I. UNITATE SI DIVERSITATE IN ROMANIA MARE

V. 1. Primul razboi mondial (1914-1918)

1914-1916 perioada neutralitatii Romaniei

21 iulie 1914 Consiliul de Coroana din Sinaia a hotarat neutralitatea tarii cu toate ca avea un

tratat de alianta incheiat cu Tripla Alianta;

27 septembrie 194 moartea regelui Carol I; rege al romaniei a devenit Ferdinand;

Au avut loc dezbateri privind participarea Romaniei la razboi, s-au format mai multe

tabere:

Antantofilii (Nicolae Iorga, Octavian Goga) doreau implicarea romaniei in razboi alaturi de Antanta pentru eliberarea Transilvaniei;

Germanofilii (P. P. Carp, Titu Maiorescu) erau pentru intrarea Romaniei in razboi de partea Puterilor Centrale, in virtutea tratatului din 1883;

Guvernul liberal condus de Ion I. C. Bratianu considera ca Romania trebuia sa intre in razboi intr-un moment care sa permita realizarea unitatii nationale;

1915-1916 tratative ale Romaniei cu Antanta privind intrarea Romaniei in razboi;

4 august 1916 Trata de alianta incheiat intre Romania, Franta, Anglia, Rusia, Italia (Antanta).

Campania din 1916:

14 august 1916 Romania a declarat razboi Austro-Ungariei;

- au fost mobilizate pe front 4 armate romane: trei armate romane au trecut la ofensiva in Transilvania, unde au eliberat mai multe localitati, ajungand pana in apropiere de

Sibiu, Sighisoara, Hunedoara, iar a patra armata a fost mobilizata pentru a apara

granita de sud a tarii;

- angajamentul aliatilor nu a fost respectat conform Conventiei Militare (nu au trimis trupe rusesti sa lupte alaturi de romani si nu au efectuat debarcarea de la Salonic);

24 august 1916 la Turtcaia a avut loc infrangerea armatei romane de catre germani si bulgari,

condusi de feldmaresalul von Mackensen;

septembrie-octombrie 1916 ofensiva germano-austro-ungara pe frontul Carpatilor a avut loc

retragerea armatei romane pe linia trecatorilor;

octombrie-noiembrie 1916 au avut loc luptele de la Valea Jiului si Valea Oltului; frontul

armatei romane a cedat, armata romana a ramas pentru a organiza apararea Bucurestiului;

noiembrie 1916 batalia de la Neajlov-Arges, armata romana s-a retras;

23 noiembrie-6 decembrie 1916 armatele Puterilor Centrale au ocupat Bucurestiul si doua

treimi din teritoriul Romaniei a intrat sub ocupatie militara. Frontul s-a stabilizat pe linia

Oituz-Siret-Dunare (Bratul Sf. Gheorghe);

sfarsitul lunii noiembrie 1916 autoritatile romane s-au retras la Iasi, in Moldova. Tezaurul

Romaniei a fost depus la Moscova.

Campania din 1917:

Iarna 1917 armata romana s-a refacut cu sprijinul Antantei;

Iulie-august 1917 romanii, sprijiniti de rusi, au respins atacurile germane:

- 11/24 iulie-19 iulie/1 august la Marasti, succes al Armatei a II-a a generalului Alexandru Averescu;

- 24 iulie/6 august-6/19august la Marasesti Armata I-a, condusa de generalul Eremia Grigorescu si generalul Constantin Cristescu, a oprit ofensiva germano-

austro-ungara condusa de feldmaresalul Mackensen;

- 26 iulie/8 august-9/22 august la Oituz, Armata a II-a a oprit o noua ofensiva germano-austro-ungara;

octombrie 1917 victoria revolutiei bolsevice a determinat iesirea Rusiei din razboi;

18 februarie/3 martie 1918 S-a incheiat Pacea de la Brest-Litovsk intre Rusia Sovietica si

