universitatea „lucian blaga” din sibiu domeniul de studii...

Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu Facultatea de Științe Socio-Umane Departamentul de Jurnalism, Relații Publice, Sociologie și Psihologie Domeniul de studii de licență Sociologie Specializarea: Sociologie

FIȘA DISCIPLINEI

Denumirea disciplinei: Istoria gândirii sociale Codul disciplinei: 38-04-10-104 Anul de studiu şi semestrul în care se studiază disciplina: anul I, sem. 2 Regimul disciplinei (obligatorie O, opțională A sau facultativă L): O Categoria formativă (fundamentală Fd, de specialitate Sp, generală Gen): Fd Discipline anterioare cerute *: Sociologie generala Forma de evaluare (examen E, verificare V, colocviu C): E Departamentul care coordonează disciplina: Jurnalism, Relații Publice, Sociologie și Psihologie Titularul / titularii disciplinei: Asistent univ. dr. Mihai S. Rusu

* disciplinele studiate anterior a căror cunoaștere este necesară pentru însușirea disciplinei

Extinderea disciplinei în planul de învățământ *:

Curs Seminar Laborator Proiect Total (NOADsem) 28 – – – 28

* numărul semestrial de ore de activități didactice directe

Bugetul de timp şi creditele alocate disciplinei

NOADsem NOSIsem NOTsem = NOADsem + NOSIsem

Numărul de credite 28 26 54 2

Obiectivele disciplinei

Obiectivele cursului: - familiarizarea studenților cu marile momente ale devenirii ideilor sociale/sociologice; - evidențierea ideilor cu valoare de patrimoniu, validate de evoluția gândirii şi a autorilor

acestora; - precizarea creațiilor şi inovațiilor conceptuale şi categoriale care au marcat aporturi

semnificative la stimularea cercetării fundamentale şi aplicative .

Conținutul disciplinei (capitolele cursului / tematica seminarului / lucrărilor

practice / etapele proiectului)

CURS

Nr

. Tema Nr. ore Săptămâna

1. Problematica istoriei gândirii sociale și sociologice 2 1

2. Gândirea socială în civilizațiile antice (Egipt, Babilonia, India, China, Persia)

2 2

3. Filonul social al gândirii filosofice în Grecia antică (sofiștii, Socrate, Platon, Aristotel)

2 3

4. Elemente de gândire socială în Evul Mediu (teocentrismul, Augustin de Hipona, Toma din Aquino)

2 4

5. Gândirea socială în perioada Renașterii 2 5

6. Reforma și efectele sale asupra gândirii social-politice 2 6

7. Evaluare parțială 2 7

8. Începuturile gândirii sociale moderne (utopianismul social al lui Francis Bacon și Thomas More)

2 8

9. Contractualismul și problema ordinii sociale (Grotius, Hobbes, Locke, Rousseau)

2 9

10. Iluminismul și revoluțiile modernității (Voltaire, Diderot, Montesquieu, Kant)

2 10

11. Liberalism, utilitarism, individualism (John Stuart Mill, Jeremy Bentham)

2 11

12. Pozitivismul francez (Comte, Durkheim) și antipozitivismul german (Dilthey, Rickert, Weber)

2 12

13. Teorii sociale și socialiste (Saint-Simon, Marx) 2 13

14. Istoria gândirii sociale ca protoistorie a sociologie 2 14

Descrierea formelor şi metodelor de evaluare a cunoştințelor

- verificare scrisă (intermediară și finală) - evaluarea capacității de sinteză și analiză a cunoștințelor dobândite prin prism evaluării

eseului scris

Descrierea metodelor de predare

Prelegere, problematizare.

Bugetul de timp pentru studiul individual

Denumirea activității Nr. ore

Denumirea activității Nr. ore 1. Descifrarea şi studierea

notițelor de curs

0 6. Elaborarea temelor de casă, referatelor …

5

2. Studiul după manual sau suport de curs

0 7. Pregătirea pentru evaluările periodice

5

3. Studierea bibliografiei minimale indicate

11 8. Pregătirea pentru examinarea finală

5

4. Documentarea suplimentară * 0 9. Participarea la consultații 0 5. Pregătirea seminariilor şi/sau laboratoarelor

0 10. Alte activități … 0

Numărul total al orelor alocate studiului individual NOSIsem

26 * în bibliotecă, pe INTERNET, pe teren …

Criteriile de evaluare a cunoștințelor şi promovarea disciplinei

Evaluările considerate pentru stabilirea

notei finale: Ponderea evaluării în nota finală, %

• Eseu pe o temă discutată la curs predat la ultima întâlnire 25%

• Evaluare intermediară 25% • Nota acordată la examinarea finală 50%

Modalitatea de examinare finală *:

Examen scris

Cerințele minime de promovare

(obținerea notei 5)

Cerințele de promovare cu nota

maximă (obținerea notei

10) - definirea conceptelor fundamentale cu care operează istoria sociologiei

- definirea conceptelor fundamentale din perspective teoretice diferite

prezentarea coerentă a articulațiilor - identificarea şi prezentarea unor repere teoretice şi metodologice largi ale diferitelor teorii sociologice

- evidențierea contribuțiilor aduse la dezvoltarea teoriei şi metodologiei sociologice de diferitele teorii (autori) - evidențierea elementelor teoretice

- redactarea eseului final - elaborarea unui eseu final bine fundamentat în problematica parcursă în cadrul cursului

- prezența la cursuri (minim 50% din ore)

- prezența la cursuri (minim 75% din ore)

* lucrare scrisă descriptivă, lucrare scrisă cu subiecte teoretice şi aplicații, test grilă, examinare orală cu bilete …

4

Competențele specifice disciplinei *

1. Competențe privind

cunoașterea şi înțelegerea:

- Studenții vor cunoaște conotațiile şi denotațiile conceptelor fundamentale cu care operează diferite teorii sociologice

2. Competențe în domeniul

explicării şi interpretării:

- Studenții vor analiza şi explica mecanismele funcționării societății în diferitele teorii sociologice şi vor evidenția contribuțiile specifice aduse la dezvoltarea explicației sociologice de un autor sau altul

3. Competențe instrumental - aplicative:

- Studenții își vor forma capacitatea plasării în timp (istoric) a diferitelor contribuții teoretice şi evidențierii resemantizării unor concepte în teoria actuală.

4. Competențe atitudinale Neutralitate axiologică în analizarea contribuțiilor teoretice şi aplicative, consecvență teoretică

* competențele generale sunt menționate în Fişa specializării

Bibliografie

Bădescu, Ilie, Istoria sociologiei. Perioada marilor sisteme, Vol. I, Ed. Economică, Buc., 2002 (selecții). Bogardus, Emory, A History of Social Thought, University of Southern California Press, L.A., 1922. Cassirer, Ernst, Filosofia luminilor, Editura Paralela 45, Pitești, 2003. Cuin, Charles-Henry, Gresle, François, Istoria sociologiei, Institutul European, Iaşi, 2002. Lallement, Michel, Istoria ideilor sociologice, Vol. I., Ed. Antet, 1997. Morus, Thomas / Campanella, Tommaso, Utopia. Cetatea Soarelui, Incitatus, Buc., 2000. Nay, Olivier, Istoria ideilor politice, Polirom, Iași, 2008. Platon, Republica, 2 Vol., Editura Universitas, București, 1998. Popper, Karl, Societatea deschisă şi dușmanii ei. Vol. 1:Vraja lui Platon, Humanitas, Buc., 2005. Rousseau, Jean-Jaques, Despre contractul social, Mondero, Buc., 2006.

1

Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane Departamentul de Jurnalism, Relaţii Publice, Sociologie şi Psihologie Domeniul de studii de licenţă: Sociologie Specializarea: Sociologie

FIȘA DISCIPLINEI

Denumirea disciplinei: Metode de cercetare socială Codul disciplinei: 38-04-10-105 Anul de studiu şi semestrul în care se studiază disciplina: anul I, sem. 2 Regimul disciplinei (obligatorie O, opţională A sau facultativă L): O Categoria formativă (fundamentală Fd, de specialitate Sp, generală Gen): Fd. Discipline anterioare cerute *: Metodologia cercetării în ştiinţele sociale, Istoria gândirii sociale Forma de evaluare (examen E, verificare V, colocviu C): E Departamentul care coordonează disciplina: DJRPSP Titularul / titularii disciplinei: C/L : Lector dr. Felicia Morândău

* disciplinele studiate anterior a căror cunoaştere este necesară pentru însuşirea disciplinei

Extinderea disciplinei în planul de învăţământ *: Curs Seminar Laborator Proiect Total

(NOADsem) 28 ore 28 - 56

* numărul semestrial de ore de activităţi didactice directe


NOADsem NOSIsem NOTsem = NOADsem + NOSIsem Numărul de credite

56 79 135 5


Obiectivele cursului

- cunoaşterea de către studenţi a modului de instrumentalizare a paradigmelor, operaţionalizare a conceptelor, construcţie a instrumentelor, culegere a datelor, prelucrare şi analiză a acestora;

- cunoaşterea metodelor şi tehnicilor de cercetare socială cantitative; - formarea deprinderilor de utilizare a metodelor şi tehnicilor cantitative de investigaţie

sociologică; - dezvoltarea capacităţilor de utilizare a informaţiilor de specialitate în vederea realizării

corelaţiei dintre teorie şi practică. Obiectivele activităţilor aplicative

(seminar, laborator, proiect) - dezvoltarea cunoştinţelor necesare adaptării metodelor de cercetare la problema studiată - dezvoltarea abilităţilor necesare construirii de instrumente pentru culegerea de date - dezvoltarea capacităţilor de analiză şi interpretarea a datelor rezultate în urma cercetărilor - cunoaşterea şi înţelegerea rolului teoriei şi cercetării de teren în cunoaşterea ştiinţifică

2

Conţinutul disciplinei (capitolele cursului / tematica seminarului / lucrărilor practice / etapele proiectului)

CURS

Nr.

crt. Tema Nr.ore Săptămâna

1

Prezentarea obiectivelor cursului. Condiţii de desfăşurare şi de evaluare. Delimitări conceptuale: metodologie, metodă, tehnică, procedeu. Planul de cercetare. Calitativ versus cantitativ în cercetarea socială

2 1

2 Ancheta pe bază de chestionar. Scop, definiţie şi clasificări 2 2

3 Structura chestionarului: tipuri de întrebări (întrebări introductive, de trecere, filtru, bifurcate, de motivaţie, de control, de identificare). Rolul fiecărui tip de întrebări.

4 3,4

4 Operatorul de interviu. Alegerea şi formarea operatorilor de interviu. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un operator de interviu.

4 5,6

5 Erori în construcţia chestionarelor, erori cauzate de operatorii de interviu, erori datorate contextului social, erori de prelucrare şi analiză a datelor.

2 7

6 Prelucrarea chestionarelor. Realizarea tabelelor de corelare. Analiza calitativă, analiza de scală şi analiza grafică în tabelul de corelare. Redactarea raportului de cercetare

2 8

7 Evaluare intermediară 2 9

8 Sondajul de opinie. Opinia publică, definiţii, caracteristici, Construcţia sondajului de opinie. Surse de erori în sondajul de opinie.

