universitatea din bucurești facultatea de psihologie și ......i.2 prezentarea facultății...
TRANSCRIPT
1
Universitatea din București
Facultatea de Psihologie și Științele Educației
RAPORT DE AUTOEVALUARE
2018 – 2019
2
Cuprins
I. Introducere
I.1. Echipa și responsabilitățile membrilor săi
I.2. Prezentarea facultății
I.3. Viziunea și misiunea
I.4. Perspective profesionale
II. Capacitate instituțională
II.1. Structurile instituționale, administrative și manageriale
II.2. Baza materială
III. Eficacitate educațională
III.1. Conținutul programelor de studii
III.2. Rezultatele învățării
III.3. Activitatea de cercetare științifică
III.4. Activitatea financiară a organizației
IV. Managementul calității
IV.1. Strategii și proceduri pentru asigurarea calității
IV.2. Proceduri privind inițierea, monitorizarea și revizuirea periodică a programelor și
activităților desfășurate
IV.3. Proceduri obiective și transparente de evaluare a rezultatelor învățării
IV.4. Proceduri de evaluare periodică a calității corpului profesoral
IV.5. Accesibilitatea resurselor adecvate învățării
IV.6. Baza de date actualizată sistematic, referitoare la asigurarea internă a calității
IV.7. Transparența informațiilor de interes public cu privire la programele de studii și, după caz,
certificatele, diplomele și calificările oferite
IV.8. Funcționalitatea structurilor de asigurare a calității educației, conform legii
IV.9. Asigurarea externă a calității în mod periodic
V. Analize interne și comparative
V.1. Analiza SWOT
V.2. Dinamici relevante în raport cu anii precedenți privind starea facultății (se vor comenta în
mod special anexele)
V.3. Analize comparative cu alte facultăți (benchmarking, poziționarea facultății/domeniilor în
diferite clasamente)
VI. Concluzii/Propuneri
VI.1. Plan de măsuri
VI.2. Priorităţi
3
I. Introducere
I.1. Echipa responsabilă pentru elaborarea raportului de autoevaluare:
- prof.univ. dr. Lucian Ciolan, Decan, prof. univ. dr. Anca Nedelcu, Prodecan (responsabili
CEAC FPSE/coordonare raport)
- prof. univ. dr. Eugen Avram, Director Departament Psihologie, în colaborare cu: conf. univ.
dr. Florinda Golu (elaborare raport, centralizare și organizare generală a datelor), conf. univ.
dr. Cornel Mincu (verificarea și integrarea datelor în Excel), lector univ. dr. Adrian
Gorbănescu (recoltarea datelor), lector univ. dr. Andreea Butucescu (recoltarea datelor
evaluărilor colegiale, recoltarea datelor evaluărilor studenți-cadre didactice), lect. univ. dr.
Vlad Burtăverde (recoltarea datelor de cercetare, analize comparative).
- prof. univ. dr. Antoaneta-Firuța Tacea, Director Departament Științele Educației în
colaborare cu conf. univ. dr. Cosmina Mironov, lect. univ. dr. Oana Moșoiu, lect. univ. dr.
Beatrice Almășan, lect. univ. dr. Anișoara Dumitrache, lect. univ. dr. Mihaela Stîngu, lect.
univ. dr. Elena Marin, lect. univ. dr. Simona Iftimescu
- prof.univ. dr. Ion-Ovidiu Pânișoară, Director Departament Formarea Profesorilor, lector.
univ. dr. Cristian Bucur, asistent dr. Ruxandra Chircă
- prof. dr. Doru-Vlad Popovici – director departamentul Psihopedagogie Speciala împreună cu
conf. dr. Marilena Bratu - membru, departamentul Psihopedagogie Speciala, lect. dr.
Valentina Vartic, asist. dr. Loredana Adriana Tudorache - membru, asist. dr. Sabina Stan,
Prof. Marinela Vasile - director al Școlii Gimnaziale Speciale Constantin Păunescu (din
partea angajatorilor), Ciuhureanu Diana - membru, student master, anul I.
I.2 Prezentarea facultății
Facultatea de Psihologie și Științele Educației (FPSE) a Universității din București reprezintă o
instituție de învățământ și cercetare complexă, care oferă studii de licență în mai multe domenii
și specializări, studii masterale, doctorale, postuniversitare și de perfecționare, activități de
cercetare științifică, proiecte de dezvoltare și responsabilitate socială.
I.3. Viziunea și misiunea
Viziune: Ne propunem să creăm și să oferim contexte și experiențe de învățare și de cercetare
semnificative, care să dezvăluie lumea fascinantă, încă puțin cunoscută, plină de oportunități și
provocări a psihologiei și științelor educației și să îmbogățească cunoașterea în aceste domenii.
Psihologia și Științele Educației nu sunt doar două domenii de studiu, în cadrul cărora oferim o
varietate de programe de studii (licență, master, doctorat, postuniversitare), ci ele reprezintă forțe
ale schimbării și dezvoltării sănătoase a oamenilor, a comunității și a societății, în general.
Misiune: Misiunea noastră este de a contribui, prin programele de studii pe care le oferim, prin
proiectele de cercetare-dezvoltare și prin cele de responsabilitate socială, la formarea inițială și
continuă a unor specialiști de înaltă calificare și la avansarea cercetării științifice în domeniile
psihologiei și științelor educației, precum și la dezvoltarea socială și comunitară.
Obiective precizate și în Planul strategic al FPSE:
1. Creșterea rolului, a performanței și a vizibilității cercetării științifice în facultate.
2. Dezvoltarea resurselor umane ale facultății și echilibrarea acestora în funcție de planurile
strategice.
4
3. Dezvoltarea ofertei educaționale și creșterea calității acesteia, prin adaptarea la nevoile și
interesele studenților, ale pieței muncii și prin compatibilizarea cu tendințele internaționale.
4. Eficientizarea administrării resurselor materiale și financiare ale facultății și îmbogățirea
acestora, pentru a oferi un mediu academic de calitate studenților, cadrelor didactice,
personalului administrativ și colaboratorilor facultății.
Acestea sunt operaționalizate la nivelul fiecărui departament, după cum urmează:
Departamentul de Psihologie:
-
- formarea cunoștințelor, abilităților,
competențelor necesare intervențiilor și
cercetării psihologice;
- dezvoltarea în plan academic, formativ, în
vederea adaptării programelor de învățământ la
piața muncii cât și a formării unor nevoi realiste
în percepțiile actorilor din piața muncii;
- dezvoltarea proiectelor de cercetare, de
dezvoltare, a parteneriatelor cu alte universități
și agenți sociali
- prin programul de licență deschide
oportunitățile de carieră către profesia de
psiholog. Prin opțiunile de master studenții
urmează formarea în domeniile de specializare:
psihologie clinică, psihoterapie, psihologia
muncii-organizațională și sănătate
ocupațională, psihologie militară, psihologia
educației
- dezvoltarea serviciilor oferite către societate
Departamentul de Științele
Educației:
- îmbunătățirea calității în activitățile
fundamentale: proiectarea ofertei
educaționale (a curriculumului),
implementarea ofertei educaționale
(proces didactic), evaluarea
curriculumului și cercetare – pentru
dezvoltarea internă, ca departament, și
pentru beneficiari externi, servicii;
- adaptarea curriculumului la tendințele
din domeniul educației, ale pieței
muncii și la nevoile studenților,
masteranzilor și doctoranzilor, în
perspectiva integrării profesionale
optime și pentru a valorifica/ crește
cercetarea în domeniul educației;
- armonizarea colaborării profesionale
intra-/ interdepartamentale cu interesele
individuale de dezvoltare profesională
și cu cele ale domeniului;
- creșterea relevanței aplicative a
programelor de studii, în concordanță
cu necesitățile actuale și de perspectivă
ale pieței muncii, la nivel național și
european, prin: abordări
interdisciplinare, consistența practicii,
colaborări internaționale.
Departamentul pentru Formarea Profesorilor:
-
- asigurarea pregătirii psihopedagogice și metodice a
studenților și a absolvenţilor de învățământ
superior care optează pentru profesia de cadru
didactic, în vederea dobândirii competenţelor și a
atestării oficiale necesare pentru ocuparea
Departamentul de Psihopedagogie
Specială:
asigurarea unității conceptuale în cadrul
larg a Psihopedagogiei speciale și
domeniilor interdisciplinare;
flexibilizarea și creșterea eficienței relației
predare – învățare – cercetare;
Obiective strategice operaționalizate
la nivelul departamentelor:
5
posturilor didactice din învăţământul primar,
secundar și terţiar;
- coordonarea programelor de formare continuă și
perfecţionare a pregătirii personalului didactic, prin
sistemul de formare periodică și prin organizarea
cursurilor de pregătire și a examenelor de obţinere
a gradelor didactice;
- derularea de proiecte de cercetare ştiinţifică,
teoretică și aplicativă, în domeniul ştiinţelor
educaţiei, în concordanţă cu necesităţile de
perfecţionare a procesului de învăţământ și cu
perspectivele de evoluţie a învăţământului și a
ştiinţelor educaţiei pe plan naţional și european.
accentuarea caracterului aplicativ al
activităților seminariale prin formarea /
exersarea abilității de operare cu
instrumentele, metodele și tehnicile de
evaluare și psihodiagnoză utilizate în
scopul realizării profilului psihologic al
persoanelor cu cerințe speciale;
formarea competențelor pentru proiectarea
și aplicarea unor programe compensator-
recuperatorii individualizate pentru
persoanele cu nevoi speciale;
formarea / exersarea capacității de aplicare
a metodologiilor moderne de predare –
învățare - evaluare și a limbajelor specifice
utilizate în învăţământul special / integrat /
incluziv;
formarea unei personalități armonioase,
deschisă empatic și comunicațional spre
problematica persoanelor cu nevoi speciale.
I.4. Perspective profesionale
Domeniu: Psihologie – debușeele profesionale ale programelor de studii din domeniul
psihologiei sunt definite de COR și de Colegiul Psihologilor din România. Profesia de psiholog
este o profesie reglementată legal și recunoscută social prin prevederile Legii 213/2004.
Departamentul pregătește studenții pentru cariere în domeniul psihologiei, dar și pentru domenii
conexe. Dreptul de liberă practică se poate obține pentru patru arii de activitate psihologică: (1)
psihologie clinică și psihoterapie; (2) psihologia muncii / organizațională, transporturilor și
serviciilor; (3) psihologie educațională, consiliere școlară și educațională; (4) psihologie pentru
securitate / apărare, ordine publică și siguranță națională.
Ocupaţiile psihologului sunt încadrate în Clasificarea Ocupaţiilor din România (COR). De
exemplu: psiholog în specialitatea psihologie clinică (cod: 244501), psiholog in specialitatea
consiliere psihologică (cod: 244502), psiholog în specialitatea psihoterapie (cod: 244503),
psiholog în specialitatea psihologia muncii şi organizatională (244504), psiholog în specialitatea
psihologia transporturilor (cod: 244505), psiholog în specialitatea psihologie aplicată în servicii
(244506), psiholog în specialitatea psihologie educaţională, consiliere scolara şi vocaţională
(244507), psiholog în specialitatea psihologie aplicată în domeniul securităţii naţionale
(244509), psiholog în specialitatea psihologie judiciară - evaluarea comportamentului simulat
prin tehnica poligraf (244510), psiholog școlar (244514), cercetător în psihologie (258501) etc.
Domeniu: Științe ale educației reunește trei domenii mari de profesionalizare (calificări), la
nivel de licență:
● Psihopedagogie Specială - misiunea fundamentală este aceea de a forma specialiști cât mai
bine pregătiți pentru educația, terapia și recuperarea persoanelor cu nevoi speciale.
Absolvenții acestui program de studii pot ocupa o diversitate de locuri de muncă, ca
psihopedagogi, profesori de psihopedagogie itineranți, logopezi, psiho-diagnosticieni,
psihologi școlari, terapeuți coordonatori și consilieri pentru programe de intervenție destinate
6
persoanelor cu nevoi speciale. Aceste categorii de specialiști sunt necesare într-o serie de
instituții cum sunt: școlile speciale, centre logopedice, centre de zi, spitale, policlinici,
organizații neguvernamentale și organisme destinate protecției copilului și persoanelor
vârstnice, etc. Ei sunt pregătiți să lucreze atât cu copii, cât și cu adulți, persoane cu dizabilități
sau fără (cu tulburări de vorbire, de exemplu). Se urmărește ca formarea acestor specialiști
să răspundă standardelor naționale și internaționale raportându-ne la politicile dezvoltate de
UE prin European Agency for Special Needs and Inclusive Education, dar și în cadrul
Strategiei Europa fără bariere 2015 – 2020, politicilor UNESCO. De asemenea, ne raportăm
la politicile interne privind educația în învățământul superior. Reușita inserției profesionale
a absolvenților atât în țară, cât și în afara ei este o preocupare constantă dovedită inclusiv
prin colaborarea cu Foreign Academic and Cultural Exchange Service, 150 de absolvenți
fiind până în prezent selectați pentru a lucra în școli din SUA ca profesori de educație
specială.
Pedagogia propune o oferă educațională coerentă cu prevederile politicilor educaționale
europene și din întreaga lume – competențe profesionale solicitate cadrelor didactice,
calificări și ocupații solicitate în domeniul educației: Cadrul Național al Calificărilor,
Cadrul European al Calificărilor (RECOMMENDATION OF THE EUROPEAN
PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL of 23 April 2008 on the establishment of the
European Qualifications Framework for lifelong learning – 2008/C 111/01), The Teaching
Profession in Europe: Practices, Perceptions, and Policies (2017), Structural Indicators for
Monitoring Education and Training Systems in Europe (European
Commission/EACEA/Eurydice, 2017, 2018, Teaching Careers in Europe: Access,
Progression and Support (European Commission/EACEA/Eurydice, 2018. Teaching
Careers in Europe: Access, Progression and Support. Eurydice Report. Luxembourg:
Publications Office of the European Union.) Registrul Național al Calificărilor din
Învățământul Superior (RNCIS) – 2017. În activitatea didactică, ca și în cea de cercetare,
sunt avute în vedere probleme de actualitate, relevate în documente specifice – atractivitatea
profesiei didactice, diversitatea etc.: Study on Policy Measures to improve the Attractiveness
of the Teaching Profession in Europe (2013), Study on the Diversity within the Teaching
Profession with Particular Focus on Migrant and/ or Minority Background (2016), The
Global Status of Teachers and the Teaching Profession (Education International Research,
Nelly P. Stromquist, September 2018). DȘE, prin programul de studii de licență și prin
programele de studii masterale, oferă programe de studii care conduc la dobândirea de
calificări ce le permit absolvenților să se integreze profesional în domenii precum: formarea
şi dezvoltarea resurselor umane, managementul resurselor umane, proiectarea şi
implementarea curriculumului şi a programelor de formare iniţială şi continuă, sistemul de
învățământ preuniversitar şi universitar, educația permanentă şi educația nonformală,
organizarea şi facilitarea experienţelor de învăţare la copii şi adulţi, managementul
instituţiilor educaţionale, elaborarea, implementarea, evaluarea și consultanță în relație cu
proiectele socio-educaţionale, consilierea psihopedagogică şi orientarea școlară şi
profesională, asistarea persoanelor aflate în situaţie de risc, cercetarea în domeniul educaţiei
sau marketingul educaţional. Aceste ocupații sunt asociate într-o dinamică permanentă cu o
diversitate de ocupații, corelate cu nevoile identificate la nivelul pieței forței de muncă.
● Pedagogia învățământului primar și preșcolar - perspectivele profesionale ale
absolvenților asigurate deja prin programele de formare s-au păstrat constante și stabile
pentru toate programele de formare (de nivel licența și nivel masteral); pentru programul de
studii de licența PIPP există rată de angajabilitate care se apropie de 100%; pentru programele
de formare continuă a existat o cerere stabilă și ușor pozitivă, mai ales în contextul unei
reașezări a posturilor de conducere din inspectorate și unitățile de învățământ.
7
Nivelul I și Nivelul II de pregătire psihopedagogică au continuat atât în sistem universitar cât
și postuniversitar și DFP a fost deschis discuțiilor cu facultățile Universității din București
privind posibilitatea colaborării pentru dezvoltarea masteratului didactic.
Ocupații posibile conform COR: Asistent de cercetare în pedagogie - 235102; Consilier
școlar - 235903; Consilier învățământ - 235103; Expert învățământ - 235104; Inspector școlar
- 235105; Mentor - 235902; Profesor în învățământul preșcolar - 234201; Profesor în
învățământul primar - 234101; Referent de specialitate învățământ – 235106.
● Școala Doctorală de Psihologie și Științele Educației este parte din Facultatea de Psihologie și
Științele Educației, fiind centrată pe educația post-universitară, având drept obiectiv selectarea,
pregătirea și îndrumarea studenților pentru munca de cercetare. Școala doctorală conectează
studenții săi cu cercetarea avansată din cele două domenii și oferă oportunități de acces într-o
zonă academică și profesională cu mare impact. Educația doctorală în domeniul psihologiei și al
științelor educației reprezintă unul dintre cele mai ridicate niveluri de reușită profesională și
academică la nivel național. Deținerea unei diplome doctorale aduce șanse mai crescute de
integrare pe piața muncii, de atragere a clienților în domeniul privat, precum și oportunitatea de
a atinge funcții mai ridicate în ierarhiile profesionale (vezi de ex. cerințele din cadrul COPSI
pentru psihologi). Mai mult, educația doctorală aduce studenții din cadrul școlii mai aproape de
standarde minime de intrare în profesie în alte state europene. Spre exemplu, țări ca Marea
Britanie acceptă ca psihologii clinicieni să practice autonom numai după obținerea unei diplome
doctorale. Educația post-universitară a studenților reprezintă așadar o aliniere a abilităților
studenților la standarde internaționale și creșterea competitivității acestora. Școala Doctorală de
Psihologie și Științele Educației evoluează decisiv spre internaționalizare și publicații de calitate
în fluxul principal internațional.
În plus, facultatea noastră este cea care îi pregătește pentru certificarea necesară carierei
didactice pe toți studenții interesați de la toate celelalte facultăți ale universității.
II. Capacitate instituțională
II.1. Structurile instituționale, administrative și manageriale
Managementul curent al FPSE este asigurat de un Birou executiv (BExCF) iar managementul
strategic este realizat de Consiliul facultății.
Componență BExCF:
Funcție Nume Responsabilități
Decan: Prof.dr. Lucian Ciolan
coordonare generală a echipei manageriale,
management financiar și al resurselor,
relațiile cu mediul extern / reprezentare,
secretariat
Prodecani:
Prof.dr. Cătălin Nedelcea cercetare și resurse umane
Prof.dr. Anca Nedelcu managementul calității, relații internaționale
Lector.dr. Anca Petrescu programele de studii și relații publice
Prof.dr. Florin Verza management administrativ, relațiile cu
studenții și practica profesională
Director școala
doctorală: Prof. dr. Dragoș Iliescu
coordonare generală a Școlii doctorale și a
studiilor postdoctorale
Directori de
departamente: Prof.dr. Eugen Avram
coordonare generală a Departamentului de
Psihologie
8
Prof.dr. Cătălina Ulrich-
Hygum
coordonare generală a Departamentului de
Științele Educației
Prof.dr. Doru Vlad Popovici coordonare generală a Departamentului de
Psihopedagogie Specială
Prof.dr. Ion Ovidiu Pânișoară coordonare generală a Departamentului de
Formare a Profesorilor
Lector. dr. Cristian Bucur Director Direcția de Învățământ la Distanță
Coordonator
Erasmus Conf.dr. Violeta Rotărescu Coordonator Programe Erasmus+
Secretar șef: Manuela Voicu coordonare generală a activității de
secretariat din întreaga facultate
Administrator
șef: Ilie Monica
coordonare generală a activității
administrative din întreaga facultate
Structura de conducere a departamentelor:
Departament Director Consiliul Departamentului
Psihologie Prof. dr. Eugen
Avram
Prodecan Prof. dr. Cătălin Nedelcea, prof. dr. Dragoș
Iliescu, prof dr. Romeo Crețu, conf. dr. Violeta Rotărescu,
(responsabil Erasmus, membru în Comisia de Etică a
Cercetării UB), Conf. dr. Ion Andrei, lector dr. Adrian
Luca; Toți titularii menționați sunt membrii în Consiliul
facultății (se adaugă în acest for dl. Conf. univ. dr. Cornel
Mincu).
Psihopedagogie
specială
Prof. univ. dr.
Doru Vlad
Popovici
Prof. univ. Florin Verza, Conf. dr. Bratu Marilena, Conf.
dr. Emilia Oprișan, conf. dr. Roxana Urea
Reprezentantul studenților – Ciuhureanu Diana
Științele
Educației -
Pedagogie
Prof. univ. dr.
Cătălina Ulrich –
Hygum
Conf. dr.-Firuța Tacea
Lect. Dr. Oana Moșoiu
Prof. emerit Ecaterina Vrăsmaş
Formarea
Profesorilor
Prof. univ. dr. Ion
Ovidiu Pânișoară
Prof. dr. Ion Negreț, Prof. dr. Sorin Cristea, Prof. dr.
Crenguța Oprea, Conf. dr. Diana Csorba, Conf. dr. Laura
Ciolan, Lect. dr. Victoria Gheorghe și Lect. dr. Cornelia
Ștefănescu. Ultimele două cadre didactice asigură la nivel
local coordonarea filialelor de la Buzău și Focșani.
Școala doctorală Prof. univ. dr.
Dragoș Iliescu
Prof. univ. dr. Anca Nedelcu - Universitatea din
București
Prof. univ. dr. Aurel Clinciu - Universitatea Transilvania,
Brașov
Prof. univ. dr. Nicoleta Lițoiu - Universitatea Politehnica,
București
Student drd. Aida Săraru
Administrație/secretariat - a se vedea organigrama anexată.