Puterile Centrale. Romania a ramas izolata pe frontul de est;

24 aprilie/7 mai 1918 Tratatul de Pace de la Buftea-Bucuresti, cu Puterile Centrale, care a

impus conditii grele Romaniei:

- Dobrogea a fost anexata Bulgariei; - Austro-Ungaria a preluat o suprafata de 5600 km2 din Muntii Carpati, cu varfurile

Negoiu, Caraiman, Ceahlau;

- Germania a instituit monopol asupra titeiului, comertului cu cereale, exploatarii si prelucrarii lemnului;

- armata romana a fost demobilizata.

Sfarsitul razboiului:

Vara 1918 succese militare ale Antantei;

21 octombrie/3 noiembrie capitularea Austro-Ungariei;

28 octombrie/10 noiembrie 1918 Romania a reintrat in razboi alaturi de Antanta;

29 octombrie/11 noiembrie 1918 Germania a semnat armistitiu cu Antanta ceea ce a insemnat

sfarsitul primului raboi mondial;

II. 2. Constituirea Romaniei Mari Basarabia

1917 revolutia bolsevica din Rusia dezmembrarea Imperiului Rus;

1918 dezmembrarea Imperiului Austro-Ungar;

1918 afirmarea principiului autodeterminarii natiunilor SUA;

aprilie 1917 s-a constituit Partidul National Moldovenesc care a coordonat miscarea de

eliberare nationala;

20 octombrie 1917 Congresul ostasilor moldoveni din Chisinau a declarat autonomia

Basarabiei s-a constituit Sfatul Tarii ca organ reprezentativ;

21 noiembrie 1917 Sfatul Tarii si-a deschis lucrarile, presedinte al acestuia a fost ales Ion

Inculet;

2 decembrie 1917 Sfatul Tarii a proclamat Republica Democratica Moldoveneasca;

ianuarie 1918 interventia trupelor romane in Basarabia impotriva bolsevicilor la cererea

Sfatului Tarii; s-a restabilit ordinea;

24 ianuarie/6 februarie 1918 Sfatul Tarii a declarat independenta R. D. Moldova;

27 martie/9 aprilie 1917 Sfatul Tarii a proclamat unirea Basarabiei cu Romania;

9/22 aprilie 1918 regele Ferdinand I a ratificat unirea Basarabiei cu Romania.

Bucovina

Octombrie 1918 infiintarea Consiliului National Roman la Cernauti organ reprezentativ;

15/28 noiembrie 1918 Congresul General al Bucovinei a adoptat Declaratia prin care se hotara

unirea Bucovinei cu Regatul Romaniei. Presedintele Consiliului National Roman si

prezident la Congresul General al Bucovinei era omul politic Iancu Flondor;

18/31 decembrie 1918 regele Ferdinand I a ratificat unirea Bucovinei cu Romania.

Transilvania

29 septembrie/12 octombrie 1918 a fost elaborata Declaratia de Independenta elaborata de

Oradea, de Partidul National Roman, al carui lider era Vasile Goldis;

3/16 octombrie 1918 imparatul Carol I de Habsburg a lansat apelul Catre popoarele mele

credincioase pentru federalizarea imperiului fara sanse;

18 octombrie 1918 Declaratia de independenta a fost citita in Parlamentul de la Budapesta de

deputatul Alexandru Vaida-Voievod;

18/31 octombrie 1918 s-a format Consiliul National Roman Central (CNRC) la Budapesta ca

organ politic unic al romanilor din Transilvania, alcatuit din 12 membri (6 din partea

Partidului National Roman si 6 din partea Partidului Social Democrat);

noiembrie 1918 preluarea puterii locale (judete, orase, comune) de catre consilii sau garzi

nationale romane; s-a instituit astfel controlul politic si administrativ romanesc;

2/18 noiembrie 1918 Catre popoarele lumii manifest al CNRC catre opinia publica

europeana;

