unde sa fugim de acasa - sorescu - adaptare

8/17/2019 Unde Sa Fugim de Acasa - Sorescu - Adaptare

1/15

Să fugim la circ !

Aţi văzut voi, copii, un om care mănâncă săbii de trei ori pe zi?Şi care scoate un porumbel, soarele şi tot cerul dintr-o batistă?

N-aţi văzut, puneţi-l pe listă.

Dar ursul care a învăţat carteşi spune la toată lumea că vrea să urmeze mai departe?

Ştiţi cum se ace să dispară în ceaţă un borcan cu dulceaţă?!ii" Dar multe nu ştiţi voi, copii"

#epede la circul cel mai înalt să vă îmbo$ăţiţi cunoştinţele în asalt.Aici e ca la teatru, înţele$i totul dacă eşti cu oc%ii în patru.

&ântă muzica, spectatorii au înlemnit' pro$ramul e nemaipomenit.(n om pescuieşte, aruncând undiţa în sală, ca în iazul de la moară.Din coaura unei doamne rumoase a scos două broaşte ţestoase,

iar din suletul unui vecin a pescuit un rec%in.)ă nu credeţi că toate acestea sunt minciuni sau că, doamne ereşte,la circ se întâmplă minuni.

Acrobaţii aceştia, care se dau peste cap în aer, pot sări aşaiindcă sorb multă caea.

*u + las că-s şi mai uşor + dacă beau două caele, zbor"ă ţine atmosera ca pe aeroplan şi scriu poezii pe tavan.

Atenţie, urmează un număr interesant' dansează un eleant.Dansează sin$ur, maimuţele l-au reuzat mi se pare

că le-a călcat pe picioare.Şi acum, aoleu, un om ba$ă capul în $ura unui leu.Doar *mil zâmbeşte iară' /0m, e leu doar pe dinaară.

&-am mai văzut eu un urs alpin şi-n el era unc%iul arin/.)ă ştiţi că la circ animalele nu sunt de pâslă sau de plută,

ci sunt autentice, sută la sută.1eul l-ar mânca pe omul acela într-o clipită, d

ar e dresorul lui şi nu poate să-l în$%ită.Şi apoi l-au învăţat părinţii'

dacă mănânci prea mulţi oameni, 2i se strepezesc dinţii "3ac%irul e un om e4traordinar +

dacă vrea ne ba$ă toată ericirea în buzunar.*l e spaima aricilor, iindcă îi place să doarmă numai pe ace.

5, dar am rămas sin$uri.!oată lumea a plecat, că pro$ramul s-a terminat.

Şi n-o să se mai dea o dată numai iindcă am rămas noi, cu $ura căscată.Aşa că mer$eţi acasă, înc%ideţi bine uşile

şi, dacă vreţi, aceţi şi voi circ cu păpuşile.)cuiţa #oşie şi încă vreo câteva domnişoare sunt bune dansatoare.

6epuraşul de catiea va ace salturi mortale în $ura celorlalte animale.7isica se va împrieteni la cataramă cu + săraca + rândunica. Dacă o să vi se pară prea mică trupa, priviţi-o numai cu lupa.

Aşa o să puteţi vedea cele mai $rozave animale din pădurile ecuatoriale.


2/15

Să fugim la Grădina Zoologică !

8rădina zoolo$ică e un el de ma$azin de 9ucării,unde ti$rii,$iraele şi leoparzii sunt vii.#o$i lupul să te ia puţin în cârcă şi când colo - te mănâncă.

&opii" lăsaţi un pic $ălă$ia.3aceţi acumcunoştinţă cu zoolo$ia.

5riunde întorci capul vezi un şarpe sau un leopard, care sare peste un $ard.6ată ti$rul adus din :en$al cu c%eltuială. !oată blana de pe el e naturală.

irela, acela nu se stri$ă /cuţu-cuţu/, că e struţul.:alaurul care se pră9eşte pe nisip e crocodilul,

iar bazinul de lân$ă el e Nilul.*leantul care vă priveşte ursuz e în- trebuinţat în loc de troleibuz.;ncaleci pe el dimineaţa şi pleci la şcoală,

mer$ând o mie de staţii prin pădurea ecuatorială.)a%ara e o re$iune şi mai diicilă. 7e acolo circulă numai această cămilă.

