Universitatea din Oradea

Universitatea din Oradea

Referat la disciplina Economie Politic

Utilitate i valoare. Problema valorii. Valoare versus utilitate

Culic Laura Monica

Tipi Monica

Anul I, tiine Politice

Facultatea de tiine Politice i tiinele ComunicriiCuprins

1. Noiuni i termeni generali

2. Teorii referitoare la valoare i utilitate

2.1. Teoria valorii la Adam Smith

2.2. Teoria ricardian cu privire la valoare i utilitate

2.3. Teoria valorii i a utilitii la Marx

2.4. Teoria obiectiv a valorii i teoria subiectiv a valorii

3. Utilitatea total din punct de vedere microeconomic

3.1. Funcia de utilitate1. Noiuni i termeni generali

Utilitatea n sens general este capacitatea unui bun de a satisface o nevoie.ea este dat de proprietile naturale, fizice i chimice ale bunului respectiv, precum i de aprecierea pe care i-o acord consumatorul.

Utilitatea economic = este satisfacia pe care o simte un consumator prin folosirea unei cantiti determinate dintr-un bun, obinut de pe pia, prin procesul de vnzare- cumprare.

Utilitatea marginal = creterea satisfaciei (utilitii) pe care un consumator o obine ca urmare a utilizriisau consumului unei uniti n plus (adiional) dintr-un bun sau serviciu, ntr-o perioad dat de timp.

Utilitatea total = satisfacia total pe care un individ o obine n urma consumrii tuturor unitilor dintr-un bun. Satisfacia total a unui individ crete de obicei pe msur ce el consum din ce n ce mai multe uniti dintr-un produs, dar n general ntr-un ritm mai lent, fiecare unitate suplimentar consumat adugnd o utilitate marginal mai mic dect cea adugatde unitile anterioare, deoarece individul devine saturat de acel produs.

Utilitatea individual = satisfacia pe care o aduce fiecare doz dintr-un bun consumat de un individ dintr-o mulime de bunuri omogene.

Utilitatea public = ntreprindere ce furnizeaz bunuri sau servicii esniale cum ar fi ap electricitate, az. n unele ri dezvoltate cele mai multe dintre aceste bunuri i servicii sunt furnizate de companii private (dar controlate de stat). n alte ri cele mai multe dintre aceste produse sunt furnizate de companii publice, ntreprinderi naionalizate.

Utilitatea ordinal = utilitatea (subiectiv) sau satisfacia pe care consumatorul o obine din consumarea produsului, msurat cu o scal relativ.

Utiliatea marginal a banilor = creterea satisfaciei (utilitii) pe care un individ o obine cheltuind o unitate monetar n plus pentru bunuri i servicii.

Valoarea = 1. expresia n bani a unui bun sau serviciu;2. aprecierea omului pentru o idee, o persoan sau un bun, care sunt limitate.

Valoarea venal sau valoarea de pia = preul mediu de vnzare n cadrul unei tranzacii liber consimite pe baz de negociere.

Valoarea de achiziie = suma cu care un bun se achiziioneaz i se nregistreaz n contabilitatea ntreprinderii.

Valoarea brut = valoarea cu care este inscris un bun n bilan nainte de amortizare sau depreciere.

Valoarea net = valoarea rmas la care un bun figureaz n bilan dup deducerea amortizrii sau deprecierii

Valoarea adugat = indicator care exprim contribuia unei ntreprinderi la crearea venitului naional. Mrimea ei se calculeaz prin scderea din valoarea bunurilor i serviciilor produse i vndute (cifra de afaceri) a consumului intermediar, adic bunurile i serviciile achiziionate i care sunt ncorporate n produs pe parcursul procesului de producie (materii prime, componente, combustibi, energie, ap, ervicii diverse etc.). Se distinge valoarea adugat la preurile pieei, n care se includ taxele i impozitele indirecte (T.V.A.) i valoarea daugat la costul factorilor, care nu include taxele i impozitele.

Valoarea de utilizare = estimarea subiectiv a satisfaciei pe care o produce direct sau indirect posesiunea i utilizarea unui bun, la un moment dat i ntr-un context social precis (n funcie de indivizi, mod, zon geografic etc.)

Valoarea adugat a ramurii = suma valorii nou create i amortizrii fondurilor fixe din ramura respectiv, ntr-o anumit perioad de timp.

Valoarea adugat brut = totalitatea veniturilor participanilor la producerea bunurilor economice i a amortizrii fondurilor foixe dintr-o anumit perioad de timp, de obicei un an.

Valoarea clasat = o valoare mobiliar care este deinut de purttor cu intenia de a o conserva n portofoliu, pentru a obine un venit.

Valoarea de pia = (1) preul (cursul) curent al titlurilor financiare, la care se fac tranzaciile pe piaa bursier.

-(2) valoarea la care un bun economic poate fi vndut pe piaa liber la un pre de pia.

Valoarea internaional = valoare a unui bun dat de consuul de factori pentru producerea acestuia i de utilitatea sa apreciat de consumatori, n condiiile rii sau rilor ce domin piaa mondial a acestui bun.

Valoarea medie = numr susceptibil de a rezuma ansamblul valorilor observate ale unei variabile statistice, reprezentat de o funcie de aceste valori.

Valoarea naional = valoare a unui bun economic dat de consumul de factori pentru producerea acestuia i de utilitatea sa apreciat de consumatori, n condiiile specifice ale economiei naionale.

Valoarea nominal = (1) valoarea unui activ financiar, nscris pe documentul ce reprezint acel activ; se mai numete valoare paritar.

-(2) msura unui indicator economic exprimat n preuri curente. Deoarece preurile se modific de la un an la altul, observaiile bazate pe preuri curente cu greu pot prezenta tendina real.

Valoarea nominal a aciunii = sum nscris pe o aciune care reflect valoarea ei n momentul emisiunii.

Valoare rezidual = diferena dintre costul iniial (istoric) al unui activ imobilizat i amortizarea cumulat a acestuia.

Valoarea bursier a titlurilor = valoare a titlurilor negociabile rezultat n urma speculaiilor bursiere.

Valoarea factorilor de producie = valoarea apreciat teoretic prin utilitatea marginal a fiecrui factor i, practic, prin costul marginal al fiecrui factor.

Valoarea lichid = o valoare monetar (cum ar fi moneda), care poate fi folosit direct ca mijloc de plat.

Valoarea lucrrilor de construcii = valoarea articolelor de deviz recepionate i acceptate la plat de beneficiar, exprimate n preuri de deviz curente. Pentru ucrrile executate n regie, valoarea lucrrilor de construcii este egal cu suma cheltuielilor materializate n lucrri.

Valoarea produciei industriale = valoarea produselor finite fabricate, livrate sau destinate livrrii, a semifabricatelor livrate din producie proprie, a prelucrrii materiilor prime i a materialelor clienilor, a lucrrilor (serviciilor) cu caracter industrial prestate terilor, precum i a diferenei de stoc de semifabricate i producie neterminat.

Valoare produciei marginale = venitul obinut n plus prin folosirea unei uniti n plus de factori de producie, pentru a produce i a vinde uniti de producie adiionale (adugate).

