universitatea na Ţ ional Ă de ap Ă rare “carol i”

1

UNIVERSITATEA NAUNIVERSITATEA NAŢŢIONALIONALĂĂ DE DE APAPĂĂRARE RARE “CAROL I”“CAROL I”

UNIVERSITATEA NAUNIVERSITATEA NAŢŢIONALIONALĂĂ DE DE APAPĂĂRARE RARE “CAROL I”“CAROL I”

TENDINŢE DE EVOLUŢIE A CONŢINUTULUI ARTEI MILITARE

ÎN CORELARE CU FENOMENUL MILITAR CONTEMPORAN

TENDINŢE DE EVOLUŢIE A CONŢINUTULUI ARTEI MILITARE

ÎN CORELARE CU FENOMENUL MILITAR CONTEMPORAN

2

TENDINŢE DE EVOLUŢIE A CONŢINUTULUI ARTEI MILITARE ÎN CORELARE CU FENOMENUL MILITAR CONTEMPORAN

AGENDA:

1. Conţinutul Artei Militare

2. Caracteristicile fenomenului militar contemporan

3. Tendinţe de evoluţie a conţinutului Artei Militare

3


Conţinutul Artei Militare

Arta militară, parte componentă a ştiinţei militare

Ştiinţa militară - „un sistem de cunoştinţe referitoare la legile şi principiile luptei armate, la normele şi formele de organizare, pregătire şi întrebuinţare a forţelor armate, la metodele şi procedeele acţiunilor militare”

Elementele structurale ale ştiinţei militare:obiectul ştiinţei militare;teoria generală a ştiinţei militare;arta militară.

4



Arta militară, parte componentă a ştiinţei militare

Locul şi importanţa artei militare în structura ştiinţei militare sunt date de:

obiectul său de studiu;

conţinutul său;

structura acesteia.

Niveluri artei militare sunt: strategic, ce îndeplinesc obiective militare strategice -

campanii şi operaţii; operativ, ce îndeplinesc obiective militare ale unei zone

de operaţii - bătălii şi operaţii; tactic, ce îndeplinesc obiective tactice - lupte şi ciocniri

5



Operaţiile de nivel strategic vizează obiectivele militare naţionale sau ale alianţei/coaliţiei - în operaţiile multinaţionale

Pentru îndeplinirea obiectivelor militare strategice se desfăşoară operaţii de tip campanie (operaţie de nivel strategic)

Atingerea obiectivelor strategice impune rezolvarea următoarelor cerinţe:identificarea obiectivelor strategice militare, definirea şi aprobarea obiectivelor campaniei care să asigure succesul;identificarea limitărilor politice, financiare sau legale impuse de întrebuinţarea forţelor;definirea capacităţilor forţei şi a rezervei strategice;stabilirea liniei de comandă şi a resurselor financiare şi materiale de susţinere;analiza riscurilor de natură militară

6



Operaţiile de nivel operativ vizează îndeplinirea obiectivelor militare stabilite pentru o anumită zonă de operaţii, care conduc nemijlocit la atingerea obiectivelor strategice.

Pentru îndeplinirea obiectivelor de nivel operativ se desfăşoară operaţii de tip bătălie (operaţie de nivel operativ).

Realizarea scopului militar operativ impune soluţionarea următoarelor cerinţe:

- stabilirea obiectivelor de nivel operativ;

- definirea etapei în care obiectivele de nivel operativ trebuie să fie atinse;

- alocarea forţelor şi resurselor necesare îndeplinirii misiunilor;

- identificarea cerinţelor pentru sprijinul logistic în vederea susţinerii operaţiilor;

7



Acţiunile de nivel tactic vizează, în principal, planificarea şi executarea manevrei şi focului unităţilor pentru atingerea acelor obiective militare a căror însumare duce la îndeplinirea obiectivelor militare operative.