5rişiunde ar pleca, îşi ia întotdeauna apă cu ea, aşa cam la vreo două-trei butoiaşe

cred că în cele două cocoaşe"


3/15

Să fugim la fermă !

(ite, animalele nu mai stau în cuşti, deoarece sunt domestice.Adică toate sunt animale civilizate.Aşa că e bine să nu vă strâmbaţi la cai sau să scoateţi limba la oi, că râd de voi.

*ste un animal oarte olositor vaca, şi ce sulet bun are, săraca.)ă vă mai spun că şi purceluşii olosesc oarte mult săpun?

*i ştiu cu toţii mai bine decât unii dintre voi că nu te poţi spăla cu noroi.!oate oile pe care le vedeţi dincoace ormează o turmă.

Şi oile lucrează lapte, brânză şi smântână.Dar datoria lor de căpetenie e să ne dea lanele de lână.

De altel, să vă spun drept, lor nici nu le place să poarte vara co9oace.)in$ure mer$, o dată pe an, să se tundă la cioban,cum mer$eţi voi cei mai mici la /&iuulici/.

5ile ştiu munţii noştri pe dinaară,că ar putea să vorbească despre ei la şcoală.

Auziţi vuietul ăsta ca de $rădiniţă de scandala$ii?Ne-apropiem de păsări. !ii" !ii"

#ăţuştele iar se ceartă pentru 9ucării"Dar pe voi vă ro$ să iţi cuminţi.

7uii pe care-i vedeţi aici încă nu sunt ripţi.(itaţi-vă bine' cu câtă potă ciu$ulesc ei vitamine.

8ăina care se plimbă printre ei, cu atâta ală, e o cloşcă, adică o incubatoare naturală.*a a tot dat ocol cuibarului şi are bunătatea

să clocească sin$ură ouăle, când se întrerupe electricitatea.Năzdrăvanul ăsta roşu, l-aţi $%icit, este cocoşul.

8ăinile îl urmăresc pas cu pas, pentru că e sin$ura pasăre cu ceas.Dar ceasul lui nu se vede, întrucât îl poartă undeva în $uşă ori în $ât.

De apt, e un deşteptător mai marepe care-l pune să sune când soarele răsare.

Aşa. Am a9uns şi la lac, unde ac raţele cele bătrâne /mac-mac/şi unde $âştele se scaldă şi ac şi ele toate boroboaţele.

>edeţi $âştele şi raţele?Dar nouă tot nu ne pasă.Avem cu ce mer$e acasă,să nu-ntârziem de la prânz'

încălecăm pe câte-un mânz.


4/15

Să fugim pe terenul de fotbal !

6at-acum o curte mare, cât cuprinzi cu privirea,unde bat min$ea oamenii în toată irea.

Deşi, în $eneral, ei nu spar$ $eamuri, sau mai ştiu eu, vreun cristal,se strân$ în 9ur tot elul de vecini şi ţipă la ei a scandal.

Dar să im atenţi la 9ucători, care sunt ormidabili


5/15

Să fugim la mare !

area este şi pentru cei mici, nu numai pentru părinţi şi bunici.Şi la urma urmei, ei nici nu ştiu să se 9oace ca voi pe pla9ă, în nisip,

în el şi c%ip, ăcând palate în care, pe uriş, intră scoicile prin acoperiş.7ărinţii toată ziua ar vrea să vă culce.

)ă vă spun un secret' ei au venit la mare numai ca să vă încurce.Asa le mer$e $ura' /&e aci?/ /(nde te duci?/ /)tai aici"/

Dar acum aţi venit cu mine şi eu, ştiţi, nu ac scandal.5 să vă e4plic marea, val cu val.

area este o apă olositoare. *a se întinde de aici şi până în zare.)e întinde şi mai departe, ireşte, dar marea aia nu se vede şi nu ne priveşte.>apoarele alunecă pe apă' âş, âş, ca la un el de săniuş.

Dar mai bine dacă priveşti, vezi că alunecă pe peşti.7eştii sunt aici mulţi ca iarba. Şi cresc sin$uri, cum îi creşte tatei barba.(nii dansează, alţii au pene de papa$al şi cântă pe lân$ă 6nsula de &oral.7rin alte ape, rec%inii umblă la ei cu erăstraie şi, dacă te prind, te taie.