Valoarea real a banilor = adevrata putere de cumprare a unei mase monetare. Adevrata valoare a banilor nu st n denumirea nomial, ci n posibilitatea de a acahiziiona bunuri entru a asatisface nevoi. Dac preurile s-ar dubla, adevrata valoare a banilor ar fi njumtit.

Valoarea serviciilor comerciale = valoarea serviciilor efectiv prestate ntr-o perioad indiferent de momentul plii, tipul preului practicat (pre de vnzare, tarife etc.) i modalitile de ncasare.

Valori de exploatare = ansamblul stocurilor de maeriale, roduse sau ambalaje care aparin ntreprinderii i sunt legate de activitatea acesteia.

Valori disponibile = ansamblul lichiditilor sau al titlurilor de crean ale ntreprinderii, care pot fi convertite rapid n lichiditi.

Valori financiare = valori care poart n ele un ctig (cum ar fi bani, angajamente, aciuni etc.)

Valori imobilizate = mulimea titlurilor i valorilor are rerezint pentru nteprindere creane ce nu se pot realiza n cursul anului curent.

Valori mobiliare = (1) documente sau titluri care reprezint o valoare (participaie sau crean) i care sunt egociabile la bursa de valori.

-(2) instrumente negociabile care confer deintorior or drepturi patrimoniale asupra emitentului.valorie mobiliare sunt aciuni i oligaiuni, instrumente fianciare derivate (contracte futures, opiuni pe instrumente financiare) sau orice titluri de credit (bonuri de tezaur, titluri de rent etc.)

-(3) hrtii de valoare.

Valori reale (bogii reale, bogii tangibile) = bunuri care poart n ele un ctig (pmntul casele, bunurile companiilor, bunuri de folosin ndelungat ale populaiei).

2. Teorii referitoare la valoare i utilitate

2.1. Teoria valorii la Adam Smith

n lucrarea sa Avuia Naiunilor, Smith definete valoarea ca avnd dou sensuri: unul de valoare de ntrebuinare- utilitate a unui obiect i altul de valoare de schimb- puterea de cumprare (valoare relativ).

Termenul de valoare, trebuie observat, are dou nelesuri i el exprimuneori utilitatea unui obiect particular, iar n alte condiii puterea de cumprare a altor bunuri pe care o determin posesia acelui bun.prima poate fi numit valoare n uz iar cealalt valoare n schimb. Lucrurile care au valoarea cea mai mare n utilizare au de obicei o valoare mic sau chiar zero n schimb; iar n mod opus, acele lucruri care au cea mai mare valoare n schimb, au de obicei o valoare mic sau chiar nici una n uz. Nimic nu este mai util dect apa:dar ea nu va cumpra mai nimic sau nu se va schimba mai nimic n locul su. Un diamant, n mod contrar, nu are apropa nici o valoare n utilizare; dar o cantitate foarte mare de bunuri se va schimba n locul su.

Problema principal legat de formularea conceptului de valoare pare a fi ceea ce astzi este cunoscut sub numele de paradoxul ap-diamant,i pe care Smith nu a tiut s-l explice ntr-un mod adecvat : bunuri care au cea mai mare valoare de utilizare (ex. apa) posed n general o valoare de schimb mic sau inexistent; n mod contrar bunrile care au o valoare de schimb mare, dein o valoare de utilizare mic (ex. diamant).n opinia lui Smith valoarea de schimb este capaciatea unei mrfi de a cumpra ale bunuri sau preul su. Aceasta este o msur obiectiv exprimat de ctre pia. Conceptul su de valoare de uitlizare este ns extrem de confuz; standardele puritanice ale lui Smith au determinat apariia ideii c diamantele dein o valoare mic de utilizare. La aceast problem se adaug i accentul pus pe utilitatea total derivat din consum, ngreunnd neleerea rolului cererii n determinarea preurilor. Paradoxul apa diamant, va fi rezolvat de marginaliti cu ajutorul conceptului de utilitate marginal i de Alfred Marsall prin introducerea coneptului de surplus al consumatorului.

Smith a analizat n continuare motivele care stau la baza cererii consumatorului i a inclus valoarea n uz sau capacitatea unui lucru de a fi funcional ca fiind doar una dintre sursele variate ale dezirabilitii. De aceea cererea pentru metale preioase provine parial din utilitatea lor (valoare n uz) i parial din frumuseea lor.

Astfel, valoarea oricrei mrfi petru persoana care o posed i care nelege s nu o ntrebuineze sau s nu o cosume personal, ci s o schimbe cu alte mrfuri, este legat cu cantitatea de munc ce-i d posibiliatea s le cumpere sau s dispun de ele. Munca prin urmare este msura real a valorii de schimb a tuturor mrfurilor(192, Cartea I, cap. IV:24).

Relund definiia pe care Smith a dat-o muncii comandate, i anume c ea reprezint munca pe care bunul produs o poate obine prin schimbul cu alte bunuri, putem concluziona c n cazul unei societi primitive, munca comandat va coincide cu munca ncorporat (costul muncii).

n concepia lui Smith, modelul unei economii avansate diferde cel al economiei primitive din dou puncte de vedere: factorul capital este acumulat i factorul pmnt devine proprietate. Valoarea se explic deci nu numai prin consumul de munc ci i prin consumul pmntului (renta) i al capitalului (profitul). Valoarea este format din:

Valoare = salariu + renta + profit,fiind vorba de o teorie a valorii fundamentate pe cost:

Trebuie observat c valoarea real a diferitelor pri componente ale preului este msurat cu cantitatea de munc pe care fiecare dintre ele o poate cumpra sau de care poate dispune. Munca msoar valoarea nu numai a acelei pri din pre care revine muncii ci i valoarea prii care se descompune n rent i a prii care se descompune n profit( 192, cartea I, cap.VI:38).

2.2. Teoria ricardian cu privire la valoare i utilitate

David Ricardo (1772-1823), este una din figurile dominante ale sistemului economic clasic avnd multe contribuii n teoria economic, inclusiv la aspectele de ordin etodologic, la teoria valorii, renta i comer internaional. Ricardo (1959)reia i este n favoarea ideii lui Smith legat de valoarea de ntrebuinare i valoarea de schimb.Utilitatea, ns, nu poate fonda valoarea din moment ce bunurile cele mai utile nu au valoare de schimb. El enun concluzia sa cu privire la paradoxul apa diamant: Utilitatea nu este deci msurtorul valorii de schimb cu toate c pentru aceasta ea este absolut esenial(199, vol. I, seciunea I, cap. I:61). Raionamentul lui Ricardo este urmtorul: din moment ce un bun nu este util i nu are valoare de schimb, utilitatea va fi condiia i nu msura valorii Cu alte cuvinte, n terminologie modern, nainte ca o marf s aib un pre pozitiv pe pia, trebuie s existe cerere, dar cererea nu este msura preului(Ricardo, 191, p.273 274).