2 10

9 Institute şi centre de sondare a opiniei publice. Experimentul. Definiţie. Clasificări

2 11

10 Plan de cercetare. Exigenţe metodologice. Experimente reprezentative pentru domeniul social: experimentul lui Elton Mayo, Experimentul lui Ph. Zimbardo

2 12

11 Analiza de conţinut. Definiţie. Plan de cercetare. Tipuri de analiză de conţinut. Analiza de frecvenţă. Exigenţe metodologice (fidelitate, validitate, surse de erori)

2 13

12 Analiza secundară: caracteristici, avantaje, dezavantaje 2 14

LABORATOR

1.

Condiţii de desfăşurarea şi evaluare a activităţii de seminar. Planul de cercetare. Discuţii privind rolul fiecărei etape din planul de cercetare ca şi al planului de cercetare, în ansamblu, în demersul ştiinţific.

2 1

2.

Analize pe marginea proiectelor de cercetare întocmite (în cadrul seminarului de Metodologia cercetării sociale, anul I) de către fiecare student în parte (temă, obiective, ipoteze, eşantion).

4 2,3

3. Analiza operaţionalizărilor construite de studenţi în cadrul proiectelor lor.

6 4,5,6

3

4. Analiza chestionarelor construite de către studenţi. Identificarea şi corectarea erorilor apărute la formularea întrebărilor.

6 7,8,9

5. Exemple de întrebări a căror manieră de formulare poate reprezenta o sursă de erori. Tehnici de evitare a acestor erori.

2 10

6. Prelucrarea întrebărilor deschise. Postcodificarea răspunsurilor la o întrebare deschisă.

2 11

7. Schema experimentului sociologic. Analize pornind de la experimentele lui Milgram şi Zimbardo. Implicaţiile etice la nivelul acestor cercetări.

2 12

8.

Verificarea proiectelor finale întocmite de către fiecare student (tema, documentare teoretică, obiective, ipoteze, universul populatiei şi eşantionarea, schema operaţională, chestionarul)

4 13,14


Prelegere, dezbatere, proiecte, aplicaţii practice, exemplificarea, explicaţia, exerciţiul

Descrierea formelor şi metodelor de evaluare a cunoştinţelor

Teste pe parcursul semestrului, întocmirea de proiecte, fişe de lectură, examen final


Denumirea activităţii Nr. ore


1. Descifrarea şi studierea notiţelor de curs

10 6. Elaborarea temelor de casă, referatelor …

15


7. Pregătirea pentru evaluările periodice

10



19

4. Documentarea suplimentară * 9. Participarea la consultaţii 5. Pregătirea seminariilor şi/sau laboratoarelor

10 10. Alte activităţi …

Numărul total al orelor alocate studiului individual NOSIsem 79 * în bibliotecă, pe INTERNET, pe teren …

Criteriile de evaluare a cunoştinţelor şi promovarea disciplinei

Evaluările considerate pentru stabilirea notei

finale:

Ponderea evaluării în nota finală, %

• Media notelor acordate la seminar 0 • Media notelor acordate pentru activitatea la laborator

15%

• Nota obţinută la testele periodice sau parţiale

20%

• Nota acordată pentru frecvenţa la curs 0

4

• Nota acordată pentru proiectul de laborator 15% • Nota acordată la examinarea finală 50%

Modalitatea de examinare finală *: Lucrare scrisă (subiecte teoretice şi practice) Cerinţele minime de promovare

(obţinerea notei 5)

Cerinţele de promovare cu nota maximă


50% 100% * lucrare scrisă descriptivă, lucrare scrisă cu subiecte teoretice şi aplicaţii, test grilă, examinare orală cu bilete …

Competenţele specifice disciplinei *

1. Competenţe privind cunoaşterea şi

înţelegerea:

Capacitatea de a cunoaşte şi înţelege modul de construcţie şi utilizare a metodelor şi tehniciilor cantitative

2. Competenţe în domeniul explicării şi

interpretării:

Capacitatea de a explica şi interpreta cu ajutorul metodelor şi tehnicilor fenomenele şi procesele sociale

3. Competenţe instrumental - aplicative:

Proiectarea şi realizarea de cercetări sociale şi studii organizaţionale utilizate în evaluarea resurselor umane şi în diagnoza problemelor sociale şi organizaţionale

4. Competenţe atitudinale

Aplicarea normelor şi valorilor eticii profesionale în construcţia instrumentelor şi culegerea datelor Capacitatea de a privi critic modul de construire a instrumentelor

Bibliografie

1. Albou, Paul. 1968. Questionnaires psychologiques. Paris: PUF. 2. Aronson, Elliot şi Merrill Carlsmith. 1968. Experimentation in social psychology. In: The

Handbook of Social Psychology Massachusetts: Addison-Wesley Publishing Company 3. Babbie Earl. 2010. Practica cercetării sociale. Iaşi: Polirom 4. Belson, William.1981. The Design and Understanding of Survey Questions. London:

Aldershot 5. Belson, William. 1986. Validity in Survey Research. London: Aldershot. 6. Berg, Bruce. 2007. Qualitative Rsearch Methods for the social sciences. Boston: Person

Education, Inc 7. Blankenship, Albert. 1961. Markt- und Meinungsforshung in den USA. Tubingen:

Demokrat Verlag apud: Chelcea, Septimiu. 2004. Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative şi calitative. Bucureşti: Editura Economică.

8. Bromley, D. B. 1990. Academic contributions to psychological counseling: A philosophy of science for the study of individual cases. In: Counseling Psychology Quarterly. Nb: 3, p. 299-307

9. Bryce, James. 1888. The American Commonwealth apud Chelcea, Septimiu. 2000. Sociologia opiniei publice. Bucureşti: Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice „David Ogilvy” - SNSPA

10. Chelcea, Septimiu, Ioan Mărginean şi Ioan Cauc. 1998 Cercetarea sociologică. Metode şi tehnici. Deva: Editura Destin.

11. Chelcea, Septimiu. 1975. Chestionarul în investigaţia sociologică. Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică

12. Chelcea, Septimiu. 1982. Experimentul în psihosociologi. Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică

13. Chelcea, Septimiu. 2000. Sociologia opiniei publice. Bucureşti: Facultatea de Comunicare şi

5

Relaţii Publice „David Ogilvy” - SNSPA 14. Chelcea, Septimiu. 2004. Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative şi

calitative. Bucureşti: Editura Economică. 15. Crowley, Brian şi Joseph Delfico. 1996. Content Analysis A Methodolgy for Structuring.

United States General Accounting Office 16. Daval, Roger, Francois Bourricaud, Yves Delamotte şi Roland Doron. 1967. Traite de

psychologie sociale. Paris: PUF 17. Denzin, Norman 1970. Sociological Methods. Chicago: Aldine Publishing 18. Doise, W., J. C. Deschamp şi G. Mugny. 1996. Psihologie socială experimentală. Iaşi:

Editura Polirom. 19. Durkheim, Emile. 1974. Regulile metodei sociologice. Bucureşti: Editura Ştiinţifică. 20. Duverger, Maurice. 1961. Methodes des sciences sociales. Paris: PUF 21. Edwards, Allen Louis. 1985. Experimental Design in Psychological Research. New York:

Harper & Row. 22. Festinger, Leon şi Daniel Katz. 1963.Les Methodes des recherche dans les sciences sociales.

Paris: PUF 23. Foddy, William. 1993. Constructing questions for interviews and questionnaires: theory

and practice in social research. Cambridge: Cambridge University Press. 24. Golu, Pantelimon. 1989. Fenomene şi procese psihosociale. Cercetare, cunoaştere, acţiune.

Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. 25. Gremy, Jean-Paul. 1989. Problèmes de l’analyse secondaire. În: L’Enquêtes d’opinion et la

recherche en sciences socials. Paris: L’Harmattan: 51-87 26. Hagan, F.E. 2002. Research Methods in Criminal Justice and Criminology. Boston: Allyn

and Bacon. 27. Hessler, Richard . 1992. Social Research Methods. New York: West Publishing Company 28. Hyman, Herbert. 1972. Secondary analysis of sample surveys: Principles, Procedures and

Potentialities. New York: John Wiley and Sons 29. Iluţ, Petru. 1997. Abordarea calitativă a socioumanului. Concepte şi metode. Iaşi: Editura

Polirom. 30. Kaplan, Abraham. 1964. The Conduct of Inquiry. Methodology for Behavioral Science. San

Francisco: Chandler Publishing Company 31. Kerlinger, Fred şi Howard Lee. 2000. Foundations of Behavioral Research. Thomson

Learning 32. King, Ronald. 2005. Strategia cercetării Iaşi: Editura Polirom. 33. Kish, Leslie. 2005. Statistical Design for Research. John Wiley & Sons. 34. Lazarsfeld, Paul and Morris Rosenberg.1966. The Language of Social Research. A Reader

in the Methodology of Social Research. New York: The Free Press. 35. Lieblich, Amia, Rivka Tuval-Mashiach şi Tamar Zilber. 2006. Cercetarea narativă. Citire,

analiză şi interpretare. Iaşi: Editura Polirom. 36. Mărginean, Ioan. 1982 Măsurarea în sociologie. Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică. 37. Mărginean, Ioan. 2000. Proiectarea cercetării sociologice. Iaşi: Editura Polirom. 38. Mihu, Achim. 1973. ABC-ul investigaţiei sociologice. Cluj: Editura Dacia. 39. Morândău, Dorel. 2010. Metodologia cercetării sociale. Ediție revizuită și adăugită. Sibiu:

Editura Universității Lucian Blaga din Sibiu. 40. Moscovici, Serge şi Fabrice Buschini. 2007. Metodologia ştiinţelor socio-umane. Iaşi:

Ediura Polirom. 41. Moser, C. A. 1974. Metode de anchetă în investigarea fenomenelor sociale. Bucureşti:

Editura Ştiinţifică. 42. Neuman, Lawrence. 1997. Social research methods. Qualitative and quantitative approach.

Boston: Allyn and Bacon

6

43. Novak, Andrei. 1996. Sondarea opiniei publice. Bucureşti: Editura Studenţească. 44. Pauwels, Luc. 2010. Visual Sociology Reframed: An Analytical Synthesis and Discussion of

Visual Methods in Social and Cultural Research In: Sociological Methods & Research, May; vol. 38, 4: pp. 545-581

45. Rateaux, Patrick. 2004. Metodele şi statisticile experimentale în ştiinţele umane. Iaşi: Editura Polirom.

46. Rotariu, Traian şi Petru Iluţ. 1997. Ancheta sociologică şi sondajul de opinie. Teorie şi practică. Iaşi: Editura Polirom.

47. Selitz, C., M. Jahoda, M. Deutsch and S. W. Cook. 1972. Research Methods in Social Relations. New York: Holt Rinehart and Winston

48. Siebel, Wigand. 1965. Die Logik des Experiment in den Sozialwissenschaften. Berlin: Duncker & Humblat Verlag apud Chelcea, Septimiu. 2004. Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative şi calitative. Bucureşti: Editura Economică.