(nde este apa mai adâncă înoată nişte peşti urâţi,atât de urâţi, că nici ei între ei nu se mănâncă.

7orcul de mare râmă al$ele pe lân$ă maluri, de se ac deasupra valuri.3oca este aproape cât luna. N-am o undiţă la- ndemână, că acum aş prinde una.

Dar mai bine %ai să ne urcăm în barca asta pe care o lea$ănă valul şi să privim alul.Ştiţi din poveşti că mările toate au pe undul lor numai palate.

5amenii au scos cu nişte rân$%ii palatele din mare, să mai stea şi pe pământ în soare.7riviţi aceste castele, cum cur$e sarea pe ele... Şi încă nu aţi văzut totul.

&el mai rumos e portul.;n port marea scapă printre pescăruşi, ca printr-o plasă.&ând marea are vreun necaz în amilie, ul$eră şi tună.

Asta se c%eamă /sezon de urtună/.

3urtuna trece repede, apare soarele şi noi aler$ăm către pla9ă de ne sârâie picioarele.6eşim de prin case şi de sub pălării, ca melcii din coc%ilii.

Dar să ştiţi, copii' ce e prea mult strică în viaţă,cum scrie şi pe borcanul de dulceaţă.

Deci să nu-mi staţi toată ziua în soare, că n-aveţi şapte piei pe spinare.&i să vă uitaţi cum ac pla9ă valurile, care alear$ă iute

şi se întorc pe partea cealaltă după două minute.


6/15

Să fugim la munte !

-am ăcut luntre şi punte şi v-am adus de la mare la munte.ă $ândisem să vă las la :ucureşti şi să v-aduc munţii acolo,

într-o traistă de poveşti.Dar când să-i ac rumos $%em, munţii n-au vrut să încapă în tren.

Au zis că ei nu se mişcă din aşezarea lor străvec%e,numai iindcă sunteţi voi nişte leneşi ără perec%e.Acum uitaţi-vă' toţi sunt ăcuţi din piatră.

Nu ştiu când au crescut aceşti ştren$ari, că omenirea când a venit i-a $ăsit mari.)e opriseră ca nişte eleanţi în zare, cu tot cerul în spinare.

:ine că nu le vine în cap să plece acum mai departe,că n-am avea unde să ne dam la o parte.

unţii noştri sunt bo$aţi ca soarele. Au aur şi ar$int în toate buzunarele.&reasta aia, care parcă se clatină, cred că e de platină.

(nde te-ndrepţi dai de nuiele pentru luiere şi de buşteni $roşi.)ub pietre sunt cărbuni, cu care desenează locomotivele aburi puoşi.Au ier, var, sare, dar ce n-au?&%iar şi lupi care ac /%au%au/.

&a să nu mai vorbesc de ape minerale şi alte izvoare'cu ele munţii se spală pe picioare.

Da, da, nu mai sunt alţii care să le semene.(ite, ne ac semn să intrăm în ei ca-n cetatea lui &remene.

&âţiva munţi &arpaţi sunt mai înalţi decât ceilalţi.&ând se uită în 9os, uneori, le vine ameţeală şi-atunci îşi pun comprese cu nori.

&ăci să ştiţi' munţii sunt cei care diri9ează ploile, spunându-le norilor'/&e vă în$rămădiţi toţi aici ca oile? ă, apă c%ioară, nu mă auzi?

7louă mai la câmpie, că mă uzi/.Năzdrăvanilor, staţi"

-am luat cu vorba şi am uitat să vă spun să respiraţi.7entru că lumea + să nu vă mire + vine la munte mai mult să respire.

&ică aerul de aici conţine nu ştiu ce vitamine.Şi dacă-l tra$i în piept zi de zi, cuminte, te aci sănătos pe şapte ani înainte.

Aşa. Acum am a9uns într-o poiană.

7uteţi călca pe iarbă ca pe un covor sau o blană.Dar nu-mi plecaţi sin$uri prin păduri, aoleu,

că munţii au prăpăstii mai mari decât cele pe care vi le spun eu.;n ele se ascund 9ivinele şi îşi îni$ brazii rădăcinile.

:razii sunt cei mai buni alpinişti, copii.)e suie până în vârul muntelui ără rân$%ii.

7entru voi munţii au şi nişte ascunzişuri, multe ca runza şi iarba,parcă ar i ost ăcuţi pentru baba-oarba.