Ricardo nu a dispus n analizele sale de conceptul de utilitate marginal, fapt evident din ilustrarea observaiei c valoarea de ntrebuinare trebuie meninut separat de valoarea de schimb: dac fiind ajutat de o main mbuntit, pot realiza dou perechi de ciorapi n loc de o peeche, utiliznd aceeai cantitate de munc, utilitatea unei perechi nu se modific dar le descresc valoarea. Cu toate acestea, Ricardo a apreciat soluia la paradoxul valorii, formulat la nceputul operei Principii de Economie Politic: s lsm ap s fie rar, afirma Lordul Lauderdale(1804) i s fie proprietatea exclusiv a unui individ i vom crete astfel bogia sa, deoarece apa va avea valoare n acest caz.Drept concluzie, pentru Ricardo, valoarea mrfii este determinat de munc, i anume, cantitatea relativ de munc determinvaloarea de schimb a mrfii.

2.3. Teoria valorii i a utilitii la Marx.

Karl Marx (1818 1883) a fost n primul rnd un filosof care s-a dorit a fi un avocat al schimbrii; n teza a unsprezecea despre filosofia lui Feuerbach, Marx afirm c filosofii doar au interpretat lumea n diverse modaliti; problema este ns, cum putem s o schimbm.Scriind n tradiia hegelian, teoria economic a lui Marx este o aplicare la economia capitalist a teoriei sale despre istorie.

Volumul nti al Capitalului ncepe cu o analiz a ideii de producie a mrfurilor. Marx (1957) a nceput analiza sa prin examinarea relaiilor de schimb ntre capitaliti (care dein mijloace de producie) i proletariat (care vnd munca pe pia). Concepia lui K. Marx cu privire la utilitate este n esen urmtoarea:

Utilitatea unui lucru este aceea care face din el o valoare de ntrebuinare.Dar aceast utilitate nu plutete n aer. Determinat de proprietile corpului mrfii, ea nu exist fr el. nsui corpul mrfii, ca fierul, grul, diamantul, etc., este deci o valoare de ntrebuinare, sau un bun... Valoarea de ntrebuinare nu se realizeaz dect n ntrebuinare sau n consumare. Valorile de ntrebuinare formeaz fondul material al avuiei, oricare ar fi forma social a acestei avuii. n ornduirea social de care ne vom ocupa, ele sunt n acelai timp purttorii materiali ai valorii de schimb. (Capitalul, vol. 1:76)

Ca i la Smith i Ricardo, valoarea de ntrebuinare este intrinseca bunurilor i are un caracter obiectiv.La fel ca A. Smith i D. Ricardo, K. Marx msoar valoarea mrfurilor rin cantitatea total de munc n ore, depus pentru producerea lor, dar deoarece munca este prestat n diverse feluri i ritmuri, el utilizeaz conceptul de munc absract simpla cheltuial de energie fiziologic, creier, organe senzoriale care fac ca diferitele munci s fie omogene i deci comparabile, msurabile. Folosind noi concepte ca munca concret, munca abstract, K. Marx face un important pas naintea lui Ricardo n explicarea valorii de ntrebuinare i a valorii, totodat, deschide noi perspective de nelegere a raporturilor dintre utilitate i moral.

Dihotomia munc simpl munc complex este rezolvat de Marx prin introducerea unui concept nou, acela de timp de munc socialmente necesar. Prin urmare cantitatea de munc socialmente necesar sau timpul de munc socialmente necesar determin valoarea mrfii. Cu alte cuvinte, valoarea de schimb creat de un muncitor calificat n timpul unei munci va fi de x ori mai mare dect cea creat n acelai interval de timp de un muncitor necalificat.

Marx concluzioneaz: Mrimea valorii unei mrfi variaz deci direct proporional cu cantitatea i invers proporional cu fora productiv a muncii care se realizeaz n ea.

2.4. Teoria obiectiv a valorii i teoria subiectiv a valorii

Al doilea factor al mrfii l constituie valoarea. Cu privire la esena i cauzele care determin mrimea valorii mrfurilor s-au cristalizat dou mari curente de gndire economic, i anume: teoria obiectiv a valorii i teoria subiectiv a valorii.

1. Teoria obiectiv a valorii a fost susinut de reprezentanii economiei clasice engleze W. Petty, Adam Smith, David Ricardo si apoi de Karl Marx. Reprezentantii teoriei obiective susin c izvorul valorii l constituie munca productorilor nglobat n producerea bunurilor economice.

n procesul muncii oamenii consum energie fizic i nervoas n general (munc abstract) indiferent de caracterul concret al diferitelor munci.

Mrimea valorii unui bun economic este dat de cantitatea total de munc consumat pentru producerea lui (att n munca vie consumat de procesul de producie dat, ct i munca trecut, materializat n mijloacele de producie consumate pentru obinerea bunului respectiv)

Rezult c valoarea economic a unui bun (M) are urmtoarea structur:

M=C+V+P

C= valoarea mijloacelor de producie consumate

V= valoarea produsului necesar (salariile)

P= valoarea plusprodusului

V+P= valoarea nou creat care revine posesorilor factorilor de producie (salariul, profitul, renta i dobnda).

Pe pia, valoarea se manifest sub forma valorii de schimb. Valoarea de schimb este raportul cantitativ n care se schimb o marf cu alt marf.

n condiiile economiei de schimb, pentru producerea aceluiai bun economic, diferiii ageni economici (productori) autonomi, consum diferii timpi de munc individuali n funcie de condiiile de producie (nzestrare tehnic, ndemnare, calificare etc.). Timpul de munc individual determin valoarea individual a bunului respectiv. Pe pia ns ca rezultat al aciunilor economice i al intereselor agenilor economici, bunurile nu se vnd la valoarea lor individual ci sunt reduse la valoarea economic, adic la valoarea lor social.

Mrimea valorii sociale este dat de cantitatea de munc consumat n condiii normale de obinere a bunurilor economice (tehnic predominant, ndemnare medie i intensitate medie a muncii). n aceste condiii agenii economici care produc bunurile economice la un timp de munc individual mai mic dect cel social, treptat-treptat se mbogesc. n schimb, agenii economici care consum un timp de munc individual mai mare dect cel social se ruineaz treptat-treptat.

2. Teoria subiectiv a valorii , cunoscut i sub denumirea de teorie marginalist apare n ultima treime a secolului al XIX lea avnd ca fondatori pe austriacul K. Menger, englezul W.S. Jewons i francezul elveian Walras.

Reprezentanii teoriei marginaliste pun la temelia valorii de schimb dou elemente i anume: utilitatea i raritatea. Ca atare, un bun are valoare mai mare sau mai mic dect altul, cu ct este mai mult sau mai puin util, mai abundent sau mai rar din punct de vedere al individului.

Cu alte cuvinte, gradul de utilitate al unui bun pentru o persoan l confer bunului respectiv valoarea, iar mrimea valorii pentru individ depinde de intensitatea trebuinei pe care o satisface bunul.

Analize ulterioare au cutat soluii pentru depirea unilateralismului n explicarea valorii economice. Prima tentativ aparine colii matematice marginaliste reprezentate ndeosebi prin englezul Ajfred Marshall care, ncercnd o conciliere a celor dou teorii asupra valorii, a introdus n analiza neoclasic raritatea bunurilor si costul de producie ca elemente obiective de sorginte ricardian.