49. Stahl, Henri. 1974 Teoria şi practica investigaţiilor sociale. Vol.1, 2. Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.

50. Stoetzel, J. şi A. Girard. 1975. Sondajele de opinie publică. Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.

51. Vlăsceanu, Lazăr. 1982. Metodologia cercetării sociologice. Orientări şi probleme. Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.

52. Vlăsceanu, Lazăr. 1986. Metodologia cercetării sociale. Metode şi tehnici. Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.

53. Young, Kimball. 1931. Public Opinion In: Social Psychology ed. Young, Kimball, 570-673, New York: F.S. Crofts&Co.

1

Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane Departamentul de Jurnalism, Relaţii Publice, Sociologie şi Psihologie Domeniul de studii licență : Sociologie Specializarea Sociologie

PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei: Psihologie socială Codul disciplinei: 38-04-10-106 Anul de studiu şi semestrul în care se studiază disciplina: I, 2 Regimul disciplinei (obligatorie O, opţională A sau facultativă L): O Categoria formativă (fundamentală Fd, de specialitate Sp, generală Gen) Fd Discipline anterioare cerute *: Forma de evaluare (examen E, verificare V, colocviu C): E Deparmentul care coordonează disciplina: Departamentul de Jurnalism, Relaţii publice, Sociologie şi Psihologie Titularul / titularii disciplinei: Conf. univ. dr. Marius Milcu



(NOADsem) 28 14 42


Bugetul de timp şi creditele alocate disciplinei NOADsem NOSIsem NOTsem = NOADsem + NOSIsem Numărul de credite

42 66 108 4

Obiectivele disciplinei Obiectivele cursului Însuşirea de către studenţi a paradigmelor psihologiei sociale contemporane, înţelegerea comportamentului social şi a implicaţiilor acestuia în viaţa cotidiană. Obiectivele activităţilor aplicative (seminar, laborator, proiect) Familiarizarea cu problematica aplicativă a fenomenelor psihosociale (proiectare, elaborare metode şi instrumente de lucru, derulare, prelucrare şi interpretare a datelor recoltate), ca și cu modalitățile de intervenție specifice domeniului

Conţinutul disciplinei (capitolele cursului / tematica seminarului / lucrărilor practice / etapele

proiectului) CURS

Nr. crt.

Tema Nr.ore Săptămâna

2

1. Obiectul psihologiei sociale. Problematica, perspective. Relaţii cu alte discipline

2

1

2. Afilierea socială. 2

2

3. Relaţiile interpersonale. Cooperare, competiţie, conflict 4

3, 4

4. Imaginea de sine. Autoaprecierea 2 5

5. Percepţia socială. Formarea imaginii asupra altuia. Erorile percepţiei

2

6

6.

Atribuirea. Modele teoretice şi experimentale 2 7

7. Agresivitate şi putere interpersonală. Perspective şi tipologii 2 8

8. Atitudini şi valori. Schimbarea atitudinală 2 9

9. Comunicarea - model şi relaţie interpersonală. Conţinutul şi efectele comunicării.

2 10

10. Reţele şi structuri de comunicare. Strategii de comunicare

2

11

11.

Comunicare şi mass–media. Premise ale manipulării şi dezinformării

2 12

12. Relaţiile socio-afective. Atracţia interpersonală 2 13

13. Individ vs. grup. Mecanismele afilierii. Individualitate vs. socializare

2

14

SEMINAR / LABORATOR / PROIECT

Nr. crt.

Tema Nr.ore Săptămâna

1. Problematica statusului şi rolului în psihologia socială 1 1

2. Oportunități și limite ale afilierii 1 2

3. Modele experimentale ale cooperării, competiţiei şi conflictului 2 3,4

4. Metode şi instrumente de studiu ale imaginii de sine 1 5

5. Măsurarea percepţiei sociale 1

6

6. Eroarea de atribuire 1 7

3

7. Dificultăţi ale măsurării puterii şi agresiunii sociale 1 8

8. Instrumente de măsurare a atitudinilor şi valorilor 2 9,10

9. Diagnoza structurilor de comunicare. Strategii de comunicare în practica psihologică (cu beneficiarii / clienții, cu instituții / organizații, cu alte persoane, etc.)

1 11

10. Utilizarea tehnicilor de comunicare în mass-media 1 12

11. Tehnica sociometrică 1 13

12. Formarea grupului mic. Mecanismele trecerii de la individ la grup

1

14

Bugetul de timp pentru studiul individual Denumirea activităţii Nr.

ore Denumirea activităţii Nr. ore


15 6. Elaborarea proiectelor, referatelor …

10


- 7. Pregătirea pentru evaluările periodice

-



15

4. Documentarea suplimentară * - 9. Participarea la consultaţii - 5. Pregătirea seminariilor şi/sau laboratoarelor

10 10. Alte activităţi … 6


Criteriile de evaluare a cunoştinţelor şi promovarea disciplinei Evaluările considerate pentru stabilirea notei

finale: Ponderea evaluării în nota finală, %

� Media notelor acordate la seminar 40,00% 2. Nota obținută la evaluarea de parcurs (teste)

15,00%

3. Nota acordată la examinarea finală 45,00% Modalitatea de examinare finală *: examinare orală cu bilete

Cerinţele minime de promovare (obţinerea notei 5)

Cerinţele de promovare cu nota maximă (obţinerea notei 10)

� minim nota 5 la evaluare � minim nota 5 pentru activitatea de

seminar; � cel puţin nota 5 la evaluarea finală.

� Nota 10 la fiecare din formele de evaluare

4

* lucrare scrisă descriptivă, lucrare scrisă cu subiecte teoretice şi aplicaţii, test grilă, examinare orală cu bilete …

Descrierea metodelor de predare Expunerea tematicii disciplinei se realizează prin:

o prelegere, expunere; o conversaţia catehetică şi euristică; o dezbaterea, problematizarea; o exerciţii, exemplificarea; o jocuri de rol; o metode de gândire critică; o prezentări Power Point; o prezentări materiale video.


Forme de evaluare : • Evaluare curentă la seminarii : observarea sistematică a comportamentului

studentului (participarea activă şi directă la activităţile de seminar : referate, intervenţii);

• Proiect sau temă de referat; • Evaluare finală : examen; • Autoevaluarea şi interevaluarea studentului.


1. Competenţe privind cunoaşterea şi înţelegerea:

- Să cunoască şi să înţeleagă concepte, teoriile şi metodele de bază ale domeniului

- Să utilizeze cunoştinţele de bază şi necesare disciplinei într-un mod adecvat în comunicarea profesională

- Să identificarea metodelor şi tehnicilor adecvate de comunicare cu beneficiarii

2. Competenţe în domeniul explicării şi interpretării:

- Să utilizeze criterii ştiinţifice în explicarea fenomenologiei psihosociale

- Să explice apariţia şi menţinerea problemelor sociale la nivelul grupurilor vulnerabile, utilizând procedurile specifice;


- Să identifice şi să implementeze mecanisme de răspuns adecvate situaţiilor problematice cu care se confruntă grupurile şi comunităţile aflate în dificultate

- Să aplice principii şi metode de bază pentru rezolvarea de probleme/situaţii bine definite, tipice domeniului în condiţii de asistenţă calificată, adecvarea la contextul psihosocial

4. Competenţe atitudinale - Să execute responsabil sarcinile profesionale şi să aibă o

reacţie pozitivă la sugestii, cerinţe, satisfacţie de a răspunde

5

- Să se implice în activităţi ştiinţifice în legătură cu disciplina - Să respecte valorile și principiile etice - Să dobândească abilitatea de a lucra în echipă - Să evaluaze obiectiv nevoia de formare profesională și să

identifice resursele si modalitățile de dezvoltare personală şi profesională

- Să dobândească o atitudine evolutiv-cumulativă în problematica psihologiei sociale

* competenţele generale sunt menţionate în Fişa specializării

BIBLIOGRAFIE 1. Stefan Boncu (2002). Psihologia influentei sociale, Polirom, Iasi. 2. Mihaela Boza (2010). Atitudinile sociale si schimbarea lor, Polirom, Iasi. 3. Serge Ciccotti (2007). 150 de experimente in psihologie pentru cunoasterea celuilalt. Mecanismele

comportamentelor cotidiene, Polirom, Iasi. 4. Steve Duck (2001). Relatiile interpersonale. A gindi, a simti, a interactiona, Polirom, Iasi. 5. Robert H. Gass, John S. Seiter (2009). Manual de persuasiune, Polirom, Iasi. 6. Alin Gavreliuc (2011). Psihologie interculturala, Polirom, Iasi. 7. Petru Ilut (2004). Valori, atitudini si comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie, Polirom,

Iasi. 8. Tony Malim (2003), Psihologie socială, Editura Tehnică, Bucureşti; 9. Marius Milcu (2008), Psihologia relaţiilor interpersonale. Competiţie şi conflict, Ed. Polirom, Iaşi; 10. Marius Milcu (2006), Conflicte în grupuri şi organizaţii, Ed. Universităţii „Lucian Blaga”, Sibiu; 11. Marius Milcu (2006), Divergenţe, tensiuni şi conflicte: o analiză multidimensională, Ed.

Universității „Lucian Blaga”, Sibiu. 12. Serge Moscovici (2011). Influenta sociala si schimbare sociala, Polirom, Iasi. 13. Adrian Neculau (2003). Manual de psihologie sociala, Polirom, Iasi. 14. Vincent Yzerbyt, Georges Schadron (2002). Cunoasterea si judecarea celuilalt, Polirom, Iasi. 15. Michel-Louis Rouquette (coordonator) (2010). Gindirea sociala. Perspective fundamentale si

cercetări aplicate, Polirom, Iasi. 16. Ewa Drozda Senkowska (2000). Psihologie sociala experimentală, Polirom, Iasi.

1

Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane Departamentul de Jurnalism, Relații Publice, Sociologie și Psihologie Domeniul de studii de licenţă: Sociologie Specializarea: Sociologie

FIŞA DISCIPLINEI

Denumirea disciplinei: Laborator de cercetare empirică Codul disciplinei: 38-04-10-107 Anul de studiu şi semestrul în care se studiază disciplina: I, semestrul 2 Regimul disciplinei (obligatorie O, opţională A sau facultativă L): O Categoria formativă (fundamentală Fd, de specialitate Sp, generală Gen): Fd Discipline anterioare cerute *: Metodologia cercetării în științele sociale, Sociologie generală Forma de evaluare (examen E, verificare V, colocviu C): V Departamentul care coordonează disciplina: DJRPSP Titularul / titularii disciplinei: Lector dr. Alin Croitoru



(NOADsem) - - 2 - 28




28 53 81 3


CURS

Nr.

crt. Tema Nr.ore

1 Aspecte introductive ale activităţii de teren. Organizarea laboratorului de practică profesională. 1

2 Alegerea de către studenţi a unei teme de cercetare, pornind de la o listă de probleme sociale actuale. Discuţii preliminare legate de această temă. 1

3 Documentarea teoretică. 4

4 Elaborarea obiectivelor şi ipotezelor. Discutarea aspectelor legate de populaţia ţintă şi de metodele folosite (sondaj de opinie/chestionar, analiză de conţinut). 2

5 Realizarea operaţionalizării, stabilirea unităţilor de analiză şi a schemei de categorii. 2

7 Multiplicarea instrumentului. Informaţii legate de activitatea de operator de teren. 2

2

8 Culegerea informaţiilor din teren prin cele două metode (discutarea problemelor specifice ivite în activitatea de teren).