7/20 noiembrie 1918 a fost convocata, pentru data de 1 decembrie, Marea Adunare Nationala

la Alba Iulia;

13/27 noiembrie 1918 tratative cu reprezentantii guvernului maghiar care au acceptat doar

autonomia administrativa, fara a recunoastea suveranitatea politica;

18 noiembrie/1 decembrie 1918 Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia:

- au participat 1228 deputati alesi si 100.000 de transilvaneni; - a fost prezidata de Gh. Pop de Bseti (presedinte al Partidului National Roman in

perioada 1902-1918);

- a fost adoptata Rezolutia de Unire (prezentata de Vasile Goldi) act juridic national ce consfintea:

- unirea Transilvaniei cu Romania; - principiile fundamentale ce vor sta la baza organizarii statului; - libertatea nationala si drepturi egale pentru toate popoarele

conlocuitoare;

- reprezentare politica si administrativa; - libertate si egalitate confesionala; - regim politic si vot universal; - libertatea presei, libertatea de asociere, de intrunire si de opinie; - reforma agrara radicala.

19 noiembrie/2 decembrie 1918 formarea organelor reprezentative provizorii:

- Marele Sfat National: organ legislativ avand ca presedinte pe Gh. Pop de Bseti;

- Consiliul Dirigent: organ executiv, avand ca presedinte pe Iuliu Maniu;

1/14 decembrie 1918 inmanarea Actului Unirii regelui Ferdinand I in Sala Tronului;

11/24 decembrie 1918 regele Ferdinand I a sanctionat Actul Unirii.

Conferinta de Pace de la Paris Versailles

18 ianuarie 1918 s-au deschis lucrarile Conferintei de pace de la Paris, in Sala Oglinzilor de la

Versailles, cu scopul de a elabora tratatele de pace cu statele invinse in primul razboi

mondial:

- la conferinta au participat reprezentantii a 32 de state; - conferinta a fost dominata de reprezentantii Marilor Puteri: Thomas W. Wilson

(SUA), David Lloyd George (Marea Britanie), George Clemenceau (Franta),

Vittorio Emmanuele Orlando (Italia).

Tratatele de pace semnate la Paris:

28 iunie 1919 s-a incheiat Tratatul de la Versailles cu Germania urmat de alte tratate speciale:

10 septembrie 1919 Tratatul de la Saint-Germain cu Austria;

27 noiembrie 1919 Tratatul de la Neuilly cu Bulgaria;

4 iunie 1920 Tratatul de la Trianon cu Ungaria;

10 august 1920 Tratatul de la Svres cu Turcia.

Romania a fost reprezentata la Paris de o delegatie condusa de primul-ministru Ion I. C.

Bratianu care in sedinta din 1 februarie 1919, a cerut ca Romania sa fie tratata ca aliata a

Antantei in razboi si ca unirea provinciilor istorice cu Romania este rezultatul dorintei

populatiei din aceste provincii cerand astfel recunoasterea internationala a unirii. Dorinta

Marilor Puteri de a se amesteca in problemele interne ale statului roman sub pretenta apararii

dreptului minoritatilor l-au determinat pe Ion I. C. Bratianu sa protesteze. El a parasit Parisul si

a demisionat din functia de sef al guvernului roman.

10 decembrie 1919 Romania a semnat:

- Tratatul de la Saint-Germain, cu Austria, prin care era confirmata unirea Bucovinei cu Romania;

- Tratatul de la Neuilly cu Bulgaria, prin care granita statului bulgar ramanea cea fixata in 1913 (Romania recupera Cadrilaterul);

- Tratatul minoritatilor: toti locuitorii Romaniei, indiferent de nationalitate, limba, religie, rasa se bucurau de drepturi si libertati cetatenesti;

4 iunie 1920 Romania a semnat Tratatul de la Trianon cu Ungaria prin care Transilvania si

Banatul reveneau Romaniei;

28 octombrie 1920 s-a semnat tratatul prin care se recunostea unirea Basarabiei cu Romania.