Mai trziu profesorul Mihail Manoilescu a fundamentat ideea c formarea valorii este un proces mai complex, multifactorial: Noi nelegem s lum n considerare toi factorii, att obiectivi ct i subiectivi care contribuie la formarea valorilor i ne situm pe terenul teoriei moderne a echilibrului, care , de asemenea are n vedere multilateralitatea factorii constitueni ai valorii n consecin teoria noastr nu ignor i nu neglijeaz nici unul din acei factori care determin valorile i echilibrul valorilor de schimb.

Sintetiznd se poate concluziona c valoarea bunurilor produse are ca izvor primar i principal cantitatea i calitatea muncii depuse pentru producerea lor, corelat cu abundena sau raritatea lor, n raport cu nevoia social, manifestat prin cerere i ofert.

n mod practic, la intreprindere i la nivel de ramur se determin valoarea adugat care nsumat la nivelul economiei conduce la produsul naional.

Dac presupunem c o intreprindere produce ntr-o perioad dat (un an) 1000 de automobile pe care le vinde cu 5000 de dolari/buc, obinnd n total 5.000.000 de dolari. Dac pentru producerea acestor automobile au fost achiziionate pe pia materii prime, semifabricate, materiale auxiliare, combustibili i au fost pltite servicii (transport, telefoane, etc.) n suma de 3.000.000 de dolari, atunci valoarea adugat este de 2.000.000 de dolari (5.000.000-3.000.000). Ea cuprinde valoarea nou creat (care ia forma salariilor i contribuiilor asupra acestora, profitul, taxa pe valoarea adugat) i cota din valoarea capitaluilui fix transmis sub forma de amortizare.

3. Utilitatea total din punct de vedere microeconomic

Presupunem de la nceput c consumatorul cumpr dou tipuri de bunuri, bunul 1 i bunul 2. Notm respectiv x1 i x2 cantitile din fiecare bun cumprate de consumator. Cuplul (x1, x2) definete un vector de consum sau un pachet de consum. Fiecrui pachet de consum i asociem o utilitate care reprezint nivelul de satisfacie al consumatorului. Presupunem pentru simplificare c utilitatea total resimit de consumator este suma utilitii asociate consumului bunului 1i a utilitii asociate consumului bunului 2. Utilitatea asociat consumului bunului 1 o notm cu u i ea depinde de cantitatea consumat din bunul 1 (x1), deci putem scrie u(x1). La fel, utilitatea consumului bunului 2 notat cu v, depinde de cantitatea consumat x2, deci scriem v(x2).

Utilitatea total, notat cu U, va fi: U= u(x1) + v(x2).

Putem ilustra aceste noiuni printr-un tabel:

Tabel 1. Utilitatea consumului bunului 1

Cantitatea din bunul 1 consumat (x1)Utilitatea asociat consumului din bunul 1: u(x1)

00

110

219

326

431

533

Tabel 2. Utilitatea consumului bunului 2

Cantitatea din bunul 2 consumat (x2)Utilitatea asociat consumului din bunul 2: v(x2)

00

120

237

350

460

568

Se observ, c, pe msura creterii cantitii consumate, crete i utilitatea (total) obinut; putem n plus s ne gndim c, la valori ridicate ale consumului (x1 i x2), utilitatea atinge un plafon, situaie ce corespunde unei saturri a nevoilor consumatorului pentru bunurile respective.

Pe baza datelor din tabelul 1 i tabelul 2 putem calcula utilitatea fiecrui pachet de bunuri. De exemplu, dac consumatorul cumprm 3 uniti din bunul 1 i 2 uniti din bunul 2, utilitatea total va fi:

U = u(3) + v(2) = 26 + 37 = 63.

La fel, 2 uniti consumate din bunul 1 i 4 uniti consumate din bunul 2 vor genera o utilitate total:

U = u(2) + v(4) = 19 + 60 = 79.

Utilitatea pachetului de bunuri (3, 2) fiind mai mic dect cea asociat combinaiei de bunuri (2, 4), putem deduce c va fi preferat pachetul al doilea fa de primul.

3.1. Funcia de utilitate

Funcia de utilitate, denumit i funcie a utilitii sau funcie utilitar, reprezint un mod de a asocia un numr fiecrui pachet de consum, cu condiia ca pachetelor preferate s li se ataeze numere mai mari, respectiv numrul reflectat de funcia de utilitate s fie cu att mai mare cu ct preferina consumatorului pentru respectiva combinaie de bunuri este mai mare. Un pachet de bunuri (x1 , x2) este de preferat fa de un pachet (y1 , y2) dac i numai dac utilitatea combinaiei (x1 , x2) este mai mare dect utilitatea combinaiei (y1 , y2) dac i numai dac U(x1 , x2)>U(y1 , y2).

n funcie de natura bunurilor, consumatorul are anumite preferine. Pornind de la preferinele consumatorului pentru bunuri ntre care exist relaii speciale, vom deduce forma funciei de utilitate.

n cazul bunurilor perfect substituibile, singurul lucru care conteaz pentru consumator este cantitatea total de bunuri consumate, i nu cantitatea din fiecare bun. ntr-adevr, dac consumatorul substituie cele dou bunuri la o rat de unu la unu, funcia sa de utilitate va fi de forma U(x1 , x2)= x1+x2.

Dac consumatorul este dispus s substituie bunul 1 cu bunul 2 la o rat diferit de unu la unu, de exemplu dorete s obin dou uniti din bunul 2, pentru a compensa renunarea la o unitate din bunul 1, acesta nseamn c bunul 1 este de dou ori mai valoros pentru consumator dect bunul 2. Funcia de utilitate va avea forma U(x1 , x2)= 2x1+x2. n general, preferinele pentru bunurile perfect substituibile pot fi reprezentate de o funcie de utilitate de forma U(x1 , x2)= ax1+bx2, unde a, b sunt numere pozitive care msoar valoarea bunurilor 1 i 2 pentru consumator.

n cazul bunurilor perfect complementare, cum ar fi pantoful stng pantoful drept, consumatorul este interesat doar de numrul de perechi de pantofi deinute, deci este firesc ca numrul de perechi s desemneze o funciede utilitate. Numrul de perechi de pantofi complete pe care le are este minimul numrului de pantofi de pe partea dreapt pe care i are , x1, i numrul de pantofi de pe partea stng pe care i are. Astfel funcia de utilitate pentru bunurile peerfect complementare este U(x1 , x2)= min{x1, x2}.

n cazul preferinelor cvasiliniare, utilitatea este U(x1 , x2)= v(x1)+x2.

n cazul preferinelor de tip Cabb-Douglas, funcia de utilitate este: U(x1 , x2)= x1 c x2d ,unde c, d sunt numere pozitive care descriu preferinele consumatorilor.

ConcluziiConceptul de utilitate este o noiune universal folosit n teoria economic. Acest fapt a fost evident nc din antichitate, Aristotel fiind primul autor care aduce n discuie acest termen, n contextul distinciei fcute ntre valoare de utilizare i valoare de schimb, distincie preluat iniial de scolastici, iar ulterior de diveri autori, inclusiv de Adam Smith, n Avuia Naiunilor. Utilitatea n sens aristotelic este valoarea oferit prin utilizarea produsului sau valoare de ntrebuinare.