!e ascunzi colo, după un copac, şi când stri$i' /sunt $ata, &%imiţă"/

te $ăseşte imediat un urs ori o veveriţă.7entru că toate animalele de care v-am vorbit şi multe alte păsări cu penestau în munţi ca în cartea cu desene.


7/15

Să fugim în Delta Dunării !

Delta, după câte ştiu, seamănă cu lacul cel &enuşiu,unde pelicanul bătrân stă toată ziua $rav, aşteptând un oto$ra.

&a să-i iasă poza bine, nici nu se mişcă din loc. Şi ţine şi-un peşte-n cioc.Dar, râdea un $u$uştiuc, cică peştele-i de cauciuc"

Aici, în deltă, vedeţi, pe lân$ă oarte mulţi pelicani,mai e4istă şi lişiţe, na$âţi şi cormorani.5, aici sunt toate păsările de pe pământ


8/15

Să fugim sub pământ !

Noi n-am ost sub pământ + dacă-mi aduc bine aminte.>om da acum o raită, în câteva cuvinte.

3ăt-3rumos cobora pe tărâmul celălalt pe o unie de coa9ă din teiul cel mai înalt.Noi trebuie să $ăsim însă un loc mai puţin alunecos în 9os.

)ă căutăm locul cel mai bun de ducăulpea dă din cap ca o %oaţă mare' ea ştie într- un $ard o bortă oarecare.1asă, intrăm mai bine printr-o peşteră,

descoperită acum de mine sub o oaie veştedă.8lobul pământesc văzut din interior

îţi dă un alt ior decât văzut din e4terior.)ună pietrele pe unde treci, iar de tavan atârnă lilieci

ulturul, care prin vârul cerului zboară, are sub pământ măcar o $%eară.

ăcar umbra care-l ţine e pământească, ea-l ace printre stele să nu se risipească.)ă încetăm o clipă $ălă$ia din $ând şi să ascultăm cum începe lumea din pământ.

&um creşte din el lent, ca o statuie din postament.

&iuruit e acest $lob ca un ou, dar la mi9loc parcă e nou.)tâlpii de $%eaţă şi vetrele de oc stau, uite, la un loc.&ărbunele prinde încet să acă pene, vor ieşi din el cine ştie ce coţoene.

Doamne, e e4traordinară această peşteră, descoperită sub oaia cea veştedă"&ând ne vom întoarce la lumină, tot ce aici era abia urzit,

vom $ăsi acolo de mult isprăvit.>a i rumos, cu cer pe sus şi drum pe 9os.

)oarele va avea răsărit şi soare apune şi veveriţele vor ronţăi alune.6epurii vor i $oniţi tot pe patru picioare + mă ro$,

totul e4act ca-n poveştile noastre anterioare.


9/15

Să fugim pe Lună !

1uaţi-vă de mână. 8ata. Astăzi mer$em în 1ună.Noi putem părăsi planeta c%iar dacă nu e $ata rac%eta.

3iindcă, la urma urmei, o să mer$em în 1ună pe 9os, că e drumul rumos.

Ne uităm bine unde se vede o rază care arde subţire ca un pai,şi ne vom ţine de ea scai.Dincolo de zare, poteca o ia drept spre )oare.

Acolo dăm drumul baloanelor colorate, luate pentru orice eventualitate.:aloanele se- nalţă, se-nalţă şi ne ridică-n sus ca-ntr-o balanţă.

;n 9urul nostru vom auzi cum răsar stelele,cu un âşâit uşor, parcă se desc%id umbrelele.

1una se va ace tot mai mare, şi la urmă ne va răsări e4act sub picioare.;mi pare bine c-aveţi încredere-n mine şi aceţi întocmai cum v-am spus,

ca s-a9un$eţi sus.De altel, iată, am şi a9uns. :ănuiam eu că sunt vorbă lun$ă să v-a9un$ă,dar acum + asta-i bună" + nici nu ştiu când v-am pălăvră$it pân la 1ună.

)untem pe steaua aia mare de stei, la care latră noaptea 8rivei.De ce nu ne-a ieşit nimeni în întâmpinare să ne dea o loare?

3iindcă aici nu sunt lori, nici animale, nici nori.De asemenea, e-adevărat, nu este aer de respirat.