II.2. Baza materială
Sediile Facultății sunt:
- Sediul Panduri - București, Șoseaua Panduri, nr. 90, Sector 5
- Complex Leu - Bd. Iuliu Maniu, nr. 1-3, Corp A, et.5, sector 6
- Filiala Focșani - Str. Mărășești nr. 50, Clădirea Liceului nr. 3, Focșani
9
- Filiala Buzău - Str. Piața Colegiului, nr. 1, Buzău
- Direcția de Învățământ la Distanță și Frecvență Redusă (Credis) – Bd. M.
Kogălniceanu, nr.36-46, Corp C, et.1, sector 5, București.
FPSE poate gestiona, singură sau în parteneriat, și alte spații de învățământ din interiorul sau din
afara Universității din București (exemple: Centrul RODAWELL aflat în Grădina Botanică,
Laboratorul de Psihologia sănătății aflat în incinta Spitalului Bagdasar-Arseni).
O menționare specială poate să fie făcută despre Centrul de tehnologii de acces al U.B, unde
activităților de accesibilizare a cursurilor și a bibliografiei obligatorii pentru studenții cu
dizabilități vizuale, înmatriculați în toate ciclurile de studii ale U.B li s-au adăugat activitățile de
pilotare a platformei TEL ca rezultat al proiectului Orizont 2020 NEWTON prin care se
valorifica noi metode și tehnici educaționale precum gamification și învățare bazată pe joc,
conținut multimedia și multimedia, realitate augmentată și realitate virtuală, laboratoare Fab lab,
laboratoare virtuale ce amplifica posibilitățile de personalizare și adaptare a curriculumului,
oferind valoare adăugată suportului pentru elevii cu nevoi educaționale speciale.
De asemenea, departamentul Psihopedagogie specială folosește spațiile facultății destinate
învățământului și cercetării. La cursurile specifice (ex.: învățarea limbajului Braille, Limbaje
augmentative și alternative) se folosesc materiale specifice precum: tăblițe și punctatoare,
imprimante Braille, dispozitive de citire a textelor, table și cărți de comunicare, softuri și
tehnologii asistive etc. În acest an universitar nu s-au făcut achiziții noi care să îmbunătățească
baza materială a departamentului/ facultății.
Odată cu primăvara lui 2019 spaţii din cadrul Direcţiei de Învăţământ la Distanţă au fost
reamenajate prin proiectul ROSE (infrastructură) condus de lect univ dr Camelia Rădulescu
(DFP); aceste spații, destinate unor activităţi cu grupuri mici de studenţi au devenit funcţionale
pentru circuitul activităţilor proiectului şi, subsidiar grupurilor de cercetare şi activităţilor
didactice la nivelul FPSE.
III. Eficacitate educațională
III.1. Conținutul programelor de studii
Obiective la nivel general: ● Compatibilizarea programelor de studiu cu competențele solicitate absolvenților pe piața
muncii;
● Flexibilizarea planurilor de învățământ așa încât, în limitele administrativ-legislative permise,
studenții să aibă posibilitatea personalizării traseului de studii la nivelurile de licență și masterat;
● Dezvoltarea parteneriatelor existente și a altora noi în vederea îmbogățirii bazei materiale,
dezvoltării calității activităților aplicative, îmbunătățirii calității cercetării, creșterii cheltuielilor
de capital, dar și dezvoltării programelor de internship oferite studenților.
La nivelul departamentului de PSIHOLOGIE se vizează:
- Creșterea calității actului didactic (prin modernizarea designului instrucțional).
- Menținerea atractivității candidaților pentru programele de studiu (anual sunt 700 candidați la
studii de licență și peste 300 la studii de master).
- Înnoirea științifică a cursurilor prin includerea în tematici și conținuturi a noutăților în domeniu
(promovate în reviste cu impact și tratate de specialitate relevante pentru ariile domeniului).
- Promovarea serviciilor de formare și expertiză oferite de departament către piață.
- Crearea unor noi oportunități formative – se au în vedere programe postuniversitare.
- Dezvoltarea în continuare a unor specialiști relevanți pe piața muncii, care pot produce un impact
social pozitiv prin profesionalismul și calitățile umane de care dau dovadă.
10
- Flexibilizarea cursurilor prin feedback constant de la beneficiarii direcți ai acestora (studenții).
- Dezvoltarea unui proiect dinamic de elaborare a lucrării de licență, în echipe de tutorat, cu
începere din anul doi de studii.
- Ameliorarea sistemului de pregătire și învățământ în psihologie prin dezvoltarea unui episod
pilot care propune renunțarea la sistemul tradițional de evaluare (bazat pe note sau calificative)
și introduce dezvoltarea și evaluarea de proces.
La nivelul departamentului de PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂ se vizează:
- Compatibilizarea programelor de studiu cu competențele solicitate absolvenților pe piața muncii;
- Extinderea resurselor materiale prin investiții și cheltuieli de capital;
- Flexibilizarea planurilor de învățământ așa încât, în limitele administrativ-legislative permise,
studenții să aibă posibilitatea personalizării traseului de studii la nivelele de licență și masterat;
- Identificarea de parteneri pentru programe de internship oferite studenților.
- îmbunătățirea calității în activitățile fundamentale: proiectarea ofertei educaționale (a
curriculumului), implementarea ofertei educaționale (proces didactic), evaluarea
curriculumului și cercetare – pentru dezvoltarea internă, ca departament, și pentru
beneficiari externi, servicii;
- adaptarea curriculumului la tendințele din domeniul educației, ale pieței muncii și la
nevoile studenților, masteranzilor și doctoranzilor, în perspectiva integrării profesionale
optime și pentru a valorifica/ crește cercetarea în domeniul educației;
- armonizarea colaborării profesionale intra-/ interdepartamentale cu interesele individuale
de dezvoltare profesională și cu cele ale domeniului;
- creșterea relevanței aplicative a programelor de studii, în concordanță cu necesitățile
actuale și de perspectivă ale pieței muncii, la nivel național și european, prin: abordări
interdisciplinare, consistența practicii, colaborări internaționale, cu o preocupare
accentuată pentru: integrarea mai intensă a tehnologiilor și TIC în activitățile didactice și
comunicarea cu studenții; platforme on-line și baze de date coerente la nivelul întregii
facultăți; mai buna adaptare instituțională la nevoile studenților ne-tradiționali; recrutarea
de noi cadre didactice; coalizarea unor grupuri de cercetare;
- identificarea și furnizarea de răspunsuri și soluții teoretice și aplicative la problemele
sistemului național de educație, atât prin activitățile didactice, cât și prin cele de cercetare;
- investigarea sistematică a absolvenților asupra calității programelor de studii, în vederea
ameliorării acestora;
- articularea activităţilor profesionale ale membrilor departamentului pe principiile unei
„comunități de practici și de învățare”;
- comunicarea rezultatelor cercetării pentru a influenţa politicile, practica şi percepţiile
publice (conferinţe, dezbateri, ateliere, forumuri).
În procesul educațional, ca ansamblu, nota specifică a programelor de studii masterale, în
comparație cu programul de studii de licență, constă în adaptarea ofertei educaționale, pe
parcursul procedului didactic, la specificul ocupațiilor asociate programelor de studii, precum și
la caracteristicile și nevoile studenților – omogenizarea și aprofundarea achizițiilor învățării, în
funcție de specificul locurilor de muncă pe care le ocupă sau pe care le vizează în viitor.
Obiectivele propuse la nivelul DEPARTAMENTULUI DE FORMARE A
PROFESORILOR vizează:
- să formeze cadre didactice care își vor desfășura activitatea în domeniul învățământului - la toate
nivelurile;
- să dezvolte un mediu favorabil pentru formare, prin elaborarea unor oferte de curs și seminarii
flexibile, bazate pe consolidarea cercetărilor pedagogice în domeniul didacticii;
11
- să amelioreze continuu sistemul de pregătire psihopedagogică și metodică inițială și continuă a
cadrelor didactice prin echilibrarea activităților teoretice cu cele de natură practică, prin utilizarea
tehnologiilor informației și comunicării, prin focalizarea pe formarea studentului ca viitor
profesionist în educație;
- să contribuie la formarea continuă a cadrelor didactice din învățământului primar și preșcolar;
- să dezvolte cercetări de excelență în domeniul formării cadrelor didactice și domeniile conexe.
La nivelul ȘCOLII DOCTORALE din cadrul FPSE se remarcă următoarele obiective la nivel
educațional:
- Conectarea studenților cu zone de cercetare de nivel ridicat
- Utilizarea unor metodologii compatibile cu cele mai ridicate standarde științifice
- Oferirea de acces în zone academice și profesionale de impact ridicat
- Oferirea certificărilor necesare pentru cariera didactică pentru alte facultăți din cadrul
Universității din București.
- Oferirea unor fundamente etice pentru desfășurarea cercetărilor.
Toate obiectivele propuse la nivelul departamentelor sunt consonante cu planul strategic al
FPSE.
III.1.1. Programele de licență
DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE - oferă programe de formare profesională (3 ani
studii de licență, 2 ani studii de master, 3 ani studii de doctorat) în acord cu standardele academice
naționale (ARACIS, http://www.aracis.ro/) și practicile internaționale (europene, EuroPsy și
americane, APA). Membrii departamentului au formare academică avansată, sunt implicați în
practica profesională de specialitate și de cercetare, fac parte din forurile profesionale de profil,
în calitate de membri, reprezentanți sau personal de conducere.
În domeniul Psihologie, studiile de licenţă formează cunoştinţe, abilităţi fundamentale pentru
domeniul cercetării şi intervenţiei psihologice. Paleta disciplinelor este diversă şi cuprinde
conţinuturi fundamentale şi de specialitate. De exemplu în anul I: introducere in psihologie,
psihologie generală, metodologia cercetării psihologice, statistică psihologică, neuropsihologie,
psihologie experimentală, psihologie socială, psihologia dezvoltării, practică; în anul II:
psihologia personalităţii, psihologia sănătății, psihologie clinică/ psihopatologie, psihologia
muncii şi organizaţională, psihologia învăţării, dinamica grupurilor, bazele teoretice ale evaluării
psihologice, practică de specialitate; în anul III: psihologie managerială, introducere în
psihoterapie, evaluarea psihometrică a personalităţii, psihologia educaţiei, psihologia relaţiilor
de cuplu şi a familiei, dar şi o serie de cursuri opţionale (de ex. psihologie economică, psihologie
judiciară, etc.).
DEPARTAMENTUL PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂ - Durata studiilor este de 3 ani,
cursuri de zi, acestea finalizându-se cu susținerea examenului de licență. Planurile de învățământ
sunt structurate conform exigențelor academice, cuprinzând atât un modul teoretic, cât și unul
practic. Modulul teoretic cuprinde discipline fundamentale, discipline de domeniu, discipline de
specialitate, discipline complementare, discipline opţionale (diferențiate în funcție de unul din
cele două module pentru care optează studenții) și discipline facultative. Modulul de pregătire
practică se realizează prin două tipuri de practică (pedagogică și de specialitate în relație cu
licența). Planurile de învățământ sunt actualizate în fiecare an academic spre a fi concordante
permanent cu competențele viitorilor absolvenți spre a fi competitivi pe piața muncii din
România și din spațiul european. Modulul teoretic cuprinde discipline fundamentale
(Fundamentele Psihologiei, Fundamentele Pedagogiei, Fundamentele Psihopedagogiei speciale
etc.), discipline de domeniu (Metodologia cercetării psihopedagogice), discipline de specialitate
12
(Tehnologii informaționale și de comunicare, Statistica, Psihologia copilului, Psihologia
educației, Psihopedagogia copiilor cu deficiențe de învățare, Introducere în logopedie, Terapia
tulburărilor de limbaj etc.), discipline complementare, discipline opţionale (diferențiate în funcție
de unul din cele două module pentru care optează studenții, precum: Terapie educațională pentru
deficienți, Psihoterapii comportamentale, Recuperare și educație în polihandicap etc. la modulul
Terapie și recuperare și: O.S.P. și expertiza capacității de muncă, Psihopedagogia supradotaților,
Consilierea familiei și a persoanelor cu dizabilități etc. la modulul Evaluare și consiliere) și
discipline facultative (Limbajul Braille, Psihopedagogia adultului cu handicap, Incluziunea
educațională și socială a persoanelor școlarizate la domiciliu sau în școala de spital).
Au fost pregătite pentru introducerea de noi cursuri în planul de învățământ - Terapia
ocupațională pentru persoane în dificultate, Design universal și tehnologii pentru comunicare.
DEPARTAMENTUL DE ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI își propune să deruleze în condiții
optime programele de studii deja acreditate și să se dezvolte, restructurându-și programele
existente sau propunând spre acreditare noi programe de studii. În continuare, în cadrul
Departamentului de Științele Educației se derulează următoarele programe de studii:
- programul de licență în Pedagogie, reacreditat în 2014
- un program de studii de licență în Pedagogie în limba engleză (acreditat în 2014, dar care nu
școlarizează încă)
- programul Double Degree care a debutat în anul universitar 2012-2013, ajuns la a VI-a generație,
program care în anul 2018 a câștigat Premiul I și Marele Premiu la Gala Premiilor Senat-ului
U.B., la categoria ”programe inovatoare”.
Derularea de cursuri în limba engleză a crescut audienţa în rândul studenților internaționali
(ERASMUS+) care au participat la cursurile oferite în cadrul programului Double Degree,
permițând: consolidarea ofertei de formare propuse pentru mobilitățile de tip Erasmus și altor
studenți interesați de programele facultății noastre, contribuția la dezvoltarea dimensiunii de
internaționalizare a facultății și la probarea unor capacități necesare în dezvoltarea unor alte tipuri
de programe viitoare (joint degrees, mastere în cooperare, doctorat internațional), cadrelor
didactice din România să predea unor studenți din alte culturi, în limba engleză, să adapteze și
acomodeze stiluri de învățare și abordări de cultură a învățării diferite, provocatoare, revenirea
în România a studenților danezi, pentru alte stagii de practică internaționale, în cadrul unor
parteneriate de practică din București; perspective de viață îmbogățite, aspiraționale, pentru
studenții DȘE, plasați astfel într-un context înalt competițional de învățare. Beneficiile în planul
achizițiilor academice, dar și în termeni de dezvoltare personal, se regăsesc în feedbackul oferit
de către studenți, profesori, angajatori și în analizele realizate. Absolvenții programului Double
Degree desfășurat în colaborare cu VIA University College din Danemarca sunt deja integrați pe
piața muncii în instituții de învățământ preuniversitar, Centrul Educațional Nordic- instituție de
învățământ preșcolar care funcționează pe sistem danez.
În general, prin programul de studii de licență sunt create premisele pentru o carieră în educație
și formare sau în consiliere și pedagogie socială.
DEPARTAMENTUL PENTRU FORMAREA PROFESORILOR asigură formarea
pedagogică inițială a studenților din toate facultățile Universității din București care pregătesc
profesori pentru toate nivelurile învățământului: preșcolar, primar, gimnazial și liceal; primele
două prin programul de PIPP, iar ultimele prin modulele psihopedagogice de nivel I si II.
13
III.1.2. PROGRAMELE DE MASTERAT
Programele de masterat ale Facultății de Psihologie și Științele Educației vizează specializări în
management și evaluare, training, consiliere și dezvoltarea carierei, strategii inovative de
învățare, psihologie clinică, psihodiagnoză, psihoterapie, psihologia muncii, psihologia
educației, psihoterapia familiei, terapia logopedică, psihopedagogia școlii incluzive ș.a.
Departamentul de Psihologie are următoarele 10 programe de master de specialitate (dintre
care 2 programe de master în parteneriat cu științele educației, respectiv administrarea
afacerilor):
- Psihologie clinică - evaluare şi intervenţie terapeutică
- Evaluarea, consilierea şi terapia copilului, cuplului şi familiei
- Psihodiagnoză, psihoterapie experienţială unificatoare (PEU) şi dezvoltare
personală
- Psihologie organizațională și managementul resurselor umane
- Sănătate ocupaţională şi performanţă în organizaţii
- Psihologia muncii, transporturilor şi serviciilor
- Psihologie aplicată în domeniul securităţii naţionale
- Evaluare și intervenție psihologică în domeniul educațional
- Psihologia sănătății – cercetare clinică și optimizare comportamentală
- Psihotraumatologie și asistare psihologică
In cadrul departamentului de Psihopedagogie specială se derulează cu succes 2 programe de
master:
- Psihopedagogia școlii incluzive - are ca misiune fundamentală formarea de profesori de
psihopedagogie specială de sprijin și itineranți la cele mai înalte standarde cerute de sistemul de
învățământ special incluziv ce se dezvoltă rapid în prezent în țara noastră. Obiectivele
programului sunt: asigurarea egalității șanselor în domeniul educației între elevii cu dizabilități
și cei din învățământul de masă; pregătirea de specialiști pentru institutele create recent în țara
noastră (de tipul Centrelor școlare pentru educație incluzivă și a Centrelor judeţene de asistenţă
psihopedagogică); cunoașterea noilor strategii de predare din domeniul educației speciale
incluzive recomandate de manualele elaborate de UNESCO pentru formarea profesorilor care
lucrează cu elevi cu cerințe educaţionale speciale / pregătirea de specialiști pentru organizații
neguvernamentale care desfăşoară programe din domeniul educaţiei speciale integrate /
pregătirea academică a masteranzilor și formarea unor competenţe conforme standardelor
calitative românești și europene, în perspectiva exercitării profesiei în condițiile competitivității,
într-o societate în continuă schimbare.
- Terapia logopedică în procesele de comunicare are ca principală misiune aceea de a forma
logopezi, specialiști în domeniul optimizării comunicării și a înlăturării distorsiunilor
comunicării. Funcții și servicii profesional-academice: servicii profesional-didactice (pregătirea
continuă a specialiștilor din domeniul de profil - terapie logopedică și a comunicării); servicii
științifice: promovarea cercetării fundamentale, aplicative și de dezvoltare în cadrul științelor
educației în general și în special în ceea ce privește terapia logopedică și a comunicării; servicii
de consultanță și consiliere: oferirea de servicii profesional-ştiinţifice, instituțiilor școlare
preuniversitare și altor instituții, comunității și persoanelor interesate; servicii de cooperare
academică – profesională: dezvoltarea cooperării academice cu facultățile și instituţiile de
cercetare de profil din România, din ţările europene și de pe alte continente; formarea de abilități
de cercetare în domeniul limbajului și comunicării, a impactului acestor tulburări asupra
personalității și comportamentului.
14
La Departamentul de Științe ale Educației se derulează 6 programe de studii masterale:
- Formarea formatorilor;
- Managementul și evaluarea organizațiilor și programelor educaționale – MEOPE;
- Învățare, inovare și coaching în educație (program rezultat din restructurarea celui denumit
anterior Strategii inovative de învățare) – masterat didactic (în colaborare cu DFP);
- Tehnologia Informațiilor și a Comunicațiilor în Educație – TICE;
- Educație timpurie – masterat interdisciplinar acreditat Științele educației-Psihologie;
- Consiliere școlară și dezvoltarea carierei.
Prin programele de master, Departamentul de Științele Educației (Pedagogie) califică în
management și evaluare, training, consiliere și dezvoltarea carierei, învățare, inovare și coaching
în educație, educație timpurie, prin oferte educaționale coerent articulate cu cea a programului
de studii de licență, urmărind dezvoltarea sistemului educaţional din România și creşterea
calităţii resurselor umane care îl deservesc.
DFP derulează următoarele programe de: “Educatie presecundară. Politici și strategii de
dezvoltare ”, “Mentoratul în educatie” și “Educatie timpurie”, “Pedagogii alternative și artă
teatrală în educație, ” și „Învățare, inovare și coaching în educație” (interdisciplinare).
Departamentul de Formare a Profesorilor (DFP) este principala structură de formare a cadrelor
didactice pentru învățământ (la toate palierele). DFP desfășoară:
- programe de formare inițială pentru cadrele didactice din învățământul preșcolar și primar (prin
programul de licența) și pentru învățământul secundar (gimnazial și liceal) prin cursurile de
certificare psihopedagogică Nivelul I și II;
- programe de masterat (“Educație pre secundară. Politici și strategii”, “Mentoratul în educație”)
și interdisciplinare (“Educație timpurie”, “Pedagogii alternative și arta teatrala în educație, ” și
„Învățare, inovare și coaching în educație”)
- programe de formare continuă a personalului didactic din învățământ ( organizarea examenelor
pentru obținerea Gradului didactic II, a colocviilor și inspecțiilor speciale pentru obținerea
Gradului I).
DFP este unicul promotor la nivel național a unei viziuni integrate asupra formării cadrelor
didactice de la învățământul preșcolar până la învățământul superior.
Misiunea DFP este de a contribui la creșterea calității sistemului de învățământ din România
prin:
- Formarea resursei umane înalt calificate, responsabile și motivate;
- Elaborarea de politici educaționale transformatoare pentru sistem;
- Implicarea în construcția socială a identității carierei didactice.
III.1.3. PROGRAMELE DE DOCTORAT
Toate departamentele furnizează specialiști cu reputație pentru Școala Doctorală a Facultății de
Psihologie și Științele Educației. Dintre cei 34 de conducători de doctorat ai Școlii Doctorale, 12
sunt membri ai Departamentului de Științe ale Educației (prof. univ. dr. Lucian Ciolan, prof.
univ. dr. Romiță Iucu, prof. univ. dr. Ioan Neacșu, prof. univ. dr. Anca Nedelcu, prof. univ. dr.
Viorel Nicolescu, prof. univ. dr. Georgeta Pânișoară, prof. univ. dr. Emil Păun, prof. univ. dr.
Dan Potolea, prof. univ. dr. Gheorghe Tomșa, prof. univ. dr. Cătălina Ulrich, prof. univ. dr.
Roxana Urea, prof. univ. dr. Ecaterina Vrășmaș), 15 sunt membri ai Departamentului de
Psihologie (prof. univ. dr. Mihai Aniței, prof. univ. dr. Eugen Avram, prof. univ. dr. Romeo
Crețu, prof. univ. dr. Cezar Giosan, prof. univ. dr. Florinda Golu, prof. univ. dr. Dragoș Iliescu,
prof. univ. dr. Andrei Ion, prof. univ. dr. Iolanda Mitrofan, prof. univ. dr. Nicolae Mitrofan, prof.
univ. dr. Cătălin Nedelcea, prof. univ. dr. Ioana Podina, prof. univ. dr. Ruxandra Rășcanu, prof.
univ. dr. Mihaela Roco, prof. univ. dr. Violeta Rotarescu, prof. univ. dr. Elena Stănculescu, prof.
