Anul XV. Arad, Duminecă, 26 Iunie v. (9 Iulie n.) 1911 Nr. 139

ABONAMENTUL Pe un an . 28 Cor. Pe un um. . 14 « Pe o lună . 2.40 « Numărul de zi pentru Ro­mânia şi străinătate pe

an 40 franci. Telefon pentru oraş şi

comitat 502. UNA REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA :

Strada Deák Ferenc Nr. 20. INSERŢIUN1LE

se primesc la administraţie. Mulţămite publice şi Loc deschis costă fiecare şir

20 fileri. Manuscripte nu să înapo­

iază..

Ce vrea guvernul unguresc cu şcoalele româneşti?

Bucureşti, 23 I u n i e .

(Dcla c o r e s p o n d e n t u l n o s t r u . ) O r d i n u l pat do m i n i s t e r h d c u l t e l o r de a se scr ie în matricole n u m e l e e lev i lo r d in şcoa le le n o a ­stre în u n g u r e ş t e e s t e n u m a i p r e l u d i u l al­tor d i s p o z i ţ i u n i c a r i v o r e sc lude cu t o t u l limba r o m â n e a s c ă d in şcoa le l e n o a s t r e d in Ungaria. E s t e p r i m u l pas s p r e e l i r n e n a r e a limbei n o a s t r e din şcoa le le s u s ţ i n u t e de noi. In c u r î n d v o r v e n i a l t e l e şi m a i revo l -iMoare p r in l ov i tu r i l e ce le v o r d a l i m b e i aeastro r o m a n e ş t i .

Nu m u l t d u p ă a p a r i ţ i a c ă r ţ e i lu i Seo­uls V i a t o r d e s p r e a l ege r i l e d in U n g a r i a şi despre felul c u m s u n t t r a t a t e n a ţ i o n a l i t ă ­ţile în a c e a s t ă ţ a r ă , r e p r e z e n t a n t u l din Bu­cureşti a l A u s t r o - U n g a r i e i , d. W o d i a n e r a primit din p a r t e a m i n i s t e r u l u i de cu l t e d in Budapesta i n v i t a r e a de a t r i m i t e u n e x e m ­plar' din l egea ş c o l a r ă în v i g o a r e î n R o m â ­nia. Scopul c o n t e l u i Z i c h y e s t e de a l u a faţă de şcoale le n o a s t r e r o m â n e ş t i d ispozi -ţiunile p r e v ă z u t e în legile ş c o l a r e a l e R o ­mâniei f a ţ ă de şcoli le c e r c e t a t e dc copi i i cetăţenilor r o m â n i de l i m b ă s t r ă i n ă .

H A c e ş t i c e t ă ţ e n i a r fi ohxngaii d in cele câteva comune d in M o l d o v a , b u l g a r i i d in judeţul T u l c e a şi co loni i le n e m ţ e ş t i d in Dobrojeu. P r o p r i u zis a c e ş t i a n u a u n ic i o şcoală a lor . T o a t e s u n t şcol i î n f i i n ţ a t e (ie statui r o m â n , s u s ţ i n u t e d in b u g e t u l s ta­tului român , c a r e e s t a t n a ţ i o n a l , în c a r e nu există n a ţ i o n a l i t ă ţ i . E s t e dec i f o a r t e fi­

r e sc ca- iu t o a t e şcoa le le să fie u n i f o r m i ­t a t e în ce p r i v e ş t e l i m b a , şi î n t r u c â t şcoa­lele s t a u sul) c o n t r o l u l d i r e c t cil s t a t u l u i c a r e le î n t r e ţ i n e , n u p o t folosi, n i c i n u i a r p u t e a t r e c e n i m ă n u i p r i n g â n d s ă folosea­s c ă în p r o t o c o a l e l e lor a l t ă l i m b ă ^ d e c â t c ea r o m â n e a s c ă . I n cele c â t e v a scoa le sus ţ i ­n u t e de confes iun i l e c a t o l i c ă şi l u t e r a n ă c u r s u r i l e s u n t p a r a l e l e , în l i m b a m a t e r n ă a e lev i lor şi în l i m b a r o m â n e a s c ă .

A c e l e a ş i d i spos i ţ i un i v rea să le ia a-cum m i n i s t e r i u l u n g a r de i n s t r u c ţ i e f a ţ ă de t o a t e şcoa le je n o a s t r e Româneşti d in A r d e a l şi U n g a r i a . C ă c i d. W o d i a n e r s 'a c o n f o r m a t i n v i t ă r e i c o n t e l u i Z i c h y şi az i l e g e a ş c o l a r ă d in R o m â n i a e s t e t r a d u s ă în î n t r e g i m e în u n g u r e ţ t e , i a r d i spoz i ţ iu -nile ei f a ţ ă de s t r ă i n i v o r fi a p l i c a t e în­tocmai f a ţ ă de şcoa le le n o a s t r e .

*

R o m â n i a , c a s t a t n a ţ i o n a l u n i t a r , la a l c ă t u i r e a leg i lor ei n u p u t e a l u a în sea­m ă -cele c â t e v a zec i de m i i de c i a n g ă i şi b u l g a r i , c a r i şi de al t fel se s i m t a s t ă z i R o ­m â n i , c a r i n u s u s ţ i n d in b a n i i lor n ic i o şcoa lă , c a r i se s i m t o f e n s a ţ i d a c ă le spui c ă n u s u n t R o m â n i , c a r i n u l o c u e s c n i c ă i r i în m a s ă c o m p a c t ă , c a r i se dezna ţ i ona l i ­z e a z ă pe zi ce m e r g e , c a r i n ' a u d a t d in mi j locu l lo r n ic i u n b ă r b a t de v a l o a r e n ic i p e n t r u ei n ic i p e n t r u Ţ a r a în c a r e t r ă i e s c . S t a t u l r o m â n şi-a r i d i c a t şcoa le le lui , obli­g â n d pe cei ce le c e r c e t e a z ă s ă se s u p u n ă legi lor . A t â t . Nic i c i a n g ă i i d in M o l d o v a , n ic i a l ţ i s t r ă in i n u a u c e r u t v r e - o d a t ă să li-se dea şcoli cu l i m b a lor de p r o p u n e r e , nici nu au c e r u t să. li-se î n c u v i i n ţ e z e să-si

r id i ce ei s i n g u r i a s e m e n e a i n s t i t u ţ i u n i . N u ce r n ic i a s t ă z i . Ş i nu vor ce r e n ic i o-d a t ă . Ba , ce e m a i m u l t . în d i fer i te r â n ­d u r i c i angă i i , c a r i s u n t ca to l i c i a u c e r u t s ă li-se p e r m i t ă t r e c e r e a i a o r t o d o x i s m sp re a s c ă p a de , , p o n o s u l " c ă n u s u n t Ro­m â n i . D a c ă ei ş i -ar î n f i i n ţ a şcoa le le lor. n i m e n e a n u i-ar î m p e d e c a să şi-le conducă a ş a c u m v o e s c .