*u am susţinut de-atâtea ori' noi, copiii, suntem cei mai $rozavi inventatori.Nu e aer în 1ună? Nu ne pasă, am adus de-acasă.

6ată, dezumlăm baloanele pe care le-am umplut cu vânt, pe 7ământ.)-a luminat cerul 1unii cu aer... Aşa, acum mai poate omul respira.

Şi se mai poate 9uca.;n ţara asta pustie, care străluceşte ca o a$raă

nu-s condiţii omeneşti de trai decât pentru $iraă.&ă ea întinde $âtul ei lun$ în vânt şi paşte iarbă pe 7ământ.Deci, prima etapă de populare a 1unii va i... care, $%ici?

Aducerea unei $irae de la cel mai apropiat circ aici.Am şi adus-o eu, c%iar în clipele acestea, ca să scurtăm povestea.

Acum ştiţi ce e? (ite, mi-a mai venit o idee.

)ă ru$ăm rumos $iraa asta să ne care într-o săptămânăcele necesare pentru îniinţarea vieţii pe 1ună.7entru că şi aşa ea tot seamănă cu o macara.

&e aducem mai întâi la noi?Asta vă roade acum pe voi.

!rebuie să acem o listă în privinţa asta, realistă.Dintre animale vom aduce numai strictul necesar.De e4emplu, lupul nu-l vom aduce, că e... mă$ar"

Şi uite, azi o loare, mâine o privi$%etoare, azi un căţel, mâine un purcel, a

zi un ou, mâine un bou,1una se va umple de verdeaţă Bi de viaţă până poi-mâine dimineaţă.


10/15

Să fugim la Polul Nord !

Azi, vă ro$ să vă-mbrăcaţi într-un timp record'

am vreo zece invitaţii pentru 7olul Nord.#u$aţi toate mătuşile să vă caute mai repede căciulile, ularele şi mănuşile.0ai, lăsaţi $ălă$ia şi 9ocurile, că pierdem acolo locurile.

&ă la pol nin$e oarte tare şi într-o clipă zăpada acoperă orice numerotare.Şi s-ar putea întâmpla să ne aşezăm cu un loc mai 9os ori mai sus,

să ne scoale de pe el un urs.Acum, până una-alta, eu o să studiez %arta.

)ă văd pe unde se a9un$e la 7olul Nord, într-un timp record.Am şi $ăsit


11/15

Să fugim într-o poveste !

3ără veste, intraţi şi într-o poveste.Aşa, ără vorbe prea multe, unul după altul, cu mine în runte.

1uaţi-o pe poarta asta pe care scrie ,,A ost doar odată, ca niciodată/,care ne aşteaptă deserecată.

6- am spus portarului că aveţi treabă pe-aici,iindcă voi sunteţi cei doisprezece pitici.De apt, sunteţi paisprezece


12/15

Să fugim în ara cifrelor !

3iecare dintre voi a-nvăţat să numere până la doi.Aici v-aţi oprit şi, de osteneală, aţi adormit. + Aoleu, ce-i? Dar în vis l-aţi văzut pe E.

*ra ceva, ca o namilă îniorătoare, şi + culmea + mer$ea şi mai departe cu $roaza'avea F picioare.

&ând v-aţi trezit era ora G pe câmp veneau oile de la servici. + 5, c%iar de-aţi dormi sub pat, nimeni nu va scăpa de numărat.

Numerele vă vor urmări în adormirile voastre cele mai adânci şi le veţi visa pe brânci.Deoarece ele trebuie să vă intre bine în cap + asta e.

este un pic peste nimic.De e4emplu, loarea asta cu care eu mi-am încrucişat drumul zice' a mai trecut unul.Şi cu asta a isprăvit cu persoana mea şi aşteaptă să treacă prin dreptul ei altcineva.

Noi am ost la munte + mi-aduc aminte ca azi + şi-am văzut o mie de brazi.6epuri o sută dintr-o dată, dar asta cred că era o şmec%erie a unuia, $o$onată.

(nul sin$ur cred că era, care aşa de repede u$ea, încât oriunde te uitai, îl vedeai.Deci, orice ai ace + %op" un număr, îţi sare ca un papa$al pe umăr.

Acasă, să zicem, când vreţi să vă 9ucaţi şi voi, s-aude,şi vă ac morală un milion de rude.