15
univ. dr. Emil Verza), 3 sunt membri ai DFP (prof. dr. Ion Negreț, prof. dr. Marin Manolescu și
prof. dr. Ion Ovidiu Pânișoară), 4 sunt profesori ai Departamentului de Psihopedagogie specială
(prof. univ. dr. Emil Verza, prof. univ. dr. Emilian Florin Verza, prof. univ. dr. Doru Popovici și
prof. univ. dr. Verginia Crețu). Programul de doctorat are o durată de 3 ani, perioadă care poate
fi prelungită în condițiile legii. Primul an este dedicat unui număr de cursuri, preponderent axate
pe zona de metodologie și statistică. Al doilea an de stagiu doctoral este dedicat pregătirii și
susținerii referatelor, iar al treilea an definitivării tezei.
III.2. Rezultatele învățării
Rezultatele învățării sunt formulate în termeni de competențe, care includ în structura
lor cunoștințe, abilități și atitudini, a căror fundamentare este constituită din:
- Cadrul European al Calificărilor,
- Cadrul Național al Calificărilor,
- competențele-cheie definite la nivel european, cu rol în învățarea pe parcursul întregii vieți;
- profilele ocupaționale corespunzătoare calificărilor incluse în Registrul Național al Calificărilor
din Învățământul Superior.
O premisă fundamentală pentru inserția profesională a absolvenților este considerată corelarea
rezultatelor învățării (competențele) cu structura programelor de formare și a solicitărilor pieței
muncii. In acest context, s-a pornit de la structurarea unor profiluri de formare ale viitorilor
absolvenți; acestea au fost definite tocmai pentru a sintetiza prevederile acestor documente
reglatoare și a crea un reper pentru analiza/dezvoltarea programelor de studii – de licență și
masterale. Analiza coerenței dintre oferta educațională corespunzătoare programelor de studii și
profilul de formare, precum și definirea profilurilor de formare pentru programele de studii
masterale sunt în derulare.
Suplimentele la diplomă acordate absolvenților includ rezultatele învățării acestora în termeni de
competențe, asociate cu oferta educațională (disciplinele de studiu urmate) și cu creditele
transferabile corespunzătoare fiecărei discipline din planurile de învățământ. Acest document
asigură transparența întregului parcurs de formare al studentului.
În esență, întreaga ofertă educațională concepută pentru programele de studii de licență, ca și
pentru cele masterale, incluzând tematica lucrărilor de licență și a dizertațiilor, vizează pregătirea
absolvenților pentru o interacțiune optimă cu societatea, ca un context în care aceștia să își pună
în act competențele dobândite pe parcursul școlarizării, într-o relație directă și imediată cu
nevoile sociale prezente și viitoare.
Spre exemplu, profilul de formare al absolventului de la specializarea Științele educației –
Pedagogie include următoarele competențe:
- elaborarea, implementarea și evaluarea de programe și proiecte educaționale, sociale, de formare
profesională etc.
- proiectarea, conducerea și evaluarea activităților didactice (curriculum, instruire, evaluare,
managementul clasei de elevi) celor extracurriculare (parteneriate socio-educaționale,
marketingul educațional etc.), în diverse contexte culturale și economice
- consilierea psiho-pedagogică și orientarea școlară și profesională,
- asistarea psiho-educațională a persoanelor cu CES și a celor aflate în situație de risc,
- construcția și valorificarea programelor de educație permanentă, de educație a adulților și de
dezvoltare personală
- managementul resurselor umane (formare, dezvoltare și evaluare)
- cercetarea în domeniul educației (asistent de cercetare)
- fundamentarea interdisciplinară a proceselor de educație și formare (baze filosofice,
antropologice, culturale și interculturale).
16
Departamentul de Psihologie se focalizează pe crearea competențelor de bază pentru profesia
de psiholog, indiferent de aria de specializare în domeniu, urmând ca un student admis la
programele de masterat să se poată forma în direcția aleasă. Ca urmare, în domeniul psihologie
rezultatele învățării se raportează la RNCIS și la competențele psihologului cu drept de liberă
practică (Legea 213/ 2004). Ariile de competență cuprind: evaluare psihologică, analiza datelor,
intervenție psihologică, competențe transversale (dezvoltare profesională, dezvoltarea
serviciilor, relația cu clienții etc.).
Departamentul de Psihopedagogie specială este focalizat mai ales pe asistarea, educarea,
terapia și recuperarea persoanelor cu nevoi speciale, oferind la master specializări în domenii
precum terapia logopedică și incluziunea școlară și socială. Rezultatele învățării, sub aspectul lor
formativ și aplicativ, se concretizează în abilități pentru: servicii de asistență/intervenție
psihologică, asistență socială, kinetoterapie, logopedie, masaj, reflexoterapie, art-terapie;
recuperări în cazul unor diagnostice (autism, Down, ADHD, sindrom Turner, sindrom Rett);
stimulare în cazul intelectului de limită; stimularea apariției, formării și dezvoltării vorbirii,
limbajului și comunicării; intervenții în cazul tulburărilor de voce, a tulburărilor de pronunție și
articulare, a tulburărilor de ritm și fluență, alalie, dislexie, disgrafie, recuperare în urma
traumatismelor și accidentelor vasculare cu răsunet în aria comportamentului verbal; pregătirea
pentru grădiniță, pregătirea pentru școală, intervenții în cazul eșecului școlar. Absolvenții
programului de studii Psihopedagogie specială ocupă o diversitate de locuri de muncă: terapie
logopedică, recuperarea diferitelor categorii de persoane cu dizabilități, programe de educație
integrată, cercetare în domeniul educației speciale, activități în organizații nonguvernamentale
(implementare şi evaluare de proiecte), terapie ocupațională, asistenţă psihopedagogică în
instituții din domeniul sănătății, consilierea părinților copiilor cu deficiențe, orientarea
profesională a tinerilor cu deficiențe, psihopedagogia supradotaţilor, învăţământ preuniversitar,
special şi universitar. Absolvenţii programului de studii Psihopedagogie specială își desfășoară
activitatea în diverse instituţii: şcoli speciale, centre logopedice, centre de zi, spitale, policlinici,
organizaţii neguvernamentale şi organisme destinate protecţiei copilului şi persoanelor vârstnice
etc.
Aproximativ 80% dintre absolvenți sunt angajați în termen de doi ani de la data absolvirii la
nivelul calificării universitare. Cel puțin 60% dintre absolvenții ultimelor două promoții ale
studiilor universitare de licență sunt admiși la studii universitare de masterat, chiar la programele
dezvoltate de departament.
Departamentul are o procedura proprie de evaluare periodică a opiniei studenților cu privire la
satisfacția acestora în ceea ce privește procesul educațional, serviciile studențești și infrastructura
oferite de universitate. Circa 85% dintre studenți apreciază pozitiv mediul de învățare/dezvoltare
oferit de către universitate și propriul lor traseu de învățare.
III.3. Activitatea de cercetare științifică
Obiective de dezvoltare/Direcții de cercetare:
Departamentul de Psihologie
Obiectivele urmărite sunt:
- - creșterea numărului de articole publicate în reviste cotate ISI cu impact;
- - creșterea competențelor de cercetare și redactare de articole;
- - creșterea numărului de articole indexate în baze de date internaționale;
- - accesarea surselor de finanțare a cercetării; participarea și câștigarea mai multor
competiții de grant;
17
- - susținerea și ridicarea revistelor departamentului și facultății în clasificări;
- - dezvoltarea de parteneriate / colaborări cu actori interni și externi pentru creşterea
productivității științifice;
- - atragerea și implicarea studenților în activități de cercetare științifică;
- dezvoltarea unor direcții de cercetare inovatoare.
În perioada 2018- 2019 membrii departamentului de Psihologiei au contribuit cu:
- 19 articole cu factor de impact.
- 21 articole BDI/ISI fără factor de impact.
- 11 articole publicate în reviste străine sau românești cu peer-review și comitet
internațional.
- 9 capitole în volume colective.
- 4 cărți cu unic autor.
- 9 cărți în coautorat.
- 3 volume coordonate.
- 1 participare la proiecte obținute prin competiție națională.
- 5 participări la proiecte obținute prin competiție internațională.
- 2 membrii din departament implicați în studii de evaluare a unor politici publice.
- 13 parteneriate inițiate cu diverse instituții sau ONG-uri.
- 10 apariții în presă
Departamentul de Științele Educației
o
- îmbunătățirea calității în activitățile fundamentale: proiectarea ofertei educaționale (a
curriculumului), implementarea ofertei educaționale (proces didactic), evaluarea
curriculumului și cercetare – pentru dezvoltarea internă, ca departament, și pentru
beneficiari externi, servicii;
- adaptarea curriculumului la tendințele din domeniul educației, ale pieței muncii și la
nevoile studenților, masteranzilor și doctoranzilor, în perspectiva integrării profesionale
optime și pentru a valorifica/ crește cercetarea în domeniul educației;
- armonizarea colaborării profesionale intra-/ interdepartamentale cu interesele individuale
de dezvoltare profesională și cu cele ale domeniului;
- creșterea relevanței aplicative a programelor de studii, în concordanță cu necesitățile
actuale și de perspectivă ale pieței muncii, la nivel național și european, prin: abordări
interdisciplinare, consistența practicii, colaborări internaționale, cu o preocupare
accentuată pentru: integrarea mai intensă a tehnologiilor și TIC în activitățile didactice și
comunicarea cu studenții; platforme on-line și baze de date coerente la nivelul întregii
facultăți; mai buna adaptare instituțională la nevoile studenților ne-tradiționali; recrutarea
de noi cadre didactice; coalizarea unor grupuri de cercetare;
- identificarea și furnizarea de răspunsuri și soluții teoretice și aplicative la problemele
sistemului național de educație, atât prin activitățile didactice, cât și prin cele de cercetare;
- investigarea sistematică a absolvenților asupra calității programelor de studii, în vederea
ameliorării acestora;
- articularea activităţilor profesionale ale membrilor departamentului pe principiile unei
„comunități de practici și de învățare”;
- comunicarea rezultatelor cercetării pentru a influenţa politicile, practica şi percepţiile
publice (conferinţe, dezbateri, ateliere, forumuri).
În procesul educațional, ca ansamblu, nota specifică a programelor de studii masterale, în
comparație cu programul de studii de licență, constă în adaptarea ofertei educaționale, pe
parcursul procedului didactic, la specificul ocupațiilor asociate programelor de studii, precum
și la caracteristicile și nevoile studenților – omogenizarea și aprofundarea achizițiilor
18
învățării, în funcție de specificul locurilor de muncă pe care le ocupă sau pe care le vizează
în viitor.
Departamentul Psihopedagogie specială
● Promovarea cercetării la nivel macro și la nivel micro, încurajarea cercetărilor de parcurs,
individuale;
● Analizarea redimensionării cercetării, în acord cu prioritățile reformei din domeniul educației
speciale, realizarea de parteneriate naționale și internaționale pentru facilitarea îndeplinirii
obiectivelor asumate;
● Inițierea unor programe de cercetare dezvoltare cu diverse instituții ale societății civile, care
se ocupă de problemele persoanelor
Temele fundamentale de cercetare ● Studii comparative privind legislația, politicile și bunele practici din domeniu;
● Influențele "handicapului" asupra familiei ca sistem: resurse, atașament. Efectele
tulburărilor afective la părinții copiilor cu dizabilități;
● Îmbunătățirea calității educației inclusive;
● Propunerea unui sistem de prevenire prin informare și educare a familiilor în
instituțiile medicale specializate;
● Beneficiile comunicării augmentative și alternative la nivelul persoanei cu handicap,
dar și asupra comunităților;
● Importanța utilizării tehnicilor bazate pe e-Learning în educarea și terapia persoanelor
cu dizabilități. Noi tehnologii asistive specifice;
● Dezvoltarea competențelor profesionale și a capacității de inserție profesională a
studenților absolvenți de psihopedagogie specială;
● Dezvoltarea de metode noi de predare pentru educația persoanelor cu dizabilități pe
tot parcursul vieții.
Departamentul pentru Formarea Profesorilor
- - stabilirea și validarea unui corpus unitar, coerent și sistematic de cunoștințe teoretice în
domeniul științelor educației cu aplicabilitate în activitatea didactică a viitorilor profesori și
a practicienilor din învățământ cu abordarea problemelor de cercetare actuale și stringente
pentru învățământul românesc: ipoteze, strategii etc.;
- - dezvoltarea unor noi modele de formare inițială și continuă a personalului didactic, eficiente
și adaptate în contextul unor parteneriate consistente la nivel național și internațional;
- - evidențierea aplicabilității unor modele teoretico-metodologice actuale (pedagogiile
alternative, mentoratul în educație, motivarea pentru cariera didactică, proiectarea curriculară
a activității didactice/lecției, didactici de specialitate, e-learning, teatrul în educație, etc.)
Școala Doctorală
- Atingerea unor standarde internaționale în domeniul cercetării științifice.
- Publicarea doctoranzilor în reviste indexate, cu factor de impact.
- Participare la conferințe internaționale importante, în vederea diseminării rezultatelor
științifice.
- Dezvoltarea revistei științifice a școlii doctorale, Studia Doctoralia.
- Dezvoltarea programelor postdoctorale, în special prin proiecte de cercetare dezvoltate
de doctoranzii excepționali care au absolvit anterior în cadrul școlii doctorale sau în școli
doctorale similare din Consorțiul Universitaria.
În perioada de referință, FPSE a continuat tendința ușor ascendentă în ceea ce privește producția
științifică, mai ales din perspectivă calitativă (creșterea relevanței și a impactului publicațiilor
prin apariții în edituri din categorii superioare și în reviste indexate ISI, cu factor de impact). De
menționat lucrarea "Adapting Tests in Linguistic and Cultural Situations", autor prof. univ. dr.
Dragoș Iliescu, din cadrul Departamentului de Psihologie, lucrare care a obținut Marele premiu
19
al Senat-ului UB la categoria cel mai prestigios articol/cea mai prestigioasă publicație. De
asemenea, a crescut semnificativ numărul de participări la conferințe științifice soldate cu
publicații (ISI proceedings), unele dintre aceste participări beneficiind de sprijinul financiar din
partea facultății.
Câteva detalieri:
Departamentul de Psihopedagogie Specială Cercetarea științifică constituie o prioritate pentru Departamentul de Psihopedagogie Specială.
Acest lucru este valabil atât la nivel macro (cercetări care includ colective lărgite ale întregului
departament sau majorității acestuia), cât și la nivel micro (cercetări individuale), cât și personale
(cercetări indirecte, dezvoltate de către cadrele didactice prin activitatea directă cu studenții).
În principal, membrii Departamentului PPS au dezvoltat investigații experimentale a căror
recunoaștere a asigurat vizibilitatea națională și internațională, publicarea în reviste de prestigiu
din domeniu și participarea la conferințe și simpozioane cu un impact semnificativ la nivelul
mediului academic de profil.
La nivelul departamentului Psihopedagogie specială s-a urmărit facilitarea accesului la baza de
informații referitoare la cercetarea fundamentală și la cercetarea aplicativă din țară și din
străinătate, dar și implicarea cadrelor didactice în proiecte și în parteneriate de cercetare.
Anul universitar 2018-2019 a adus o creștere a vizibilitatii internaționale a departamentului, dar
și a facultății și, implicit, a Universității din București, prin proiectul Networked Labs for
Training in Sciences and Technologies for Information and Communication (NEWTON),
finanțat prin programul Horizon 2020. In acest an au fost aplicate experimental lectii in Scoala
Gimnaziala Speciala pentru Deficienti de Auz Sf. Maria ce au implementat un set de mecanisme
noi TEL (Technology-enhanced learning) care implică o stimulare multi-modală și multi-
senzorială (realitate augmentată, gamification și învățare auto-dirijată). Toate acestea sunt
adresate utilizatorilor din ciclurile primare, gimnaziale și profesionale, inclusiv elevii cu
dizabilități auditive, vizuale și fizice în vederea personalizării și adaptării atât la nivelul
conținutului, cât și al prezentării informațiilor ce urmează să fie achiziționate de către elevi, în
scopul de a spori calitatea procesului de predare-învățare. Elevii participanți au evaluat propriile
performanțe la disciplinele exacte (științe, tehnologie, matematică), 58,5% dintre aceștia au
afirmat că rezultatele lor școlare în acest domeniu sunt peste medie, în timp ce 24,4% dintre ei
au rezultate medii. De asemenea, elevii au exprimat percepțiile proprii privind starea afectivă și
motivațională în contextul derulării activităților de învățare a științelor exacte (plictiseală,
dificultate, entuziasm etc), necesitatea realizării unor schimbări, creșterea gradului de activism
în activități și utilizarea tehnologiei. Aceleași aspecte au fost autoraportate si după realizarea
unor secvențe de învățare care au implicat NEWTON ca suport. S-a demonstrat că după utilizarea
NEWTON în învățare 31,7% dintre elevi au exprimat necesitatea utilizării tehnologiei în
învățarea științelor exacte (comparativ cu 24,4% dintre elevi care resimțeau acesta nevoie înainte
de participarea la modulele NEWTON). Creșterea activismului activităților a rămas constantă în
învățarea cu și fără NEWTON (58,5% dintre elevi au exprimat aceasta nevoie în ambele
condiții). După utilizarea NEWTON, dificultatea percepută în învățarea domeniului științe a
scăzut. 39% dintre elevi au raportat o reducere a gradului de dificultate, comparativ cu 22%
dintre participanți care au exprimat această percepție înainte de utilizarea NEWTON în activități.
Învățarea cu NEWTON este mai puțin plictisitoare- 46.3% dintre elevi raportând acest aspect,
comparativ cu 29,3% dintre elevi care au exprimat această opiniei înainte de implementarea
NEWTON.
20
A continuat si in acest an universitar seria evenimentelor științifice realizate in parteneriat cu
ATCA, prin organizarea în 23 noiembrie 2018 a Workshopului de analiza aplicată a
comportamentului ”Psihopatologia adultului” susținut de Robert Mellon, PhD, BCBA- autism
Din anul 2017 se derulează proiectul Erasmus Plus, cu titlul “Better Work in Old Age –
Supporting Older Workers and Organizational Environment in Coping with Age Transitions and
Work Requirements (BeOLD)” şi presupune o colaborare a Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele
Educaţiei din Universitatea Bucureşti cu organizaţii din România, Italia, Spania, Grecia şi Cipru.
Acest proiect are ca scop elaborarea unei metodologii pentru consilierea vocaţională a
lucrătorilor pentru vârstnici, constând într-un pachet de formare ce va fi folosit de către traineri,
consilieri vocaţionali, educatori pentru adulţi care lucrează cu lucrători vârstnici.
În cadrul proiectului la care am participat ca si colaboratori s-au elaborat:
1. E-book – Raport transnational: Generatii @ munca – Bariere și resurse ale diferitelor
generatii la locul de munca. (Acesta furnizează informații generale privind sprijinul, la nivel
organizașional și societal, acordat lucratorilor în vârstă din țările în care se desfășoară
proiectul (Romania, Cipru, Italia, Spania și Grecia).
2. Metodologie de consiliere vocationala pentru o munca mai buna a lucrătorilor în
vârstă.Produsul reprezintă un pachet de formare care va oferi formatorilor, consilierilor
vocationali, educatorilor de adulți care lucrează cu lucrători în varsta, resurse și metodologii
pentru a îmbunătăți capacitatea de angajare a lucrătorilor în vârsta și oportunități de
dezvoltare a unor noi cai de cariera.
3. Program de instruire pentru manageri de resurse umane, manageri, coordonatori, directori de
organizații / instituții
Rezultatul constă într-un pachet de formare destinat managerilor de resurse umane,
managerilor, coordonatorilor, directorilor de organizații / instituții care angajează personal
multigenerational. Instruirea va oferi resurse pentru a adapta mediul organizational tuturor
generatiilor, precum și pentru a combate stereotipurile cu privire la lucrătorii în vârstă și
pentru a organiza programe de mentorat intergenerational.
4. Ghid cu recomandări de politici publice privind sprijinirea lucrătorilor în vârsta
Ghidul face un rezumat al rezultatelor proiectului și prezintă și lecțiile învățate. Acesta va fi
promovat în rândul factorilor interesați relevanți din țările proiectului (și anume: sindicate,
asociații de seniori, asociații patronale, agenții VET, servicii de ocupare a forței de munca, factori
de decizie) și va contribui la o mai bună gestionare a politicilor de îmbătrânire activa în UE.
Pe lângă implicarea studenților în proiectarea, realizarea și valorificarea cercetărilor ocazionate
de elaborarea lucrării de licență, de dizertație și a tezei de doctorat se urmărește atragerea acestora
în proiecte de cercetare în domeniul psihopedagogiei speciale (spre exemplu: microcercetări în
cadrul seminarului de Introducere în psihodiagnostic, cercetare aplicată la disciplina
Psihopedagogia devianței și inadaptării comportamentale și în cadrul disciplinei Mediere școlară,
cercetări privind efectele terapiei prin joc și a dramaterapiei asupra dezvoltării copiilor din
grupuri vulnerabile prin parteneriatul cu Asociația Română de Psihopedagogie Aplicată, iar în
cadrul Asociației Centrul Gifted Eduation se colaborează în vederea realizării de cercetări în
domeniul psihopedagogiei supradotaților; aplicare de teste; scorare; analiza științifică a datelor;
raportarea și diseminarea rezultatelor, precum și pentru promovarea rezultatelor şi diseminarea
de informaţii în diferite formate - articole, multimedia, broşuri- a rezultatelor obţinute în urma
parteneriatelor.