* D r e p t r ă s p u n s la cele sc r i se de S c o t u s

V î ă t o r , d u p ă i n f o r m a ţ i u n i l e ce le a n i . v a a p a r e , sub îng r i j i r ea m i n i s t e r i u l u i de c u l t e o b r o ş u r ă , î n c a r e se v a a r ă t a c u m se pro­c e d e a z ă în R o m â n i a în şcol i le , l a ca r i u m ­blă copi i i c i a n g ă i l o r . Ş i , f ă c â n d u - s e o c o m ­p a r a ţ i e î n t r e s t a r e a de l u c r u r i d in R o ­m â n i a şi ace ia c a r e d o m n e ş t e în şcol i le n a ţ i o n a l i t ă ţ i l o r din U n g a r i a , U n g u r i i v o r c ă u t a să d o v e d e a s c ă în f a ţ a l u m e i că ei s u n t c u m u l t m a i l ibe ra l i . B r o ş u r a v a a-p a r e în t i m p u l cel m a i s c u r t . S e v a p u n e în c i r c u l a ţ i e de î n d a t ă ce se v o r l u a a l t e d i s p o s i ţ i u n i şi m a i d r a c o n i c e î n c o n t r a î n t r e b u i n ţ ă r e i l i m b e i r o m â n e ş t i în şcoa le le n o a s t r e .

P r o c e d â n d î n c o n f o r m i t a t e c u legile din R o m â n i a m i n i s t e r i u l u n g a r de c u l t e v a cere ca t o a t e a c t e l e să se r e d a c t e z e nu ­m a i în l i m b a m a g h i a r ă , r e g i s t r e l e şi co­r e s p o n d e n ţ e l e s ă se facă în l i m b a m a g h i a ­ră , ob i ec t e l e de s t u d i u să fie p r e d a t e în l i m b a m a g h i a r ă , ind i fe ren t d a c ă şcoa le le s u n t s u s ţ i n u t e de s t a t s a u de no i . A c e s t a e s t e p l a n u l p e n t r u a c ă r u i p u n e r e î n apli­c a r e s ' au f ă c u t p r i m i i p a ş i . C â t de cu­r â n d dec i să n e a ş t e p t ă m l a n o u i lov i tu r i

POTTA ZIARULUI „ T R I B U N A "

Ceasuri de seara. De Ion A g â r b i c e a n u .

— Ta ina. Umbrele seri i începură .să crească. O t a v a

proaspătă din luncă se în tunecă tot mai t a r e , ple-cându-se par 'că uşor sub vă lu l de umbră , care JJirgea nesimţit că t re poalele pădur i i . Soare le scăpătase, jucându-şi unde le a rg in t i i , după deal . temi înalt se umplu de-o l umină dulce. I n răcoa­rea aerului se scăldau ro iur i de muscul i ţe . P e sus tre«u paseri, f â l i ă ind domol, spre pădu re . U m ­bra cuprinsese s tă jer işul p â n ă la p iept , î n t r ' o li­nie. Sus, creştetul pădur i i , s t ră lucea încă meta l ic Ш razele aurii ale soarelui .

in urmă, ca o mângâ ie re , umbra îmbrăca în­tregul codru. Şi de-odată, sub t a i n a în se ră r i i , tă­cură, pe o clipă, toate cân tă re ţ e l e pădur i i , încre­meniră franzele ca t ă ia te în bronz . P a r ' c ă voiau Щ priceapă taina ce cobărîse pe p ă m â n t . D a r în clipa următoare p r iv ighe toarea începu să-şi cerce glasul. Şi, după câteva î n to r să tu r i , cântecul ci începu să se reverse dulce, pă t imaş , î n f io r înd l i­niştea ce coborâse din cer.

— „Stai, ca pet recut , n e p o a t e " zise moş Io-Uiţa apropiindu-se. E f rumos pe la noi, h â i ? " Şi dse aşeză pe iarba grasă l ângă mine , fumându-ş i Weaua. „Acum, mă gândesc eu de mul t e ori că toată viaţa noastră ş'a păsăr i lo r şi-a lemnelor e «taină, lată când vine însera rea aici la pădure , «nd se pune liniştea asta mare , de par ' că nimic

nu se mai c l inteş te în cer şi pe pămân t , t o tdeauna îmi vine în min te gându l acesta. Ziua umbl i după t rebi , z iua te zoleşti, z iua te bucur i şi te mâni i , ziua n 'a i v reme să te gândeş t i . Ci seara , după ce ai i sprăvi t de muls vacile, î ţ i u i ţ i pa rcă de toa te necazur i le , te s imţ i uşor şi bun . Sea ra ţi-se t re ­zesc din suflet î n t r ebă r i l e . Şi nu ştii să răspunz i , şi te copleşeşte par ' că aşa o t r i s te ţă , da r fă ră du­rere . Tu ce z i c i ? "

Ochii moşului e rau p l in i de bună ta t e . Mă pr i ­veau senini , a lbaş t r i , de sub sprâncenele s tufoase, albe ca a r g i n t u l . Obraz i i lu i e rau încă t i ne r i , ţ i nu ţ i veşnic r u m e n i de l u m i n a soarelui , de răsu-flul lunci lor şi-a pădur i i .

— E u ce să zic moş l o n i ţ ă ? Mie 'mi place. E u n ' am mai fost pe aci de m u l t ă vreme. Şi îmi pa re b ine că n u s'a t ă ia t nimic din pădu rea asta, că e tot aşa cum o ştiu, doar mai pu te rn ică . Ser i le , aici, mi-au plăcut to tdeauna .

— Şi nu simţi , to tuş i , aşa o t r is te ţă în suflet ? Ca şi când a r fi să răspunz i la o î n t r e b a r e grea , pe care n 'o poţ i p r icepe ? S imţeş t i ! Ţi-o citesc eu din .ochi, de pe fa ţă . Şi paser i le simţesc povara asta, seara . Când, mai în tâ i , se umple pădu rea de umbră , n 'a i băga t de seamă cum tac deodată toa te pa r ' că li frică. Şi as ta e în toa tă seara aşa. Şi cu mine e aşa în toa tă seara. Cân tă ele paser i le ia r , d u p ă ce s'au dedat cu vălul de u m b r ă , şi eu delà o v reme mă gândesc la ziua de mâne . D a r ceva r ă m â n e adevă ra t : când se înserează , aici la pădure , stă toată lumea pe g â n d u r i .

— Aşa e, moş l o n i ţ ă aici e l iniş te . P e la noi, p r i n oraşe însă, n u m a i seara încep să t ră iască oameni i . Mai ales vara . Seara , la oraş, nu afli li­niş te .

— Şi nici acasă în sat, nu e. Ş t iu eu, cunosc, zise moş I o n u ţ făcând un semn l a rg cu mâna .

„ — Şi nici că se poa te — adause sugând din ţeve. Eu , acum, t ră iesc de ani înde lunga ţ i aici Ia pădure . Şi mi-am făcut o credin ţă . Aici , în pă­dure , în pus t i e t a t ea câmpul ai, s ' adună seara toa te duhur i l e r ă t ăc i toa re p r i n lume. V i n să doa rmă aici, n e t u l b u r a t e de n imeni , să se odinească. Şi, cum cad în ascunzişur i le pădur i i deodată cu um­bre le înserăr i i , ump lu de înf iorare şi pădu rea şi paser i le şi pe omul cc-i în apropiere . A d u c cu ele ceva din f i in ţa lor de pe al te t ă r â m u r i . S u n t însă to t d u h u r i bune , d u h u r i obosi te , car i sufăr pen­t r u necazur i le oamenilor . V in să se odihnească. Şi când adorm ele, şi când încep să suspine î n vis şi paser i le şi arbor i i , se r idică încet din ascunzi­şul cel ma i dosit, al pădur i i , o vedenie albă, cu chip de rnuere supăra tă , cu ar ipi lungi , uşoare . Trece încet , cu ochii închişi , adormi tă , ea şi când ar duce-o pe sus o apă nevăzută . R a r fâ l făe d in ar ipă . Ci din sborul ei se despr inde ceva răcoros ce-ţi p ă t r u n d e în suflet , dacă te află t reaz . E a zboară mai depar te , s ingură s t ăpân i toa re în văz­duh. E ta ina vieţii .