Interesul n discuia utilitii, n toat perioada antic, medieval i pn la economitii clasici, a fost rezultatul importanei sale n procesul de formare a valorii.

eu as lua ca studiu de caz valoarea serviciilor comerciale,valoarea productiei industriale si valoarea lucrarilor de constructii(vezi definitiile)

moni_jovis: si de unde sa gasesc eu asa ceva?

roua29 florina: sunt cele mai importante pt economie

roua29 florina: pe net

moni_jovis: da dar trebuie niste date clare nu abureli

roua29 florina: si discuti despre utilitatea lor in romania

moni_jovis: sa vad ce gasesc

roua29 florina: vezi revista capital

roua29 florina: arhiva

moni_jovis: ce site?

roua29 florina: www. capital .ro

roua29 florina: apoi ai ziarul financiar, ziarul "ziua"

moni_jovis: ok mersi mult

moni_jovis: sper sa gasesc

roua29 florina: incearca so pe google

roua29 florina: exeplu lucrari de constructii finantate de statul roman

roua29 florina: ex:autostrada bucuresti oradea

roua29 florina: ff importanta

roua29 florina: car s-a cheltuit pt ca este f utila ....

roua29 florina: cat s-a cgheltuit

moni_jovis: da

roua29 florina: cheltuit

moni_jovis: oare a fi bine?

roua29 florina: asta ar fi un exemplu extraordinat

roua29 florina: da de ce nu

roua29 florina: la valoarea serviciilor comerciale ai putea lua exeplu transportul de marfuri

roua29 florina: f important si asta

moni_jovis: am gasit ceva

moni_jovis: noah mersi mulrt ma descurc eu

moni_jovis: ma duc sa pap ceva

roua29 florina: cat costa si de ce e util sa-ti trimiti marfa in zone din tara unde se cere produsul si unde castigi mai bine...

roua29 florina: ok

roua29 florina: succes

moni_jovis: mersi

roua29 florina:

roua29 florina: lasa ca dai tu de capat

roua29 florina: inceputul e greu

moni_jovis: da

roua29 florina: pana mai ne obisnuim

roua29 florina: pofta buna

roua29 florina:

moni_jovis: mersi

4. Studii de caz

4.1. Ce putei importa fr a plti taxa pe valoarea adaugat. Potrivit Codului fiscal, n sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugat se cuprinde i importul de bunuri. prin derogare, atunci cnd bunurile sunt plasate, dup intrarea lor n ar, n regimuri vamale suspensive, aceste bunuri nu se cuprind n sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugat. Totui, acestea sunt supuse reglementrilor vamale n ceea ce privete plata sau, dup caz, garantarea drepturilor de import pe perioada ct se afl n regim vamal suspensiv. Importul bunurilor plasate n regimuri vamale suspensive este efectuat n statul pe teritoriul cruia bunurile ies din aceste regimuri.

In cazul unui import de bunuri, taxa pe valoarea adaugata devine exigibila la data cand se genereaza drepturi de import pentru bunurile respective, conform legislatiei vamale in vigoare. In cazul importurilor de bunuri care sunt plasate in regimul de antrepozit fiscal exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata aferenta accizei, care este cuprinsa in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata, intervine la data la care acciza este exigibila. Baza de impozitare pentru un import de bunuri este constituita din valoarea in vama a bunurilor, stabilita conform legislatiei vamale in vigoare, la care se adauga taxele vamale, comisionul vamal, accizele si alte taxe, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, datorate pentru importul de bunuri. Se cuprind, de asemenea, in baza de impozitare cheltuielile accesorii precum comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare care intervin pana la primul loc de destinatie a bunurilor in Romania, in masura in care aceste cheltuieli nu au fost cuprinse in baza de impozitare stabilita conform aliniatului precedent. Primul loc de destinatie a bunurilor il reprezinta destinatia stipulata in documentul de transport sau orice alt document insotitor al bunurilor, cand acestea intra in Romania.

Daca suma folosita la stabilirea bazei de impozitare pentru un import de bunuri este exprimata in valuta, aceasta se converteste in moneda nationala a Romaniei, in conformitate cu metodologia folosita, pentru a stabili valoarea in vama a bunurilor importate. Cota aplicabila pentru un import de bunuri este cea aplicata in interiorul tarii pentru livrarea aceluiasi bun. Cota standard a taxei pe valoarea adaugata este de 19% si se aplica asupra bazei de impozitare pentru orice operatiune impozabila care nu este scutita de taxa pe valoarea adaugata sau care nu este supusa cotei reduse a taxei pe valoarea adaugata (de 9%). Sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata:

a) importul de bunuri a caror livrare in Romania este in orice situatie scutita de taxa pe valoarea adaugata; b) bunurile introduse in tara de calatori sau de alte persoane fizice cu domiciliul in tara ori in strainatate, in conditiile si in limitele stabilite potrivit reglementarilor legale in vigoare, pentru regimul vamal aplicabil persoanelor fizice; c) bunurile importate destinate comercializarii in regim duty-free, precum si prin magazinele pentru servirea in exclusivitate a reprezentantelor diplomatice si a personalului acestora; d) importul de bunuri de catre misiunile diplomatice si birourile consulare, precum si de catre cetatenii straini cu statut diplomatic sau consular in Romania, in conditii de reciprocitate. Scutirea se acorda de catre birourile vamale de control si vamuire, pe baza avizului Ministerului Afacerilor Externe privind respectarea conditiilor de reciprocitate legate de importul bunurilor; e) importul de bunuri efectuat de reprezentantele organismelor internationale si interguvernamentale acreditate in Romania, precum si de catre cetatenii straini angajati ai acestor organizatii, in limitele si in conformitate cu conditiile precizate in conventiile de infiintare a acestor organizatii. Scutirea se acorda de catre birourile vamale de control si vamuire, pe baza avizului Ministerului Afacerilor Externe privind respectarea limitelor si conditiilor precizate in conventiile de infiintare a acestor organizatii; f) importul de bunuri de catre fortele armate ale statelor straine membre NATO pentru uzul acestora sau al personalului civil insotitor ori pentru aprovizionarea popotelor sau cantinelor, in cazul in care aceste forte sunt destinate efortului comun de aparare; g) importul de suporturi materiale, cum ar fi pelicule, benzi magnetice, discuri pe care sunt inregistrate filme sau programe destinate activitatii de radio si televiziune, cu exceptia celor de publicitate; h) importul de bunuri primite in mod gratuit cu titlu de ajutoare sau donatii destinate unor scopuri cu caracter religios, de aparare a sanatatii, de aparare a tarii sau sigurantei nationale, artistic, sportiv, de protectie si ameliorare a mediului, de protectie si conservare a monumentelor istorice si de arhitectura. Scutirea se aplica de catre birourile vamale de control si vamuire, pe baza documentelor din care rezulta ca bunurile au fost primite fara obligatii de plata si a unei declaratii pe propria raspundere semnate de reprezentantul legal al importatorului sau de persoana imputernicita de acesta, prin care se confirma ca bunurile sunt destinate scopurilor mentionate la lit. h), ca nu vor face obiectul unor comercializari ulterioare cel putin 5 ani de la data importului si vor fi folosite numai in scopurile pentru care au fost importate.