21
Rezultatele cercetării din Departamentul de Psihopedagogie specială s-au materializat și în unele
publicații de specialitate, din care menționăm:
Articole indexate ISI:
Bratu, Buica, Playfoot, DeNicola, DiSalvatore, Oprisan, „GAM LAB – a NEWTON Project
large scale pilot: evaluating the impact on motivation and affective state of students with
hearing impairment learning STEM subjects”, EdMedia Conference 2019, Amsterdam
Bratu, M., Caraman, D., Garabat, M., Muntean C.H Enhancing Learning Experience Of
Children With Hearing Impairments When Exposed To Newton Sealife Virtual Reality
Application, EduLearn 2019
Bratu, M., Caraman, D., Garabat, M., Muntean C.H The Impact Of The Wildlife Newton
Virtual Reality Application And Virtual Lab On Knowledge Acquisition In Students With
Special Educational Need, EduLearn 2019
Rad F, Buica A, Anghel CG, Stancu M, Dobrescu I (2019) “Hormonal imbalance and
pituitary adenoma during antipsychotic treatment in an adolescent with bipolar affective
disorder”, Riv Psichiatr ;54(1):37-39, DOI 10.1708/3104.30939
Kobylinska L, Panaitescu AM, Gabreanu G, Anghel CG, Mihailescu I, Rad F, Nedelcu C,
Mocanu I, Constantin C, Badescu SV, Dobrescu I, Neagu M, Geicu OI, Zagrean L, Zagrean
AM. (2019) “Plasmatic levels of neuropeptides, including oxytocin, in children with autism
spectrum disorder, correlate with the disorder severity”. Acta Endocrinol, (1):16-24. doi:
10.4183/aeb.16. PubMed PMID: 31149055; PubMed Central PMCID: PMC6535330
Mulsemedia in Telecommunication and Networking Education: A Novel Teaching Approach
that Improves the Learning Process I Tal, L Zou, A Covaci, E Ibarrola, M Bratu, G Ghinea,
GM Muntean IEEE Communications Magazine 57 (11), 60-66, Impact Factor: 10.356
J.J.S. Kooij, D. Bijlenga, L. Salerno, R. Jaeschke, I. Bitter, J. Balázs, J. Thome, G. Dom, S.
Kasper, C. Nunes Filipe, S. Stes, P. Mohr, S. Leppämäki, M. Casas, J. Bobes, J.M. Mccarthy,
V. Richarte, A. Kjems Philipsen, A. Pehlivanidis, A. Niemela, B. Styr, B. Semerci, B. Bolea-
Alamanac, D. Edvinsson, D. Baeyens, D. Wynchank, E. Sobanski, A. Philipsen, F.
McNicholas, H. Caci, I. Mihailescu, I. Manor, I. Dobrescu, T. Saito, J. Krause, J. Fayyad,
J.A. Ramos-Quiroga, K. Foeken, F. Rad, M. Adamou, M. Ohlmeier, M. Fitzgerald, M. Gill,
M. Lensing, N. Motavalli Mukaddes, P. Brudkiewicz, P. Gustafsson, P. Tani, P. Oswald, P.J.
Carpentier, P. De Rossi, R. Delorme, S. Markovska Simoska, S. Pallanti, S. Young, S.
Bejerot, T. Lehtonen, J. Kustow, U. Müller-Sedgwick, T. Hirvikoski, V. Pironti, Y. Ginsberg,
Z. Félegyházy, M.P. Garcia-Portilla, P. Asherson (2019) “Updated European Consensus
Statement on diagnosis and treatment of adult ADHD”, – “Updated European Consensus
Statement on diagnosis and treatment of adult ADHD”, European Psychiatry, Volume 56,
Pages 14-34, ISSN 0924-9338, DOI: 10.1016/j.eurpsy.2018.11.001
Hessabi, M.; Rahbar, M.H.; Dobrescu, I.; Bach, M.A.; Kobylinska, L.; Bressler, J.; Grove,
M.L.; Loveland, K.A.; Mihailescu, I.; Nedelcu, M.C.; Moisescu, M.G.; Matei, B.M.; Matei,
C.O.; Rad, F. (2019) “Concentrations of Lead, Mercury, Arsenic, Cadmium, Manganese, and
Aluminum in Blood of Romanian Children Suspected of Having Autism Spectrum
Disorder”. Int. J. Environ. Res. Public Health, 2019, 16, 2303.
https://doi.org/10.3390/ijerph16132303
● Articole în reviste indexate BDI:
Oprisan, Băicuș, C., Bălănescu, P.C. & Co., „Romanian version of SDM-Q-9 validation in
Internal Medicine and Cardiology setting: a multicentric cross-sectional study”, The
Romanian Journal of Internal Medicine, ROM. J. INTERN. MED., 2019, 0, 0, 1-14, DOI:
10.2478/rjim-2019-0002, Indexata B+ CNCSIS si Indexed Copernicus, baze de date
22
internaționale: DOAJ, SCOPUS, ROAD, disponibil la
https://content.sciendo.com/view/journals/rjim/
Nour El Mawas, Marilena Bratu, Dorothea Caraman, Cristina Hava Muntean, “Investigating
the Learning Impact of Game-based Learning when Teaching Science to Children with
Special Learning Needs”, SITE Conference, Las Vegas, NV, United States, March 2019
Makrogiannaki, A., Urea, I.R (2019). The elements that influence the professional conduct
of teachers involved in early education.” International Journal Of Research - Granthaalayah,
7(4), 261-269. https://doi.ORG/10.5281/ZENODO.2654930
Makrogiannaki, A., Urea, I.R (2019). Does the teacher’s person, brand influences the
parent’s perception towards the early education process? Asian Academic Research Journal of Social Science& Humanities, volume 6, issue 3, pag. 1-12
(https://www.asianacademicresearch.org/march2019.html
Buică, A. Irimie-Ana, E. Andrei, M. Stancu, F. Rad, I. Dobrescu. “ADHD symptoms in
adults with psychoactive substance abuse and implications on sleep disorders”. The
Romanian Journal of Child and Adolescent Neurology and Psychiatry. 2019; 25 (2): 33-41.,
ISSN 2068-8040 Buică, A. Irimie-Ana, E. Andrei, M. Stancu, F. Rad, I. Dobrescu. “Diagnosis evolution to
adulthood in group of ADHD pediatric patients from “Prof. Dr. Alex. Obregia” Psychiatry
HospitalRevista Română de Psihiatrie. 2019; 21(2): 95-98, pISSN 1454-7848, e ISSN 2068-
7176
Vartic, V., Oprisan, E., (2019). ”Use of Assistive Technologies in Accessibility of
Information for Students with Visual Impairments”, The International Scientific Conference
eLearning and Software for Education. 2019, Vol. 2, p294-299. 6 pg., disponibil on-line la
https://search.proquest.com/openview
Vartic, V., Oprisan, E., (2019). ”Knowledge and Use of Plagiarism Detection Programs in
Academic Work by Students”, The International Scientific Conference eLearning and
Software for Education; Bucharest Vol. 2, : 300-305. Bucharest: "Carol I"
National Defence University. (2019) DOI:10.12753/2066- 026X-19-112,
https://search.proquest.com/openview
9. Marilena Bratu, Cristian Buica-Belciu, University of Bucharest, Faculty of Psychology
and Educational Sciences, Romania ; Jim Playfoot, White Loop Ltd, United Kingdom ; Fabio
Di Salvadore, Carmine De Nicola, Beyond srl, Italy ; Emilia Oprisan, University of
Bucharest, Faculty of Psychology and Educational Sciences, Romania GAM LAB – a
NEWTON Project large scale pilot: evaluating the impact on motivation and affective state
of students with hearing impairment learning STEM subjects
EdMedia + Innovate Learning, Jun 24, 2019 in Amsterdam, Netherlands ISBN 978-1-
939797-42-1 Publisher: Association for the Advancement of Computing in Education
(AACE), Waynesville, NC
Articole în reviste recunoscute de comunitatea științifică și academică:
● Doru Vlad Popovici, Viorel Agheana, Trăsături ale tipologiilor psihologice și somatice în
relație cu activismul seniorilor din societatea contemporană”, , in Journal of Psychology.
Special Pedagogy. Social Work (PSPSW), Nr. 53 (4) 2018, 3-12, Chişinău (ISSN 1857-4432
ONLINE/ ISSN 1857-0224 PRINT)
● Buică, C. B. (2019). Taking the long way: conceptual framework development,
symptomatology, and classification in aphasia. Studia doctoralia Psychology and
Educational Science, 10(2), 114-124
● Buică A., Irimie-Ana A., Ionescu M., Rad F., Dobrescu I „Clinical aspects of differential
diagnosis in adult ADHD patients” ,.- Psihiatru.ro (2019) Nr. 57 (2) 2019 , Doi:
10.26416/Psih.57.2.2019
23
● MC Nedelcu, L Petre, I Dobrescu (2018) “Evaluarea progreselor si rezultatelor interventiei
comportamentale timpurii intensive pentru copiii mici cu autism” Revista Romana de
Psihiatrie vol XX, nr 3, 161-165, pISSN 1454-7848, e ISSN 2068-7176
Cărți de (co)autor la edituri recunoscute
Folostina, R., Iacob, C.I. (2019). The Inclusion of Children With Special Education Needs:
A Theoretical Approach, IGI Global, USA
Popovici DV, Ardeleanu Dorina, Program de intervenție logopedica bazat pe interfețele
softului educațional "LOGOPEDIX", pag. 35-59, în: Raluca Silvia Matei, Rodica Gabriela
Enache (coord), (2019) Optimizarea calității vieții copiilor și adolescenților, Ed.
Universitară, București
Popovici DV, Tudorache Loredana , Aspecte Privind Incluziunea Academică Și Socială A
Studenților Cu Dizabilități, Pag. 120-129 în: RALUCA SILVIA MATEI, RODICA
GABRIELA ENACHE (coord), Optimizarea calității vieții tinerilor și adulților cu nevoi
speciale, Ed. Universitară, București, 2019,Urea, I.R, Popovici, D.V. (2019).Metodologia de
consiliere vocațională a angajaților în vârstă “O muncă mai bună la bătrânețe. Manual“.
București: Editura Universitară. ISBN 978-606-28-0973-7
Urea, I.R, Popovici, D.V. (2019). Vocational counselling methodology for older workers
“Better work at old age. Handbook. “. București: Editura Universitară. ISBN 978-606-28-
0974-4
Foloştină, R., Michel, T., (2018) –Abordarea pozitiva. O conditie a incluziunii scolare,
Universitatii din Bucuresti, Bucuresti
Urea, I.R, Popovici, D.V. (2019).Metodologia de consiliere vocațională a angajaților în
vârstă “O muncă mai bună la bătrânețe. Manual“. București: Editura Universitară. ISBN 978-
606-28-0973-7
Urea, I.R, Popovici, D.V. (2019). Vocational counselling methodology for older workers
“Better work at old age. Handbook. “. București: Editura Universitară. ISBN 978-606-28-
0974-4
Capitole în volume colective la edituri recunoscute
Urea, I. R. (2019). Is the satisfaction of the graduate students in the educational sciences an
indicator of their future professional career?. New Trends and Issues Proceedings on
Humanities and Social Sciences, 6(1), p. 175-183. https://doi.org/10.18844/prosoc.v6i1.4168
Cărți coordonate relevante pentru domeniu
Folostina, R. (2018). Terapia ocupațională în educație: Integrare prin cântec și culoare,
Bucuresti, Editura Universitatii din Bucuresti
Foloștină, R., Golu, F. (2019). Neuropsihologia și tulburările de limbaj, București, Editura
Universitară
24
Departamentul de Științele Educației
Proiecte care reflectă temele fundamentale
de cercetare
Valorificarea cercetării
Proiectul Erasmus+, intitulat
”Preparing primary teachers to lead
inclusive learning” (PRETTi) (2016-
2018) - http://www.pretti.info/en
În septembrie 2018 avut loc conferința finală a
proiectului PRETTi la care au participat
peste 100 de invitați în cadrul căreia au fost prezentate
activitățile și rezultatele proiectului PRETTi,
modelele de educație incluzivă în diferite țări
europene, bune practici pentru un mediu inclusiv și
accesibil pentru toți copiii.
Proiectul Erasmus+ Promoting
Teachers' Success in Their Induction
Period-PROTEACH (2016-2019)
http://www.proteach-project.org/
În anul 2018-2019 În cadrul proiectului Proteach s-a
finalizat colectarea datelor referitoare la inserția
profesională a cadrelor didactice. Cercetarea a fost
realizată paralel în România, Estonia și Israel.
Proiectul RODAWELL (perioada de
implementare: 2016-2019; obiectivul:
îmbunătățirea nivelului de bunăstare
socio-emoțională a copiilor și a calității
învățării)
https://rodawell.fpse.unibuc.ro/en/hom
e/
În anul 2018-2019:
- s-au analizat datele obținute prin demersurile de
cercetare cvasi-experimentală și cercetare acțiune.
- s-a finalizat redactarea carții “Educație cu stare de
bine. După o rețetă româno-daneză”
(https://rodawell.fpse.unibuc.ro/resurse/educatie-
cu-stare-de-bine/)
- s-a finalizat instrumentul de autoevaluare a starii
de bine pentru grădinițe și școli
(https://rodawell.fpse.unibuc.ro/instrument-de-
autoevaluare/)
- - s-a finalizat seturi de carduri cu cele 16
principii pentru starea de bine în educație
(https://rodawell.fpse.unibuc.ro/resurse/carduri/)
25
Orizont 2020 Scientix 3 Cod 730009 Activitățile proiectului în 2018-2019:
- Conferința Națională a Comunității Educație
pentru Științe „Comunități de învățare, comunități
de bune practici, ecosisteme dinamice
educaționale”, Ediţia a III-a, 6 - 8 decembrie 2019,
Măgurele;
- Atelierul ”Cele mai bune întrebări pentru cele
mai bune investigații în clasa de elevi”, , grup
țintă: 25 profesori Vaslui și împrejurimi, 20 nov.
2018, Măgurele;
- Panel „Careers Management: responsibilities
and processes” la Institute of Space Sciences and
Skype, the 4th of September, 2019
- Atelier „Cum dezvolt proiecte bazate pe
investigație în clasa de elevi?” – componenta
profesori STEM;
- Cercetare – Perspectiva cadrelor didactice
asupra premiselor și priorităților educației pentru
STEM – raport final de cercetare și articolul
științific: TEACHERS’ PERSPECTIVE ON THE
PREMISES AND PRIORITIES OF STEM
EDUCATION
Școala de vară de Știință și
Tehnologie de la Măgurele 2019
Școala de vară de Știință și Tehnologie de la
Măgurele are ca obiectiv să valorizeze expertiza
științifică și laboratoarele din cadrul platformei de
educație și cercetare de la Măgurele și din
Universitatea din București, făcându-le accesibile
elevilor de liceu indiferent de profilul și specializarea
acestora și cadrelor didactice care predau
discipline STEM (știință, tehnologii, inginerie,
matematică) și profesorilor consilieri școlari în
învățământul secundar gimnazial și liceal. Școala
urmărește inclusiv dezvoltarea carierelor în domenii
corelate STEM prin sesiuni de dezvoltare personală și
a carierei. La a doua ediție, din perioada 24 august-6
septembrie 2019, Școala de vară și-a propus un
program complementar complex, fundamentat pe
premisa conform căreia educația STEM prin
finalitățile care i se atribuie reprezintă un vector de
impact asupra creșterii competitivității și coeziunii
sociale, în contextul dezvoltării durabile a României
cu influențe semnificative asupra creșterii bunăstării
atât a celor care învață, cât și a comunității în care
aceștia trăiesc. Formatorii și mentorii la școala de vară
sunt cercetători, cadre didactice din învățământul pre-
universitar și universitar din domeniile STEM, din
științele educației și consiliere în carieră, dar și din
alte specializări, abordările fiind de tip integrat.
26
”Platformă Instituțională
Interdisciplinară de Excelență în
Cercetarea, Dezvoltarea, Inovarea și
Formarea Profesională din Domeniul
Științelor Arheologice/ Archaeological
Sciences” Acronimul proiectului:
ArchaeoScience#RO Tipul proiectului:
proiect de dezvoltare instituțională –
proiecte de finanțare a excelenței în CDI
(PDI-PFE 2018) Finanțator: MCI
Perioada: 2018-2020 (26 luni).
Implementarea proiectului “Platforma Instituțională
Interdisciplinară de Excelență în Cercetarea,
Dezvoltarea, Inovarea și Formarea Profesională din
Domeniul Științelor Arheologice”, presupune
dezvoltarea unei platforme comune, care să faciliteze
abordarea complexă, interdisciplinară și integrativă a
patrimoniului cultural arheologic, prin desfășurarea
unor activități de cercetare și formare în domeniul
patrimoniului arheologic și cultural material (mobil și
imobil) și imaterial.
Proiectul Erasmus + ”A New Way for
New Talents in Teaching” nr. 564718-
EPP-1-2015-2-BG-EPPKA3-PI-
POLICY (NEWTT, Erasmus+, KA 3),
S-au continuat activitățile prin prin sesiunea
suplimentară de finalizare a studiilor programului de
Conversie Profesională în Pedagogia Învățământului
Primar și Preșcolar (febr. 2019). Evenimente în acest
context: atelier cu tema Parteneriat strategic TfR –
FPSE (UB). Programul de conversie profesională în
Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar
(PIPP) – la 2 ani de implementare, la evenimentul de
Exploatare din cadrul proiectului NEWTT, parte din
Conferința Națională aniversară 5 ani de activitate
Teach fo Romania „Educația rescrie povestea”, 6
noiembrie 2018, ediție desfășurată sub Înaltul
Patronaj al Președenției României și Keynote speaker
cu tema ”Best solution for TfR teachers qualification
in Pedagogy of Primary and Pre-school Education
(PPPE). Professional conversion program in PPPE –
after 2 years of implementation” la NEWTT Project
Dissemination International Conference, 5 decembrie
2018, Bruxelles, Belgia.
ROSE SGCU - II/CI/02- Consiliere,
coaching și dezvoltare personală pentru
performanță. Servicii integrate de
suport în învățare pentru studenții UB
(CCDPP) 2019-2021
organizarea echipei pentru componenta consiliere și
orientare în carieră și planificarea, împreună cu
echipa, a activităților pentru perioada de livrare a
acestora
ROSE SGCU-PV Școala de vară de
Știință și Tehnologie (MSCITEH)”,
Universitatea din București, 2019 –
2022 (80.000 euro)
Coordonarea componentei de consiliere în carieră
pentru elevii și profesorii participanți.
fondul IKEA - Fundația Comunitară
București „Educația și meseriile la
viitor” 2019 – 2022
Școala de vară, Conferința Națională a Comunității,
Cu mic cu Mare prin... Univers, Noaptea
Cercetătorilor.
27
proiectului FDI, 2019 ”Platforma de
cercetare-dezvoltare-inovare în
educația STEM și carierele viitorului”,
UB, iunie – decembrie 2019
Design al kiturilor de resurse pentru facilitarea
sesiunilor de grup de consiliere și orientare în
carierele viitorului cu studenții și elevii, pe cele
formare cu elevii, profesorii STEM și consilierii
școlari și de design al studiului privind identificarea
de domenii de specializare inteligentă și a debușeelor
profesionale pe Platforma Măgurele-UB.
Dezvoltarea de materiale de instruire
pentru Gândire Computațională și
Introducere în Codare pentru studenții
care vor urma o carieră didactică
Durata Proiectului: 24 de luni
(01.10.2018 - 30.09.2020)
Acronim:EARLYCODE
EARLYCODE este un proiect Erasmus + care a
inceput in octombrie 2018. Scopul proiectului este de
a incuraja si dezvolta gandirea algorimtica si
computationala inca din perioada timpurie.
Consortiul este format din organizatii private si
institutii publice din Turcia, Romania, UK, Italia, si
Lituania.
In 2019 activitatile s-au concentrat pe dezvoltarea
unui curricullum pentru viitorii profesori în vederea
încurajării gândirii computaționale la preșcolari.
Acesta ar putea fi adaptat cerintelor si specificului
fiecarei tari partenere, asigurându-se în acest mod
transferabilitatea.
De asemenea, este in pregatire un kit pentru instruirea
studentilor-viitori profesori care sa ii ajute să predea
astfel încât preșcolarii să înțeleagă problemele, sa
planifice diferite căi de identificare a soluțiilor, să ia
decizii și să rezolve problemele; să urmeze secvențe
simple și să integreze abilitățile dobândite în situațiile
reale de viață.
Proiectul Erasmus + Orienta4YEL
Supporting educational and social
inclusion of youth early leavers and
youth at risk of early leaving through
mechanisms of orientation and tutorial
action (2018-2021)
În faza I (2018-2019) a proiectului, obiectivul este
monitorizarea părăsirii timpurii, identificarea
factorilor și cauzelor critice ale acestuia. În plus, să
înțelegem situația din cele cinci țări europene
implicate în proiect (Spania, Portugalia, Germania,
România și Marea Britanie), identificând
asemănările și diferențele dintre țări.
În perioada iunie-noiembrie 2019 au fost colectate
date de către partenerii Orienta4YEl. Scopul
cercetării a fost de a identifica factorii de risc și
strategiile de prevenire a părăsirii timpurii, precum și
reintegrarea în sistemul educațional.
- Cadrele didactice din departament au participat în total la 24 de proiecte de cercetare-
dezvoltare naționale și internaționale, finanțate prin fonduri europene (Erasmus +), fonduri
naționale și alte surse de finanțare (Fundația Velux, Ikea). Au susținut lucrări și au avut
contribuții la conferințe naționale și internaționale. Cadrele didactice ale departamentului au
28
participat ca formatori sau evaluatori ARACIS, ARACIP sau ai altor organisme cu relevanță
științifică sau profesională națională la 12 evenimente/ activități.
- De asemenea, au participat ca membri în grupuri de experți, naționale și internaționale
(ARACIS, CNATDCU, grupul de lucru Formarea profesorilor în cadrul proiectului România
educată – Banca Mondială, grupul de lucru pentru formarea inițială a profesorilor/ masterat
didactic, România Educată, EUA European University Association Council for Doctoral
Education, Comisia Europeană – Expert Working Group A1, Membru în grupul de lucru
pentru elaborarea curriculumuui de liceu, UNICEF, Member of Executive Board CEI –
Central European Initiative-University Network).