— Ta ina vieţ i i ? — Da , t a ina vieţi i , care ne face gând i to r i în

f iecare seară, aici la pădure . Al t fe l cum se face, de seara îmi vin mie g â n d u r i aşa de c iuda te? M ă gândesc , de pi ldă, la u n fir de iarbă. Cum ră­sare , cum creşte , cum suge h r a n a verde din pă­m â n t ? Ziua calc peste zeci de mi i de f i re verzi , şi n u mă gândesc la ele. Cine îmi aduce gându­r i le astea c iudate în cap ? Ta ina vieţi i , nepoate , care, seara, se r id ică d in ascunzişul ei, ră tăceşte p r i n lume, împăr ţ i nd din fâ l fâ i tu l ar ipi lor sale,

Pag. 2 • T R I B U N A " 9 Iulie n. 1911

date şcoalelor noastre, lovituri arbi t rare şi fără de nici un mot iv într 'un s ta t ca Ungaria . Căci a proceda aici ca în Ro­mânia , unde nu există naţ ional i tăţ i , şi deci nici scoale de acest caracter , însem­nează a esclude cu to tul l imba românească din şcoalele româneşt i din Ungaria . Fap­tul e o neghiobie, dar se va face. E o ne­ghiob ie, întru-cât Ungaria este un s ta t poliglot, iar România un s ta t unitar-na-ţional. In Ungaria, Români i şi celelalte naţ ional i tă ţ i au drepturi istorice, pe când cele câteva zeci de mii de ciangăi diu Mol­dova sunt veniţi în ţ a ră abia de câteva secole. Naţionali tăţ i le din Ungaria lo­c i i esc. în mase compacte , au drepturi re­cunoscute prin legi, în România, nefiind. cunoscute naţ ionali tăţ i , nu se cunosc nici aceste drepturi speciale.

In faţa acestor intenţi i ale guvernu­lui unguresc, ce vor face paznicii solidari­tăţ i i oploşiţi la Braşov .şi Arad? Vor sta ma i departe ,,la pândă" , căutând momen­tul propice spre a lovi iar în . ,Tr ibuna"? De sigur asta o cer marile interese ale neamului .

Se impune neapăra t luarea de mă­suri pentru prevenirea atacului ce se pregăteşte ! Când sunt cunoscute inten-ţiimile guvernului unguresc, t rebuesc pu­se în mişcare şi pietrile spre a ne apăra in-sti tuţiunile de cul tură naţ ională, cari ne-au mai rămas , după furia valului pornit de străini.

Odată primul pas făcut, prin ordinul privitor la matricule, la scrierea în un­gureşte; a numelui elevilor, să ne aştep­t ăm la, potopul ce se va deslănţui. Moti­vul invocat de guvernanţi i unguri este de na tu ră de a induce în eroare pe mulţi , cari nti cunosc reala stare de lucruri din Ro­mânia şi Ungaria . O broşură în câteva limbi europene, în care să se prevină to ţ i de şiretenia ungurească ar fi acum sosită la t imp potrivit . Se va găsi cine să o facă?

Despărţirea diecezei bucovinene. Duminecă in 2 Iulie a. c. s'a ţinut — ne scrie corespondentul nostru din Cernăuţ — în sala Armoniei din Cernăuţ o mare a-dunare a tuturor stărilor româneşti, cari s'au ocupat cu chestiune despărţirei die­cezei bucovinene în una română şi în una ruteană. Adunarea a fost presidată de con­vocatorul ei d. consilier consistorial Dio-nis cav. de Bejan, iar raportor a fost con­silierul aulic şi fostul prof, de teologie d. Dr. Eusebie Popoviciu. Adunarea, a hotă­rât să convoace pe ziua de 17 Iulie a. c. la ara 2 p. m. nn mare meeting naţional la Cernăuţ în Palatul naţional românesc. Spre acest scop a, fost ales un comitet compus din fruntaşii tuturor stărilor noa­stre. Coresp.

Adunare poporală la Bozovicîu. Mie rcur i în 12 Iu l i e n„ în ziua de S â n - P e t r u , p a r t i d u l no­s t ru na ţ ional - român organizează o m a r e adunare, poporală la Bozovieiu, cu u rmă toa rea ord ine de zi :

1. S i tua ţ i a pol i t ică ; 2. Votul un ive r sa l ; 3. Proiec te le m i l i t a r e ; 4. Pro iec t de moţ iune . Toţ i aderenţ i i pa r t idu lu i naţ ibnal-român sunt

r u g a ţ i să se p rez in te în n u m ă r cât unii mare la această aduna re .

O declaraţie. P r i m i m u rmă toa re l e : Onora t ă Redac ţ iune , V ă r u g ă m să binevoi ţ i a publ ica în p re ţu i tu l ziar „ T r i b u n a " u rmă toa re l e :

I n N r . 123 al „ R o m â n u l u i " , d i rec toru l z iaru­lui , d. Vas i le Goldiş, ne cerca sa expl icăm o de­clara ţ ie , pe care o publ icasem câţiva foşti elevi ai Dnie i Sale în „ T r i b u n a " . A m şi t r i m i s r ă spun­sul nos t ru „ R o m â n u l u i " , care însă în loc să-1 pu­blice — ca r ă spuns la o g lumă a u n u i şugubeţ de „or lă ţan" , făcută poate în orelo de d u p ă miezul nopţi i — ne gra t i f i că în poşta redac ţ iune i „Româ­n u l u i " N r . 128 cu epi te tu l dc „ inconş t ien ţ i " . A m ruga t d in nou pe d. director să se publ ice rect i f i ­carea cuveni tă . I n loc de r ă spuns u n u l d in sub­semnaţ i i p r i m i m o scrisoare p r iva t ă delà d. Gol­diş, ţ i nu tă în t e rmen i n u p r ea u rban i , î n caro ni-se spune, că sus ţ ine cele scrise în noti ţă si că ceea ce spunem noi sun t „ m i n c i u n i " .

„ M i n c i u n i " , „na iv i " , „ inconş t ien ţ i " .

pondentu l d m Sib i iu al lui 15. 11. pe următoa­rea observaţ ie vrednică de r e ţ i n u t : „Despre Vla­huţă se credea că a venit numa i să cunoască în-

puter i nouă vie ţu i toare lor , şi p imându-ne în t re ­bă r i că rora nu le pu tem răspunde . Acum se în­t âmplă de în sat e la rmă. Răgnesc oamenii la vi te , l a t ră cânii , p l âng t ângu i to r copiii f lămânzi . Şi în u rmă , zdrobiţ i de muncă, adoarme deodată , repede, toa tă lumea. Ta ina vieţi i zboară şi pe de-asupra lor, repede , da r ei n 'o simţesc. P o a t e u n b ă t r â n ce nu poa te să adoarmă, poate cu­t a re fa tă ce aş teap tă p â n ă tâ rz iu la por t i ţ ă , să s imţească zborul ei uşor. D a r aici la pădu re ori c ine ar s ta seara , t r ebu ie să o s imţească."

Moş Ion i ţ ă r ămase un tirnp pe gândur i . L u n a se zărea p r i n t r e crengi le s te jar i lor din c reş te tu l pădur i i , îmbrăcându- i î n t r ' o lumină de a rg in t .

— La ce te gândeş t i? mă în t r ebă deodată mo­şul.

— N u mă gândesc. î m i place aici la poalele pădur i i şi mă mir de câ te îmi spui. Ş t iu că viaţa e o ta ină , da r n ' a m auzit până acum să fie t a ina vieţi i o f i in ţă aievea.