12

9 Pregătirea prelucrării instrumentelor (verificarea, numerotarea, postcodificarea)

4





- 6. Elaborarea temelor de casă, referatelor …

30


- 7. Pregătirea pentru evaluările periodice

4



-

4. Documentarea suplimentară * 5 9. Participarea la consultaţii - 5. Pregătirea seminariilor şi/sau laboratoarelor

- 10. Alte activităţi … 4




finale:


• Parcurgerea a minim o lucrare de specialitate pe tema cercetării

20%

• Nota acordată pentru frecvenţa la laborator 20% • Elaborare de obiective, ipoteze,

operaţionalizare, instrumente 20%

• Activitate de teren 20% • Caiet de practică şi anexe 20%

Modalitatea de examinare finală *: caiet de practică

Cerinţele minime de promovare




� Frecvenţa la laborator � Activitate de teren � Caiet de practică

Îndeplinirea maximală a tuturor criteriilor de mai sus


Bibliografie obligatorie

1. Agabrian, Mircea. 2006. Analiza de conţinut. Iaşi, Editura Polirom. 2. Babbie, Earl. 2010. Practica cercetării sociale. Iaşi:Polirom. 3. Chelcea, Septimiu. 1985. Chestionarul în investigaţia sociologică. Bucureşti, Editura

Ştiinţifică şi enciclopedică. 4. Chelcea, Septimiu (coord) 1985. Semnificaţia documentelor sociale. Bucureşti, Editura

Ştiinţifică şi enciclopedică. 5. Durkheim, Emile. 1974. Regulile metodei sociologice. Bucureşti, Editura Ştiin-ţifică.

3

6. King, Gary, Keohane, Robert şi Verba, Sidney. 2000. Fundamentele cercetării sociale. Iaşi: Polirom.

7. Miftode, Vasile. 2003. Tratat de metodologie sociologică. Iaşi, Editura Lumen. Moscovici, Serge şi Buschini, fabrice (coord.) 2007. Metodologia ştiinţelor socioumane. Iaşi, Polirom.

8. Moscovici, Serge şi Buschini, fabrice (coord.) 2007. Metodologia ştiinţelor socioumane. Iaşi, Polirom.

9. Rotariu, T. şi Iluţ, P. 1997. Ancheta sociologică şi sondajul de opinie. Teorie şi practică. Iaşi, Editura Polirom.

10. De Singly, Francois, Blanchet, Alain, Gotman, Anne şi Kaufmann, Jean-Claude. 1998. Ancheta şi metodele ei: chestionarul, interviul de producere a datelor, interviul comprehensiv. Iaşi: Polirom.

11. Yin, Robert, K. 2005. Studiul de caz. Designul, colectarea şi analiza datelor. Iaşi, Editura Polirom.

1

Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu Facultatea de Ştiinţe Socio Umane DJRPSP Domeniul de studii de licenţă : Sociologie Specializarea Sociologie

FIȘA DISCIPLINEI

Denumirea disciplinei: Globalizare și integrare europeană Codul disciplinei: 38-04-10-111 Anul de studiu şi semestrul în care se studiază disciplina: I, 2 Regimul disciplinei (obligatorie O, opţională A sau facultativă L): O Categoria formativă (fundamentală Fd, de specialitate Sp, generală Gen): Sp Discipline anterioare cerute *: Sociologie generală, Sociologie economică, Sociologia comunităţilor Forma de evaluare (examen E, verificare V, colocviu C): E Catedra care coordonează disciplina: Sociologie Titularul / titularii disciplinei: prof. dr Horatiu M. RUSU


Extinderea disciplinei în planul de învăţământ *: Curs Seminar Laborator Proiect Total (NOADsem)

2 1 - - 42 * numărul semestrial de ore de activităţi didactice directe

Bugetul de timp şi creditele alocate disciplinei NOADsem NOSIsem NOTsem = NOADsem + NOSIsem Numărul de credite

42 66 108 4

Obiectivele disciplinei Obiectivele cursului

1. identificarea problematicii de studiu şi familiarizarea cu conceptele fundamentale ale acestei discipline;

2. cunoaşterea structurii si dinamicii proceselor constructiei si integrării europene si globalizării din perspective sociologice

3. corelarea cunoştinţelor dobândite la alte discipline din sfera sociologiei cu cunostinte referitoare la procesele de globalizare, integrare si schimbarile sociale asociate acestora

Obiectivele activităţilor aplicative (seminar, laborator, proiect)

1. Aprofundarea cunoştinţelor dobândite în cadrul cursului 2. Dezvoltarea capacităţii de analiză a proceselor de integrare şi globalizare şi a consecinţelor

acestora

2


CURS

Nr. crt. Tema Nr.ore Săptămâ

na

I Curs introductiv. 2 1 II Uniunea Europeană – scurt istoric, instituţii. 2 2 III Integrarea europeană – analiza opiniei publice. (Eurobarometre, BOP) 2 3 IV Globalizare şi integrare europeană. Teorii ale globalizării. Naţiune şi

globalizare. 4 4,5, 6

V Geopolitica integrării europene. Mitteleuropa şi integrarea europeană. Geopolitica panideilor.

4 7

VI Sistemul mondial şi teoriile dependenţei (I. Wallerstein, A.G. Frank) 2 8 VII Identitate europeană, identităţi europene? 2 9 VIII Valori româneşti – valori europene. 4 10, 11 IX Modele de dezvoltare europeană: regiunile de dezvoltare, euroregiunile,

regiunile transfrontaliere 2 12,13

X Politici ale dezvoltării europene. Educație și cercetare. 2 14

SEMINAR

Nr. crt. Tema Nr.ore Săptămâ

na

I Surse de informare despre Uniunea Europeană şi procesul de integrare. Tratatul de aderare.

2 1

II Instituţii şi Programe ale Uniunii Europene. 2 3 III Cum informăm populaţia despre Uniunea Europeană, procesul de integrare

şi consecinţele sale. Ce stiu românii despre Uniunea Europeană. Ce ştiu cetăţenii europeni despre Uniunea Europeană.

4 5,7

IV Costuri si avantaje ale integrării României în UE. Dezbateri pe echipe pe modelul de Debate Karl Popper.

6 9,11,13


- prelegere - dezbatere - aplicaţii practice

Descrierea formelor şi metodelor de evaluare a cunoştin ţelor

- testare intermediară - evaluarea activităţii individuale şi de grup desfăşurate în cadrul seminariilor dedicate

dezbaterilor - aplicaţii practice - eseu

Criteriile de evaluare a cunoştin ţelor şi promovarea disciplinei Evaluările considerate pentru stabilirea notei

finale: Ponderea evaluării în nota final ă, %

• Media notelor acordate la seminar (debate și tema constand într-o prezentare bazată pe rezultatele Eurobarometrelor)

20%

• Notele obţinute la testele periodice sau parţiale 20% • Nota acordată pentru participare activa la curs si seminar

5%

• Notele acordate pentru eseu 10%

3

• Nota acordată la examinarea finală 45% Modalitatea de examinare finală :

Test grilă (întrebări închise şi deschise)

Cerinţele minime de promovare (obţinerea notei 5)

Cerinţele de promovare cu nota maximă (obţinerea notei 10)

• activitate seminar (participare dezbateri) • test intermediar (test grila) • eseu

• cerinţe minime promovare + • test final

Bibliografie obligatorie 1. Bădescu Ilie şi Mărginean Ioan (2002) (coord.), Geopolitica integrării europene, Bucureşti: Editura

Universităţii.

2. Bădescu, Ilie şi Mihăilescu, I.(2003) (coord) Geopolitica, Globalizare, Integrare. Bucureşti: Mica

Valahie.

3. Bauman, Zygmunt (1999) Globalizarea si efectele ei sociale, Bucureşti: Antet.

4. Rusu Horatiu (2008) Schimabre sociala si identitate socioculturala. Iasi: Institutul European. pp 32-

41, pp.75-94, pp.129-133.

5. Sandu, Dumitru. (1999) Spatiul social al tranzitiei. Iasi: Polirom.

Bibliografie opţională

1. Appadurai, Arjun (1990) Modernity at Large. Cultural Dimensions of Globalization, Public Works

Publications.

1. Baudrillard, Jean. (2002) The Violence of the Global, traducere in engleză de François Debrix, din

‘La Violence du Mondial’, in Jean Baudrillard, Power Inferno, Paris: Galilée, 2002, pp. 63-83,

http://www.ctheory.net/text_file.asp?pick=385.

2. Bădescu, Ilie (2004) Tratat de Geopolitică. Bucureşti: Editura Mica Valahie.

3. Featherstone, Mike (ed.) (1990) Global culture: nationalism, globalization and modernity: a theory,

culture & society special issue. London [etc.]: Sage Publications

4. Featherstone, Mike. (1995) Undoing culture: globalization, postmodernism and

identity. London [etc.]: Sage Publications

5. Frank, Andre Gunder (1966) The Development of Underdevelopment. Monthly Review, vol. 18, nr. 4, p. 17-31

6. Friedman, Jonathan. (1994) Cultural identity and global process. London [etc.]: Sage

Publications

7. Giddens, Anthony (1990) The Consequences of Modernity. Cambridge: Polity Press.

8. Iluţ, Petru. (2004) Dinamica valorilor sociale. în [Revista] Sociologie Românească, vol. II, Nr.1.

9. Inglehardt, R. (1997) Modernization and postmodernzation – cultural, economic and political change

in 43 societies, Princeton: Princeton University Press.

10. Kellner, Douglas (2002) Theorizing Globalization, Sociological Theory, 20:3, pp. 285-305.

4

11. McLuhan, Marshall and Bruce R. Powers (1989) The global village: transformations in world life

and media in the 21st century. New York : Oxford University Press.

12. Meyer, J.W. (2000) Globalization: Sources and Effects on National States and Societies,

International Sociology, 15:2, 233-248.

13. Meyer, J.W., J. Boli, G.M. Thomas and F.O. Ramirez, (1997) World Society and the Nation-state.

American Journal of Sociology, 103:1, 144-181.

14. Nederveen Pieterse, Jan (2002) Globalization as hybridization, in Roland Robertson and Kathleen E.

White (eds) Globalization: critical concepts: Analytical Perspectives, Vol. 1. London: Routledge.

15. Robertson, Roland (1992) Globalization. Social Theory and Global Culture, London: Sage.

16. Rochon, Thomas R. (1998) Culture moves - ideas, activism, and changing values. Princeton:

Princeton University Press.

17. Tomlinson, J. (1991) Cultural Imperialism: A Critical Introduction. London: Pinter

Publishers.