- Membrii departamentului au participat ca editori sau membri în comitetul editorial a 15
reviste cu comitet științific și peer-review, printre care: APER – Asia Pacific Education
Review (EJEL – Electronic Journal of e-learning, Journal of Educational Sciences, Education
Plus Journal, Quality Assurance Review, Studia Doctoralia, Revista Română de Interacţiune
Om-Calculator, revista „Repere”, INASED International Journal of Progressive Education
(IJPE).
- În continuare, activitatea de cercetare se derulează prin interacțiunea membrilor
departamentului, o mare parte dintre articolele publicate, proiectele derulate și lucrările
prezentate în conferințe fiind rezultatul colaborării la nivel departamental. Astfel, cele mai
multe dintre cifrele raportate mai sus reprezintă valori distincte, în care, însă, au fost implicați
unul sau mai mulți membri ai DȘE (ex., la o conferință internațională au participat 5
persoane, însă conferința a fost raportată o singură dată).
- DȘE a continuat să contribuie la elaborarea, fundamentarea şi/ sau implementarea unor
politici publice şi strategii sectoriale la nivel internaţional, național și instituțional – de ex.:
programul de licență dublă, programe de master interdisciplinare, politici educaţionale,
politici sociale, politici de educație incluzivă, strategii de intervenție pentru grupuri
vulnerabile, curriculumul național pentru învățământul liceal etc. Eforturile s-au obiectivat
în contribuţii la revizuirea documentelor de politică a curriculumului național, managementul
cercetării, educația timpurie, educația incluzivă, profesionalizarea specialiștilor din domeniul
educației adulților, rolul mediilor virtuale în reconfigurarea învățării și a didacticii,
redimensionarea rolurilor cadrelor didactice și formarea acestora, universitatea ca mediu de
învățare etc.
Studenții au fost implicați în activități de cercetare astfel: în Proiectul RodaWell – 8 studente din
programul de studii de licență; la Sesiunea Națională de Comunicări Științifice pentru Studenții
din domeniul Științelor Educației ”Educația la timpul viitor – scenarii și resurse”, ediția a VIII-
a (mai 2019) – 10 studenți voluntari de la licență și programele de master; la Conferința Națională
a Comunității Educație pentru Științe, STEM – Parteneriat pentru Calitate, a doua ediție, 3-4
noiembrie 2017, București, Biblioteca Națională a României Participare în Comitetul de
organizare a 4 masteranzi Formarea Formatorilor și MEOPE și 7 studenți nivel licență,
Pedagogie.
Departamentul de Psihologie
Strategia de cercetare în domeniul Psihologie a fost, de asemenea, revizuită. Direcțiile avute în
vedere și adoptate de către departament sunt:
1. Identificarea revistelor-țintă cu impact în domeniul psihologiei. S-a realizat o listă de reviste
vizate de cercetătorii departamentului.
2. Stabilirea unor teme majore de cercetare care să coaguleze efortul de investigare a unor
problematici de interes actual, recoltarea datelor făcându-se pe cohorte mari și longitudinal.
29
3. Organizarea activității de cercetare în Centrul de Cercetare al Departamentului (CCPA).
4. Organizarea activității din cadrul practicii de cercetare la studiile de licență și de master.
5. Apariția unor grupuri de cercetare organizate în laboratoare de cercetare.
6. Planificarea resurselor de cercetare pentru planul de achiziții anuale.
7. Recrutarea și angajarea de personal cu rezultate dovedite în cercetare.
8. Cooptarea în calitate de colaboratori ai departamentului a persoanelor cu interes pentru
cercetare. S-au încheiat o serie de parteneriate instituționale cu spitale, școli, licee, fundații,
asociații, organizații de afaceri, organizații militare (în domeniul militar s-a realizat primul studiu
mare de prevalență a depresiei în rândul personalului militar, coordonator Cezar Giosan).
9. În cadrul școlii doctorale au fost invitați profesori cu competențe avansate în cercetare. Aceștia
au predat doctoranzilor cursuri specializate, focalizate pe anumite tehnici de procesare a datelor
și modele actuale de cercetare.
10. În cadrul școlii doctorale domeniul psihologie s-au schimbat cerințele față de doctoranzi,
accentuându-se importanța livrabilelor în reviste cu impact, cerință care este condiție de
finalizare a doctoratului.
În continuare prezentăm selectiv contribuții ale membrilor departamentului.
I 1 Contribuții in extenso de tip article sau review, publicate în reviste indexate în Web
of Science (ISI), al căror IF este mai mare sau egal cu p, realizate în calitate de autor
principal. Avram, E., Burtaverde, V., & Zanfirescu, A. Ș. (2019). The incremental validity of career adaptability
in predicting academic performance. Social Psychology of Education, 1-16.
Burtăverde, V., Avram, E., & Vlăsceanu, S. (2019). Not using social media. A socioanalytic
perspective. Computers in Human Behavior, 101, 276-285.
Burtaverde, V., & Iliescu, D. (2019). Emic vs etic frame of reference personality assessment in the
prediction of work-related outcomes. Career Development International.
Butucescu, A., Zanfirescu, A.S., & Iliescu, D. (in press, accepted on 3.09.2019). The whys and
wherefores of going the extra-mile as health workers. Personality and Individual Differences
(https://authors.elsevier.com/tracking/article/details.do?aid=109646&jid=PAID&surname=Iliescu
)
Burtăverde, V., Vlăsceanu, S., & Avram, E. (2019). Exploring the relationship between the personality
structure and smartphone usage. Current Psychology.
David, O., David, D., Mogoaşe, C., Popescu, L., Giosan, C., & Pellegrino, A. (2019). Psychological
effects and brain correlates of a rose-based scented cosmetic cream. Journal of Sensory Studies.
Vol 34: e12436. DOI: https://doi.org/10.1111/joss.12536
Iliescu, D., & Greiff, S. (2019). The Impact of Technology on Psychological Testing in Practice and
Policy: What Will the Future Bring. European Journal of Psychological Assessment, 35, 151-155.
DOI: 10.1027/1015-5759/a000532
Oprea, B., Barzin, L., Vîrgă, D., Iliescu, D., & Rusu, A. (2019). Effectiveness of Job Crafting
Interventions: A Meta-Analysis and Utility Analysis. European Journal of Work and
Organizational Psychology, 28(6), 723-741. doi: 10.1080/1359432X.2019.1646728 [IF = 2.59]
Oprea, B., Iliescu, D., Burtăverde, V., & Dumitrache, M. (2019). Personality and Boredom at Work:
The Mediating Role of Job Crafting. Career Development International, 24(4), 315-330. doi:
10.1108/CDI-08-2018-0212 [IF = 1.56]
Petre, L.M. & Vatasescu, B.N. (2019). According, against, and above dietary norms: a key to understand
the relationship between personality style and taste preferences, PeerJ, 7:e8198.
https://doi.org/10.7717/peerj.8198
Podina, I. R., Vîslă, A., Fodor, L. A., & Flückiger, C. (2019). Is there a sleeper effect of exposure-based
vs. cognitive-only intervention for anxiety disorders? A longitudinal multilevel meta-analysis.
Clinical psychology review, 101774.
I 2 Contribuții in extenso de tip article sau review, publicate în reviste indexate în Web
of Science (ISI), al căror IF este mai mic decât p sau în reviste neindexate Web of Science
(IF = 0), dar indexate în cel puțin două baze de date internaționale recunoscute, din care
30
în cel puțin una se regăsește în format in extenso (full-text), realizate în calitate de autor
principal. Butucescu A, Iliescu D, Opariuc C‐D. (2019). The generalizability of reactions to assessment: An
application of the Selection Procedural Justice Scale (SPJS) in academic settings. International
Journal of Selection and Assessment, 00:1–5. https:// doi.org/10.1111/ijsa.12262
Butucescu, A., & Iliescu, D. (2019). Patterns of change in fairness perceptions during the hiring
process: A conceptual replication in a controlled context. International Journal of Selection and
Assessment. 1–6. https://doi.org/10.1111/ijsa.12227
Butucescu, A., & Iliescu, D. (2019). It was unfair! Should I appeal? The moderating role of
Agreeableness and Neuroticism between Fairness Perceptions in Assessment and Intention to
Appeal. Ethics & Behavior, 1–22. doi:10.1080/10508422.2019.1620609
Mitrofan, L., Dudau, P. (2109). The need for psychological care in diabetes patients. Journal of
Psychology, Editura Academiei Romane, 65(1).
Petre, L. M. (2019). Psychological Treatment of Binge-Eating Disorder: A Case Study. RAIS Journal
for Social Sciences, 3(2). https://doi.org/10.5281/zenodo.3549452
I4 Capitole de carte în calitate de autor principal în edituri clasificate A1 sau A2 (m A1 =
3; m A2 = 1)
Iliescu D., Butucescu A. (equal contribution) (2019). Mediation and Conciliation in Collective
Labor Conflicts in Romania. In: Euwema M., Medina F., García A., Pender E. (eds) Mediation in
Collective Labor Conflicts. Industrial Relations & Conflict Management. Springer, Cham.
Dumitrache, S. D., Mitrofan, I., Vancea, F. & Petre, L. M. (2012). Din culisele psihoterapiei
experienţiale unificatoare: studii de caz şi cercetări aplicative. Bucureşti: SPER.
Golu, F. (2019). Forme și stiluri de învățare. În G. Pânișoară (coord.). Psihologia învățării. Cum
învață copiii și adulții? Iași: Polirom, pp. 158-180.
Luca A., Bulgac A., (2019). Dezvoltarea competenței socio-emoționale la elevi și adolescenți. În
V. Enea (coord.). Intervenții psihologice în școală. Manualul consilierului școlar. Iași: Polirom.
Podina, I. R (2019). Consilierea elevilor dependenți de tehnologie. In V. Enea (Ed.). Intervenţii
Psihologice în Şcoală: Manualul Consilierului Şcolar. Iaşi: Polirom. 978-973-46-6358-3
I5 Contribuții in extenso de tip article sau review, publicate în reviste indexate în Web of
Science (ISI), al căror IF este mai mare sau egal cu p, realizate în calitate de co-autor
Gentili, C., Vanello, N., Podina, I., Popita, R., Voinescu, B., Pietrini, P., & David, D. (2020). You do
not have to act to be impulsive: Brain resting-state activity predicts performance and impulsivity
on the Balloon Analogue Risk Task. Behavioural Brain Research, 379, 112395.
Ion, A., Iliescu, D., & Nedelcea, C. (2019). A multi-measure, multi-ethnic investigation of anxiety,
Current Psychology, Published online in May 2019, https://doi.org/10.1007/s12144-019-00303-z.
I6 Contribuții in extenso de tip article sau review, publicate în reviste indexate în Web of
Science (ISI), al căror IF este mai mic decât p sau în reviste neindexate Web of Science
(IF = 0), dar indexate în cel puțin două baze de date internaționale recunoscute, din care
în cel puțin una se regăsește în format in extenso (full-text), realizate în calitate de co-
autor
Duțu, R., & Butucescu, A. (2019). On the Link between Transformational Leadership and Employees’
Work Engagement: The Role of Psychological Empowerment. Psihologia Resurselor Umane, 17(2),
42 - 73. https://doi.org/10.24837/pru.v17i2.291
31
Ionescu, D., & Iacob, C. (2019). Self-authenticity, optimism, and neuroticism in relation to basic
psychological needs. Romanian Journal of Applied Psychology, 21 (1), 28-34. DOI:
10.24913/rjap.21.1.05
Spînu, R., & Iliescu, D. (2019). Psychological Assessment Reports in Selection Decisions: The Role of
the Spatial Contiguity Principle. Psihologia Resurselor Umane, 17(2), 12-41. DOI:
10.24837/pru.v17i2.290
Vladislav, E. O. & Neacșu, I. V. (2019). Effects of Mindfulness Techniques on Oncological Adolescent
Patients- a Qualitative Psychological Study, Journal of Experiential Psychotherapy, 22,1(85), 39-49
Vladislav, E. O. & Drăghici, R. (2019). Clinical and Projective Approach to the Mourning Process in
the Family System. Journal of Experiential Psychotherapy, 22,2 (86)
I7 Cărți publicate în calitate de co-autor în edituri clasificate A1 sau A2 (m A1 = 3; m A2
= 1)
Godeanu, C. D., Godeanu, A. S. (2019). Manual de psihosexologie. București: SPER.
Mitrofan, I., & Petre, L. M. (2013). Artgenograma: diagnoza şi terapia unificatoare
transgeneraţională. Bucureşti: SPER.
I8 Capitole de carte în calitate de co-autor în edituri clasificate A1 sau A2 (m A1 = 3; m
A2 = 1)
Ionescu, D., & Iacob, C.I. (2019). Abordarea copiilor cu probleme de sănătate. În Enea, V. (Ed.).
Intervenții psihologice în scoală. Manualul consilierului școlar, pp. 421-433. Iași: Editura Polirom.
David, D. O., Matu, S. A., Podina, I. R., & Predatu, R. M. (2019). Future Research Directions for REBT.
In Advances in REBT (pp. 121-146). Springer. 978-3-319-93118-0
În cadrul DFP, cercetarea științifică se păstrează ca dinamica importanta a activității in cadrul
Departamentului. Contextele în care se realizează sunt foarte diverse și implicând colaborări
individuale și ale unor grupuri de specialiști care abordează teme in lucrări comune. Există
demersuri la nivelul întregului colectiv pentru realizarea unor lucrări ample, care sa implice
specialiștii din cadrul Departamentului, dar și colaborări mai extinse, cum este lucrarea
“Pedagogia Învățământului Primar Și Preșcolar” care să implice tot colectivul DFP şi care va
apărea în două volume (cel mai probabil). În același timp, sunt încurajate colectivele mici pentru
utilizarea intereselor comune în cadrul mai multor proiecte interdisciplinare și a Laboratorului
de didactică „Ioan Cerghit”. Concomitent, s-a discutat şi iniţiat o cercetare amplă asupra
profilului caracterial al studenţilor care urmează modulul psihopedagogic pentru a deveni cadre
didactice pentru nivelul de învăţământ secundar.
Cadrele didactice din departament au finalizat activitatea de colectare a materialelor pentru un
volum colectiv al tuturor membrilor DFP privind pregătirea candidaţilor pentru examenele de
grad didactic; acest demers a început la iniţiativa şi structura propusă de prof Manolescu şi prof
Pânișoară. Anul de publicare - 2019
Temele de cercetare sunt focalizate pe următoarele direcții: formare și dezvoltare profesionala a
cadrelor didactice și cariera didactică, TIC, comunicare educațională, educație și management,
evaluare, curriculum și proiectare didactică, reflecție și devenire, școală și comunitate,
dezvoltarea copilului în situații de risc, idei și personalități în educație.
Câteva publicații care ilustrează temele menționate:
● Pânișoară, I.-O. & Manolescu, M. (coord.) Pedagogia învățământului primar și preșcolar,
vol. I & II
● Wade, M., Zeanah, C.H., Fox, N.A., Tibu, F., Ciolan, L.E & Ch. A. Nelson Stress sensitization
among severely neglected children and protection by social enrichment. Nature
Communications 10, 5771 (2019). https://doi.org/10.1038/s41467-019-13622-3
32
● Cristea, S. (2019). Evaluarea instruirii / procesului de învățământ, Didactica Publishing
House, București
● C. Bucur, L.E. Ciolan, A. Petrescu (2019) TODAY PARENTS' PROFILE - EDUCATIONAL
IMPLICATIONS (ROMANIAN POPULATION), EDULEARN19 Proceedings, pp. 9698-
9703. doi 10.21125/edulearn.2019.2423
● Istrate, O. (2019). The Use of Technology in STEM Education. An Empirical Research. In:
Journal of Pedagogy, 2019-1. Institute of Educational Sciences, Bucharest Online:
http://revped.ise.ro/category/2019-en/ DOI https://doi.org/10.26755/RevPed/2019.1/73
● Chirca, R., Pânișoară, G. & Ghiță, C. (2019). The use of digital resources in modern parenting.
Virtual Learning – Virtual Reality. The 14th International Conference of Virtual Learning
(ICVL). IT&C – Horizon & Digital Europe, 2020
● Duță N. (2019). Students and Teachers in the Digital Society to Debate Important Innovations
to Change the Paradigm (cap. 2). In Trif V. (coord). Analyzing Paradigms Used in Education
and Educational Psychology, IGI Global, https://www.igi-global.com/book/analyzing-
paradigms-used-education-educational/232760
● Liliana Mata, Georgeta Panisoara, Silvia Fat, Ion-Ovidiu Panisoara, Iulia Lazar. Exploring
the Adoptions by Students of Web 2.0 Tools for E-Learning in Higher Education Advanced
Web Applications and Progressing E-Learning 2.0 Technologies in Higher Education
● Ghiță, C. (2019). ,, Succes si esec in invatarea scolara’’, in Psihologia invatarii, Editura
Polirom
● Oprea Crenguța Lăcrămioara (2019), Multiple Intelligences Theory. Didactic aplications –
articol prezentat în cadrul Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale Strategii XXI cu tema:
„Schimbări strategice în securitatea şi relaţiile internaţionale”, desfăşurată în 11-12 aprilie
2019 de Facultatea de securitate şi apărare din Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”,
la adresa: https://www.strategii21.ro/index.php/en/conference-proceedings
● Petrescu, A. (2019). ” Didactica disciplinelor Comunicare în limba română şi Limba şi
literatura română în învăţământul primar”. În Pedagogia învățământului primar și preșcolar
(coord.Ion Ovidiu Pânişoară, Marin Manolescu), vol II. Iaşi: Polirom, pp.176-208
● Rădulescu, C. (2019). Teachers’ survival kit in the classroom, în Victorița Trif (Coord.),
Analyzing Paradigms Used in Education and Educational Psychology, Hershey
Pennsylvania: Editura IGI Global
● Trif, V. (ed.) (2019). Educational Psychology - Between Certitudes and Uncertainties," 978-
1-78985-037-6 , London: IntechOpen, http://dx.doi.org/10.5772/intechopen.77504
Obiectivele de cercetare ale DFP s-au concretizat și în coordonarea unor multiple granturi de
cercetare, obținute prin competiție internațională, cu impact la nivelul practicii educaționale.
Printre acestea se numără:
● Promovarea Reușitei Academice în Corelație cu Trecerea spre o Identitate Completă în
Carieră – PRACTICC; Acord de grant: nr. 94/SGU/NC/I
● Proiect Erasmus+ - PICAM - Project in Mathematics and Citizenship
● Proiectul Rose - PRACTICC (Promovarea Reușitei Academice în Corelație cu Trecerea spre
o Identitate Completă în Carieră
● Proiect Erasmus+ - SOPRA – The Teenager’s Dilemma: Pro-Social or A-social Behaviour?
● Proiect Erasmus+ - PRETTI - Prepare Primary Teachers to Lead Inclusive Education
CRED-Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” – cod SMIS 2014+:118327
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman
2014-2020
33
În cadrul Școlii doctorale, cercetarea științifică din cadrul departamentului se face la nivel
individual, sau în echipe, în funcție de interesul științific al membrilor. Activitatea de cercetare
este programată individual, ca parte a traiectoriei fiecărui membru. Având în vedere specificul
departamentului, cercetarea este legată de studenții Școlii doctorale, care produc lucrări
științifice. În unele cazuri, studenți din ciclul de licență sau masterat pot participa ca voluntari la
cercetările din cadrul Școlii doctorale.
Studiile rezultate în urma activităților din cadrul Școlii doctorale sunt trimise a fi publicate în
reviste naționale și internaționale indexate în baze de date cunoscute. De asemenea, este
încurajată prezentarea rezultatelor științifice în cadrul conferințelor naționale și internaționale.
III.4. Activitatea financiară a organizației
Fluxurile financiare în perioada de referință a raportului s-au încadra în tendința pozitivă a
ultimilor ani. Principalele dominante ale activității financiare au fost:
- Creșterea pe ansamblu a cheltuielilor, mai ales la nivelul cheltuielilor salariale, ca
urmare a aplicării elementelor de legislație specifice; se poate sesiza, de asemenea, și o
creștere a cheltuielilor materiale și de investiții;
- Menținerea constantă a ”intrărilor” în sistem la nivel de venituri, care au permis nu doar
acoperirea cheltuielilor și a investițiilor, dar și creșterea rezervei financiare a facultății.
Din acest punct de vedere, FPSE s-a stabilizat într-un flux financiar relativ sănătos și
predictibil.
Principalele investiții derulate în perioada de referință au vizat (unele dintre ele se continuă):
Dotări, echipamente:
- Achiziția de multiple teste psihologice, necesare mai ales pentru pregătirea studenților
de la programele de studiu de licență și master, dar și pentru derularea unor activități de
cercetare. Investiția începută în perioada de referință și care s-a încheiat la începutul
acestui an calendaristic totalizează peste 75,000 EUR.
- Achiziția unor device-uri pentru realitate virtuală, necesare în pregătirea studenților
pentru instruirea asistată de calculator și VLE (virtual learning environments).
- Achiziția de computere (laboratorul de psihodiagnostic + înlocuirea unor computere la
laboratorul Zapan), de imprimante multifuncționale și de softuri (licențe și softuri
profesionale, cum ar fi SPSS).
Cercetare, dezvoltare profesională:
- Finanțarea / co-finanțarea participării personalului academic la conferințe, congrese și
alte activități cu caracter academic (conform procedurii interne de stimulare a
performanței), din sursele alocare de Rectorat, dar și din surse proprii.
- Co-finanțarea unor proiecte internaționale câștigate prin competiție (Erasmus +, DG
Justice, H2020 etc).
Scopul principal al capitalizării unor rezerve financiare este acela de a extinde spațiul facultății
pentru a acomoda proiecte importante de dezvoltare, dar și formațiunile de studiu existente:
- Supra-etajarea clădirii de la Panduri (spații de învățământ, birouri)
- Un etaj în cadrul fostului cămin din Panduri (Clinica de Asistare și Intervenție Psiho-
Educațională)
- Un etaj al Credis (UB Learning Center, CDFIS, Centrul Rodawell).