— Şi este băie te , as ta s-o şti i delà mine . T u ce şt i i? P u r t a t p r in şcoli, tu de mul t te-ai îns t ră­inat de credin ţe le noas t re . Vouă vă p a r e că to t ce-i t ipă r i t în car te , e sfânt . N ' avem şi noi drep­tu l să credem în ceeace ci t im în lumea ce ne în-cun ju ră? D a r ta ina vieţii este. E u am văzut-o odată . E mul t de-atunci . Chiar îmi mur ise n e ­vasta.

A veni t , a tre ia z!, popa, şi-a îngropat -o aci sub ulm. T u şt i i unde e m o r m â n t u l . Tu n 'a i apu­

cat s-o cunoşt i , da r eu am t ră i t cu ea o viaţă aici la pădure . Şi am t ră i t bine laolal tă .

Seara după înmormân ta re , am am ieşit să dorm afară, în iarbă. In casă e ra pus t iu şi rece şi sufletu-mi era g reu . Greu ca dc p lumb, ş i 'n cap îmi e ra gol, şi limba-mi e ra legată . Ne-am avu t bine laolaltă. . . Şi iată, s tam eu aşa cu ochii la stele, şi nu vedeam nimic, nu auziam nimic, îmi p ă r u că-i la s fârş i tu l lumii . Deoda tă , din­spre pădure văd venind pe sus, p lu t ind pe ari­pile l ung i o vedenie, un chip dc muere , pal idă, cu ochii închişi . In u r m a ei îmi pă rea că se t r e ­zesc pădur i le şi f irele de ia rbă . Şi când a t recut pe de-asupra mea, am simţi t o r ă coa re în suflet . M'am c u t r e m u r a t : mi-am zis mai în tâ i : unde sun t? Unde-i Mar ina? Şi mi-am răspuns înda tă : Mar ina- i în pământ, şi cu l ângă colibă. Şi după t re i zile am început mai în tâ i să am gândur i , să s imt că t ră iesc . Şi-am înţeles în seara aceea, în­da tă ce-a t r ecu t pe de-asupra mea vedenia , că nu mai are înţeles să s tau împie t r i t , că voi împie t r i oda tă şi eu, ca şi Mar ina . D a r p â n ă a tunci t re­buie să t ră iesc . Şi de-atunci n ' am mai văzut-o, ci pu t e r ea ei o s imt în f iecare seară . Şi din zi în zi p r icep mai mult , şi mă t em tot mai pu ţ in de moar t e .

Moş Ion i ţ ă îşi st inse lu leaua, şi se lăsă î n t r ' u n cot. L u n a l u m i n a acum în t reaga pădure . Şi îmi pă rea că nu-i mai nimic rea l : nici pădure , nici cer, nici l ivadă, pici moş Ioni ţă . î m i pă rea u n vis. si însuşi visul o ta ină .

Da , — da, toţi car i nu v rem să vedem, că nimicirea unei instituţiuni, create cu jertfe şi greutăţi, este o mare ispravă naţională suntem „naivi" ori ..inconştienţi". Ce p r i l e j u r i de edifi­care p e n t r u obştea c i t i toa re !

Gurarîului, (p . Or l a t ) în 5 I u l i e 1911. Nie. Comaniciu, Emilian Stoica.

Procesul de agitaţie al părintelui C. Lucaciu. Precum suntem informaţi procesul d e agi­taţ ie pornit contra părintelui Constantin Lucaciu. paroh în Dorolţ. se va desbate în a p e l a t ă la Curtea d e casaţie d i n Dobriţin la 12 I. c .

* D. Vlahuţă şi conflictul sinodal din România.

„Hudapcs t i H i r l a p " acum în vremea căldurilor ap r in se de va ră se dedă la fel de fel de ş t i r i fan­teziste. Scr ie ce-i t răzneşte p r i n cap. I n numă­rul de astăzi , de p i ldă , a re în ar t icolul de fond cu ti t lul „ R o m â n i a " o şt i re care ne p u n e şi pe noi pe gânduri- Cică „un scr i i tor r omân cu nu­mele Alecsandru V l a h u ţ ă " ar fi mers la Sibiiu în zilele t recute , având mis iunea secretă delà gu­vernul român, ca să se în ţe leagă cu clerul nostru super ior asupra felului cum s'ar pu tea „exporta" preoţi gr.-or. de-ai noş t r i , p e n t r u b iser ica Româ­nie i l ibere. Ş t i r ea aceasta şi-o în temeiază cores­ponden tu l d in S ib i iu al lui B. I I . p e următoa­re

ţă p r e j u r ă r i l e (lela noi. Repede s'a aflat însă, ci acesî seriitor, care se află în foarte modeste con­di ţ i i de t r a i ( ! ) umblă mereu p r i n aula (!) mitro­poliei din Sibi iu şi cu int imii métropolitain! (Goga?) a r e cu totului alte g â n d u r i " . Credem că nu mai e l ipsă de nici o desmin ţ i re , faţă de nişte in fo rmaţ i i a tât de... exacte.

Sesiunea parlamentara austriacă. Sesiunea de vară a noului Reichsra th austr iac va ţinea până la 8 A u g u s t n. Mesajul de tron va fi mai scur t decât dc obiceiu şi, în afară de dorinţa ss se facă în ţe legerea d i n t r e popoarele d i n Boemia, va s tărui şi a sup ra necesi tă ţ i i de-a se vota. câV mai cn r înd , reformele mi l i ta re .

P r e ş e d i n t e al Senatu/ui (Her renhaus) a fost n u m i t p r inc ipe le Vind i schgrae tz ; vice preşedinţi: p r inc ipe l e Max Egon *i p r inc ipe le Schönburg-Har tens te in .

$ * эн „Testamentul politic a lui Bánffy". Din Viena

ni-se a n u n ţ ă : Ziarul „Reichspost" publicase în n u m ă r u l delà 27 M a i u un „testament politic" al fostului min i s t ru -p reşed in te Bánffy , care a făcut sensaţ ie ( „ T r i b u n a " s'a ocupat de e l ) . Presa un­gurească a atacat z iaru l vienez şi pe redactorul lu i . a f i rmând că art icolul e un falş.

La cererea .şefului redacţ ie i , o delegaţie a sin­d ica tu lu i i n t e rna ţ iona l al presei a luat cazul în de l iberare .şi a constat că procedeul ziarului „Reicbspos t" a fost corect şi redactorului lui nu

i se poate aduce nici o î nv inu i r e . | Tes tamen tu l , cu toate acestea, e apocrif. A fost

t r i m i s z i a ru lu i vienez de fostul depu t a t (sas) Dr. Linder .

Cereri îndrăsneţe ale] Rutenilor bucovineni. Corespondentul nos t ru din C e r n ă u ţ i ne scrie: Ca­tedra de istoria Român i lo r la Universitatea din Cernău ţ i încă nu-i ocupată def ini t iv , căci abia la toamnă se vor deschide cu r su r i l e şi iată ca Ru­tenii geloşi de acest mic succes al Românilor vin să ceară şi ei o ca tedră pen t ru istoria Ukrainei, care va t rebui să fi p r eda t ă în l imba ukrainï de un profesor ru tean .