Pentru îndeplinirea obiectivelor tactice, unităţile desfăşoară acţiuni de tip lupte şi ciocniri (operaţii de nivel tactic).

8

TENDINŢE DE EVOLUŢIE A CONŢINUTULUI ARTEI MILITAER ÎN CORELARE CU FENOMENUL MILITAR CONTEMPORAN


Obiectul de studiu al Artei Militare îl constituie pregătirea şi

desfăşurarea acţiunilor militare

Acţiunile militare, după natura şi conţinutul lor pot fi clasificate în:

operaţii specifice luptei armate (sub cele două forme de bază - ofensiva şi apărarea);

operaţii de stabilitate şi de sprijin;

operaţii intermediare.

După forţele participante, acţiunile militare pot fi:

întrunite;

multinaţionale;

interdepartamentale;

independente (interarme).

9



Conţinutul Artei Militare este dat de ansamblul principiilor,

metodelor, procedeelor şi regulilor pregătirii acţiunilor militare

(operaţiilor), cât şi abilităţile personale necesare comandanţilor şi

trupelor pentru a obţine succesul în operaţii

Arta Militară are:

o componentă (latură) teoretică;

o componentă (latură) practic-aplicativă.

10


Caracteristicile fenomenului militar contemporan

Elemente cu putere de modificare a fenomenului militar:

diversitatea tehnologiilor cu aplicabilitate în domeniul militar;

creşterea potenţialului distructiv al armamentului;

schimbarea locaţiilor unor poli de putere militară şi economică;

dezvoltarea sistemelor de apărare a statelor împotriva unor ameninţări asimetrice, teroriste etc.;

reconsiderarea spaţiului şi timpului în dimensionarea acţiunii militare;

11



Elemente cu putere de modificare a fenomenului militar:

- gradualitatea şi proporţionalitatea acţiunii armate;- reevaluarea conţinutului fazei post-confiictuale şi a rolului

forţei armate;- proiectarea forţei multinaţionale, desfăşurarea şi

angajarea acesteia;

- combinarea tot mai atentă a elementului politic cu cel militar în gestionarea unei crize (conflict);

- flexibilitatea -ca trăsătură permanentă în angajarea forţei în spaţiul de confruntare;

12

Caracteristicile câmpului de luptă modern:

multidimensionalitatea;

iniţiativa;

rapiditatea;

flexibilitatea;

dinamismul;

convergenţă;

discontinuitatea;

omnidirecţionalitatea;

automatizarea şi digitizare



13



Influenţa fenomenului militar asupra conflictelor militare:

Funcţiunile de luptă tradiţionale:

manevră;

lovire;

protecţie;

logistică.

Concepte operaţionale:

manevra decisivă,

angajament precis,

protecţie multidimensională

concentrare logistică.

14



Manevra decisivă

reprezintă abilitatea de a câştiga avantaje poziţionale folosind

mobilitatea, prin mărirea ritmului operaţiilor pentru îndeplinirea

misiunilor;

permite câştigarea unui avantaj decisiv prin controlarea spaţiului de

luptă pe toate dimensiunile: lăţime, adâncime şi înălţime;

pe lângă avantajele fizice aduse are şi un impact psihologic

15



Angajamentului precis

va consta dintr-un număr de sisteme, care vor permite forţelor armate localizarea obiectivului sau ţintei, să asigure o comandă şi un control rapide, să genereze efectele dorite, să evalueze gradul succesului, precum şi să dea dovadă de flexibilitate pentru reangajarea cu exactitate atunci când este necesar, în întreg spectrul de acţiuni militare;

succesul său este dependent de analizele în urma cărora se identifică şi localizează ţintele importante, şi de senzorii, mijloacele de transmitere a informaţiilor despre ţinte şi efectele obţinute

16



Protecţia multidimensională

reprezintă abilitatea de a proteja personalul şi

resursele proprii;

este asigurată prin intermediul măsurilor active şi

pasive care pot fi combinate pentru a asigura o structură

întrunită mult mai omogenă pentru protecţia forţelor ;