Aşa că, alaţi' numărăm şi suntem număraţi.7e mine, de e4emplu, mă numără ceasul deşteptător, pe la şapte,

spunându-mi să mă duc la Bcoală, cu limbă de moarte.


13/15

Să fugim în ara bunicilor de probă !

0ai să intrăm în această cetate, din pură curiozitate.Adică pentru o zi iecare copil mic să-şi ie lui însuşi bunic.

)ă-şi spună poveşti şi sin$ur să-şi dea plin de $ravitate saturi,pe care tot el să le creadă în taină leacuri.

Deci astăzi n-o să ne mai scapere pe nici un drum picioarele'stăm acasă şi zicem că ne dor şalele.

5, eu simt creştetul parcă-mi cresc din el cuie şi mai am alt 9un$%i în călcâie.

6ată-ne într-o lume ermecată, pe lân$ă care orice poveste pare seacă şi adevărată.Din copii am devenit dintr-o dată moşi şi strămoşi şi purtăm $aloşi.Am văzut în viaţă atât de multe, încât, ca să nu le uităm,

ne-am ăcut noduri în ridurile de pe runte.>a să zică, soarele acolo apune şi dincolo răsare,

iar apa cur$e numai de la deal la vale.Am învăţat $%inionul nostru pe brânci, de când eram ţânci.

De-aia la toate lucrurile rele sau bune putem da acum din cap cu înţelepciune.Ne-a rămas nasul numai pentru zile mari şi trebuie să-i punem şi lui oc%elari.

7ielea de pe mâini s-a cam bătucit şi ne trebuie o perec%e de oc%elari şi pentru pipăit.-am întrebat eu toată viaţa' cam cum se simte un licurici dimineaţa?

!oată noaptea cu ăptura lui, deşteapta, a ăcut lumină în stân$a şi-n dreapta.Şi deodată îl cuprinde uimirea când simte că i s-a întrerupt strălucirea.

Ciua n-are mai mult oc pe el decât urzicile.Dau peste el şi-l calcă, pardon, până şi urnicile.

!otul e clar' când eşti bătrân trebuie să mer$i cu maşina sau cel puţin într-un car.Dar ne-au intrat nişte lacrimi în oc%i şi ne strân$, iar bunicii noştri adevăraţi,

ştiţi şi voi, niciodată nu plân$.(ite, tocmai răsare în ereastră luna + să le dăm %ainele înapoi şi să le sărutăm mâna.

Şi să le spunem că, aşa cum sunt, sunt cei mai $rozavi de pe pământ.&ă din barba lor albă şi mare izvorăşte numai linişte şi împăcare.

Dar să nu le spunem că am ost şi noi bătrâni într-o doară,dintr-o dimineaţă până într-o seară.

6ute înapoi până la copilărie, să întinerim.Şi să plân$em acolo cât potim.


14/15

Să fugim între pereii unui bloc !

Da departe ne-am mai plimbat, nu ştiu dacă-aţi observat.Am tocit ca pe preşuri cele patru puncte cardinale, luându-le pe picioare.

>- am dus în lună şi mai încolo, din stea în stea, pe răspunderea mea.Dar, aici, la doi paşi, cresc ciuperci sau un oraş?

0ai astăzi să-l privim, că şi noi tot în case locuim, dacă stai să te $ândeşti.ai ales noaptea şi-n timpul dintre poveşti.

Aşadar, locul a ost mai întâi desenat cu cretă şi var.

Apoi s-au în$rămădit cărămida, cimentul, lemnele, ierul.Şi când casele au început să răsară, cineva a stri$at' /3eriţi cerul"/* un z$omot surd ca de moară, plus încă o morişcă.

5, dar eu am a9uns prea repede sus, până la berze mai sunt multe de spus.;ncetul cu-ncetul un meşter aşază parc%etul, în timp ce-n 9urul lui o albină tot zboară,

$ândindu-se dacă nu-i cazul să-l dea cu ceară.Nenea, ăsta, care are o şapcă de %ârtie, $rozavă,

de ce credeţi că se uită acum printr-o ţeavă?*l e cu instalaţia de apă şi vrea să vadă, în depărtare,

dacă celălalt capăt al ţevii e înipt în mare.3iindcă oricare robinet bun trebuie azi, pentru orice eventualitate,

să aibă le$ătură c-un val sau un talaz.Dacă apa cumva se opreşte, înseamnă c-a intrat pe ţeava vreun peşte.