J o i în 29 I u n i e se a d u n a r ă toţi studenţii Eo-teni î n t r ' o sală a univers i t ă ţ i i d in Cernăuţi, ce-r î nd î n f i i n ţ a r ea unei ca tedre de istoria ucraina la acea un ive r s i t a t e şi bazându-se pe numărul lor de 200. Dacă au ce ru t Români i o astfel de ca tedră au avut tot d rep tu l , deoarece nicăiri în A u s t r i a nu pot să asculte istoria lor naţională, pe când R u t e n i i au o catedră de istoria ucraina la Liov 4 ocupată de prof. Hruşevschi , şi dacă au p r in u r m a r e poftă să'şi înveţe istoria, n'au decât

Atelier ÛQ ГоІО&гаШ ar t i s t i ce . Fotografii şi portrete, reproducţii dupáfo of» arimal . . . A tografii vechi şi noui în mărime naturala, ue роЕаШ ГЯП£. expuneri de obiective speciale pentru interioruri,

• O R A D E A - M A R E , Palatul Sas. йеНші?seaflăexEvnuÄ

9 Iulie u. 1911 T R I B U N A Pag. 5

нй plece cu toţi i în Gal i ţ i a de unde au veni t . Bu­covina n ' a re nici în clin nici în mânecă cu is toria Ukrainei şi de aceea cred că R u t e n i i vor p r i m i răspunsul cuvenit d in pa r t ea s tuden ţ imei române din Aust r ia !

* Cooperarea justhiştilor cu kossuthiştii. In t re

cele două f rac ţ iun i opoziţ ioniste de sub şefia lui Justh .şi Kossuth se urmează t r a t a t i ve pen t ru sta­bilirea unu i p r o g r a m de lup tă comună împot r iva reformelor mi l i t a re .

Trata t ivele până acum au r ă m a s fără rezul ta t .

G u v e r n u l a n u n ţ ă I s u f r a j u l u n i v e r s a l .

— Un articol din „Magyar Nemzet". —

Arad, 8 Iulie.

QrganuJ somioficios al guvernului, „Magyar Nemzet" publică în numărul său do azi un articol. care face sensaţie. Gu­vernul anunţă proiectul sufragiului uni­versal. Articolul este mai mul t un apel cătră opoziţia ungurească, soniându-o să nu pună pedeci în desbaterea reformelor militare, fiindcă imediat după primirea acestora guvernul este ga ta să aducă tn-tji'irşit mult aşteptatul proiect al sufra-jului universal. Are însă o parte, care ne priveşte direct pe noi. Într 'un pasaj se zice :

,,ln ce priveşte partea obiectivă a re­formei parlamentare, ministrul preşe­dinte a spus a tâ ta , că reforma se va face, />c lângă asigurarea supremaţiei ungureşti,. pe baza sufrajului universal, cu exclude­rea pluralităţi i".

Drept răspuns, ziarele de azi ale opo­ziţiei ungureşti, refuză dlui Khuen servi­ciul ce Io cere.

Motivul fundamental ce-1 invoacă es te : totala neîncredere în sinceri tatea guver­nului. Ele spun, că nu e decât o apucă tură tacită la mijloc, căci discursul de deu­năzi al dlui Khuen. preciza doar pe o dată mai târziu, după prelucrarea materialului statistic al recensământului , termenul presentării proiectului reformei electorale. Ghiventul ar dori să s toarcă pe calea asta. ominoasele reforme mili tare, cari au mis­tuit pân'acum a tâ tea cabinete şi cari uşor iar putea frânge şi lui capul. Iar în urmă pretextul s'ar găsi din nou, căci guvernul nici nu are pregătit încă nimic, el caută mereu expediente să-şi prelungească exis­tenţa, anunţând când se poate această pro-blemă, care ameninţă cu o criză in ternă insuş partidul său.

important este pentru noi. că iu; pu* tem încredinţa din nou de intenţiile ce ne rezervă d. Khuen, în viitorul său proiect.

„Pe lângă asigurarea supremaţiei un­gureşti! — acesta e principiul fundamen­tal în planurile d-sale.

Cei ce au mai pu tu t avea cea mai mi­nimală nădejde în acest guvern al tutu­ror tertipurilor şi ipocriziilor, au un nou prilej de a se desmeteci. Ia r cei chemaţi do a organiza rezistenţa poporului ro­mânesc, împotriva noului a tac , care tinde la aservirea sa. pe alte decenii înainte, au in aceste şireun memento , că nu mai e timp de pierdut. Hanibal ante portas!. . . mobilizarea şirurilor noastre trebue să în­ceapă de pe acum, pentru marea luptă decisivă!

Documente omeneşti. I s tor icu l d in vi i tor , care se va opr i pe-o clipă

a supra f r ămân tă r i l o r noastre de azi, va r ămânea s u r p r i n s de c inismul acestor zile. V a rămânea u imi t că au fost v r e m u r i când p r inc ip i i lo r de coreet i tate şi morală publ ică li-s'a pu tu t da o in­t e rp re t a r e de un cinism revoltător .

J u d e c â n d cu ca lami ta tea ce ţi-o dă d i s tan ţa în vreme, va t rebu i să constate că în zilele noa­s t re de acum a n u m i t e cercur i au proclamat , fără orice sfială, două p r inc ip i i nouă în viaţa publ ică.

Căci astăzi , p e n t r u anume oameni corecti tu­d inea şi mora la publ ică consistă în răspunderea de calomnii şi minc iun i despre cei car i n u sunt de-o pă re re de t ine şi consistă în refuzul de-a pro­duce dovezile ce ţi-se cer.

Căci astăzi, p e n t r u anume oameni înseamnă a săvârşi o in famie când protestezi împot r iva ace­stor calomnii şi minc iun i şi le dovedeşti ca a t a r i .

Zilele t recute „ T r i b u n a " a fost d in nou învi­nu i t ă , în faţa unei societăţi româneşt i mai mar i , că şi astăzi a r avea l egă tur i cu E u g e n Brote , care şi azi colaborează la „Tr ibuna" . . . Şi pen t rucă „ T r i b u n a " a î n d r ă s n i t să protesteze împot r iva acestei m i n c i u n i ; pen t rucă a î nd ră sn i t să someze pe r ă spând i to ru l ei să'şi dovedească a f i rma ţ i a şi, n e p r i m i n d nici un răspuns , a făcut constată­r i le ce se impun , — s'a găs i t un om care să a f i rme că „ T r i b u n a " a săvârşi t o nouă infamie .

A r ă spând i calomnii şi m i n c i u n i e cavale­r i s m ; a cere dovezi e — in famie !

Cât c inism revoltător vor constata în pag in i l e de is torie ale zilelor noas t re ceice o să v ină în u r m a noastră şi vor judeca fără u ră şi pa t imă .

C o n g r e s u l d in C e r n ă u ţ i al N e m ţ i l o r ca rpa t i n i .

Cernăîiţi, 2 Iu l i e .

Cu late şi sforăitoare fraze anunţaseră pe ziua de azi Nemţii din Bucovina, din Ardeal, din România şi din Galiţia acest congres, de a cărui reuşi tă îşi legau cele mai frumoase speranţe . Voiau să se cu­noască mai bine unii pe alţii, să lege legă­turi mai strânse între olaltă, dar să şi do­vedească barbarilor Valahi că Nemţii nu se t em de dânşii, şi că se simt şi acum şi voiesc să fie şi în viitor una cu cei din Germania, mai pe scurt zis, Domnialor sunt pangermani cari visează o Germanie mare delà H a m b u r g până la... Sadagura . fără să gândiască în trufia lor că şi alte naţii au o cultură naţ ională la care ţin cu drag", şi de aceea orice coiîgres cu gânduri pangerinane într 'o ţ a ră străină e jignitor.