34
Principalele surse de venituri, în afara alocării bugetare, provin din:
- Consolidarea programelor de master și atragerea unui număr semnificativ de studenți la
aceste programe (buget + taxă);
- Echilibrarea centrelor de cost existente și efectul măsurilor de echilibrare financiară de
la Credis.
- Proiectele de cercetare - dezvoltare (Rodawell, TIMSS, Rose, Scientix, Erasmus +, etc.
- Taxele colectate de la studenți.
Strategia financiară prevede o creștere a cheltuielilor de investiții și menținerea cel puțin
constantă a veniturilor.
IV. Managementul calității
IV.1. Strategii și proceduri pentru asigurarea calității
FPSE respectă toate documentele privind managementul calității, promovând activ la toate
nivelurile o cultură a calităţii în educaţie; există o comisie centrală şi comisii pe programe de
studii care lucrează în mod integrat, se desfășoară acțiuni prin care se promovează respectul
reciproc în relația student-profesor, iar instituția are proceduri potrivite pentru a soluționa
nemulțumirile studenților. Studenţii sunt implicaţi în toate procesele şi structurile de asigurare a
calităţii, la toate nivelurile instituţionale. Comisia CEAC desfășoară întâlniri periodice de
informare/dezbatere/acțiune cu directorii de departamente, cât și cu Consiliile departamentelor,
la întâlniri participând și membrii comisiei de evaluare a calității.
IV.2. Proceduri privind inițierea, monitorizarea și revizuirea periodică a programelor și
activităților desfășurate
La nivelul FPSE, iniţierea, aprobarea, monitorizarea şi evaluarea programelor de studii se
realizează în conformitate cu procedura internă elaborată în acest sens, prezentată în anexe.
Procedura vizează toate programele de studii și formare continuă oferite de FPSE, care se
soldează cu o certificare (programe de licență, master, doctorat, cursuri postuniversitare/
postdoctorale, formare și dezvoltare profesională continuă, de tip LLL- lifelong learning).
Toate prevederile acestei proceduri se aplică pentru toate departamentele din cadrul Facultății de
Psihologie și Științele Educației din București, atât pentru programele noi de studii, cât și pentru
programele de studii existente, la toate formele de învățământ (ciclul de licență, masterat și
doctorat, învățământ cu frecvență (IF), frecvență redusă (IFR), la distanță (ID).
Conform procedurii menționate, ”programele de studii reprezintă serviciile oferite de facultate
având ca finalitate dezvoltarea competenţelor necesare practicării unor profesii/activități
profesionale complexe şi specifice. Conform metodologiei ARACIS, un program de studii constă
în totalitatea activităţilor de proiectare, organizare, conducere şi realizare efectivă a predării,
învăţării şi cercetării dintr-un domeniu, care conduc la obținerea unei calificări universitare” (art.
7).
Toate programele de studii se propun la inițiativa departamentelor și se analizează de către
Comisia de Dezvoltare a Curriculumului, care înaintează propunerea Consiliului facultății spre
avizare. Inițierea programelor de studii noi se bazează pe analize complexe privind mediul intern
și extern al facultății, având ca scop diversificarea ofertei educaţionale în strânsă legătură cu
cerinţele mediului social-economic, cu folosirea eficientă a resurselor existente şi în concordanţă
35
cu Nomenclatoarele în vigoare ale domeniilor și specializărilor/ programelor de studii
universitare.
(1) Analiza mediului intern este focalizată pe diagnoza stării curriculare existente la nivelul
programelor de studii în derulare, pe evaluarea impactului acestora și a resurselor
disponibile, precum și pe o prognoză care să influențeze în mod direct designul noilor
programe, în concordanță cu strategia de dezvoltare a facultății, cu misiunea și obiectivele
ei specifice.
(2) Analiza mediului extern se referă la evaluarea contextului general și a potențialului de
recrutare al facultății. Scopul este identificarea nevoii de instruire și a serviciilor
educaționale oferite de facultate, comparabile cu cele oferite de alte facultăți de profil din
țară și din străinătate. Se au în vedere și recomandările și reglementările specific
domeniului, elaborate de organisme naționale sau europene.
Obiectivele generale ale programelor de studii sunt în acord cu strategia instituțională de
dezvoltare a FPSE, cu reglementările Autorității Naționale pentru Calificări și se bazează pe
corespondența dintre rezultatele așteptate ale procesului didactic și specificul ocupațiilor și al
calificărilor pentru care sunt școlarizați studenții prin fiecare dintre programele de studii,
respectiv prin cercetare, în cazul doctoratului, și calificarea universitară.
Programele de studii universitare de licenţă, masterat şi doctorat care se desfăşoară la Facultatea
de Psihologie și Științele Educației a Universității din București trebuie să corespundă tuturor
prevederilor legislaţiei şi documentelor normative în vigoare privind: domeniile şi specializările,
formele de învăţământ, durata studiilor şi numărul de credite de studiu transferabile, planurile de
învăţământ şi fișele disciplinelor, finalizarea studiilor şi eliberarea diplomelor / certificatelor /
atestatelor, asigurarea calităţii procesului de învăţământ, personalul didactic, cunoştinţele şi
competenţele dobândite de absolvenţi, autorizarea / acreditarea (Art. 8.)
Un program de studii este iniţiat pe baza urmatoarelor motivaţii:
- realizarea programului este justificată de cerinţele existente sau viitoare ale pieţei muncii,
- existența cererii potenţialilor beneficiari ai programului,
- argumente privind proiectele economico - sociale ale comunităţii europene,
- prescripţiile noilor legi, standarde, coduri, directive şi normative naţionale și/sau
europene care impun pregătirea de personal în domeniul corespunzător programului.
- existența de logistică adecvată şi de personal didactic competent pentru desfăşurarea
programului. Art. 9.
Un program de studii este prezentat sub forma unui pachet de documente care include:
obiectivele generale și specifice ale programului; planul de învățământ cu ponderile disciplinelor
exprimate prin credite de studii ECTS și cu disciplinele ordonate succesiv în timpul de
școlarizare; programele tematice sau fișele disciplinelor incluse în planul de învățământ,
respectiv rezultatele așteptate ale procesului didactic, exprimate sub forma competențelor
cognitive, tehnice sau profesionale și afectiv-valorice care sunt realizate de o disciplină, traseele
flexibile de învățare, după caz; modul de examinare și evaluare la fiecare disciplină, ținând cont
de rezultatele planificate; modul de organizare și conținutul examenului de finalizare a studiilor,
ca examen sumativ care certifică asimilarea competențelor cognitive și profesionale care
corespund calificării universitare avută în vedere.
Procesul de inițiere a unui program de studii presupune parcurgerea următoarelor etape:
- analiza comparativă a programelor de studii similar, de la alte facultăți de profil din țară
și din străinătate;
36
- elaborarea de propuneri la nivelul departamentelor, având în vedere cererile și sugestiile
angajatorilor și absolvenților;
- supunerea propunerilor spre analiză și avizare Comisiei de Dezvoltare a Curriculumului
și, ulterior, Biroului Executiv al Consiliului Facultății (BExCF) și Consiliului Facultății
(CF);
- analizarea de către BExCF/ CF a oportunității înscrierii noului program de studii,
conform listei domeniilor/ specializărilor existente în Nomenclatorul național, în
domeniul de activitate și în politica educațională ale FPSE;
- supunerea propunerii de inițiere a unui nou program de studii pentru avizare Consiliului
facultății, propunerea urmând a fi înaintată spre aprobare și validare Senatului
Universității
Procedura menționată stipulează și rolul Comisiei interne de dezvoltare a curriculumului.
Principalele direcții de acțiune ale acestei comisii sunt:
a. inițierea unor noi programe de formare, dezvoltare și calificare a cursanților facultății;
b. revizuirea/ optimizarea periodică a echilibrului și articulării pe verticală și orizontală a
programelor de studii prin reorganizarea disciplinelor cuprinse în planurile de învățământ;
c. actualizarea conținuturilor curriculare propuse (cunoștințe, deprinderi, abilități, competențe
etc.) în concordanță cu dinamica socio-culturală, economică și cu cerinţele pieţei muncii;
e. promovarea metodologiilor de formare centrate pe student;
f. eficientizarea metodologiilor de evaluare, apreciere și examinare. (art.11)
IV.3. Proceduri obiective și transparente de evaluare a rezultatelor învățării
Evaluarea rezultatelor învățării, examinarea şi notarea studenților se fac pe bază de criterii,
regulamente şi tehnici care sunt riguros şi consecvent aplicate. Se are în vedere realizarea unor
demersuri evaluative obiective, transparente și echitabile. În acest sens, cadrele didactice au
instituit o practică deja integrată în activitățile didactice, respectiv la începutul cursurilor sunt
discutate atât obiectivele de învățare, cât și modalitățile de evaluare, astfel încât acestea din urmă
să fie cunoscute, agreate și asumate, și astfel să angajeze mai profund studenții în propriile
procese de învățare și evaluare. Metodele de evaluare folosite sunt diverse şi încurajează gândirea
critică, creativitatea, munca în echipă, studiile de caz. Reglementările pentru evaluare ţin cont de
eventuale circumstanţe atenuante.
Aspectele specifice evaluării sunt corelate cu regulamentele în vigoare privind activitatea
studenților, disponibile public:
- https://www.unibuc.ro/student-ub/regulamente-si-taxe/ și a celor menționate în Carta
Universității din București (pag. 57);
- http://fpse.unibuc.ro/images/Informatii%20utile/2018%20Regulament-privind-activitatea-
profesionala-a-studentilor-2018.pdf
- https://cesi.unibuc.ro/wp-content/uploads/2018/10/Carta-Universitatii-din-Bucuresti.pdf.
37
Se urmărește, de asemenea, integrarea examinării în proiectarea predării şi învăţării, pe cursuri
şi programe de studiu. Fiecare curs este astfel proiectat încât să îmbine predarea, învăţarea şi
examinarea. Procedeele de examinare şi evaluare a studenţilor sunt centrate pe rezultatele
învăţării şi anunţate studenţilor din timp şi în detaliu.
Evaluarea diagnostică, formativă şi sumativă asigură continuitatea şi consecvenţa în învăţare.
Evaluarea stimulează studenţii pentru învăţarea creativă, manifestată prin elaborarea de lucrări
independente bazate pe cunoştinţele însuşite riguros (mici proiecte derulate individual sau în
echipă, microcercetări, portofolii etc.). Prin intermediul evaluării, progresul studenților în
învățare este monitorizat, iar etapele principale în achiziția și dezvoltarea competențelor acestora
sunt specific marcate. Evaluarea, respectiv formele și modalitățile specifice prin care se
realizează, este strâns corelată cu maniera de predare, fiind încurajate și promovate metode mai
interactive, metode centrate pe student, asigurând oportunități de participare activă a acestora, în
defavoarea prelegerii academice clasice.
În general, evaluările cursurilor propun proiecte și teme de seminar cu punctaje alocate ce se
cumulează pe parcursul semestrului într-un procent stabilit de titularul cursului în Fișa disciplinei
(de ex.: 30-40% din nota finală). Sunt folosite, în cadrul unor cursuri corespunzând disciplinelor
fundamentale, lucrările scrise și probele orale (uneori o combinație), permițând astfel o evaluare
multi-dimensională – atât a cunoștințelor necesare unui domeniu, cât și a abilităților de
structurare a discursului oral și a corelațiilor între cunoștințe, în cadrul unui dialog de tip
evaluativ. Pentru acestea sunt elaborate instrumente de evaluare adecvate – grile de evaluare,
bareme, fișe de auto-evaluare ș.a.
Sunt menținute dezbaterile cadrelor didactice din cadrul departamentelor asupra modalităților
mai eficiente de evaluare, pentru a diminua efecte precum învățarea de suprafață (memorarea pe
termen scurt), intențiile de plagiat în lucrările de tip referat sau eseu, învățarea mecanică (lipsită
de înțelegerea conceptelor și, implicit, imposibilitatea de a realiza conexiuni între tematici,
domenii). Prin urmare, sunt folosite modalități noi de evaluare, pentru a cuprinde dimensiuni
importante ale evaluării, precum:
- evaluarea rezultatelor învățării – în termeni de cunoștințe, abilități specifice, în special de ordin
cognitiv (capacități superioare ale gândirii, de tip analiză, sinteză, evaluare, creație), atitudini
(față de învățare și față de domeniul sau disciplina de studiu) – toate cât mai relevante pentru
profesionalizarea studenților, respectiv pentru învățarea practică;
- evaluarea procesului de învățare – cum învață studenții, documentarea proceselor și produselor
învățării lor, utilizând preponderent funcțiile evaluării formative (pe parcurs) și formatoare
(evaluare pentru învățare);
- creșterea ponderii autoevaluării și a inter-evaluării, ca repere pentru autonomia și
responsabilitatea studenților;
- evaluarea centrată pe abilități mai degrabă decât pe cunoștințe, având ca scop profesionalizarea,
de unde și nevoia unei învățări practice;
- valorificarea informațiilor evaluative și a rezultatelor învățării ca bază pentru consilierea
privind învățarea, în special pentru acei studenți care înregistrează rezultate scăzute sau se
află în situații de risc, îndeosebi privind continuarea studiilor, din cauze precum: angajament
scăzut în învățare, rezistență slabă la efortul de învățare, atenție nefocalizată etc.;
- evaluarea competențelor care valorifică adecvat capacitățile metacognitive, îndeosebi în
contextul programelor de studii masterale și doctorale.
38
Pentru fixarea cunoștințelor și deprinderi specifice prin seturi de sarcini repetitive, urmate de
aprecierea răspunsurilor la testele de verificare, se apelează la exersarea asistată de calculator
(Computer Assisted Training) prin intermediul platformelor Coursera și Edmodo. De exemplu,
în cadrul cursului TIC livrat în cadrul programului de licență în Științele educației, continuă
abordarea graduală a temelor, fiind oferit feedback constat și administrarea de sarcini de lucru
care vizează lucrul în echipă (share – pair).
În evaluarea asistată de calculator (Computer Assisted Testing) se folosesc aplicații software
capabile să testeze nivelul de însușire a cunoștințelor prin verificarea răspunsurilor. O interfață
grafică prietenoasă va afișa mesaje corespunzătoare interpretării răspunsurilor.
Un punct tare pentru evaluarea studenților continuă să rămână curriculumul unora dintre
cursurile programului de licență și al programului de studii masterale MEOPE, din cadrul
Departamentului de Științele Educației, cursuri care include problematica evaluării, atât sub
aspect teoretic, cât și aplicativ (construcție de itemi, planificare, scorare etc.), oferindu-li-se astfel
instrumente adecvate pentru a face judecăți metaevaluative privind propriul proces de instruire,
dar și pentru evaluarea curriculumului academic.
Lucrările de licență, dizertație și doctorat se realizează cu respectarea instrucțiunilor din
Ghidurile specifice ce se găsesc pe site-ul facultății- http://fpse.unibuc.ro/studenti/informatii-
utile.
Examenul de licență:
● Psihologie - pentru finalizarea studiilor de licență s-a introdus proba scrisă tip examen
grilă (250 întrebări cu un răspuns corect) din anul universitar 2015-2016. Pentru finalizarea
studiilor de master se menține examenul de susținere a lucrării de dizertație.
● Științe ale Educației
o Psihopedagogie Specială - studiile de licență se finalizează prin: proba scrisă –
Cunoștințe fundamentale și de specialitate din domeniul Psihopedagogiei speciale (pe baza
tematicii din Programa pentru examenul de licență, cunoscute de către studenți) şi proba orală
– susținerea lucrării de licență (conținând informații teoretice și date de cercetare. Studiile de
masterat se finalizează prin susținerea lucrării de dizertație.
o Examenul de licență organizat de DȘE din cadrul FPSE se bazează pe două probe: proba
1: Examen oral – Cunoștințe fundamentale și de specialitate din domeniul educației;
proba 2: Prezentarea și susținerea lucrării de licență. Examenul se organizează conform
structurii anului universitar, în lunile iunie și februarie, conform metodologiilor și
procedurilor de finalizare a studiilor. Studenții primesc, conform calendarului academic,
tematica și bibliografia, structura examenului de licenţă, înainte cu 6 luni de susținerea probei
I. În cadrul DȘE au loc consultări anuale privind actualizarea bibliografiei și a tematicii
examenului de licență. Membrii departamentului își exprimă prin forumul de discuții online
și în cadrul întâlnirilor de departament opțiunile cu privire la organizarea pe teme, stabilirea
surselor bibliografice și elaborarea biletelor de examen. Numărul studenților înscriși pentru
finalizarea studiilor în domeniul de licență, din păcate, este în continuare afectat de abandon
generat de situații diverse – aspect avut în vedere spre ameliorare, mai ales prin intervenții
din domeniul consilierii (aprox. 9%).
o La Departamentul de Formare a Profesorilor - PIPP, finalizarea studiilor se realizează
prin examen de licență, respectiv dizertație. Examenul de finalizare a licenței cuprinde: probă
scrisă (subiecte de natură teoretică și aplicativă din Cunoștințe fundamentale și de specialitate
39
în pedagogia învățământului primar și preșcolar), proba de prezentare și susținere a lucrării
de licență. Implicarea DFP si a colegilor din celelalte departamente de Psihologie Pedagogie
si Psihopedagogie speciala in desfasurarea proiectului PRACTICC in cadrul FPSE a avut ca
efect si cresterea ratei de promovabilitate de la 88 la 96%. Proiectul a acoperit un numar de
peste 400 de studenti (doar din anul I) de la toate specializarile si care au fost implicati in
activitati de consiliere si orientare profesionala, tutorat si dezvoltare personala.
Examenul de finalizare al studiilor doctorale este echivalent cu prezentarea tezei finale ce
cuprinde cercetările desfășurate pe parcursul școlii doctorale de către student. Procesul de
evaluare este însă unul mai îndelungat, cu faze intermediare de prezentare a proiectelor din
cadrul tezei finale sub formă de referate. Susținerea tezei are loc conform unui program
stabilit, în fața unei comisii formate din membri ai mai multor școlii doctorale. În măsura în
care acest lucru este necesar, studentul își apară teza, răspunzând la întrebările comisiei
privind teoria, metodologia, statistica sau alte aspecte incluse în teză. La fel de important, deși
evaluarea este făcută în momentul prezentării tezei, teza este evaluată anterior de către
comisie. Mai mult, teza în sine este rezultatul consultării cu coordonatorul doctoratului și cu
îndrumătorii de doctorat ai fiecărui student. Aceste consultări au loc în mod regulat, atât prin
întâlniri față în față cu studentul/studenții, cât și folosind tehnologia. Parte a evaluării calității
cercetării desfășurate de doctorand pe parcursul stagiului doctoral ține de calitatea
publicațiilor sale științifice. În acest sens, în 2019 consiliul școlii doctorale a adoptat, de
comun acord cu consiliile tuturor celorlalte școli doctorale din Consorțiul Universitaria, un
set de criterii minime pentru obținerea titlului de doctor în psihologie sau științe ale educației,
care discută explicit atât teza de doctorat cât și calitatea publicațiilor și care stabilește niveluri
maxime ale calificativelor care pot fi acordate, ca funcție a acestei calități.
IV.4. Proceduri de evaluare periodică a calității corpului profesoral
Evaluarea performanțelor profesionale individuale anuale ale cadrelor didactice din
cadrul FPSE se face cu respectarea normelor metodologiei specifice a Universității din București
privind această activitate și în conformitate cu metodologia proprie a facultății, în cadrul
procesului anual de evaluare a calității. Domeniile relevante în managementul calității avute în
vedere sunt: activitatea didactică, activitatea de cercetare științifică, activitatea de management
și administrație (servicii instituționale, activități administrative) și activitatea de interacțiune cu
societatea.
Astfel, fiecare cadru didactic se autoevaluează şi este evaluat anual de către directorul
de departament, colegi, studenți.
- Autoevaluare: formularul de evaluare anuală multicriterială a fiecărui cadru didactic este
armonizat cu standardele de performanta CNATDCU.
- Interevaluările colegiale au îmbrăcat forme diferite: feed-back BIFF (B – Behaviour, I –
Impact, F Future, F – Feelings), feed back focalizat (tip sandwich) pe o anumită performanță
sau situaţie profesională. La DȘE a continuat valorificarea feedbackului fiecărui membru,
constatându-se nevoia de conștientizare a efectului de domino care apare dacă nu sunt
respectate termenele limită pentru sarcini la nivelul departamentului. În acest sens, în cadrul
întâlnirilor din departament, profesorii au fost invitați să își exprime clar şi transparent
opiniile și disponibilitatea privind contribuțiile la sarcini comune, au fost stabilite
responsabilităţile individuale referitoare la servicii instituționale cu caracter lunar
40
(întocmirea referatelor de plata cu ora), anual (state de funcții) sau semestrial (orar).
Cumulativ, rezultatele acestor evaluări se concretizează în evaluările anuale ale fiecărui
cadru didactic.
La Departamentul de Psihologie, evaluarea colegială s-a realizat online, permițând
confidențialitate și evaluare obiectivă. Chestionarul online a fost setat să înregistreze datele
în mod opțional, astfel încât fiecare cadru didactic să poată evalua colegii cu care a colaborat.
- În privința evaluării cadrelor didactice de către studenți, a fost pus în aplicare un sistem de
evaluare on-line, pilotat în anul 2016-2017, prin care se asigură o mai mare rată de
participare a studenților și posibilitatea de a gestiona datele obținute într-un mod unitar.