18. Wallerstein, Immanuel (1992). Sistemul mondial modern: Agricultura capitalista si originile

economiei mondiale europene în secolul al XVI-lea. (I-II) Bucureşti: Meridiane

19. Wallerstein, Immanuel (1993). Sistemul mondial modern: Mercantilism si consolidarea economiei mondiale europene : 1600-1750 (III-IV) Bucureşti: Meridiane

20. Alexander, Jeffery C. And Seidman Steven. [eds.] (2001) Cultură şi societate. Iaşi:Institutul

European.

21. Toffler, Alvin. (1983) Al treilea val. Bucureşti: Editura Politică.

22. Voicu, Bogdan şi Voicu Mălina (eds) (2007) Valorile Românilor 1993-2006. Iaşi:Institutul European

23. Vlăsceanu, Lazăr (2007) Sociologie si modernitate. Tranzitii spre modernitatea reflexiva.

Iași:Polirom

Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane

Departamentul de Jurnalism, Relaţii publice, Sociologie şi Psihologie

Domeniul de studii de licență: Sociologie

Specializarea: Sociologie

FIȘA DISCIPLINEI

Denumirea disciplinei: TEHNICA ELABORĂRII LUCRĂRILOR ŞTIINŢIFICE Codul disciplinei: 38-04-10-112 Anul de studiu şi semestrul în care se studiază disciplina: Anul I, Semestrul 2 Regimul disciplinei (obligatorie O, opţională A sau facultativă L): A Categoria formativă (fundamentală Fd, de specialitate Sp, generală Gen): Fd Discipline anterioare cerute *: Metodologia cercetării în ştiinţele sociale Forma de evaluare (examen E, verificare V, colocviu C): V Catedra care coordonează disciplina: Sociologie şi Asistenţă Socială Titularul / titularii disciplinei: Lect. dr. Felicia Morândău



14 14 - - 28 * numărul semestrial de ore de activităţi didactice directe



28 53 81 3


Obiectivele cursului:

- familiarizarea studenţilor cu standardele generale de elaborare a lucrărilor ştiinţifice. - dezvoltarea abilităţilor de sintetizare a unor puncte de vedere teoretice, construcţie a unui argument, gândire critică. - cunoașterea etapelor ce trebuie parcurse în elaborarea unei lucrări științifice. Obiectivele activităţilor aplicative (seminar, laborator, proiect):

La absolvirea prezentului curs, studenţii trebuie să fie capabili să: - extragă ideile principale dintr-un text ştiinţific din domeniul lor de specializare; - rezume un text ştiinţific; - redacteze corect un text ştiinţific, în conformitate cu standardele de tehnoredactare, citare etc.; - elaboreze o trecere în revistă a punctelor de vedere teoretice existente în literatură în legătură

cu un subiect specific domeniului; - elaboreze un eseu argumentativ;

Conţinutul disciplinei (capitolele cursului / tematica seminarului / lucrărilor practice /

etapele proiectului)

CURS

Nr.


1.

Obiectivele generale ale cursului. Ce rol are un curs de redactare a lucrărilor ştiinţifice? Tipuri de lucrări ştiinţifice: rapoarte de cercetare, eseuri argumentative, sinteze ale literaturii, abstract, lucrare de licenţă, disertaţie, teze de doctorat etc.

2 1

2. Identificarea de surse bibliografice în bibliotecă, baze de articole etc. Extragerea ideilor principale. Întocmirea fişelor de lectură. Rezumarea unui text

2 3

3. Reguli esenţiale de elaborare şi tehnoredactare a unui text 2 5

4. Trecerea în revistă a literaturii. Reguli de citare. Stiluri de citare. Parafrază. Redactarea bibliografiei. Plagiatul

2 7

5. Primii paşi în elaborarea unei lucrări ştiinţifice. Construirea unui paragraf. Dezvoltarea argumentelor. Structura unei eseu argumentativ

2 9

6. Structura unei lucrări ştiinţifice. Structura unei lucrări de licenţă/disertaţie. Elaborarea anexelor, abstract-ului şi cuprinsului

2 11

7. Realizarea prezentărilor publice cu suport Microsoft Power Point. Redactarea unui handout sau a unui poster

2 13

SEMINAR

Nr.


1.

Condiţii de desfăşurare a seminarului. Condiţii ce trebuie respectate în elaborarea proiectului de seminar. Modalitatea de evaluare. Identificarea caracteristilor scrierii științifice pornind de la analiza unor texte.

2 2

2.

Elaborarea de texte pornind de la o întrebare. Punctarea regulilor principale în redactarea unui text ştiinţific. Identificare erorilor frecvente. Aplicarea corectă a regulilor de punctuaţie în redactarea textelor.

2 4

3. Extragerea ideilor principale dintr-un text. Exerciții 2 6

4.

Căutarea şi descărcarea de articole ştiinţifice din baze electronice. Extragerea ideilor principale dintr-un articol extras. Elaborarea rezumatului articolului respectiv.

2 8

5. Exerciții de parafrazare. Construcţia paragrafului. Dezvoltarea unui argument ştiinţific. Exerciţii.

2 10

6.

Prezentarea şi evaluarea proiectelor. Se va urmări: respectarea regulilor de tehnoredactare, claritatea exprimării, coerenţa frazelor, utilizarea corectă a conceptelor, respectarea regulilor de citare şi scriere a bibliografiei

4 12,14


Prelegere, dezbatere, explicaţie, conversaţie euristică, analiză de text, aplicaţii practice.


Proiect Examen scris la sfârşitul semestrului





5 6. Elaborarea temelor de casă -



10



10

4. Documentarea suplimentară * - 9. Participarea la consultaţii - 5. Pregătirea seminarilor şi/sau laboratoarelor

8 10. Alte activităţi: elaborare proiect 15



Evaluările considerate pentru stabilirea notei finale: Ponderea evaluării în nota

finală, %

• Media notelor acordate la seminar 15% • Notele obţinute la testele periodice sau parţiale 20% • Nota acordată la examinarea finală 50%

• Redactarea unui text ştiinţific pe o temă la alegere 15% Modalitatea de examinare finală *: lucrare scrisă, prezentare publică.






Obţinerea notei finale (construită pe baza celor patru criterii de evaluare) 5.

Obţinerea punctajului maxim pentru fiecare dintre cele patru categorii de evaluări.



înţelegerea:

Cunoaşterea şi înţelegerea specificului principalelor tipuri de lucrări ştiinţifice şi a diferenţelor dintre acestea.


interpretării:

Capacitatea de a interpreta argumente teoretice sau rezultatele unor analize empirice şi de a le transpune în unităţi scrise coerent şi structurat.


Capacitatea de a identifica resurse bibliografice în biblioteci şi baze de articole. Capacitatea de a tehnoredacta corect texte ştiinţifice.

4. Competenţe atitudinale Promovarea caracterului etic în elaborarea lucrărilor ştiinţifice.

Bibliografie

• American Sociological Association. 2005. Quick Style Guide for Students Writing Sociology Papers. Washington: DC: American Sociological Association.

• Bernard, Philippe şi Hunter, Anthony. 2008. Elements of argumentation. Cambrige: MIT Press.

• Chelcea, Septimiu. 2003. Cum să redactăm un raport de cercetare, o lucrare de licenţă, o teză de doctorat, un articol ştiinţific, o monografie. Bucureşti: Comunicare.ro.

• Cooper, Harris. 1998. Synthesizing Research. A Guide for Literature Reviewers. Thousand Oaks: Sage Publications.

• Eco, Umberto. 2006. Cum se face o teză de licenţă. Disciplinele umaniste. Iaşi: Polirom. • Nichici, Alexandru. 2008. Lucrari stiintifice. Concepere, redactare, comunicare.

Ed.Politehnica: Timisoara. • Purrington,Colin. 2011. Advice on designing scientific posters.

http://www.swarthmore.edu/NatSci/cpurrin1/posteradvice.htm. • Richardson, Laurel. 1990. Writing Strategies: Reaching Diverse Audiences.London: Sage

Publications. • Seltzer, A. Richard. 1996. Mistakes That Social Scientists Make: Error and Redemption in the

Research Process. New York: St.Martin’s Press. • The Chicago Manual of Style Online disponibil la:

http://www.chicagomanualofstyle.org/tools_citationguide.html. • Zinsser, William. 2001. On writing well. New York: HarperCollins.

1

Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane Departamentul de Jurnalism, Relaţii Publice, Sociologie şi Psihologie Domeniul de studii de licenţă: Sociologie Specializarea: Sociologie

FIȘA DISCIPLINEI

Denumirea disciplinei: Sociologia emoţiilor Codul disciplinei: 38-04-10-114 Anul de studiu şi semestrul în care se studiază disciplina: anul I, sem. 2 Regimul disciplinei (obligatorie O, opţională A sau facultativă L): A Categoria formativă (fundamentală Fd, de specialitate Sp, generală Gen): Sp. Discipline anterioare cerute *: Sociologie generală, Psihologie socială Forma de evaluare (examen E, verificare V, colocviu C): E Departamentul care coordonează disciplina: DJRPSP Titularul / titularii disciplinei: C.S. : Lector dr. Felicia Morândău



(NOADsem) 14 ore 14 ore - - 28




28 80 108 4



- familiarizarea cu principalele perspective teoretice sociologice asupra emoţiilor - cunoaşterea şi înţelegerea rolului emoţiilor în relaţiile sociale - cunoaşterea principalelor tipuri de emoţii şi a modului în care acestea influenţează

comportamentul şi interacţiunea socială - cunoaşterea strategiilor de gestionare a emoţiilor în cadrul diferitelor instituţii

Obiectivele seminarului

- dezvoltarea capacităţii de a analiza situaţii concrete în care emoţiile joacă un rol important

- înţelegerea importanţei gestionării emoţiilor în vederea eficientizării relaţiilor sociale - cunoaşterea modului de apariţie şi de manifestare a celor mai frecvente stări emoţionale


CURS

2

Nr. crt. Tema Nr.ore Săptămâna

1 Apariţia sociologiei emoţiilor ca ramură a sociologiei. Domeniul de studiu al Sociologiei emoţiilor 2 1

2 Ce se înţelege prin emoţii? Concepte/procese înrudite cu cel de emoţie. Clasificarea emoţiilor 2 3

3 Rolul emoţiilor în relaţiile sociale. Inteligenţa emoţională Inteligenţa socială 2 5

4 Perspective teoretice asupra emoţiilor: Constructivismul Social, Teoria schimbului social, Interacţionismul simbolic, Teoria putere-status a lui Kemper 2 7

5 Evaluare intermediară 1 9

6

Emoţiile ca mijloc de comunicare. Analiza tranzacţională Emoţiile ca mijloc de control social (Affect Control Theory). Socializarea emoţională. Emoţiile ca mijloc de control social. Teoria controlului afectiv (Affect Control Theory) 1 9

7 Manifestarea emoţiilor ca element cultural şi ca element de apartenenţă la un grup social 2 11

8 Emoţiile în cadrul organizaţiilor (locul de muncă, şcoală, sala de judecată, familie) 2 13

SEMINAR

Nr. crt. Tema

1. Prezentarea condiţiilor de desfăşurarea a seminarului, a strategiei de evaluare şi a bibliografiei obligatorii. 2 1

2. Analfabetismul emoţional. Analize pornind de la perspectiva lui D. Goleman 2 3

3. Şcolarizarea emoţiilor. Rolul emoţiilor în procesul instructiv- educativ. Analize pornind de la perspectiva lui D. Goleman 2 5

4. Sociologia ca „artă marţială” (P. Bourdieu). Inteligenţa în relaţiile emoţionale (D. Goleman). 2 7

5. Controlul emoţiilor. Între „a înţelege” şi „a judeca”. Empatia ca şi catalizator al relaţiilor umane (D. Goleman ) 2 9

6. Prezentare de proiecte în care sunt descrise şi analizate diferite trăiri emoţionale 4 11, 13


Prelegere, dezbatere, fişe de lectură, exemplificarea, explicaţia, analiza de situaţie.