Schönerer, reprezentantul ideei pan* germane în Austria, când şi-a făurit pro­gramul său ant iaustr iac, i-a exclus pe Nemţii din Ardeal şi din Bucovina din sfera aspiraţiunilor sale, ştiind prea bine că oii cât de nebun ar fi visul unei Germa­nii mari. urmaşii pantofarului Haus Sachs nu vor putea nici când stăpâni şi în văile Carpaţi lor . Ge are a face însă? Saşii din Ardeal şi cu Şvabii din Galiţia şi din Bu­covina ţ ineau morţişi la ideia — zică ce va zice Schönerer! — că şi ei vor să fie pan­germani şi ele aceea au hotăr î t să întru­chipeze un congres la Cernăuţi , să dee ni­şte reprezentaţ i i de gimnastică şi să facă o expoziţie dc... calendare (!), încât să se cruciască Valahii de aşa minuni ! (Nota bene ! Cel mai vechiu calendar cunoscut al Nemţilor din Bucovina dateazză din 1812. Românii bucovineni însă au unul din anul 1792. pe care l-a aflat d. Teodorescu Kiri-leanu şi l-a dăruit Acad. Române).

Săptămâni de-a rândul puteai vedea în jurnalele lor chipul unui cogeamite gli­

gan din codrii Teutoburgului , îmbrăca t în piei de dobitoace, — m ă rog : cul tură ger­m a n ă ! — pe cap cu'n coif împodobit cu... coarne de bou. iar în dreapta ţ inând o goarnă, din care t r îmbi ţa de i-se umflaseră bojocii, ca să-i adune la congres pe toţi Nemţii împrăştiaţ i prin crierii Carpaţilor, tocmai pe unde se ouă dracul şi-şi înţearcă copiii.

Şi au veni t : şi cei din Bistriţa şi vre-o câţiva din Galiţia.

Cei din Cernăuţi au eşit la gară să-i întâmpine, dar care nu li-a fost mira­rea când dupăce şi-au număra t oaspeţii, au aflat că de to ţ i sunt... vre-o 100 la nu­m ă r ! Bine, o sută, dar to ţ i erau oameni culţi, civilizaţi, cari beau cafea dimineaţa, nu mănâncă mămăl igă cu ceapă ca băşti­naşii barbari din Bucovina!

Şi mi-s'au pus Domnialor cu toţii în rând. doi câte doi, şi haide-hai încet, în pas de paradă prusian, — doar erau gim­nastici ! — au plecat spre casa naţ ională germană. In urmă o droaie de copii şi de gură cască s'au luat după comedia Nem­ţilor. La congres Nemţii creştini-sociali n 'au fost invitaţi , iar cei din România n 'au venit.

In casa naţ ională germană Nemţii mei s'au pus pe cântat , au vorbit, au băut , (căci pe drum lise uscase- gătita), s'au pupat şi la u rmă au fost nevoiţi să asculte lunga şi plicticoasa poliloghie istorică a profesoru­lui universitar Kaindl, mare romanofag, caro a încercat să le dovediască congre-siştilor că ei sunt sarea pământului şi că fără ei nu ştiu zău cum ar t răi celelalte po­poare din Carpaţ i . Deputatul săsesc Dr. Dahinten a spus într 'o oraţie că numai prin gimnast ică se va putea întări — nu însă şi înmul ţ i ! — poporul steril al Saşi­lor. Venind apoi la cuvânt un student ger­man din Bucovina, acesta a observat în decursul vorbirii sale că spiritul german, fără să cunoască bariere, pluteşte ca un vultur falnic de-asupra Carpaţilor.. . (E foarte posibil că drept vultur D-sa să fi luat o cioară, căci cine ştie câţi ţapi de bere va fi avut atunci tânărul orator la ac­tivul său?)

Saşii din Bistriţa în frunte cu deputa­tul Dahinten au făcut gimnast ică la mar­ginea oraşului : au dat din mâni, au dat din picioare, s'au bălăbănit înainte, s'au bălăbănit îndărăt , încât îi t recură sudorile, iar congresiştii ceilalţi aplaudau ca la co­medie. După reprezentaţ ie s'au dus cu to­ţii să vadă.. . calendarele!

Seara s'a în tâmpla t însă în casa lor na­ţională o adevăra tă comedie. Nişte stu­denţi ruteni s'au luat, fiind la un pahar de bere. la ha r ţă cu unul neamţ , care văzând

•că se îngroaşă gluma, a alergat repede în etajul do sus do i-a chemat pe ceilalţi Nemţi . Aceştia au venit, s'au oprit brusc înaintea Rutenilor, au cântat mai întâi — ca să capete niţel curaj — „Straja la Ilin", ) apoi au dat iureş asupra Rutenilor, clar s'au retras repede cu capetele sparte, cu coastele rupte şi cu câteva răni de sa­bie. In sala aceea n'a mai rămas în u rma acestui a tac vitejesc nici un scaun cu toate picioarele; fereştilo erau sparte, mesele răs turna te şi sticlele sf a rmate . Aşa s'a sfârşit acest congres pangerman!

Tot, Neamţul ma i cuminte ca alte na­ţ i i ! Să .nu rămâie ei acasă pe unde-şi au

*) Wacht am Rhein, cântec national german.

Pag. 4 „ T R I B Ü N A" 9 Iulie n . 1911

gospodăria, să-şi bee în t icnă halba de bere şi să pâcăiască tacticos din lulea? Congres pangerman li-a t rebui t? Şi tocmai unde? In Bucovina, în ţara urşilor, cum o nu­mesc ei ! Dacă aveau poftă de ciomăgeală, puteau s'o capete şi a casă, dar să par­curgă ei a t â ta drum pe căldură, — unii au venit din Slavonia, b'a chiar din Germa­nia ! — să plătiască din greu t renul şi la u rmă pe hatârul unei conferinţe plicti­coase şi a unor calendare să se întoarcă a casă cu coastele frânte?!. . . Minte de Neamţ, şi pace ! Corespondent.

Sfârşitul conflictului sinodal. O telegramă din Bucureşt i ne anunţă

că durerosul conflict ce s'a ivit în sînul si­nodului bisericesc al României şi care a dat prilej a tâ t de binevenit presei duşmane Românilor să batjocorească Regatul Ro­mâniei. — s'a te rminat eri, Vineri, cu a-chitarea mitropolitului Athanasie şi cate­risirea episcopului Gherasim al Romanu­lui.

Nădăjduim că acum din nou se va să­lăşlui în sînul bisericii române din Regatul României duhul păcii şi al bunei înţele­geri.

Despre desbaterile sinodului primim următoarele amănunte :

î n c e r c ă r i de împăcare .

I n şedinţa de Mie rcu r i a sf. Sinod, Mit ropo­l i tu l p r i m a t şi-a t e r m i n a t apă ra rea . Sf. Sinod s'a dec lara t l u m i n a t şi a închis desbater i le . î n a ­in te de a se i n t r a în de l iberare , Episcopul Ni fon al D u n ă r i i de jos a dat cet i re u rmă toa re i ad rese :

„Este netăgădui t că biserica ortodoxă română a t recut printr 'o lungă şi grea cri­ză de când se desfăşură acest nenorocit in­cident.

Este dureros să vezi cum credinţa unui neam întreg păs t ra tă cu a tâ tea abnega-ţiuni şi jertfe în t recutul său vijelios, se sdrucină de intrigile înjghebate şi ţesute cu măestr ie de duşmanii ei lăturalnici.

Toa tă suflarea românească şi creştinii bisericilor surori îşi au privirile îndreptate spre Sf. Sinod, care este chemat a-şi spune cuvântul său hotăr i tor pentru a se pune capăt cât de curând dihoniei ce zdruncină credinţa s trămoşească.