Declaratiile nereale atrag raspunderea potrivit legii. Declaratia pe propria raspundere se intocmeste in trei exemplare originale, dintre care un exemplar se depune la biroul vamal la care se face declaratia vamala de import, un exemplar se depune la organul fiscal teritorial, iar al treilea exemplar se pastreaza la documentele financiar-contabile ale beneficiarului. La schimbarea destinatiei bunurilor, inainte de expirarea termenului de 5 ani, importatorii sunt obligati sa indeplineasca formalitatile legale privind importul marfurilor si sa achite taxa pe valoarea adaugata aferenta importului;i) importul de bunuri finantate din imprumuturi nerambursabile acordate de guverne straine, organisme internationale si/sau organizatii nonprofit din strainatate si din tara. Prin imprumuturi nerambursabile, in acest sens, se inteleg imprumuturile banesti acordate de guverne straine, de organisme internationale si /sau de organizatii nonprofit din strainatate si din tara unor beneficiari din Romania si care sunt consemnate in acorduri, protocoale si/sau intelegeri, memorandumuri, incheiate cu guverne straine, organisme internationale sau organizatii nonprofit din strainatate si din tara. Scutirea de la plata taxei pe valoarea adaugata pentru importul de bunuri finantate direct din imprumuturi nerambursabile, acordate de organisme internationale sau de guverne straine, se acorda de catre birourile vamale de control si vamuire, pe baza documentelor care atesta ca acestea sunt finantate din imprumuturi nerambursabile.

Scutirea de la plata taxei pe valoarea adaugata pentru importul de bunuri finantate direct din imprumuturi nerambursabile, acordate de organizatii nonprofit si de caritate din strainatate si din tara, se acorda de catre birourile vamale de control si vamuire, pe baza documentelor care atesta ca acestea sunt finantate din imprumuturi nerambursabile si sunt destinate realizarii unor scopuri cu caracter umanitar, social, filantropic, religios, de aparare a sanatatii, cultural, artistic, educativ, stiintific, sportiv, de protectie si ameliorare a mediului, de protectie si conservare a monumentelor istorice si de arhitectura. Documentele prin care se atesta sursa de finantare si destinatia bunurilor importate sunt acorduri, protocoale si/sau intelegeri, memorandumuri, incheiate cu organizatii nonprofit si de caritate din strainatate si din tara. Organele de control fiscal si ale Garzii financiare urmaresc daca se respecta destinatia data bunurilor respective si, in cazul in care se constata schimbarea acesteia in termen de 5 ani de la data intrarii in tara a bunurilor, vor sesiza organele vamale pentru luarea masurilor ce decurg din aplicarea legii.

j) importul urmatoarelor bunuri: bunurile de origine romana, bunurile straine care, potrivit legii, devin proprietatea statului, bunurile reparate in strainatate sau bunurile care le inlocuiesc pe cele necorespunzatoare calitativ, returnate partenerilor externi in perioada de garantie, bunurile care se inapoiaza in tara ca urmare a unei expedieri eronate, echipamentele pentru protectia mediului, stabilite prin hotarare a Guvernului. In acest sens, bunurile straine care, potrivit legii, devin proprietatea statului sunt: bunurile care sunt abandonate printr-o declaratie scrisa data autoritatilor vamale, bunurile pentru care la expirarea termenului de pastrare, acordat de autoritatea vamala, titularii nu au reglementat situatia vamala a acestora, bunurile confiscate de autoritatile competente potrivit legii. Ajutoarele de stat pentru protectia mediului acordate in baza hotararilor Guvernului vor fi notificate Consiliului Concurentei in vederea autorizarii si vor respecta prevederile Regulamentului privind ajutorul de stat pentru protectia mediului.

Taxa pe valoarea adaugata pentru importuri de bunuri, cu exceptia celor scutite de taxa pe valoarea adaugata, se plateste la organul vamal, in conformitate cu regulile in vigoare privind plata drepturilor de import. Prin derogare de la alineatul precedent, nu se face plata efectiva la organele vamale de catre persoanele inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata care au obtinut certificatele de exonerare pentru importul de masini industriale, utilaje tehnologice, instalatii, echipamente, aparate de masura si control, automatizari, destinate realizarii de investitii, precum si importul de masini agricole si mijloace de transport destinate realizarii de activitati productive si pentru importul de materii prime si materiale consumabile care nu se produc sau sunt deficitare in tara si sunt destinate utilizarii in cadrul activitatii economice a persoanei care realizeaza importul.

Persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata care efectueaza importuri de natura celor prevazute mai sus trebuie sa solicite eliberarea unui certificat de exonerare de la plata in vama a taxei pe valoarea adaugata, emis de catre organele fiscale competente. Pe baza certificatelor prezentate de importatori, organele vamale au obligatia sa acorde liberul de vama pentru bunurile importate

4.2. Vraja muzicii creste valoarea reclamelorNALIZA Utilizarea unui hit in spoturile TV poate costa peste 10.000 euro

Alegerea coloanei muzicale pentru o reclama nu este deloc o treaba simpla, asa cum pare la prima vedere, mai ales pentru cei care, vrajiti de muzica unui spot, o fredoneaza dimineata sub dus.

Tra-la-la, tra-la-la este refrenul meu preferat pe care l-am auzit intr-o reclama TV si, daca autorul acestor randuri nu a luat-o inca razna, tra-la-la poate fi un bun inceput pentru un articol despre muzica din spoturile radio-TV!

Cat de relevanta este muzica din-tr-o reclama? Exista pareri care ii acorda 50% credit pentru succesul unui clip. Rolul sau este, in primul rand, de a ajuta la transmiterea si fixarea emotionala a mesajului, afirma Razvan Capanescu, creative director Ogilvy&Mather. In opinia sa, muzica trebuie sa se potriveasca perfect conceptului si, mai mult, sa aduca plusvaloare produsului creativ. Mihai Cojocaru, creative director Scala JWT, considera ca rolul coloanei muzicale, ca si rolul spotului, este sa vanda. Doar ca muzica vinde mai subtil, la nivel emotional. Ea creeaza atmosfera si e un generator de simpatie pentru marca. Florin Dumitrescu, deputy creative director adviser si textier pop-rock, declara: Muzica poate sa transmita ceva despre personalitatea brandului sau un mesaj despre caracteristicile produsului.

Dar, de cele mai multe ori, muzica este un agent de comunicare subtila cu straturile mai ascunse ale personalitatii consumatorilor. Coloana muzicala nu este obligatorie in reclame. Spoturile mute sunt o optiune stilistica. Absenta muzicii poate fi un element de pozitionare a brandului fata de competitie. Craita Coman, group creative director McCann Creative Services, este de parere ca nu in toate spoturile muzica este relevanta. De exemplu, clipul Connex de Sfantul Valentin, unde muzica mai degraba ar fi incurcat si nu ar fi ajutat la sublinierea ideii. Dar sunt si spoturi in care muzica face totul. Intre aceste doua optiuni, exista o infinitate de posibilitati. Muzica poate crea emotie sau poate distruge emotia creata de imagini. Depinde cum stii s-o dozezi. Ce criterii sunt urmarite pentru alegerea coloanei muzicale? Cred ca singurele criterii sunt impuse de spotul insusi. Muzica aleasa trebuie sa ajute povestea, s-o faca memorabila si sa puncteze momentele cheie. Sigur ca si clientul are un cuvant de spus, doar el plateste factura!, afirma Mihai Cojocaru.