Test pe parcursul semestrului, elaborarea de proiecte, fişe de lectură, examen final.

3





10 6. Elaborarea temelor de casă 10



10



15

4. Documentarea suplimentară * 8 9. Participarea la consultaţii - 5. Pregătirea seminarilor şi/sau laboratoarelor

10 10. Alte activităţi: elaborarea unui eseu

7




finală, %

• Media notelor acordate la seminar 15% • Notele obţinute la testele periodice sau parţiale 20% • Nota acordată la examinarea finală 50% • Elaborarea unui proiect în care va fi descrisa şi analizata

o emoţie 15%

Modalitatea de examinare finală *: lucrare scrisă * lucrare scrisă descriptivă, lucrare scrisă cu subiecte teoretice şi aplicaţii, test grilă, examinare orală cu bilete …





Obţinerea notei finale (construită pe baza celor patru criterii de evaluare) 5.

Obţinerea punctajului maxim pentru fiecare dintre cele patru categorii de evaluări.



înţelegerea:

Cunoaşterea şi înţelegerea rolului emoţiilor în relaţiile dintre indivizi


interpretării:

Capacitatea de a observa şi interpreta corect reacţiile emoţionale ale indivizilor


Capacitatea de a gestiona situaţiile cu puternică încărcătură emoţională şi care pot genera conflicte Capacitatea de a motiva indivizii prin oferirea de feedback-uri pozitive.

4. Competenţe atitudinale

Disponibilitatea de a înţelege reacţiile emoţionale ale indivizilor şi evitarea reacţiilor critice faţă de aceştia.

4

Bibliografie

1. Barbalet, Jack.(ed.) 2002. Emotions and sociology. Oxford: Blackwell Publishing 2. Ben-Ze’ev, A. 2000. The Subtlety of Emotion. Cambridge, MA: The MIT Press. 3. Blumer, Herbert. 1969. Symbolic Interactionism: Perspective and Method. Englewood

Cliffs, NJ: Prentice-Hall. 4. Boncu, Ștefan și Dorin Nastas. 2015. Emoțiile complexe. Iași: Polirom. 5. Cahill, Thomas. 1995. How the Irish Saved Civilization. New York: Anchor. 6. Clark, Candace. 1987. Sympathy Biography and Sympathy Margin! American Journal of

Sociology 93: 290-321. 7. Clark, Candace. 1990. Emotions and Micropolitics in everyday Life: Some Patterns and

Paradoxes of 'Placein Research Agendas in the Sociology of Emotions, edited by T. D. Kemper: 305-333 Albany: State University of New York Press.

8. Collins, Randall. 2004. Interaction ritual Chains. Princeton: Princeton University Press 9. Cooley, Charles H. 1964. Human Nature and the Social Order New York: Schocken Books. 10. Damasio, Antonio. 1999. The Feeling of What Happens: Body and Emotion in the Making

of Consciousness. New York: Harcourt Brace. 11. Darwin, Charles. 1872. Expression of the Emotions in Man and Animals. London: John

Muiray. 12. Dolan, R.J. 2002. Emotion, cognition, and behavior. Science, 298: 1191–4. 13. Duffy, E. 1941. An explanation of “emotional” phenomena without the use of the concept

“emotion”. Journal of General Psychology, 25: 283–293. 14. Ekman, Paul. 1973. Darwin and Facial Expression: A Century of Research in Review. New

York: Academic Press. 15. Frijda, N.H. 1987. The Emotions. Cambridge, UK and New York: Cambridge 16. Gibson, Donald. 1997. The struggle for reason: the sociology of emotions in organizations.

Social Perspectives on emotion. Vol.4: 211-256. 17. Goleman, Daniel. 2001. Inteligenţa emoţională. Bucureşti: Curtea Veche. 18. Goleman, Daniel. 2007. Inteligenţa socială. Bucureşti: Curtea Veche. 19. Goleman, Daniel. 2011. Emoţiile distructive (Dialog Ştiinţific cu Dalai Lama). Bucureşti:

Curtea-Veche 20. Goffman, Erving. 2007. Viaţa cotidiană ca spectacol. Bucureşti: Comunicare .ro 21. Gordon, Steven L. 1981. The Sociology of Sentiments and Emotion. in Social Psychology:

Sociological Perspectives, edited by M. Rosenberg and R. H. Turner: 562-592. New York: Basic Books.

22. Hechter, Michael. 1987. Principles of Group Solidarity. Berkeley: University of California Press.

23. Heise, R. David 1977. Social Action as the Control of Affect. Behavioral Science 22: 163-177. 24. Heise, R. David 1979. Understanding Events: Affect and the Construction of Social Action.

New York: Cambridge University Press. 25. Heise, David and John O'Brien. 1993. Emotion Expression in Groups În Handbook of

Emotions M. Lewis and J. M. Haviland Eds., 489-497, New York: Guilford 26. Hochschild, Arlie R 1998. The Sociology of Emotion as a Way of Seeing. În Emotions in

Social Life: Critical Themes and Contemporary Issues, edited by G. Bendelow and S. J. Williams, 3-15 London: Routledge.

27. Hochschild, Arlie R. 1979. Emotion Work, Feeling Rules and Social Structure. American Journal of Sociology 85: 551-575.

28. Hochschild, Russel Arlie. 1983. The Managed Heart. The cmmercialization of human feelings. Berkeley: University of California Press.

29. Homans, George L. 1961. Social Behavior: Its Elementary Forms. New York: Harcourt

5

Brace Jovanovich. 30. Izard, C. E. 2010. The many meanings/aspects of emotion: Emotion defini-tions, functions,

activation, and regulation. Emotion Review, 2: 363–370. 31. James, William. 1884. What is an Emotion?. Mind 19:188–205. 32. Kemper, Theodore 2006. Power and Status and the Power-Status Theory of Emotions In:

Handbook of the sociology of emotions eds. Jan E. Stets şi Jonathan H. Turner, 87-114. New York: Springer

33. Kemper, Theodore D. 1987. How Many Emotions Are There? Wedding the Social and Autonomic Components. American Journal of Sociology 93: 263-289.

34. Kemper, Theodore (ed.)1990. Research agendas in the sociology of emotions. Albany: State University of New York Press.

35. Lawler Edward J. and Shane R. Thye. 2006. Social Exchange Theory of Emotions În: Handbook of the sociology of emotions Jonathan Turner şi Jan Stets (eds.), 295-321. New York: Springer:

36. Macionis, John. 2010. Sociology. Pearson International Edition 37. Molm, Linda, and Karen Cook. 1995. Social Exchange and Exchange Networks. În

Sociological Perspectives on Social Psychology, edited by K. S. Cook, G. A. Fine, and J. S. House, 209-235. Boston: Alyn and Bacon.

38. Ortony, Andrew, Gerald L. Clore, and Allan Collins. 1988. The Cognitive Structure of Emotions. New York: Cambridge University Press.

39. Osgood, Chailes H., George C. Suci, and Percy H. Tannenbaum. 1957. The Measurement of Meaning. Urbana: University of Illinois.

40. Plutchik, Robert. 1962. The Emotions: Facts, Theories, and a New Model. New York: Random House.

41. Plutchik, Robert. 2001. The Nature of Emotions. American Scientist 89: 344-350. 42. Reece, Barry şi Rhonda Brandt. 1987. Effective Human Relations in Organizations. Boston:

Houghton Mifflin Company. 43. Richter, Lisa. 2006. Emotional Intelligence at Work: An Interview with Daniel Goleman.

Public Libraries; Jan/Feb; 45, 1; ProQuest Central: 24 44. Ritzer, George (ed.). 2005. Encyclopedia of Social Theory. (vol.I,II). London: Sage 45. Robinson T. Dawn, Lynn Smith-Lovin, Allison K. Wisecup. 2006 Affect Control Theory

. In: Handbook of the sociology of emotions coordonat de Jan E. Stets şi Jonathan H. Turner, 179-202. New York: Springer .

46. Rosenberg, Moris. 1990. Reflexivity and Emotion. Social Psychology Quarterly 53: 3-12. 47. Shott, Susan. 1979. Emotions and Social Life: A Symbolic Interactionist Analysis. American

Journal of Sociology 84: 1317-1334. 48. Stets E. Jan şi Jonathan H. Turner (eds.). 2006. Handbook of the sociology of emotions. New

York: Springer 49. Strasser, S. (1970) Feeling as a basis of knowing and recognizing the other as an ego În

Feelings and Emotions: The Loyola Symposium. M.B. Arnold (ed.) New York: Academic Press.

50. TenHouten Warr. 1996. Outline of Socioevolutionary Theory of the Emotions. International Journal of Sociology and Social Policy 16: 190-208.

51. TenHouten Warren. 2007. A general theory of emotins and social life. London: Routledge 52. Thamm, Robert. 1992. Social Structure and Emotion. Sociological Perspectives 35: 649-671 53. Thoits Peggy. 1989. The sociology of emotions. Annual Review of Sociology. Vol.15:317-342. 54. Turner, Jonathan. 2007. Human Emotions. A sociological theory. London: Routledge.

University Press. 55. Turner, Jonathan şi Jan Stets (eds.). 2006. Handbook of the sociology of emotions. New

York: Springer.

6

56. Weiner, Bernard. 1986. Cognition, Emotion, and Action. În Handbook of Motivation and Cognition: Foundations of Social Behavior, edited by E. Tory Higgins and Richard M. Sorrentino, 281-312. New York: Guilford.