Momentul le greu căci noi fii duhovni­ceşti ai I. P . S. Sale Mitropolitului P r i m a t pe care ne-am desprins ca să-1 respectăm ca pe un t a t ă şi P . S. Episcop de R o m a n pe care îl iubeam ca pe o mamă, să jude­căm şi să hotăr îm asupra abaterilor săvâr­şite de ta tă l şi m a m a noastră , înainte de a se fi hiat în comisie duhovnicească şi do a ne naşte pe noi sufleteşte.

De aceea cu respect şi smerenie pro­pun Sf. Sinod să stăruiască cu toţ i i a se împăca iar de nu va fi posibil mai înainte de a se intra în deliberare, să mergem aci în capela Lahovary de lângă Sf. Sinod, şi cu toţi i să facem rugăminte pentru ca Dumnezeu să ne dea putere iar Sf. Duh să ne lumineze ca să putem hotărî cu cre­dinţă ta re şi conştiinţa dreptă asupra ur­giei ce a căzut pe Sf. noastră biserică. Şi numai dupăce ne vom întări cu putere de sus, să ne apropiem cu frică de Dumnezeu cu credinţă şi cu dragoste de biserică şi neam ca să chibzuim, să hotăr îm şi să ade­

verim prin semnături le noastre sent inţa sau hotăr î rea ce vom da."

î n c e r c ă r i l e de î m p ă c a r e au rămas , însă, za­darnice . Sf. Sinod a i n t r a t , deci, în de l iberare , la care a lua t pa r t e şi m i n i s t r u l de culte Ar ion .

D u p ă o oră de del iberare , sf. Sinod r e i n t r î n d în şedinţă şi chemându-se şi cei doi p re la ţ i , I . P . S. S. Mi t ropol i tu l P i m e n , preşedin te le sf. Si­nod, spune că Sinodul îşi men ţ ine punc tu l său de vedere dela început şi roagă pe cei doi p re la ţ i împr i c ina ţ i să se demi tă d in demni tă ţ i l e ce le ocupă. H o t ă r î r e a aceasta s'a lua t p r i n deciz iune scrisă de că t ră membr i i S inodulu i .

I . P . S. S. Mi t ropo l i tu l P r i m a t , luând cuvân­tul , declară că sf. Sinod n u judecă pe Mit ropol i ­tu l P r i m a t ci pe Arh i e r eu l A tanas i e Mironescu. I n faţa acuzări lor ce s'au adus şi în faţa apără-rei ce s'a făcut , sf. Sinod nu poate decât să con­d a m n e sau să achite, r ă m â n â n d să se vadă ma i tâ rz iu ce se va face.

D u p ă această dec la ra ţ iune I . P . S. S. Mitro­pol i tu l P r i m a t a p ă r ă s i t şedinţa.

I n u r m a acestor dee la ra ţ iun i sf. Sinod in t r ă d in nou în del iberare , după care se hotăreşte ca Viner i 24 Iun ie , sf. Sinod să-şi dea sent in ţa .

Achitarea mitropolitului.

Vineri, după ce au luat par te la che­m a r e a duhului sfânt, membrii sfântului Sinod s'au întrunit din nou în şedinţă, la care a luat parte şi ministrul de culte C. Arion.

După deschiderea şedinţei, episcopul Gherasim dă cetire declaraţiei că refuză să-şi dea demisia şi cere pedeapsă aspră pentru cel pe care Sf. Sinod îl va găsi ne­vinovat.

Membrii sinodului se re t rag spre de­liberare. La orele 2 d. a., redeschizându-se şedinţa, mitropolitul P imen al Moldovei publică sentinţa prin care mitropolitul-pr imat Athanasie este declarat nevinovat de acuzele ce i-s'au adus. iar episcopul Gherasim-Saphirim e lipsit de scaunul său episcopesc. lăsându-i-se însă rangul eclesiastic de arhiereu (episcop fără die­ceză).

* Demisia mitropolitului.

G telegramă part iculară din Bucureşti anunţă că, după publicarea sentinţei, mi­tropolitului Athanasie şi-a dat demisia, anunţând Sf. Sinod că cererea de demisie şi-a înaintat 'o ministrului de culte cu pa­tru zile înainte.

„Budapesti Hirlap" despre conflict.

I n n u m ă r u l de astăzi „ B . H i r l a p " aduce u n ar t icol de fond a supra confl ic tului sinodal . Ga­zeta ungurească t ra tează şi acest caz cu cunoscu-tu-i procedeu. Se îngrozeşte de ba rba r i i l e Româ-niei şi scr ie : „Noi vrem să accentuăm, mai mu l t p e n t r u valahi i noşt r i de aici , decât p e n t r u cei d in Român ia , că în astfel de î m p r e j u r ă r i , ar pu­tea s'o lase mai domol cu mis iunea lor cu l tu ra lă ce o ar avea în Or ien t . P â n ă astăzi, e lementul ci-vi l izator ic în o r ien tu l E u r o p e i w fost cel ungu­resc. De când, la in i ţ i a t iva u n u i bă rba t de s tat u n g u r , Va lah ia a pu tu t să fie însă r ega t indepen­dent , de a tunci civil izaţia românească ne pofteşte mereu înapoi în Azia, ca pe o rasă mongolică sau tă tă rească incapabi lă de cu l tu ră . E i vreau să ne ocupe locul aici în mij locul muncei noas t re civi-l izatorice". Aceste le scrie „ B . H i r l a p " , ca să do­vedească in fe r io r i t a t ea cu l tu ra lă a Români lor din R eg a t şi grozava super io r i t a t e a ungur i lo r . I n sp r i j i nu l acestei a f i rmaţ i i aduce două dovezi a tâ t de p u t e r n i c e : ar t icolul d lui Mehedin ţ i d in „ E -poca", p r i n care se cerea episcopi români aduşi d in T rans i l van i a şi ser ia de lascăli a rde len i car i au i n c i r i p a t daco-românismul], cum spune ea.. P a r ' c ă , să zicem, super ior i ta tea c lerului nos t ru crescut în şcolile noastre , sus ţ inu te d i n sudoarea munc i i noas t re şi a tacate mereu de guverne le şo­vine ale lui „ B . H i r l a p " , ar fi da to r i t ă cu l tu r i i ungure ş t i . Tot aşa şi cu P e t r u Maior „nemeşul u n g u r " în temeie to r al daco-românismului

poli t ic şi cu ceilalţ i învă ţa ţ i . Marele me r i t al acestora este tocmai acela, cl au ş t iu t să se r idice peste îngust! mea ( , sp i r i t u lu i cu l tu r i i ungu re ş t i , ducându-se la Roma, unde sperăm că cel pu ţ in a tunci nu a pă­t r u n s e x t r a o r d i n a r a pu te re cu l tu ra lă a unguri lor . D a r „ B . H i r l a p " se s imte ferici t şi scr ie : „Ne pa re b ine că la î n d e m n u r i l e de a ne întoarce în Azia, n ' am ascultat . Atunc i de unde ar fi lua t ei (Român i i ) preoţi cul ţ i , dacă nu dela noi, dela un g u r i " . „Budapes t i H i r l a p " pe cum vedem şi în cazul acesta general izează niş te s tăr i do lucruri izolate, ca să ponegrească în t r eagă ţa ra româ­nească şi î n t r e g poporul românesc.

Scrisori din Bucureşti. Un succes al scriitorilor. — Scriitorii şi teatrul. — Teatrele de vară. — Cele două muze. — Di­

stracţii, cari costă.

Bucureşti, 22 Iun ie .