17



Concentrarea logistică

reprezintă abilitatea de a furniza rezervele de personal şi echipament necesare în locul şi la timpul corespunzător, în cantitatea corespunzătoare, în orice operaţiune militară;

va cuprinde serviciile de logistică şi tehnologiile asigurate prin transport pentru a pregăti o ripostă rapidă pe timp de criză, urmărirea, livrarea pachetelor de servicii de logistică, precum şi sprijinul direct la nivel strategic, operativ şi tactic al acţiunilor;

va avea ca efect legarea funcţiilor logisticii cu unităţile prin intermediul sistemelor informaţionale moderne.

18


Tendinţe de evoluţie a conţinutului Artei Militare

Tendinţe de evoluţie în lupta armată:

o nouă manifestare a corelaţiei spaţiu-timp-luptă armată;

sincronizarea şi integrarea acţiunilor;

sporirea caracterului decisiv al confruntării;

diseminarea spaţială a acţiunilor;

diversificarea procedeelor de acţiune.

19



Tendinţe de evoluţie în lupta armată

O nouă manifestare a corelaţiei spaţiu-timp-luptă armată:

rezidă în raportul dintre spaţiul în care se desfăşoară lupta sau

operaţia şi timpul global consumat pentru îndeplinirea misiunii;

extinderea spaţială a acţiunilor, concomitent cu reducerea

duratei acestora;

reducerea la minimum a ariei afectată de lovituri şi a pierderilor

colaterale, corelată cu tendinţa de reducere a timpului scurs între

descoperirea ţintei şi până la distrugerea (neutralizarea) acesteia

20




Sincronizarea şi integrarea acţiunilor:

operaţia modernă în ansamblul ei nu poate fi decât una care să aducă forţe şi mijloace aparţinând mai multor categorii de forţe ale armatei într-o acţiune întrunită, coordonată şi sincronizată;

sincronizarea şi integrarea acţiunilor este prezentă în unele situaţii până la cele mai mici niveluri ale artei militare.

21




Sporirea caracterului decisiv al confruntării:

vizează evitarea prelungirii angajării militare directe;

se realizează în principal prin:

stabilirea unor scopuri clar definite;

cucerirea, menţinerea şi exploatarea iniţiativei;

concentrarea şi sincronizarea eforturilor;

sporirea capacităţii de manevră a trupelor;

întrebuinţarea unor structuri militare suple, mobile, flexibile.

22




Diseminarea spaţială a acţiunilor:

extinderea spaţială a confruntării produce o dispersie de front, în adâncime şi la altitudine a acţiunilor, în detrimentul continuităţii frontului de luptă;

un tot mai ridicat grad de independenţă a acţiunilor desfăşurate pe direcţii, în raioane sau pentru cucerirea (menţinerea) unor obiective importante;

o diseminare a aplicării puterii de luptă asupra adversarului prin executarea unor acţiuni specifice tuturor mediilor de confruntare.

23




Diversificarea procedeelor de acţiune:

este determinată de creşterea puterii de lovire, a mobilităţii şi capacităţii de manevră a trupelor;

un răspuns oportun şi eficient la ameninţările, riscurile şi acţiunile asimetrice.

24



Cerinţe operaţionale şi caracteristici ale grupărilor de forţe:

Cerinţe operaţionale generale:

Grad sporit de mobilizare şi generare a forţei;

Mobilitate şi putere de lovire;

Protecţie multidimensională;

Crearea şi dezvoltarea capacităţilor de acţiune întrunită;

Capacitate informaţională de evaluare a situaţiilor operative;

Capacitate de dislocare rapidă (manevrabilitate);

Sistem logistic flexibil.