57. Weiner, Bernard 1982. The Emotional Consequences of Causal Attributions. În Affect and Cognition, edited by M. S. Clark and S. T. Fiske, 185-209. London: Lawrence Erlbaum

1

Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane Departamentul de Jurnalism, Relaţii Publice, Sociologie şi Psihologie Domeniul de studii de licență: Sociologie Specializarea: Sociologie

FIȘA DISCIPLINEI

Denumirea disciplinei: VOLUNTARIAT ŞI RESPONSABILTATE SOCIALĂ Codul disciplinei: 38-04-10-116 Anul de studiu şi semestrul în care se studiază disciplina: I, 2 Regimul disciplinei (obligatorie O, opţională A sau facultativă L): A Categoria formativă (fundamentală Fd, de specialitate Sp, generală Gen): Sp. Discipline anterioare cerute *: – Forma de evaluare (examen E, verificare V, colocviu C): E2 Departamentul care coordonează disciplina: DJRPSP Titularul / titularii disciplinei: Conf. univ. Amalia PAVELESCU



28 14 – – 42 * numărul semestrial de ore de activităţi didactice directe



42 66 108 = 42 + 66 4

Obiectivele disciplinei:

Obiectivele cursului: � Însuşirea de cunoştinţe referitoare la conceptele de voluntariat şi responsabilitate

socială; � Înţelegerea relaţiilor complexe între diversele componente ale vieţii sociale, din

perspectiva activității de voluntariat; � Cunoaşterea experienţei europene şi româneşti în domeniul voluntariatului; � Posibilitatea de a identifica, analiza și evalua nevoile sociale, economice și culturale ale

unor persoane, situații, instituții în care este necesar voluntariatul; � Posibilitatea de a găsi motivaţii pentru a participa ca voluntar într-o instituţie,

organizaţie sau familie; � Posibilitatea de a organiza activități de voluntariat.

Obiectivele activităţilor aplicative (seminar, laborator, proiect):

2

� Participarea la activităţi voluntare în cadrul unei instituții, organizații sau familii; � Formarea de abilităţi pentru integrarea în activitatea de voluntar într-o instituţie,

organizaţie sau familie; � Utilizarea în practică a unor instrumente de evaluare sau intervenţii, în caz de

activitate voluntară. � Redactarea unui studiu de caz referitor la activitatea de voluntar într-o instituție,

organizație. Conţinutul disciplinei (capitolele cursului / tematica seminarului / lucrărilor practice /

etapele proiectului)

CURS

Nr.

crt. Tema Nr. ore Săptămâna

1 Definirea conceptelor de voluntariat şi responsabilitate socială

2 1

2 Voluntariatul în lume – istorie şi actualitate 4 2, 3

3 Prevederile planurilor statelor membre ale Uniunii Europene privind voluntariatul

2 4

4 Aspecte ale evoluţiei conceptului de voluntariat în România 4 5, 6

5 Orientarea şi instruirea voluntarilor. Integrarea voluntarilor în cultura organizaţiei. Relaţia dintre voluntari şi personalul angajat

2 7

6 Legislaţie voluntariat 4 8, 9

7 Drepturile și responsabilitățile voluntarilor. Motivarea voluntarilor

2 10

8 Ambasadorii voluntariatului 2 11

9 Voluntarul – agent al schimbării 2 12

10 Proiecte de voluntariat 4 13, 14

SEMINAR

Nr.

crt. Tema Nr. ore Săptămâna

1 Voluntariatul în domeniul cultural și social 2 2

2 Voluntariatul în lume. Exemplificări și comentarii pe marginea unor filme documentare

4 4, 6

3 Modele de abordare asistenţială prin voluntariat 2 8

4 Voluntariat într-o comunitate – studiu de caz – film antropologic

2 10

5 Coordonatorul de voluntari. Selecţia şi recrutarea voluntarilor – Cerinţe obligatorii. Evaluarea programelor şi a voluntarilor

2 12

6 Prezentarea experienței de voluntariat într-o organizație 2 14

3


� Prelegerea, expunerea, conversaţia euristică, problematizarea, analiza studiilor de caz, dezbaterea

� Folosirea materialelor auxiliare şi a noilor tehnologii (tablă, video-proiector şi resurse în format electronic).





– 6. Elaborarea temelor de casă, referatelor

–


5 7. Pregătirea pentru evaluările periodice

–



4. Documentarea suplimentară * – 9. Participarea la consultaţii – 5. Pregătirea seminariilor şi/sau laboratoarelor

6 10. Alte activităţi (voluntariat) 50




finală, %

• Media notelor acordate la seminar 10 • Media notelor acordate pentru activitatea la laborator • Notele obţinute la testele periodice sau parţiale • Nota acordată pentru frecvenţa la curs • Notele acordate pentru temele de casă, referate, eseuri,

traduceri, studii de caz … 60

• Notele acordate pentru participarea la cercuri ştiinţifice şi/sau la concursuri profesionale

• Nota acordată la examinarea finală 30 • Alte note

Modalitatea de examinare finală: Prezentarea unui studiu de caz referitor la activitatea personală de voluntariat






• 5% prezență și activitate la seminar • 30% activitate de voluntariat • 15% prezentarea activității de voluntariat

• 10% prezență și activitate seminar • 60% activitate de voluntariat • 30% prezentarea activității de voluntariat

4

și a portofoliului întocmit și a portofoliului întocmit.



înţelegerea:

� Cunoaşterea şi înţelegerea perspectivelor teoretice care stau la baza conceptelor de voluntariat şi responsabilitate socială.

2. Competenţe în domeniul explicării

şi interpretării:

� Capacitatea de a analiza, explica şi interpreta motivele care pot determina o activitate socială voluntariat;

3. Competenţe instrumental -

aplicative:

� Capacitatea de integrare ca voluntar într-o activitate socială;

� Capacitatea de a coordona o activitate de voluntariat într-o organizaţie.

4. Competenţe atitudinale � Dezvoltarea de atitudini pozitive faţă de o

activitate voluntară. * competenţele generale sunt menţionate în Fişa specializării

Bibliografie: 1) Boss, Else-Marije și Saskia Daru. 2012. Volunteering infrastructure: Netherlands. În Volunteering

infrastructure in Europe, coord. Cristina Rigman, Gabriella Civico, Daniela Bosioc, Andreea Nagy, Emily Pearson și Maria Tvrdonova, 289-304, http://www.alliance-network.eu/wp-content/uploads/2014/05/CEV_Volunteering-infrastructure.

2) Carlo, Gustavo, Morris A. Okun, George P. Knight și Maria Rosario T. de Guzman. 2005. The interplay of traits and motives on volunteering: agreeableness, extraversion and prosocial value motivation. Personality and Individual Differences 38(6): 1293-1305.

3) Chen, Li-Kuang. 2016. Benefits and Dynamics of Learning Gained Through Volunteering: A Qualitative Exploration guided by Seniors Self-Defined Successful Aging. Educational Gerontology Journal 42 (3) : 220-230.

4) Clary, Gil, E., Mark Snyder, Robert D. Ridge, John Copeland, Arthur A. Stukas, Julie Haugen și Peter Miene. 1998. Understanding and Assessing the Motivations of Volunteers: A Functional Approach. Journal of Personality and Social Psychology 74(6): 1516-1530.

5) Davis, Mark, H., Kyle V. Mitchell, Jennifer A. Hall, Jenifer Lothert, Tyra Snapp, Marnee Meyer. 1999. Empathy, Expectations, and Situational Preferences: Personality Influences on the Decision to Participate in Volunteer Helping Behaviors. Journal of Personality 67 (3): 469-503.

6) McCurley, S. & Lynch, R. 1996. Volunteer Management. Mobilizing all the resources of the community.

7) Murgescu, Mirela-Luminița, 2005. Rachieru Silvana, ajută-ţi aproapele. Solidaritate umană în comunităţi de ieri și de azi, Domino.

8) Egan, Gerard. 1986. The Skilled Helper, A Systematic Approach to Effective Helping Monterey: Brooks/Cole Publishing Company.

9) Finkelstien, Marcia A. 2009. Intrinsic vs. extrinsic motivational orientations and the volunteer process. Personality and Individual Differences 46 (5): 653-658.

10) Fisher, James C. și Kathleen M. Cole. 1993. Leadership and Management of Volunteer Programs. San Francisco: Jossey-Bass. p. 176

11) Goldman, Jeffrey A. și Paul V. Olczak. 1975. Self-actualization and the act of volunteering. Journal of clinical psychology 31(2) : 287-292.

12) Hjære, Mette. 2012. Volunteering infrastructure: Denmark. În Volunteering infrastructure in Europe, coord. Cristina Rigman, Gabriella Civico, Daniela Bosioc, Andreea Nagy, Emily Pearson și Maria Tvrdonova, 112-121, http://www.alliance-network.eu/wp-content/uploads/2014/05/CEV_Volunteering-infrastructure.pdf (accesat în data de 08.05.2016)

13) Jones, Andrew. 2011. Theorising International Youth Volunteering: Training for Global

5

(Corporate) Work? .Transactions of the Institute of British Geographers 36 (4): 530-544. 14) MacNeela, Padraig. 2008. The give and take of volunteering: motives, benefits, and personal

connections among Irish Volunteers. Voluntas: International Journal of Voluntary and Non-Profit Organizations 19 (2): 125-139.

15) Moisett de Espanes, Gaston, Feliciano Villar, Andres Urrutia și Rodrigo Serrat. 2015. Motivation and Commitment to Volunteering in a Sample of Argentinean Adults: What is the role of generativity? Educational Gerontology 41(2): 149-161.

16) Piliavin, Jane A. și Erica Siegl. 2007. Health Benefits of Volunteering in the Wisconsin Longitudinal Study. Journal of Health and Social Behavior 48 (1)

17) Rigman, Cristina. 2012. Volunteering infrastructure: Romania. În Volunteering infrastructure in Europe, coord. Cristina Rigman, Gabriella Civico, Daniela Bosioc, Andreea Nagy, Emily Pearson și Maria Tvrdonova, 334-352, http://www.alliance-network.eu/wp-content/uploads/2014/05/CEV_Volunteering-infrastructure.pdf (accesat în 08.09. 2015).

18) Rochester, Colin, Angela Illis Paine și Steven Howlett. 2010. Volunteering and Society in the 21st Century. Hampshire: Palgrave Macmillian.

19) Rustecki, Wojciech, Maria Bal și Kamila Czerwinska. 2012. Volunteering infrastructure: Poland. În Volunteering infrastructure in Europe, coord. Cristina Rigman, Gabriella Civico, Daniela Bosioc, Andreea Nagy, Emily Pearson și Maria Tvrdonova, 306-323, http://www.alliance-network.eu/wp-content/uploads/2014/05/CEV_Volunteering-infrastructure.pdf (accesat în data de 09.09.2016).

20) Smith, Justin D., Colin Rochester și Rodney Hedley. 1995. An introduction to the voluntary sector. Londra: Routledge.

21) Spera, Christopher, Robin Ghertner, Anthony Nerino și Adrienne DiTommaso. 2013. Volunteering as a Pathway to Employment. Washington, Dc. http://www.nationalservice.gov/sites/default/files/upload/employment_research_report.pdf

22) Segbedzi, Tonye. 2015. Key facts and statistics about volunteering in Australia. http://www.volunteeringaustralia.org/wp-content/uploads/VA-Key-statistics-about-Australian-volunteering-16-April-20151.pdf (accesat în data de 7.10.2015).

23) Sudulich, Maria. 2005. Voluntary Service in Social and Political Transformations of Europe during the Last Fifteen Years. În Charting the Landscape of European Youth Voluntary Activities, ed. Howard Williamson și Bryony Hoskins, 33-43. Strasbourg: Council of Europe Publishing.