Pe piata romaneasca, sunt preferate cu precadere hiturile. De ce? Au marele avantaj ca pot fi deja fredonate, pe cand o creatie originala, fie ea oricat de inspirata, are nevoie de timp ca sa se impuna, considera Mihai Cojocaru. Evident, un hit iti face viata mai usoara atat tie, cat si clientului. Reclama e mai usor de inghitit. Votez clar pentru hituri! Florin Dumitrescu voteaza pentru creatiile originale: Sa faci o muzica originala, care sa apartina numai brandului tau, pentru care poti sa platesti o anumita suma, dar care va fi amortizata in timp, este o afacere mult mai buna decat sa lipesti un hit de un spot. El crede ca unii publicitari romani se comporta ca niste vecini de bloc care scot boxele pe balcon, ca sa-ti arate ce muzica asculta ei. Dumitrescu ii sfatuieste pe oamenii de marketing si publicitate: Daca ai anumite gusturi muzicale, tine-le pentru tine si asculta-ti muzica preferata acasa. Brandul tau are nevoie de muzica lui.

Ce preturi de achizitii a drepturilor de folosinta a unei bucati se practica pe piata romaneasca de publicitate? Razvan Capanescu estimeaza: intre 800 si 2.000 de euro pentru creatia locala, intre 5.000 si 10.000 de euro pentru creatie internationala si intre 10 si peste 30 de mii de euro, in cazul unor mega-hituri. Firma Kemper Music Romania, furnizor de coloane sonore originale pentru spoturi radio-TV, inregistreaza anual aproximativ 200 de comenzi pentru coloana muzicala pentru spoturile TV si peste 2.000 pentru spoturile radio. Preturile variaza intre 1.000 si 20.000 de euro, in functie de calitatea si complexitatea productiei sau daca este o piesa celebra, pentru care se achizitioneaza drepturile de utilizare. Andrei Filip, director general Kemper Music Romania, spune ca nu exista o orientare a cererii catre un anumit gen de muzica. Intr-un calup publicitar, intalnesti acum toate genurile de muzica, ceea ce inseamna in final diversitate si diferentiere, precizeaza Andrei Filip.

Jucatori importanti in aceasta afacere sunt si casele de discuri, proprietari ai drepturilor de autor. Zone Records are aproape zilnic solicitari din partea agentiilor, din care se concretizeaza aproximativ 15 pe an. Motivele pentru care se realizeaza atat de putin sunt nivelul preturilor, mai ridicate decat ale melodiilor originale produse local, si termenele stranse in care agentiile vor sa obtina drepturile de utilizare a piesei. Ioana Fesnic, managing director Zone Records, explica si un alt motiv pentru numarul mic de comenzi: In cazul in care conditiile de folosire a piesei nu le convin sau piesa este restrictionata, agentiile se folosesc de tema muzicala, modificand-o pe alocuri. Astfel, agentiile nu mai simt nevoia sa ceara si sa plateasca dreptul de utilizare, desi aprobarea trebuie ceruta, considerandu-se ca varianta putin schimbata a piesei originale este o adaptare pentru care, de asemenea, se platesc drepturi de autor. Nu avem de a face, in cazul modificarilor, cu o creatie originala, asa cum sustin cei care recurg la acest tertip.

CAS si impozitul se calculeaza la valoarea bruta a dividendelor

Contributia de asigurari sociale de sanatate se deduce din dividende si doar diferenta se impoziteaza cu impozitul pe dividende? Roxana Iorga Bucuresti

In Ordonanta de urgenta nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate, cu modificarile si completarile ulterioare, se prevede obligativitatea platii unei contributii banesti pentru asigurarile de sanatate stabilita sub forma unei cote de 6,5% aplicata asupra veniturilor din cedarea folosintei bunurilor, din dividende si dobanzi si altor venituri care se supun impozitului pe venit numai in cazul in care persoana fizica nu realizeaza venituri de natura celor prevazute mai jos: a) venituri din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit; b) venituri din activitati desfasurate de persoane care exercita profesii libere sau autorizate potrivit legii sa desfasoare activitati independente, dar nu mai putin de un salariu de baza minim brut pe tara, lunar, daca este singurul venit asupra caruia se calculeaza contributia. c) venituri din agricultura si silvicultura, stabilite potrivit normelor de venit pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator si nu se incadreaza la lit. b); d) indemnizatii de somaj si alocatii de sprijin; Potrivit Normei metodologice din 2005 privind contributia de asigurari sociale de sanatate, asa cum a fost modificata de Ordinul nr. 269/2005, pentru veniturile impozabile din dividende, obligatia platii contributiei de 6,5% revine persoanelor fizice beneficiare ale acestor venituri si se vireaza pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care s-a facut plata dividendelor. Prin veniturile din dividende si dobanzi se inteleg veniturile din investitii, inclusiv castigurile din transferul titlurilor de valoare, asa cum sunt definite acestea in Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.

In ceea ce priveste impozitul pe dividende, in Codul fiscal se prevede ca veniturile sub forma de dividende se impun cu o cota de 16% din suma acestora, obligatia calcularii si retinerii impozitului revenind persoanelor juridice o data cu plata dividendelor catre actionari sau asociati. Nu se prevede, asa cum se intampla in cazul veniturilor din salarii, ca din veniturile impozabile din dividende se deduc contributiile obligatorii. In concluzie, si impozitul pe dividende, si contributia de asigurari sociale de sanatate se calculeaza luand in calcul valoarea bruta a dividendelor.

Cum se calculeaza impozitul pe profit la 31.03.2006 in cazul in care in anul 2005 s-a inregistrat o pierdere contabila de 20.423 lei, care in februarie 2006 s-a acoperit din alte rezerve, iar pierderea fiscala a fost de 653 lei? Mioara Mateescu Bucuresti

Conform Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal, pierderea fiscala reprezinta suma inregistrata in declaratia de impunere a anului precedent. Recuperarea pierderilor fiscale anuale se face in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale in vigoare din anul inregistrarii acestora.

Pierderea fiscala, stabilita prin declaratia de impozit pe profit, se recupereaza din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 5 ani consecutivi. Faptul ca pierderea a fost acoperita contabil in luna februarie nu influenteaza baza de calcul a impozitului pe profit. Practic, pierderea fiscala de 653 lei va diminua profitul impozabil realizat in perioada fiscala, respectiv va majora pierderea fiscala. Calculul are loc extracontabil, in registrul de evidenta fiscala.

Care este regimul fiscal al cadourilor oferite angajatilor cu ocazia zilelor de 8 Martie, de Paste si de Craciun, atat din punctul de vedere al impozitului pe venit, cat si al impozitului pe profit? Catinca Rosu Vaslui

Potrivit Codului fiscal, nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile, in intelesul impozitului pe venit, cadourile oferite salariatilor si veniturile reprezentand cadouri pentru copiii minori ai salariatilor. Cadourile oferite de angajatori in beneficiul copiilor minori ai angajatilor, cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum si cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 Martie sunt neimpozabile, in masura in care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu depaseste 150 lei. Plafonul stabilit pentru cadourile oferite de angajatori copiilor minori ai angajatilor cu ocazia Pastelui, zilei de 1 Iunie, Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum si pentru cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 Martie se aplica atat darurilor constand in bunuri, cat si celor in bani, in cazul tuturor angajatorilor de forta de munca.