25




Cerinţe privind conducerea:

Sistem de conducere fluent şi sincronizat, la nivel tactic şi

operativ;

Realizarea C4ISR;

Conducere oportună, flexibilă şi eficientă;

Desfăşurare rapidă şi operare în zona acţiunilor militare,

pe timp îndelungat, în condiţiile asigurării sprijinului de luptă

şi susţinerii logistice;

Comanda şi controlul forţelor în mod unitar.

26




Caracteristici principale ale grupărilor de forţe:

Mobilitate şi capacitate de manevră;

Capacitate de acţiune independent sau întrunit, adaptabilitate, fezabilitate şi modularitate în constituirea dispozitivelor de acţiune;

Capacitate de descoperire şi identificare a obiectivelor principale şi de concentrare a efortului asupra punctelor decisive şi centrului de greutate ale adversarului;

Asigurarea ponderii optime acţiunilor preconizate;

Acoperirea spectrului estimat al misiunilor, ca forţe de angajare imediată, ulterioară şi rezervă;

Sincronizarea acţiunilor proprii cu cele ale forţelor existente în apropierea zonei de conflict.

27

TENDINŢE DE EVOLUŢIE A CONŢINUTULUI ARTEI MILITARE ÎN

CORELARE CU FENOMENUL MILITAR CONTEMPORAN


Cerinţe pentru succesul operaţiilor:

iniţiativa;

agilitatea;

adâncimea;

sincronizarea;

multilateralitatea.

28



Cerinţe pentru succesul operaţiilor

Iniţiativa:

este o reflectare a legii necesităţii ofensivei pentru obţinerea victoriei finale în război;

creează capacitatea de a stabili, impune şi vehicula condiţiile de ducere a operaţiilor;

determină limitarea până la anulare a opţiunilor inamicului, concomitent cu menţinerea unui număr suficient de opţiuni pentru forţele proprii.

29




Agilitatea:

se exprimă în capacitatea forţelor proprii de a acţiona mai rapid

decât inamicul;

forţele proprii îşi concentrează elementele tari împotriva

punctelor slabe ale inamicului.

30




Adâncimea:

presupune extinderea operaţiilor în timp şi spaţiu, în întreaga zonă

de responsabilitate;

permite comandanţilor să menţină ritmul operaţiilor şi să

exploateze cu eficienţă toate resursele disponibile;

determină menţinerea unui ritm înalt al ofensivei şi asigură

mobilitatea apărării;

31




Sincronizarea:

reprezintă încadrarea operaţiilor în timp şi spaţiu, în vederea

concentrării eforturilor în punctele importante;

urmăreşte să se asigure o putere de luptă superioară în

punctul şi momentul în care se vrea să obţină un avantaj decisiv

asupra inamicului;

impune o coordonare precisă a forţelor, mijloacelor şi

activităţilor în cadrul unei operaţii.

32




Multilateralitatea presupune capacitatea :

de a acţiona în toată gama operaţiilor la nivel strategic, operativ şi tactic;

de a executa o diversitate de operaţii, simultan sau succesiv;

de a schimba, la nevoie, direcţia principală de efort;

de a adapta structura forţelor şi a trece cu rapiditate şi eficienţă de la o misiune la alta, de la misiuni specifice luptei armate la operaţii de stabilitate şi de sprijin şi invers.

33

TENDINŢE DE EVOLUŢIE A CONŢINUTULUI ARTEI MILITARE ÎN

CORELARE CU FENOMENUL MILITAR CONTEMPORAN

Tendinţele de evoluţie a conţinutului artei militare sunt în strânsă

corelare cu evoluţia fenomenului militar în ansamblul său;

Arta militară îşi adaptează continuu principiile, metodele,

procedeele şi regulile de pregătire şi ducere a acţiunilor militare

astfel încât acestea să corespundă transformărilor organizaţionale,

structurale şi privind dotarea, proprii sistemului militar modern

Concluzii:

universitatea na Ţ ional Ă de ap Ă rare “carol i”

Documents