24) Thoits, Peggy. 2001. Volunteer Work and Well-Being. Journal of Health and Social Behavior 42 (2): 115-131.

25) Trumbauer, Jean Morris. 1995. Sharing the Ministry: A practical Guide for Transforming Volunteers into Ministers. Minneapolis: Augsburg Fortress.

26) Unstead-Joss, Ruth. 2008. An analysis of volunteer motivation: implications for international development. The Journal of the Institute for Volunteering Research 9 (1): 3-20.

27) Voicu, Mălina, Voicu, Bogdan, Volunteering in Romania: a rara avis în „The Values of Volunteering. Cross-Cultural Perspectives“, Paul Dekker şi Loek Halman (editori), Kluwer Publishers, 2003, pp. 143-160.

28) Voicu, Bogan, Voicu, Mălina, Volunteering in CEE: one of the missing links?, „Globalization, Integration and Social Development in Central and Eastern Europe“, Universitatea „Lucian Blaga“, Sibiu, 6-8 septembrie, 2003.

29) Voicu, Mălina, Voicu, Bogdan, Promoting volunteering in Eastern Europe, „European Conference and Exchange Forum about Volunterring, 7-9 noiembrie 2004, Maastricht.

30) Whittaker, James, Social Treatment – An Approach to interspersonal helping, Aldine Publishing Company, 1979.

31) Williamson, Howard. 2005. Young People and Voluntary Services in Europe. În Charting the Landscape of European Youth Voluntary Activities, ed. Howard Williamson și Bryony Hoskins, 7-17. Strasbourg: Council of Europe Publishing

32) *** A survival Guide! The role of the volunteer. Coordinator. Information Pack. Camden Voluntary Bureau, 2001.

33) Monitorul oficial, Partea I, nr.469 din 26 iunie 2014. Legea 78, art.23. http://www.provobis.ro/assets/uploads/2013/02/Legea-voluntariatului-78-din-2014.pdf

34) https://www.volunteeringinamerica.gov/infographic.cfm (accesat în data de 03.11.2015) 35) http://data.ncvo.org.uk/a/almanac15/economic-value/ (accesat în data de 03.11.2015)

6

36) http://ec.europa.eu/youth/programme/mobility/european-voluntary-service_en.htm http://ec.europa.eu/citizenship/pdf/doc1018_en.pdf (accesat în data de 7.10.2015)

37) http://www.europarl.europa.eu/pdf/eurobarometre/2011/juillet/04_07/rapport_%20eb75_2_%20benevolat_en.pdf (accesat în data de 7.10.2015)

38) http://federatiavolum.ro/

1

Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu Facultatea de Științe Socio-Umane Departamentul de Jurnalism, Relații Publice, Sociologie și Psihologie Domeniul de studii de licenţă Sociologie Specializarea: Sociologie

FIȘA DISCIPLINEI

Denumirea disciplinei: Stratificare și mobilitate socială Codul disciplinei: 38-04-10-117 Anul de studiu şi semestrul în care se studiază disciplina: anul 1, semestrul 1 Regimul disciplinei (obligatorie O, opţională A sau facultativă L): A Categoria formativă (fundamentală Fd, de specialitate Sp, generală Gen): Sp Discipline anterioare cerute *: Metodologia cercetării în ştiinţele sociale, Sociologie generala, Metode de cercetare socială, Forma de evaluare (examen E, verificare V, colocviu C): E Departamentul care coordonează disciplina: DJRPSP Titularul / titularii disciplinei: Lector univ. dr. IonelaVlase

Extinderea disciplinei în planul de învăţământ *:

Curs Seminar Laborator Proiect Total (NOADsem

) 288

14 - 42

Bugetul de timp şi creditele alocate disciplinei NOADsem NOSIsem NOTsem = NOADsem

+ NOSI

Numărul de credite

42 66 108 4



2

1. Identificarea problematicii de studiu a cursului de stratificare si mobilitate sociala

2. Dobândirea de competențe de interpretare a proceselor studiate 3. Înțelegerea mecanismelor complexe care stau la baza reproducerii inegalităților și

stratificării sociale

Conţinutul disciplinei (capitolele cursului / tematica seminarului / lucrărilor practice / etapele

proiectului) CURS Nr.

crt.

Tema

Nr.ore Săptămân

a

1. Conceptul de stratificare socială

2

1

2.

Sisteme de stratificare socială: sclavia, casta, starea, clasa 4 2,3

3. Identitate de clasă și identitatea clasei 4 4,5

4. Inegalități sociale și stratificare în societățile postsocialiste

4 6,7

5. Mobilitate socială: definiție și tipuri de mobilitate 2 8

6. Determinanții mobilității sociale - Educația

4 9,10

7. Determinanții mobilității sociale - Migrația 2 11

8. Mobilitate și schimbare socială 2 12

9. Stratificarea pe clase in Romania 4 13, 14

SEMINAR

Nr.

crt.

Tem

a

Nr.ore Săptămâna

1. Discutie despre procesul stratificării sociale. Evoluții istorice și perspective teoretice

2

1

2 Discutie despre conceptele de status, clasă, identitate de clasa,

2 3

3 Dimensiunile clasei și măsurare : ocupație, venituri, educație

2 5

4 Inegalitățile sociale determinate de distribuția veniturilor, acces la educație, migrație, inegalitățile de gen

4 7, 9

5 Bourdieu: Distincția - conceptele de habitus si stiluri de viață asociate claselor sociale 2 11

3

6 Discuția conceptului de capital social si raportul lui cu procesul stratificării sociale

2 13

Descrierea metodelor de predare Prelegere, dezbatere, aplicaţii practice.


Evaluarea scrisă, evaluarea activității individuale și de grup

Bugetul de timp pentru studiul individual Denumirea activităţii Nr. ore Denumirea activităţii Nr. ore


14 6. Elaborarea temelor de casă, referatelor





22

4. Documentarea suplimentară * 9. Participarea la consultaţii 5. Pregătirea seminariilor şi/sau laboratoarelor

10 10. Alte activităţi … -




finale:


• Media notelor acordate la seminar 30%- • Media notelor acordate pentru activitatea la laborator

• Notele obţinute la testele periodice sau parţiale

-

• Nota acordată pentru participare activă la seminar şi curs

-

• Notele acordate pentru temele de casă, referate, eseuri, traduceri, studii de caz

-

• Notele acordate pentru participarea la cercuri ştiinţifice şi/sau la concursuri profesiobnale

-

• Nota acordată la examinarea finală 70% • Alte note -

Modalitatea de examinare finală *: Lucrare scrisa cu subiecte teoretice si aplicatii practice


(obţinerea notei


(obţinerea notei

4

• definirea conceptelor fundamentale • studierea unor exemple care se

încadrează în problematica studiată

• redactarea unei lucrări de seminar in care să aplice cunoștințele asimilate

• analiza modului de definire a conceptelor facând apel la bibliografie

• interpretarea proceselor studiate prin încadrarea intr-o abordare teoretică

• proiectarea unor posibile evoluții ale proceselor evidențiate



1. Competenţe privind cunoaşterea şi înţelegerea:

cunoaşterea şi înţelegerea conceptelor clasă, stratificare socială, mobilitate socială

2. Competenţe în domeniul explicării şi interpretării:

capacitatea de a analiza, explica, interpreta şi discuta conceptele studiate -identificarea unor teorii, abordări care explică fenomenele studiate


- capacitatea de a identifica functionalități/ disfuncționalități în procesele studiate -proiectarea unor posibile evoluții ale fenonemelor studiate - utilizarea unor date proprii sau baze de date publice pentru a analiza fenomenele studiate

4. Competenţe atitudinale - conștientizarea importanței fenomenului studiat * competenţele generale sunt menţionate în Fişa specializării

Bibliografie obligatorie

Anthias, Floya. 2001. "The Concept of `Social Division' and Theorising Social Stratification: Looking at Ethnicity and Class." Sociology, 35: 835-854.

Bottero, Wendy. 2004. „Class Identities and the Identity of Class.” Sociology, 38(5): 985–1003

Bourdieu, Pierrre 1984 (1979). Distinction. A social critique of the judgement of taste. Cambridge; Harvard University Press

Bukodi, Erzsébet, and John H. Goldthorpe 2011 "Class origins, education and occupational attainment in Britain." European Societies, 13: 347-375.

Chan, T. W., & Goldthorpe, J. H. (2007). Class and Status: The Conceptual Distinction and its Empirical Relevance. American Sociological Review, 72(4), 512–532.

Eglitis, D. (2011). Class, Culture, and Consumption: Representations of Stratification in Post-communist Latvia. Cultural Sociology, 5(3), 423–446.

Goldthorpe, J. H. (2010). Class analysis and the reorientation of class theory: The case of persisting differentials in educational attainment. British Journal of Sociology,

5

61(SUPPL. 1), 311–335.

Hong, Doo-Seung 2003 "Social Change and Stratification." Social Indicators Research, 62-63: 39-50.

Pichler, Florian and Claire Wallace. 2009. Social Capital and Social Class in Europe: The Role of Social Networks in Social Stratification. European Sociological Review 25 (3): 319-332

Pop, C. 2016. Clase sociale în Romania. Metodologia ingalităților. Cluj Napoca: Presa Universitară Clujeană.

Savage, M., Devine, F., Cunningham, N., Taylor, M., Li, Y., Hjellbrekke, J., et al. A New Model of Social Class? Findings from the BBC's Great British Class Survey Experiment. Sociology, 47(2), 219-250.

Tufiș, P. 2011. Structură,stratificare și mobilitate socială. In L. Vlăsceanu (Ed.), Sociologie (pp. 294–336). Iași: Polirom.

Vasile, M. 2008. Stratificare socială în România: O analiză de clase latente. Calitatea Vieții, 19(3), 365–388.

Bibliografie opţională

Aydin, Kemal. 2006. "Social Stratification and Consumption Patterns in Turkey." Social

Indicators Research, 75: 463-501.

Lux, M., P. Sunega, et al. (2013). "Classes and Castles: Impact of Social Stratification on Housing Inequality in Post-Socialist States." European Sociological Review. 29(2): 274–288

Nazim N. Habibov, (2011) "Self-perceived social stratification in low-income transitional countries: Examining the multi-country survey in Armenia, Azerbaijan, and Georgia", International Journal of Social Economics, Vol. 38 Iss: 1, pp.5 – 22

Radl, Jonas 2013 „Labour Market Exit and Social Stratification in Western Europe: The Effects of Social Class and Gender on the Timing of Retirement.” European

Sociological Review. 29(3): 654–668

Reeves, A. (2015). Neither Class nor Status: Arts Participation and the Social Strata. Sociology, 49(4), 624–642. http://doi.org/10.1177/0038038514547897

Vernon Gayle, Paul Boyle and Robin Flowerdew, Andrew Cullis, (2008) "Family migration and social stratification", International Journal of Sociology and Social

Policy, Vol. 28 Iss: 7/8, pp.293 – 303

universitatea „lucian blaga” din sibiu domeniul de studii...

Documents