Din punctul de vedere al impozitului pe profit, cheltuielile reprezentand cadouri oferite de angajatori in beneficiul copiilor minori ai angajatilor cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum si cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 Martie se incadreaza la cheltuieli sociale. Acestea sunt deductibile in limita unei cote de pana la 2%, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/ 2003 - Codul muncii, cu modificarile ulterioare. Cheltuielile sunt deductibile in masura in care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie dintre cele de mai sus, nu depaseste 150 lei. In concluzie, cadourile primite cu diverse ocazii, cu exceptia celor mentionate anterior, cadourile oferite salariatilor care nu au copii minori sau cele care depasesc valoarea de 150 lei reprezinta avantaje primite de salariat si trebuie incluse in venitul impozabil al persoanei fizice. In aceste conditii, fiind impozitate la angajat, aceste cheltuieli sunt deductibile fiscal la calculul impozitului pe profit.

Mai poate exista si un alt caz: cadourile sunt oferite in conditiile prevazute de Codul fiscal la titlul III - Impozitul pe venit dar depasesc limita cotei de 2% aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului. Ceea ce depaseste limita reprezinta cheltuiala nedeductibila la calculul impozitului pe profit, dar nu se impoziteaza la salariat.

Ce conditii trebuie sa indeplineasca contractele de sponsorizare pentru a fi legale? Sponsorizarile in numerar se iau in calcul? Daca nu, cum se procedeaza? Adrian Petrescu Bucuresti

Potrivit Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificarile si completarile ulterioare si a Instructiunilor de aplicare a acesteia, sponsorizarea este actul juridic prin care doua persoane convin cu privire la transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare pentru sustinerea unor activitati fara scop lucrativ desfasurate de catre una dintre parti, denumita beneficiarul sponsorizarii.

Sponsorizarea se realizeaza numai pe baza de contract incheiat in forma scrisa intre sponsor si beneficiar, cu specificarea obiectului, valorii si duratei sponsorizarii, precum si a drepturilor si obligatiilor partilor. De o sponsorizare poate beneficia orice persoana juridica fara scop lucrativ care desfasoara in Romania sau urmeaza sa desfasoare o activitate in domeniile: cultural, artistic, educativ, de invatamant, stiintific - cercetare fundamentala si aplicata, umanitar, religios, filantropic, sportiv, al protectiei drepturilor omului, medico-sanitar, de asistenta si servicii sociale, de protectia mediului, social si comunitar, de reprezentare a asociatiilor profesionale, precum si de intretinere, restaurare, conservare si punere in valoare a monumentelor istorice. Pentru aceste activitati, pot fi beneficiare ale sponsorizarii si institutiile si autoritatile publice, inclusiv organele de specialitate ale administratiei publice. De asemenea, pot fi sponsorizate emisiuni ori programe ale organismelor de televiziune sau radiodifuziune, precum si carti ori publicatii din domeniile definite anterior.

O persoana fizica poate beneficia de sponsorizare daca are domiciliul in Romania si desfasoara o activitate in unul dintre domeniile prevazute mai sus, activitate recunoscuta de catre o persoana juridica fara scop lucrativ sau de catre o institutie publica ce activeaza in domeniul pentru care se solicita sponsorizarea.In cazul sponsorizarii constand in bunuri materiale, acestea vor fi evaluate, prin actul juridic incheiat, la valoarea lor reala din momentul predarii catre beneficiar astfel: - la pretul de vanzare al sponsorului, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, in cazul in care bunurile sunt produse de catre acesta; - la pretul de cumparare de pe piata, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, in cazul in care bunurile sunt achizitionate in scopul sponsorizarii, fapt dovedit pe baza documentului justificativ de cumparare; - la valoarea in vama pentru bunurile materiale primite din strainatate cu titlu de sponsorizare, stabilita conform prevederilor legale. Sponsorul ori beneficiarul are dreptul sa aduca la cunostinta publicului sponsorizarea prin promovarea numelui, a marcii sau a imaginii sponsorului. Este interzis ca prin operatiunea de sponsorizare sponsorul sau beneficiarul sa efectueze reclama sau publicitate comerciala anterioara, concomitenta sau ulterioara activitatii sponsorizate in favoarea acestora sau a altor persoane.

Asa cum reiese din textul legii, sponsorizarea poate consta atat in bunuri materiale, cat si in mijloace financiare. Inregistrarea in contablitatea sponsorului a valorii sponsorizarii se face astfel: 6582 = 5121/5311, daca sponsorizarea se face cu numerar, sau 6582 = 3xx, daca sponsorizarea se face in bunuri.

da e 16 % vezi ca ai datele la mine in referat

moni_jovis: Cum se calculeaza taxa pe valoarea adaugata pentru bunurile provenite din import? Cand se datoreaza si plateste taxa pe valoarea adaugata?

roua29 florina: si asta e ok

moni_jovis: ce-i 16%?

roua29 florina: impozitul pe dividente

moni_jovis: noah bine

roua29 florina: e 16%

moni_jovis: aha

moni_jovis: is de ajuns 3 nu?

roua29 florina: da

roua29 florina: cel putin

moni_jovis: bun

moni_jovis: mersi mult

roua29 florina: ok

moni_jovis: chiar nu mai stiam ce sa fac

roua29 florina: spor la treaba

moni_jovis: mersi

roua29 florina: dar nu e corect sa faci singura lucrarea

roua29 florina: nu te supara ca it zic

Stigler, n The Development of Utility Theory, afirma despre interpretarea lui Smith: Pentru a evita incomparabilitatea banilor i a utilitii, putem interpreta pe Smith ca exprimnd ideea c raportul valorilor a dou mrfuri nu este egal cu raportul utilitilor lor totale(1968, p.56)

Ricardo, 1951, cap. VIII, ed. n limba englez;restul referinelor i anume Ricardo, 1959 se refer la ed. n limba romn a operei lui Ricardo.

Ricardo, ibid., p. 280

Ricardo, ibid., p. 276

Theses on Feuerbach, n Lewis Feuer (ed.), Marx and Engels:Basic writings on politics and phylosophy (London, 1969), p. 286

Analiza marxist a capitalismului este o aplicare a teoriei istoriei derivat din teoria lui Hegel, sau a dialecticii ca metod de investigare a evenimentelor istorice aplicat la problemele societii contemporane autorului.

De remarcat faptul c n teoria lui Marx, cei care particip la activitatea economic i social sunt capitalitii i proletariatul, pe cnd Smith i Ricardo menioneaz cei trei proprietari ai factorilor de producie: muncitori, rentieri i capitaliti.

Mihail Manoilescu: Forele naionale productive i comerul exterior. Teoria protecionismului i a schimbului internaional, Ed. tiinific i Enciclopedic, Bucureti, 1986, pp 72-73

Cu acelai sens putem spune i program de consum sau combinaie de bunuri.

PAGE 24