Astfel, a fost creată o adresă de e-mail dedicată, care va fi utilizată pentru transmiterea
formularelor de feedback și pentru răspunsurile generate automat
([email protected]). Cu ajutorul aplicației gratuite Google Forms, a fost
transferat conținutul formularelor de feedback standard în format online. Pentru a
facilita procesul, au fost extrase din orarul de pe semestrul I și II, anul universitar 2017-
2018 toate cursurile, respectiv toți titularii de curs, pentru fiecare dintre aceștia
realizându-se un formular de feedback distinct. Categoriile de întrebări sunt cele din
formularul inițial de feedback (utilizat la nivelul UB), la care s-a adăugat secțiunea
legată de activități extracurriculare/ loc de muncă. Avantajele deja înregistrate ale
sistemului de evaluare on-line sunt:
- sprijinirea creării unei culturi a evaluării/ feedback-ului;
- încurajarea participării studenților la procesul de evaluare;
- utilizarea formularelor și în anii următori, cu modificări în funcție de planul de învățământ
și de acoperirea cu personal;
- posibilitatea consolidării unei relații cu Alumni FPSE, ceea ce poate contribui semnificativ
la monitorizarea parcursului acestora după absolvire.
Această evaluare online a fost realizată la nivelul departamentalelor de Științele Educației,
Psihologie (există un raport cu rezultatele obținute de fiecare cadru didactic pentru fiecare
disciplină predată – curs și seminar; în ședința de departament se face analiza rezultatelor), DFP.
Desfășurarea procesului de evaluare a cadrelor didactice de către studenți, ca și evaluările
colegiale au permis identificarea unor aspecte pozitive și a unor noduri divergente care au condus
la o mai buna colaborare și comunicare intre Director, cadrele didactice și studenți.
A crescut numărul de colegi din DFP implicați în Școala Doctorală (în spațiul Psihologie, în
spațiul Științele Educației, DFP dispunând deja de trei conducători de doctorat). Transparența și
implicarea studenților, ca și disponibilitatea cadrelor didactice de a facilita și integra pozitiv
rezultatele evaluărilor sunt esențiale pentru reușita acestui proces. [WU1]
La nivelul Școlii doctorale, managementul calității se face prin respectarea procedurilor
instituționale, generale și locale. Evaluarea studenților se face prin stabilirea unei metode
coerente cu materia predată, este anunțată în avans și vizează aspectele predate și/sau care au
făcut obiectul cursului, conform fișelor disciplinei.
Evaluarea cadrelor didactice din cadrul Școlii doctorale se efectuează de către studenți prin fișe
anonime de evaluare ce vizează mai multe arii ale activității de predare. De asemenea, Directorul
Școlii doctorale evaluează membrii Școlii doctorale, existând posibilitatea de a face evaluări
colegiale la nivel de departament. Evaluarea se face pe criterii obiective, de performanță – indice
41
Hirsch, publicații în reviste ISI, publicare de capitole sau cărți și pe criterii etice și/sau de
conduită, în cazul în care există plângeri.
IV.5. Accesibilitatea resurselor adecvate învățării
FPSE asigură studenţilor resurse și servicii adecvate şi relevante pentru facilitarea învăţării şi
pentru asigurarea unei vieţi studenţeşti de calitate.
Se asigură resurse de învăţare - manuale, tratate, referinţe bibliografice, crestomaţii, antologii
etc., pentru fiecare program de studii în biblioteci, centre de resurse etc., în format clasic sau
electronic şi gratuit. Biblioteca dispune, pe lângă accesul electronic, de un număr corespunzător
de volume din ţară şi din străinătate şi de abonamente la principalele reviste de specialitate din
ţară şi străinătate pentru fiecare disciplină care definește un program de studii. Programul de
acces este adaptat în funcţie de nevoile studenţilor. Aceștia sunt informați cu privire la existența
resurselor respective
O atenție deosebită se acordă incluziunii studenților cu dizabilităţi prin adaptarea resurselor şi
programelor de predare şi învăţare. DPSE se implica astfel în proiecte ce îl promovează și ca
actor social notabil în comunitate.
IV.6. Baza de date actualizată sistematic, referitoare la asigurarea internă a calității
CEAC colectează, prelucrează şi analizează date şi informaţii privind starea calităţii educaţiei şi
a vieţii studenţilor în spaţiul universitar. Deciziile de politică, strategie și administrative sunt
fundamentate pe baza informațiilor colectate și analizate. De asemenea, se adună informaţii
despre starea calităţii în alte instituții din ţară şi din străinătate, cu care se compară şi pe baza
cărora formulează în mod diferenţiat repere - benchmarks mai ales prin raportare la celelalte
departamente din țară cu aceeași specializare.
IV.7. Transparența informațiilor de interes public cu privire la programele de studii și,
după caz, certificatele, diplomele și calificările oferite
Prin mediile specifice de comunicare (electronice și afișaj în facultate) se asigură transparenţa
publică a datelor şi informațiilor utile vieții academice. FPSE are site, pagină facebook pe care
sunt disponibile documentele fundamentale si una web unde sunt disponibile Carta universitară,
Codul de etică, regulamentele în vigoare, informaţii şi date, cantitative şi/ sau calitative, actuale,
despre calificările, programele de studii, diplomele, personalul didactic şi de cercetare, facilităţile
oferite studenţilor şi despre orice aspecte de interes pentru public, în general, şi pentru studenţi,
în special.
Studenţii beneficiază de un ghid al studentului, actualizat anual, cu toate informaţiile relevante
despre parcursul lor academic, activităţile extracurriculare şi serviciile-suport disponibile,
drepturile lor şi oportunităţile pe care le oferă facultatea. De asemenea, Absolvenții primesc
gratuit Suplimentul la diplomă care conține toate informațiile prevăzute prin reglementările în
vigoare.
IV.8. Funcționalitatea structurilor de asigurare a calității educației, conform legii
Rolul Comisiei de evaluare și asigurare a calității (CEAC) se exercită în concordanță cu
misiunea și opțiunile strategice ale Facultății de Psihologie și Științele Educației cu privire la
42
optimizarea continuă a calității în domeniile pregătirii studenților și ale cercetării științifice.
Componența CEAC include cadre didactice, studenți și reprezentați ai angajatorilor.
Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii coordonează aplicarea procedurilor şi
activităţilor de evaluare şi asigurare a calităţii. Comisia elaborează raportul anual de evaluare
internă şi îl face public prin afişare sau publicare, inclusiv în format electronic şi formulează
propuneri de îmbunătăţire a calităţii educaţiei ținând cont de bunele practici ale domeniului din
ţară sau din străinătate.
Fiecare departament implementează permanent măsurile de îmbunătăţire a calităţii educaţiei
propuse de CEAC şi colaborează cu alte universităţi și instituții din ţară sau din străinătate pentru
identificarea şi adoptarea bunelor practici în domeniile de calitate. De exemplu, departamentul
Psihopedagogie specială colectează electronic, prelucrează şi analizează datele şi informaţiile
relevante pentru evaluarea şi asigurarea instituţională a calităţii. Pe lângă datele şi informaţiile
privitoare la starea calităţii, departamentul adună informaţii despre starea calităţii în alte
universităţi din ţară şi străinătate, cu care se compară şi pe baza cărora formulează în mod
diferenţiat repere (benchmarks). Departamentul utilizează mecanismele consultării
stakeholderilor în procesul decizional.
IV.9. Asigurarea externă a calității în mod periodic
Toate programele de studii din cadrul FPSE au fost acreditate și evaluate de către comisiile
ARACIS, îndeplinind toate condițiile cerute de legislația în vigoare, departamentul realizând
periodic evaluarea externă a calității. Asigurarea externă a calității poate lua diferite forme și se
poate concentra pe diferite niveluri de organizare, respectiv program de studii licență sau
masterat.
43
V. Analize interne și comparative
V.1. Analiza SWOT
Departamentul Psihologie
Puncte tari: Puncte slabe Oportunităţi Ameninţări
Educație Personal pregătit,
specializat, arie de
expertiză extinsă, ofertă
educațională extinsă și
modernă la nivelul
programelor de master.
Personal insuficient,
Grupe mari de studenți ce duce la
dificultatea individualizării
actului educativ
Se are în vedere angajarea
de personal cu abilităţi de
predare consolidate sau cu
capacitate de dezvoltare
rapidă. Au fost introduse
noi cursuri opţionale.
Posibilitatea de a regândi
actul educațional și
modalitatea de evaluare.
Scăderea generațiilor de
studenți/ candidați.
Ponderea inechitabilă in
evaluare in ceea ce privește
raportul dintre cercetare vs.
evaluare
Cercetare
ştiinţifică
Există competenţe și relaţii
de colaborare cu instituţii
care pot oferi spaţiu de
cercetare.
Diversitatea de idei a
cadrelor didactice poate
crea direcții inovative de
cercetare.
Nu toate cadrele didactice au
competenţe solide și rezultate
notabile în planul cercetării;
Nu există suport de training sau
material pentru realizarea
cercetării.
Infrastructură de cercetare slabă,
aproape inexistentă.
Profilul de abilităţi ale
cadrelor didactice, care pot
fi valorificate în contextul
unor proiecte, astfel încât
participarea pe activităţi
delimitate să ofere
posibilitate de implicare.
Posibilitatea de a diferenția
între norme de cercetare și
norme de predare
Personal cu abilităţi de
cercetare insuficient, este
necesar a angaja personal cu
astfel de competenţe.
Apariția unui vid de conținut.
Absența suportului
instituțional.
44
Management
și
administraţie
Distribuţia rolurilor este
clară și unanim acceptată.
Unele operaţiuni nu sunt
consemnate în scris ca proceduri.
Spații insuficiente.
Se pot elabora proceduri
scrise.
Problemele de achiziţie de
materiale necesare
activităţilor (ex. achiziţia de
videoproiectoare este
întârziată de procedurile de
achiziţie.
Interacţiunea
cu societatea
Departamentul are relaţii
de colaborare cu instituţii
academice și furnizori de
practică.
Numărul de colaborări cu alte
centre universitare prin proiecte
finanţate este redus.
Menţinerea relaţiei cu
absolvenţii, studiul
oportunităţilor de pe piaţă.
Posibilitatea de a oferi
servicii către publicul larg.
Schimbările sociale și criza
economică afectează
posibilităţile de angajare,
astfel încât numărul
candidaţilor ar putea scădea
în următorii ani.
Departamentul de Pedagogie
Puncte tari: Puncte slabe Oportunităţi Ameninţări
Educație Oferta educațională
consistentă științific,
actualizată, conformă
solicitărilor societății
Absența unei oferte educaționale
particularizate pentru studenții
ne-tradiționali, respectiv absența
instrumentelor de evaluare care
să permită valorificarea pre-
rechizitelor învățării acestora
Mediile virtuale accesibile,
cu facilități pentru învățare
Nr. de studenți care nu susțin
fie examenul de licență, fie
dizertația, deși frecventează
cursurile
Cercetare
ştiinţifică
Creșterea numărului și a
relevanței conferințelor
naționale și internaționale
la care participă membrii
DȘE
Resurse și perspective
insuficiente pentru cercetări
relevante național și
internațional, fundamentale
Accesul în creștere la
evenimente și surse
științifice de specialitate
Absența joncțiunilor
epistemice între activitatea
didactică și cea de cercetare
45
Management
și
administraţie
Mecanismul de tutorizare/
consiliere a studenților
Monitorizarea și tracking-ul
studenților și absolvenților
Corelarea calificărilor și a
ocupațiilor asociate
programelor de studii, la
nivel național
Absența evenimentelor cu
specific academic, care să
genereze coeziunea
studenților și motivația lor
pentru învățare
Interacţiunea
cu societatea
Numărul mare de
evenimente cu impact
asupra comunității
educaționale și asupra
publicului larg
Lipsa de receptivitate a
decidenților în domeniul
educației față de expertiza DȘE
Parteneriatele de practică
și serviciile oferite altor
instituții
Audiența în creștere a
publicului larg pentru o
diversitate de servicii
educaționale
Impactul negativ al deciziilor
din domeniul educației
asupra percepției DȘE
Departamentul de Psihopedagogie Specială
Puncte tari: Puncte slabe Oportunităţi Ameninţări
Educație Colaborarea nationala si
internationala cu mediul
academic, angajatori,
reprezentatnti ai societatii
civile in vederea facilitarii
elaborarii de noi proiecte si
programe de studii ce
folosesc tehnologii
moderne de intervenție;
Diversificarea programelor de
master; oferta curriculară privind
dezvoltarea competențelor
transversale; diversificarea
modalităților de acces la
programul de formare pentru
Oportunități de dezvoltare
prin accesare de fonduri
extrabugetare prin
programele UE;
-Internaționalizarea
învățământului superior;
-Existenta unor legaturi
diverse si solide cu diverse
asociatii si ONG-uri care
Constrângeri financiare ce
afectează implementarea
direcțiilor de dezvoltare ale
departamentului, lipsa unor
politici de sustinere
financiară a dezvoltării
capacităților instituționale;
46
Programe de formare
elaborate prin raportare la
standardele naționale și
internationale din domeniu
si prin benchmarking cu
departamentele de
psihopedagogie speciala
ale facultatilor de profil din
tara;componenta practică
asigurată prin colaborarea
cu instituții și ONG-uri de
profil;
Abordarea curriculei
disciplinelor din
perspectiva competentelor
transversale;
Implicarea studenților în
evaluarea calității
programelor de formare;
creșterea atractivității
domeniului evidențiată în
creșterea numărului
studenților înscriși în
cadrul departamentului;
majoritatea cadrelor
didactice ale
departamentului au o
pregatire practica
indelungata, lucrând
anterior in institutii din
domeniu.
studenții angajați; numarul mic
de posturi ocupate de cadre
didactice titulare in cadrul
departamentului;
pensionarea unor cadre didactice
cu mare experienta si contributii
semnificative legate de evolutia
domeniului.
se ocupa de educatia si
protectia persoanelor cu
handicap si implicarea
eficienta a membrilor
departamentului in
programele lor
- Asigurarea vizibilității
departamentului prin
participarea la diverse
acțiuni de mediatizare.
- Înființarea Clinicii
facultății;
Evoluția demografică și
scăderea numărului de
studenți;Situația materială a
studentului ce il determină să
se angajeze, dar de puține ori
in domeniu;
Rata in crestere a
abandonului universitar mai
ales in primii ani de studiu;-
Frecventa slaba la anii
terminali de licenta si
mastere.
47
Cercetare
ştiinţifică
Participarea
departamentului ca
organizator al unor
evenimente stiintifice
notabile; implicarea
studenților ca voluntarisau
în miniproiecte de
cercetare; expertiza in
domeniul studiilor
doctorale; cresterea
constantă a numărului
publicațiilor indexate BDI
la nivelul departamentului.
Personal insuficient și o mai
echitabilă repartizare a sarcinilor
privind coordonarea științifică -
timp alocat;
Slaba infrastructură necesară
dezvoltării activităților de
cercetare și unei mai bune
implicări a studenților;
Dezvoltarea competențelor
cadrelor didactice privind
metodologia modernă de
cercetare și de utilizare a
tehnologiei specifice;
Lipsa unui buget stabil/constant
pe care departamentul sa-l poată
utiliza în acest scop;
Specializarea personalului
privind accesarea si fondurilor si
managementul proiectului de
cercetare
O rețea de instituții și
ONG-uri de profil deschise
pentru realizarea în comun
a unor cercetări aplicative;
Oportunități de colaborare
cu reprezentanți din
domeniile conexe
psihopedagogiei speciale;
Oportunități de dezvoltare
prin accesare de fonduri
extrabugetare prin
programele UE
Constrângeri financiare ce
reduc accesul cadrelor
didactice către acest palier de
dezvoltare (costurile
participării la conferințe
internaționale, publicării în
jurnale de specialitate
indexate BDI, costurile
autosusținerii demersurilor
de cercetare etc.);
Lipsa suportului extern
pentru susținerea financiară a
priorităților identificate în
acest domeniu strategic de
dezvoltare;
Dificultăți privind
valorificarea economică a
rezultatelor programelor de
cercetare.
Management
și
administraţie
Management participativ,
transparentă și implicarea
corpului profesoral in
luarea deciziilor
Angajarea unei persoane
pentru sprijin administrativ
și organizarea bazei de date
la nivelul departamentului
Sarcini administrative care
afectează bugetul de timp care ar
putea fi alocat pentru activități
didactice de calitate și pentru
cercetare
Clarificarea sarcinilor
personalului administrativ;
centralizarea unor date,
construirea unei rețele de
comunicare la nivelul
întregii facultăți FPSE
Structurile și mecanismele
greoaie la nivelul
Universității (pentru
managementul proiectelor
europene sau cu alte surse de
finanțare)
48
Interacţiunea
cu societatea
Dezvoltarea unui număr tot
mai mare de parteneriate
cu instituții și ONG-uri din
domeniu ce asigură latura
aplicativă a programelor de
studiu (DGASPC sector 4,
ATCA, Music as
Therapy.);
Colaborarea cu viitori
angajatori ai absolvenților;
Cercetarea pieţei muncii, a
nevoilor angajatorilor
pentru a corela
competenţele formate cu
nevoile pieţei;
Implicarea departamentului
în buna inserție prin
nominalizarea de tutori de
an;
Identificarea de sponsori
din comunitate pentru
sustinerea evenimentelor
organizate de catre
departament.
Identificarea și fidelizarea unor
sponsori/stakeholderi pentru a
dezvolta dialogul cu
comunitatea;
Specializarea și alocarea de
responsabilități specifice de
fundraising și marketing catre
cadre didactice din departament
Creșterea receptivității
comunității privind
responsabilizarea ei
socială;
Dezvoltarea unor
platforme de comunicare
cu comunitatea si, implicit,
cu posibili stakeholderi
Receptivitatea scăzută a
comunității pentru susținerea
financiară a direcțiilor de
dezvoltare necesare
departamentului;
49
Departamentul de Formarea profesorilor
Puncte tari: Puncte slabe Oportunităţi Ameninţări
Educație * programe de formare
stabile, mature, bine
definite si cu o nișă
favorabila
* activități de formare
multipla (de la licență la
Gradul didactic I)
* unele programe de formare
dispun de putini titulari
* interacțiuni cu metodiștii
din mediul academic si
preuniversitar
* dificultăți de identificare a
metodiștilor specializați pe
nișele de formare
6 incertitudine...
Cercetare
ştiinţifică
* multiple articole
* publicare in echipe de
cercetare
* anvergura scăzută a proiectelor
pe fonduri EU
Prea puține proiecte care să
implice cadreke didacticebdin
Filiale.
* formarea de centre de
cercetare și echipe
funcționale de cercetare
multi și interdisciplinară
* dizolvarea eforturilor
cadrelor didactice in
activități administrative (mai
ales la filiala Buzău
numarul mic de titulari…)
Management
și
administraţie
* deschidere, comunicare * lipsa unor sisteme care să
degreveze masiv intervenția
umană și să automatizeze,
simplifice si fluidizeze
activitatea
* identificarea de noi
resurse (umane și
materiale) în cadrul DFP
ce ar putea fi alocate
pentru desfășurarea
activităților manageriale si
administrative
* încărcarea cu sarcini
administrative a acelorași
membri ai DFP
Incertitudini organizaționale
50
Interacţiunea
cu societatea
* intervenția și implicarea
majorității membrilor DFP
in acțiuni de a fi prezenți in
mediul social- in funcție de
oportunitățile oferite
fiecăruia
o viziune comuna si o
abordare unitara fata de
situațiile problematice
existente la nivel social
(dpdv educațional)
* lipsa unui sistem de acțiune
față de problemele educaționale
din societate
* obținerea unei vizibilități
si promovări intense a DFP
si a specialiștilor
* lipsa “forței” de a fi un glas
important , un brand al
opiniei educaționale in
formarea profesorilor
Școala doctorală
Educație Interesul studenților pentru
studii doctorale
O parte dintre profesori sunt la
vârsta pensionării sau trecuți de
această vârstă, ceea ce ridică
necesitatea de a afilia noi
profesori la școala doctorala
Posibilitatea de a angaja
personal cu abilităţi de
cercetare, schimbarea
materiilor cu unele mai
adecvate pentru munca de
cercetare a studenților
Lipsa fondurilor pentru
granturi și burse ale
studenților, care să îi ajute pe
aceștia să își dedice în
întregime timpul doctoratului
Cercetare
ştiinţifică
Există colaborări cu cadre
didactice de la alte
universități, unele din
străinătate. Există astfel un
număr de parteneriate
inter-instituționale
indirecte.
Nu toate cadrele didactice au
rezultate notabile în planul
cercetării. Acest lucru se poate
traduce în dificultăți în modul în
Studenții pot fi îndrumați
să cerceteze ”hot topics”
din domeniile lor pentru a
crește șansele de publicare
Parte din personal nu are
multiple publicații ISI pe
plan internațional.
51
O parte din coordonatori
sunt cercetători de top la
nivel internațional în
domeniul lor de
specializare.
care studenții sunt sfătuiți să
abordeze subiectele de cercetare
sau o carieră în cercetare.
.
Management
şi
administraţie
Distribuţia rolurilor este
clară. Există acces parțial
la baze de date
internaționale.
Unele operaţiuni nu sunt
consemnate în scris ca proceduri
(spre ex. întâlnirile cu studenții,
toate mijloacele posibile de
comunicare). Nu există săli
special desemnate pentru Școala
doctorală, nici structură specială
pentru munca studenților
doctorali. Lipsa mijloacelor
tehnice limitează tipul de
cercetare pe care studenții o pot
efectua.
Se pot lua măsuri care să
permită alocarea unui
spațiu Școlii doctorale,
precum și îmbunătățirea
accesului la baze de date
prin parteneriate
internaționale.
Problemele de achiziţie de
materiale necesare
activităţilor de cercetare sunt
limitate de lipsa fondurilor
Interacţiunea
cu societatea
Departamentul
interacționează cu multiple
părți ale societății, având în
vedere populațiile care fac
obiectul de studiu al
studenților.
Numărul de colaborări cu alte
centre universitare prin proiecte
finanțate este redus; număr
inexistent de doctorate în
cotutelă.
Menţinerea relaţiei cu
absolvenţii în vederea
colaborării pe termen lung
sau a integrării studenților
la catedră.
Lipsa numărului de proiecte
finanțabile prin fonduri
naționale sau europene poate
duce la limitarea proiectelor
plătite care favorizează
interacțiunea cu alte
instituții.