&e mai e şi asta? 3ereastră.7e aici se vede limpede cum vine primăvara cu iarba sau toamna cu norii +

depinde în care parte zboară cocorii.&ă ei sunt cei care numără clipele şi-nvârt soarele cu aripele.

7ereţii acum sunt $oi, adică nemâz$ăliţi de voi. ;ntr-o bună dimineaţă aici se vor muta oameni cu tablouri în braţe,

iindcă odaia parcă n-are căldură, dacă pe pereţi nu-i ceva, vreo pictură.&ât noi ne-am tot oit, casa asta aproape că s-a isprăvit.

(nde-am stat adineauri e parterul, acum suntem la eta9ul şapte,deasupra căruia locuieşte cerul.


15/15

Să fugim într-o pădure !

-a apucat un dor de runze, în sulet şi peste tot, că nu mai pot.0ai să căutăm una, că e vânt şi că e ceaţă.

&are-o $ăseşte primul o să aibă noroc în viaţă.

Ştiam că runzele astea toate sunt nişte obraznice şi 9umătate.&el puţin, măturătorii de stradă, doamne, să nu le vadă.5dată unul s-a suit într-un castan pe o rân$%ie de viţă

şi a pus în vârul iecărei ramuri o piuliţă.)ă se oprească toate runzele in interiorul copacului, ca într-un tub,

şi să nu răsară decât când o da el drumul la şurub.Dar c%iar şi aşa, până a doua zi dimineaţă pomul înlorise cu verdeaţă.

:a, mai căzuseră şi pe 9os, ca în marile păduri, cinci coşuri de mu$uri şi irimituri.&ă pământul ăsta e atât de $ras, prinzi rădăcini sub pas.

Dacă oamenii nu s-ar mişca mereu, sin$uri ori perec%i,s-ar pomeni şi ei cu muşc%i şi lic%eni pe runte şi pe urec%i.;nsă în iecare toamnă, e adevărat, se întâmplă ca acum, ceva neaşteptat.

0ai în pădure, n-au de unde ala părinţii, să dezle$ăm nodul misterului cu dinţii.>edeţi, acum totul e pustiu, asta nu e pădurea de astă-vară pe care o ştiu.

&ică, dacă rupi o runză de pe ram, pică toate.* ca atunci când spar$i un $eam. )e destramă, cioburi, cioburi,cum a observat şi Dinu, şi se ace în codru un curent continuu.

7ăsările îşi înoaie penele ca nişte mantale şi iau direcţii la vale.Alunecă repede sau mai lent, împinse, cum ziceam, de curent.

Dar, din pene, le rămâne suletul aici, acestor privi$%etori şi pitulici.&ăci iecare + ce vrei + are aici runza ei

una mai mică sau mai mare, plus o runză sau două şi pentru $eneraţiile viitoare.7e acestea din urmă le ţin drept preşuri moi din verdeaţă'

să se ştear$ă puii pe picioare la intrarea lor în viaţă.7oate că am înaintat prea departe printre ramurile lustruite ca nişte coarde.

De apt, îmi şopteau ieri nişte vecini, acestea nu sunt ramuri, ci rădăcini.&opacii pândesc o anumită zi şi atunci, deodată, toţi îşi ac vânt

şi intră cu runzele-n pământ.

)ă le repare pe cele care-au ru$init şi să le ascută zimţii care s-au tocit.Hsta ar i, după unii, misterul pădurea conundă uneori pământul cu cerul.

Dar, oricare ar i adevărul, deocamdată ei nu-i stă bine aşa de mare,şi nici o oşnitoare"

>ântul, vedeţi, îşi ace treaba, dar săracul, bate de$eaba.Şi e mult până la primăvară, când se întorc copacii, iar în sus, ca la un semn,

învârtindu-se pe osia lor de lemn.everiţele în privinţa asta ar ace minuni'pot i în aceeaşi clipă în trei ste9ari şi-n cinci $oruni.

Şi dacăs-adună astel vreo sută de cozi, ca să nu zic o mie,de departe pădurea s ar vedea şi iarna ca de runze tot ru$inie

unde sa fugim de acasa - sorescu - adaptare

Documents