Prin tratatele semnate, a fost recunoscuta, de catre Marile Puteri, formarea statului

national unitar roman.

V. 3. Unificare politica si administrativa

Dupa Marea Unire din 1918, au fost luate masuri pentru integrarea provinciilor

romanesti care s-au unit cu tara, pentru realizarea unificarii administrative si politice.

Dupa unire, provinciile istorice au avut o administratie proprie, pana in 1920:

- Transilvania era condusa de Consiliul Dirigent; - Bucovina Secretariatele de Serviciu; - Basarabia Directoratele.

Guvernul de la Bucuresti se ocupa de problemele de interes general, cum erau: finantele,

armata, politica externa.

Fiecare provincie avea cate doi, Bucovina si Basarabia, si respectiv trei, Transilvania,

reprezentanti in guvernul de la Bucuresti.

In Parlamentul de la Bucuresti au fost alesi si reprezentanti ai romanilor din provincii.

15 octombrie 1922, la Alba Iulia a avut loc incoronarea regelui Ferdinand, ca rege al

Romaniei Mari.

Formatiunile politice din Vechiul Regat s-au extins prin crearea de organizatii la nivelul

intregii tari, realizandu-se chiar fuziuni ale acestor partide cu partidele din Provincii (cum a fost

fuziunea Partidului Taranesc al lui Ion Mihalache cu Partidul National din Transilvania condus

de Iuliu Maniu, in 1926).

5/8 martie 1919, a fost adoptat calendarul Gregorian pentru folosirea unui singur

calendar pe tot cuprinsul tarii. Astfel, data de 1 aprilie 1919 (stil vechi) a devenit 14 aprilie

(stil nou);

noiembrie 1919, au avut loc primele alegeri parlamentare in Romania Mare;

29 decembrie 1919, Parlamentul a votat legile de ratificare a Unirii;

1920, s-a realizat unificarea monetara, pentru a scoate din circulatie celelalte monede care

circulau pe teritoriul tarii, alaturi de leul romanesc;

17 iulie 1921, Legea pentru definitivarea reformei agrare, viza redimensionarea loturilor

taranesti;

30 iulie 1931, a fost adoptata Legea pentru reforma agrara din Provincii, pentru realizarea

acestei reforme si in teritoriile nou integrate Romaniei;

martie 1923, a fost adoptata Constitutia care prevedea reorganizarea si consolidarea statului

national, realizarea unor reforme democratice precum cea agrara si electorala;

23 iunie 1924, Legea privind organizarea armatei;

26 iulie 1924, Legea invatamantului care prevedea organizarea unitara a invatamantului,

obligativitatea si gratuitatea invatamantului primar;

14 iunie 1925, Legea unificarii administrativ-teritoriale prevedea organizarea administrativa

unitara a teritoriului Romaniei si integrarea teritoriilor unite cu tara. Teritoiul tarii a fost

impartiti in judete, conduse de prefecti, iar plasa era impartita in comune rurale si urbane

conduse de primari alesi;

27 martie 1926, Legea electorala potrivit careia partidul care castiga 40% din totalul voturilor

primea 70% din mandate. Mandatele ramase erau impartite intre partidele care depaseau

pragul electoral de 2%, proportional cu voturile castigate.

Constitutia din 1923 prevederi:

- caracterul statului national unitar roman; - separarea puterilor in stat:

puterea executiva exercitata de rege impreuna cu guvernul:

puterea legislativa detinuta de Parlamentul bicameral, format din Adunarea Deputatilor si Senat, avea dreptul de a controla activitatea guvernului;

puterea judecatoreasca detinuta de Inalta Curte de Casatie si Justitie; - libertati si drepturi cetatenesti:

libertatea presei; garantarea proprietatii;

egalitatea in fata legii; libertatea intrunirilor;

vot universal; invatamant primar obligatoriu.