52
V.2. Dinamici relevante în raport cu anii precedenți privind starea facultății (se vor
comenta în mod special anexele)
La nivelul FPSE s-au văzut îmbunătățiri evidente în toate arealele de raportare și în
mod deosebit în arealele cercetare și interacțiune cu societatea.
- S-au consolidat programele de formare – numărul candidaților a crescut anual,
neexistând riscuri privind susținerea programelor.
- S-au consolidat abordările educaționale integrate fundamentate pe date de cercetare
și intervenții multidisciplinare.
- A continuat și a fost finalizat procesul de reconstrucție a ofertei educaționale (a
curriculumului) pentru programele de studii masterale, cu valorificarea potențialului
integrativ al curriculumului (programe tip cluster).
- A crescut numărul publicațiilor și s-a îmbunătățit vizibilitatea acestora la nivel național
și internațional, dar și numărul proiectelor de cercetare; activitatea științifică se menține
într-un trend optim, crescător (vizibil prin studii în reviste cu impact, reviste BDI,
proiecte).
- A crescut interesul pentru valorificarea eficientă a TIC în proiectarea, implementarea
și evaluarea unei varietăți de programe, în special focalizate pe cercetare.
- S-a accentuat dezvoltarea culturii răspunderii individuale și instituționale
(accountability), prin utilizarea sistematică a indicatorilor internaționali referitor la
performanțe personale și departamentale (ex. Index Hirsch, publicații indexate în baze
de date internaționale și a celor indexate ISI).
- S-au dezvoltat noi proceduri și regulamente scrise (organizarea examenelor grilă,
consemnarea prezenței studenților, organizarea practicii, etc.).
- Au fost create noi relații de colaborare cu instituții sau parteneri interni și externi. De
asemenea, s-a dezvoltat arealul parteneriatelor cu instituții publice și ONG-uri cu
activitate relevantă în domeniu, încurajându-se participarea studenților ca voluntari într-
o mare varietate de activități ce presupun incluziunea persoanei cu nevoi speciale în
societate.
- S-a înregistrat un nivel mai ridicat al participării studenților la activitățile de cercetare/
proiecte ale FPSE.
- A crescut numărul de colaborări intra-departamentale, în contextul activității de
cercetare.
- S-au intensificat eforturile de consolidare a unei comunități educaționale, prin
implicarea în activitățile Consorțiului Universitaria.
Psihologie[WU2]
- În ierarhizarea instituțională psihologia de la UB și-a revenit spectaculos. Datele
obținute în urma analizei interne pe categorii de contribuții din perioada de raportare
53
pentru ierarhizarea instituțională 2018-2019 arată următoarele rezultate: 47 de
articole cu factor de impact; 9 articole în zona roșie, 12 articole în zona galbenă și 26
în zona albă. Cel mai mare index H la nivelul departamentului este 16. Cel mai mare
index i10 la nivelul departamentului este 22. Membrii departamentului au publicat
un număr de 9 de capitole în perioada de raportare 2018-2019, 21 de articole de tip
ISI fără factor de impact și BDI.
- Anul 2017-2018 a adus îmbunătățiri evidente în toate arealele de raportare și în mod
deosebit în arealele cercetare și interacțiune cu societatea. A crescut numărul
publicațiilor și s-a îmbunătățit vizibilitatea acestora la nivel național și internațional,
dar și numărul proiectelor de cercetare si dezvoltare. De asemenea, s-a dezvoltat
arealul parteneriatelor cu instituții publice și ONG-uri cu activitate relevantă în
domeniu, departamentul încurajând participarea studenților ca voluntari într-o mare
varietate de activități ce presupun incluziunea persoanei cu nevoi speciale în
societate.
V. 3 Analize comparative cu alte facultăți (benchmarking)
Comparativ cu celelalte departamente de psihologie din țară, departamentul de Psihologie
de la UB ocupă următoarele poziții:
- poziția de vârf ca formator de profil: prin numărul programelor de formare (10
programe de master de profil) și numărul de candidați și absolvenți (cel mai mare efectiv
de programe, cea mai bună retenție a studenților),
- se situează în marja optimă superioară la cercetare științifică – luând ca reper media
articolelor și proiectelor de cercetare pe departamentele de psihologie de la Universitățile
de stat.
Datele menționate ilustrează un progres vizibil al psihologiei din cadrul UB, atât în ceea ce
privește numărul de publicații științifice, cât și în ceea ce privește proiectele și granturile de
cercetare în care membri departamentului au fost implicați.
La Departamentul de Psihopedagogie Specială se relevă faptul că 70% - 80% din
disciplinele din Planul de învățământ al departamentului sunt comune cu cele ale
Universității „Babeș-Bolyai“ – Cluj-Napoca, ale Universității „Ovidius“ – Constanța
(trunchi de discipline fundamentale similare); astfel, este facilitat transferul studenților,
echivalarea de examene, competitivitatea loială pe piața muncii etc.
La nivelul planului de învățământ al DȘE se remarca o similitudine în cadrul ofertelor de
studiu prezente în cadrul altor departamente similare din țară. DȘE se remarcă prin cursurile
de Pedagogia învățământului superior, Antropologie culturală şi pedagogică, Analiză
cantitativă de date, Introducere în proiectarea și evaluarea programelor de formare,
Dezvoltarea și evaluarea competențelor profesionale, Managementul curriculumului și prin
oferta de cursuri opționale, precum: Educație, comunicare și media, Imaginație și
creativitate și Educație și economie.
În ceea ce privește scorul h-index, la nivelul raportării CNATCU, media acestui indice, la
nivel național, este de 4,43. În cea ce privește DȘE, media acestui indice este de 6,5.
Raportându-ne la media națională, în cadrul departamentelor de științele educației din
universitățile romanești, există un număr de 22 de posturi de profesor, 10 posturi de
54
conferențiar, 19 posturi de lector și 9 posturi de asistent universitar. În perioada 2018-2019,
DȘE din București este reprezentat de 5 profesori universitari, 2 conferențiari și 7 lectori.
Școala doctorală din cadrul FPSE reprezintă una dintre cele mai căutate școli la nivel
național. Conform clasamentelor, Universitatea din București se situează pe locul 1 la nivel
național și pe locul 986 la nivel internațional (http://cwur.org/2015/romania.php). Totuși,
Școala doctorală din cadrul Universității din București produce mai puține articole publicate
și atrage mai puține granturi, comparativ cu Universitatea Babeș-Bolyai.
VI. Concluzii/Propuneri
VI.1. Plan de măsuri
Direcții viitoare de dezvoltare a FPSE sunt structurate în Planul operațional al
Facultății și operaționalizate la nivel de departamente; spre exemplu:
Pentru următoarea perioada, DȘE vizează următoarele direcții:
- structurarea și consolidarea echipelor de cercetare;
- coparticipare la elaborarea politicilor publice privind educația;
- cointeresarea membrilor DȘE în identificarea și valorificarea de resurse
pentru cercetare;
- continuarea analizei ofertei curriculare a DȘE, atât pentru programul de studii de
licență, cât și pentru cele masterale, în vederea asigurării consistenței și coerenței interne,
dar și pentru corelarea interdepartamentală și cea cu documentele reglatoare privind
calificările oferite în învățământul superior;
- analiza/ redefinirea/ reconfigurarea identității domeniului Științele educației – meta-
analiză necesară din punct de vedere epistemologic, cu un puternic impact social și
profesional asupra:
- societății/ comunității,
- comunității științifice,
- statutului profesional al reprezentanților,
- instituțiilor care valorifică achizițiile de cunoaștere vehiculate în cadrul
domeniului, îndeosebi asupra celor cu atribuții în domeniul educației;
- configurarea unui mecanism formalizat (oficial) de relaționare și interacțiune cu
învățământul preuniversitar, dincolo de reglementările existente în Metodologia privind
formarea continuă a personalului didactic (definitivat, gradele didactice) – de exemplu,
constituirea ”Școlilor de aplicație” – resurse pentru cercetarea autentică, ”zone” de
valorificare/ pilotare a bunelor practici, reconsiderarea “întâlnirilor de vineri”;
- inițierea de programe de studii post-universitare, pe probleme de actualitate identificate
în sistemul național de educație;
- abilitarea continuă a cadrelor didactice pentru valorificarea potențialului profesional
și în contexte de cercetare;
55
- monitorizarea inserţiei absolvenţilor pe piaţa muncii, prin crearea de baze de date
specifice, cu instrumente distinct;
- încurajarea participării în contexte instituționale diverse, pentru a crește audiența față
de specificul activității departamentului și față de cunoașterea specifică domeniului
Științelor educației;
- implicarea în procesul de reglementare a ocupațiilor asociate programelor de studii de
licență și masterale, sub aspectul elaborării de documente reglatoare (standarde
ocupaționale), dar și al evaluării de competențe profesionale;
- identificarea de soluții pentru adaptarea ofertei educaționale la nevoile studenților
ne-tradiționali.
Priorități estimate în cadrul DȘE:
- elaborarea unei strategii pilot pentru studenţii ne-tradiţionali (echivalarea unor studii,
recunoaşterea competenţelor dobândite în alte contexte, valorificarea studenţilor ca
resurse de tip mentorat pentru colegii mai tineri);
- revizuirea planurilor de învăţământ şi introducerea de structuri de tip cluster la
mastere; analiza şi asigurarea coerenţei, complementarităţii experienţelor de învăţare din
perspectiva arhitecturii curriculare, instruirii şi evaluării: înainte de începutul
semestrului, cadrele didactice să discute despre obiectivele urmărite, activităţile
propuse, conţinuturile utilizate şi contextele de învăţare;
- menținerea și diversificarea parteneriatelor relevante pentru activitatea didactică și
de cerectare cu agenții economici (angajatori/ finanțatori), cu societatea civilă, pe o
problematică actuală, de interes pentru publicul larg, atât în context național, cât și
international;
- utilizarea platformelor virtuale de învăţare în mod sistematic; sunt utilizate
platformele în special în cadrul activităţilor asociate cursurilor de IAC, TIC, Blended
learning sau Teoria şi practica educaţiei civice (Edmodo), dar urmărim folosirea acestor
resurse ca parte integrantă a activităţilor de învăţare;
- complementar, acordarea unui volum mai mare de timp pentru acordarea de feed
back personalizat, sprijinirea studenţilor şi cunoaşterea modului în care gestionează
responsabilităţile de student;
- conduită corectă în mediul academic, atât din partea cadrelor didactice, cât şi a
studenţilor. Elaborarea şi aplicarea cu consecvenţă a unor proceduri referitoare la plagiat,
drept de autor, redactarea lucrărilor academice, corectitudinea exprimării în scris,
hărţuire, discriminare;
- Crearea unei platforme online în care profesorii şi studenţii să aibă acces la o bază
de date comună, să folosească şi distribuie informaţii despre cursuri, resurse, orar (de ex.
La Sociologie, găseşti date despre ora şi sala la care este un anumit profesor, etc.), să
actualizeze date referitoare la cercetare sau interese profesionale. Acum, cadrele
didactice folosesc alte platforme (Google Academic, ResearchGate). Existenţa unei baze
de date la nivelul facultății ar facilita raportările pe bază de indicatori soliciate de
ARACIS sau MEN;
56
- valorificarea participării unor membri ai departamentului în diverse structuri
(Comisia prezidenţială pentru educaţie, ARACIS, grupuri de lucru din ministere, etc.)
prin lansarea de mesaje coerente şi consistente din punct de vedere ştiinţific în mediul
online şi continuarea încurajării exprimării de către studenţi, masteranzi şi doctoranzi (
de ex prin blogul Sucitorul de minţi);
- transmiterea unor mesaje relevante şi consistente, bazate pe datele din cercetări, cu
privire la teme şi probleme critice din domeniul educaţional (de exemplu starea de bine
a copiilor, testări şi evaluare, curriculum, echitate în educaţie etc.) care să fie o alternativă
la multitudinea mesajelor şi opiniilor exprimate pe reţelele de socializare;
- implicarea cadrelor didactice tinere în activităţi didactice și de cercetare ştiinţifică,
în concordanță cu un continuum al dezvoltării profesionale, în vederea specializării
acestora;
- continuarea intervențiilor de amenajare şi valorificare a spațiului facultăţii ca spațiu
de învățare, dar şi de socializare şi lucru în echipă;
- amenajarea unor spaţii de lectură, odihnă, întâlniri, luat masa în curtea facultății (pe
peluză);
- valorificarea proiectelor de amenajare a unor astfel de spații deja elaborate de
studenți;
- oficializarea modalităților de răspuns la deciziile privind educația (procedură de
raportare a deciziilor critice din sistemul național de educație și de avansare a punctelor
de vedere ale specialiștilor din domeniul științelor educației).
Psihopedagogie Specială
Consideram că este utilă dezvoltarea Departamentului de Psihopedagogie Specială
în următoarele direcții:
În domeniul ofertei educaționale:
- Diversificarea programelor de masterat, în funcție de noile evoluții înregistrate în
cadrul educației speciale;
- Organizarea de noi cursuri de formare în domeniul psihopedagogiei speciale pentru
cadrele didactice și alte categorii de specialiști, din instituțiile de învățământ, conform
noilor reglementări MEN;
- Realizarea unor cursuri postuniversitare de specializare pe domenii fundamentale ale
psihopedagogiei speciale, autism, ADHD, logopedie, terapii moderne în psihopedagogie
specială, în funcție de cerințele exprimate de specialiștii care lucrează în domeniu;
- Asigurarea unor cursuri de management pentru instituțiile de învățământ special,
pentru directorii din școlile speciale și din învățământul integrat (Centrele de educație
incluziva) și consultanță în acest domeniu;
57
În domeniul cercetării științifice:
- Dezvoltarea de proiecte de cercetare în parteneriat cu instituții naționale și internaționale;
- Initierea unor activitati inovative, experimentale in cadrul clinicii facultatii;
- Creșterea vizibilității departamentului prin publicații și participări la manifestări științifice
În domeniul managementului și administrației:
- Aplicarea unui sistem transparent, motivant şi echitabil de evaluare a activității didactice,
științifice şi de cercetare, adaptat fişei postului şi nivelului de competență;
- Creșterea rolului CEAC în elaborarea unor proceduri de audit intern;
- Asigurarea funcționalității raportărilor unice;
În domeniul programelor de dezvoltare socială:
- Implicarea departamentului ca partener social activ pe piata serviciilor publice si
private adresate persoanelor cu nevoi sociale;
- Finalizarea procedurilor de urmărire şi analiză a traseului studenților şi absolvenților
(tracking).
- Diversificarea modalităților de marketing universitar;
- Creșterea vizibilității instituționale la nivel național și internațional.
Priorități estimate în cadrul departamentului de Psihopedagogie specială a se
realiza în perioada 2018-2019 vizează:
- Identificarea de noi surse de finanțare pentru a susține parteneriatele cu universități
din țară și din afară, continuarea și diversificarea colaborării în cadrul programelor
importante ERASMUS+ (dar și alte categorii de programe);
- Organizarea de noi cursuri de formare în domeniul psihopedagogiei speciale pentru
cadrele didactice și alte categorii de specialiști, din instituțiile de învățământ special și
special integrat, conform noilor reglementări MEN;
- Initierea unor activitati inovative, experimentale in cadrul clinicii facultatii;
- Implicarea departamentului ca partener social activ pe piața serviciilor publice și
private adresate persoanelor cu nevoi sociale;
- Realizarea unor cursuri postuniversitare de specializare pe domenii fundamentale ale
psihopedagogiei speciale, autism, ADHD, logopedie, terapii moderne în psihopedagogie
specială, meloterapie în funcție de cerințele exprimate de specialiștii care lucrează în
domeniu;
- Asigurarea unor cursuri de management pentru instituțiile de învățământ special,
pentru directorii din școlile speciale și din învățământul integrat;
58
- Prestarea de activități de consultanță pentru diferite proiecte realizate de MEN sau
diverse ONG-uri din domeniul educației speciale și asistenței sociale pentru persoanele
cu diverse dizabilități;
- Elaborarea unor cercetări și studii care să crească prestigiul departamentului.
Prioritățile stabilite la nivelul DFP vizează utilizarea judicioasă a resurselor DFP,
aducerea a noi resurse de calitate și păstrarea elementelor de tradiție valoroase.
- Se vor intensifica modalitățile de colaborare pe toate planurile:
o educațional (prin utilizarea resursei umane în mod variat și potrivit). În acest sens au
fost făcute demersuri, cadre didactice de la București predând la Buzău și Focșani, dar și
invers;
o la nivel de cercetare (activități comune de cercetare – un prim pas fiind finalizarea
volumului de Pedagogie a Învățământului Primar și Preșcolar);
o la nivel administrativ.
Ca priorități în cadrul Scolii doctorale se menționează:
- Atragerea la nivelul departamentului de granturi, pentru o mai bună finanțare și
dotare.
- Modificarea curriculum-ului și a metodelor de evaluare, în vederea alinierii la
standarde internaționale.
Departamentul de Psihologie are în vedere următoarele măsuri:
1. Dezvoltarea unui cadru instituțional centrat pe cercetare. Pentru a crește performanța
în cercetare, în departamentul de psihologie s-au făcut progrese semnificative în ultimii ani:
recrutarea de personal cu competențe în cercetare, înființarea unor laboratoare de cercetare.
La nivelul universității, organizarea ICUB permite competiția de proiecte. Însă actual nu se
poate vorbi de un cadru instituțional care are toate elementele necesare pentru managementul
strategic al dezvoltării cercetării. Dacă privim în direcția universităților externe care au
performanțe în cercetare, constatăm că politica lor instituțională are în vedere crearea unui
cadru instituțional în care personalul academic are timp, spații, resurse de cercetare. Un
profesor din țările UE își petrece timpul în laborator și predă câteva ore pe săptămână. Plata
lui nu rezultă exclusiv din activitatea de predare. Situația noastră este diferită prin legislație
și prin organizarea universitare. La noi, plata cadrelor didactice se face exclusiv pentru orele
predate, care în general acoperă 2 norme și ocupă tot timpul. Foarte multe cadre didactice își
completează venitul cu activități externe instituției/UB. Cercetarea și publicarea la noi în
țară este o opțiune pentru perspectiva de promovare, nu o activitate instituțională sistematică.
Așadar, cadrul instituțional pentru cercetare ar trebui să clarifice următoarele aspecte:
1.1. Plata cadrelor didactice la un nivel corespunzător titlului academic și al încărcării cu
studenți.
2.2. Spații pentru cercetare. Alocarea de spații pentru documentare și activitate de cercetare.
59
2.3. Buget de pornire și achiziții pentru cercetare. Actual proiectele ICUB constituie un bun
câștigat, un bun valoros, însă este necesară o abordare sistematică care să meargă la nivelul
departamentelor: fiecare cadru didactic să aibă posibilitatea să lucreze în instituție pentru
activități de cercetare. Actual, cercetarea se face în afara instituției (în general se face la
domiciliu, unde fiecare își concepe și scrie studiile). Planul de achiziții trebuie să fie focalizat
mai puțin pe consumabile (30%), ci preponderent pe utilități care se pot menține în timp.
2.4. Clarificarea distincției dintre personal de predare (care poate fi angajat pe post de lector)
și personal de cercetare care accede la posturile superioare și își asumă obligații de cercetare,
în același timp are cadru în care dezvoltă cercetarea).
1.5. Coordonatorii de doctorat care au rezultate cu doctoranzii să dispună de spațiu, resurse
și timp de lucru pentru cercetare.
3. Politica de personal centrată pe dezvoltarea competențelor personalului. Actual, la
nivelul facultății se alocă fonduri pentru decontări de participări la evenimente științifice. În
plus, este necesară alocarea de fonduri pentru pregătirea personalului și achiziția de materiale
/ cărți pentru creșterea calității predării. Pentru ca personalul academic să aibă maximum de
randament în formarea tinerelor generații, trebuie la rândul său să fie pregătit foarte bine.
Peste 99% din personalul academic are retenție în universitate și nu constituie risc investiția
în formarea sa. Este necesară investiția în cursuri de pregătire profesională și investiția în
materiale / resurse necesare predării (baze de date și cărți din edituri internaționale).
4. Consolidarea strategiei de cercetare. Odată cu acreditarea Centrului de Cercetare al
Departamentului vom consolida strategia de cercetare. Se elaborează proceduri de stimulare
și organizare a cercetării la următoarele niveluri: nivel de master, laborator, practică de
cercetare, școală doctorală, colaborare cu profesorii invitați și alumni.
5. Reforma curriculum-ului și activității de predare. Se are în vedere revizuirea tematică,
optimizarea formei / tehnicilor de predare, modernizarea conținutului orelor și exercițiilor
practice.
6. Management fundamentat pe roluri. Avem în vedere organizarea departamentală pe
bază de roluri și echipe de lucru. Echipa managerială a constatat că este necesar a împărți
roluri administrative în consiliul de departament (mandate clare) și în departament. În
perioada următoare, vom implementa un sistem de management bazat pe roluri. În acest
sistem, fiecare membru al departamentului va avea leadership sau participare la o echipă cu
rol administrativ.
- proiectul PRACTICC - activităţi de coaching şi dezvoltare personală, consiliere şi
orientare profesională şi tutorat dedicate studenţilor din anul I şi care vor fi treptat extinse
spre toţi studenţii Facultăţii.
VI.2. Priorităţi
În sinteză, principalele ținte pentru perioada următoare includ, dar nu se reduc la:
- Consolidarea instituțională și academică a școlii doctorale, atât la nivel de resurse
umane (noi profesori abilitați conducători de doctorat), cât și la nivel de domenii de
cercetare și coordonare de doctorate;
60
- Re-designul programelor de master conform structurilor deja utilizate de tip
”clustering”, care să ofere mai multă flexibilitate în pregătirea absolvenților, în
concordanță cu cadrul calificărilor;
- Lansarea proiectului de construcție a Clinicii de Asistență și Intervenție Psiho-
Educațională, prin obținerea unor proiecte de investiții;
- Continuarea investițiilor de infrastructură pentru a asigura un mediu propice de lucru
pentru activitatea academică și de cercetare, atât pentru studenți, cât și pentru profesori.
- Consolidarea participării în proiecte Erasmus + / LLL și alte proiecte cu finanțare
internațională.