac are sau nu atmosfer.Suprafaa este ntunecat i se crede c este format din roci i ghea.Temperatura medie: -220 C;Perioada de rotaie in jurul Soarelui: 248,5 ani. Pluto a fost descoperit n urma unei cercetri prin telescop, inaugurata in 1905 de astronomul american Percival Lowell, care a conexat existenta unei planete dincolo de Neptun, existent considerat cauza a unor uoare pertuberaii n micrile planetei Uranus.Pluto este cea mai ndeprtat planet de la soare, dei cteodat vine mai aproape dect Neptun . Mic, stncoas, si rece planeta are nevoie de 247. 7 ani pentru o rotaie in jurul soarelui.

PLUTOQUAOAR-a 10 planetDescoperit de curnd este situat la marginea sistemului solar

Sunt corpuri cosmice ce graviteazn jurul stelelor pe orbite eliptice sau parabolice formate din cap, coam i coadSpre deosebire de alte corpuri cereti din sistemul solar, cometele sunt cunoscute nc din antichitate. Cronicile chinezeti atest existena cometei Halley nc din 240 IC. Faimoasa Bayeux Tapestry, care comemoreaz cucerirea Angliei de ctre normanzi, n anul 1066, descrie apariia cometei Halley.

COMETELE

ASTEROIZIIAsteroizii, numii i planetoizi, sunt roci rmase de la formarea sistemului solar, de acum 4,6 miliarde de ani. Asteroizii sunt obiecte ce se mic printre steleMajoritatea acestor fragmente, se gsesc intre Marte si Jupiter, zona numit centura principal, intre 2,3 si 3,3 UA de Soare. In centura principal s-au descoperit 331.000 de asteroizi (1 iunie 2006), dar numai 13.040 au primit nume proprii.

.

METEORITIIMeteoriii sunt buci din sistemul solar, czute pe Pmnt. Cele mai multe provin din asteroizi, unele ns provin din comete. Cteva sunt de origine Lunar (23) sau Marian (18).

Un numr mare de meteoriti intr n atmosfera Pmntului n fiecare zi, aducnd peste 100 de tone de substan. Sunt, totui, foarte mici, fiecare avnd cteva mil amonigrame. Doar cei mai mari reuesc s ating suprafaa planetei devenind meteorii.

IURI GAGARIN

Iuri Gagarin a fost un cosmonaut rus.La 12 aprilie 1961, el a devenit primul om n spaiu.NEIL ARMSTRONG

Neil Armstrong a fost cosmonaut american.A fost primul om care a clcat pe Lun.APPOLO 11

NAVETE SPAIALE

NAVETE SPAIALE

BIBLIOGRAFIE:ENCICLOPEDIA WIKIPEDIA, GEOLOGIE FIZICA GENERALA INTERNETAutor:prof.RADUCAN SORIN LICEUL MIHAI VITEAZUL INEU