Scr i i to r i i români au să înregis t reze două mari succese. I n t r a r e a în min i s t e r a dlui Barbu Dela­vrancea, au toru l „ T r u b a d u r u l u i " , al lui „ I r i n e l " al s t ră luci te i t r i logi i is torice şi a tâ tor bucăţ i li­t e ra re de o nemur i t oa re f rumuseţe , este f ă r ă îndo­ială cel mai m a r e succes al lor. Al doilea este nu­mi rea dlui Emil Gâr leanu de di rector al teatru­lui naţ ional din Craiova, n u m i r e care a fost pri­mi t ă cu a tâ ta entuziasm de toţi scr i i tor i i t ineri d i n t r e car i d. Gâ r l eanu s'a r id ica t la considera­ţ ia pe care o a re astăzi în l i t e r a tu r a noastră .

P â n ă acum postur i le de di rector de teatru e rau un fel de apanag iu al acelora car i făceau poli t ică. De a t i t ud inea poli t ică a celui ce solicita acest post depindea n u m i r e a lui . La aceia, cari ar fi avut chemarea şi p r iceperea să conducă o astfel de ins t i tu t iune de cu l tu ră naţ ională , la scr i i tor i , nu se gândeau guve rnan ţ i i . E drept că în t recut nici scr i i tor i i nu au căutat să se im­p u n ă ca o adevăra tă forţă. N u au protestat în contra anomali i lor de a se vedea în f run tea tea­t re lor oameni , car i foarte pu ţ in se interesau de cu l tu ra şi l i t e r a t u r a noas t ră naţ ională. Urmarea a fost că l i t e r a tu ra noastră d ramat ică originală nu a fost încura ja tă , i a r t r aduce r i l e ajunseseră un fel de monopol al ovreiaş i lor , car i se pricep la toate, cari însă n u m a i l imba românească nu o cunosc şi nu o vor cunoaşte nici odată.

De î n d a t ă ce însă scr i i tor i i s'au grupa t , s'au p rezen t a t ca o forţă, au a ră ta t p r i n şezătorile lor l i t e r a r e inf luenţa ce o pot avea, persoanele poli­t ice au t rebu i t să ţ ină seamă de dânşi i şi de ro­lu l ce t rebuie să li-se dea. La tea t ru l din Iaşi văzut pe d. Sadoveanu, azi îl vedem pe celălalt m a r e scr i i tor al genera ţ ie i t ine re , pe d. Gârleanu, d i rector la tea t ru l din Craiova. Şi r î nd pe rînd poate ne va fi da t să vedem pe scr i i tor i în toate locuri le , car i de fapt li-se cuvin lor, de unde însă numa i în u r m a nepăsăr i i lor astăzi sun t înlă­t u r a ţ i .

D a r în f ine începutu l s'a făcut. Să nădăjduim că acest început va fi cont inuat şi pe viitor, în interesul ar te i şi al cul ture i noas t re naţionale. Având în f run tea ins t i tu ţ iun i lo r noas t re de cul­t u r ă scr i i tor i de valoare de ai noş t r i , car i ştiu să pre ţu iască cu l tu ra noastră , pe vi i tor vom putea fi s igur i că nu ne va mai fi d a t să înregistrăm un al doilea 13 Mar t ie , când a t r ebu i t să se verse sânge pen t ru a p ă r a r e a d rep tu r i l o r limbei ro­mâneşt i .

Un scri i tor cunoaşte totdeauna mai bine ce­r inţele a r t i s t ice a le publ icu lu i . Activitatea lui este str î i is lega tă de via ţa na ţ iona lă , aşa cum se manifestează ea. Act iv i ta tea lui este de multe ori d e t e r m i n a t ă de această viaţă. Scr i i torul ştie ce t răeş te în sufletul societăţii şi ce nu poate trăi. Căci, în ca r ie ra lui , a studiat-o, a făcut atâtea exper ien ţe . De aceea a jungerea unui scriitor în f run tea unei i n s t i t u ţ i un i cum este un teatru na­ţ ional , este to tdeauna o g a r a n ţ i e că alegerea pie­selor va fi făcută cu cea mai mare pricepere.

D u p ă in formaţ i i l e ce le am, d. Gârleanu, ajuns în f run tea t ea t ru lu i na ţ ional din Craiova, nu şi-a u i t a t de îna in t a ş i i săi , car i p r in munca lor au con t r ibu i t la r id ica rea gândire i româneşti, la per­fecţ ionarea actualei l imbi l i terare , la răspândi­rea gus tu lu i de cetit . Cei doi mar i poeţi ai noştri, Alecsandr i şi Eminescu vor fi reînviaţi ' pentru o cl ipă cu ocazia deschiderei s tagiunei din toam-

9 Iulie n. 1911 „ T R I B U N A" a Pag. 5

nală, „Cele două muze", în care p r inc ipa le le per­sonagii vor fi Alecsandri , poetul „veşnic t ână r şi ferice", şi Eminescu. Di fe r i t e le scene sun t lua te fie din viaţa acestor m a r i poeţi , f ie d in operele lor. Vor fi acolo j u n a Rodica a ba rdu lu i delà Mir -eeşti, Peneş Curcanul , Sămănă to r i i şi toţi cei cân­taţi cu atâta dragoste de poe t , - a l ă tu r i de Ara ld , de Blancha, de fiul fa ln iculu i domn, care scr ie pe genunchi car tea delà I îovine. P i e sa aceasta, la care lucrează de mul t d. E f t i m i u , se va p u n e îu rarînd în repet i ţ ie .

Şi, în t i m p ce scr i i tor i i d iscută inovaţ i i le ce se vor aduce în vi i tor , la tea t re le de va ră publ i ­cul bucureştean, ca şi cel d i n provincie , se di­strează, azis tând la comedii le t raduse d in f ran­ţuzeşte, comedii uşoare, car i n ' a u u n efect în ce priveşte î n t ă r i r e a şi r ă s p â n d i r e a s imţu lu i a r t i ­stic. Căci alegerea pieselor, ca r i se joacă este fă­cută de cele mai mu l t e or i în p r i p ă . P i e se or ig i ­nale la aceste t ea t r e foar te r a r ne-a fost da t să vedem. Cele mai mu l t e sunt d i n t r e acelea car i anii trecuţi au r e p u r t a t „un succes colosal la P a ­ris". Anul acesta ne a n u n ţ ă câteva surpr ize . Se vor juca î n t r e altele două piese o r ig ina le ale tâ­nărului scr i i tor Const. R îu le ţ . Despre aceste piese se spun mul t e l uc ru r i de laudă şi cei car i au asi­stat la cetirea lor, nădăjduesc î n t r ' u n suec«s fru­mos.

4

In l egă tură cu d is t rac ţ i i le de vară , cred că trebuie a m i n t i t ă campan ia porni ră p r i n presă in contra d is t rac ţ i i lor pe car i le oferă Casinoul delà Constanţa. Tomisul lu i Ovidiu s'a schim­bat mult în u l t imu l t imp . S'a modern iaa t ţşji1

tinde să devină un al doilea Monte Carlo . I n eleganta c lădi re a Casinoului z id i t pe malul mă­rii s'au instalat căluşei, jocur i de căr ţ i şi al te „di­stracţii" meni te a a t r age pe cei slabi de înger , cari se duc la m a r e p e n t r u a'şi calma di fer i te le boale de nervi . F i r e ş t e , clacă azi s'ar în toarce poetul roman, ar găsi o cetate civil izată, \mde ar găsi destule d i s t rac ţ i i , ca să'şi u i t e de R o m a şi de cei d rag i , pe car i i-a lăsat acolo.

N u m a i cât lumea s'a a l a rma t de aceste di­stracţii , cari încep să devină o pacoste pen t ru h-uitorii oraşului . Şi presa cere să se ia măsur i .

Corespondent.

Germania în Marocco. Ca o bombă ce t răzneş te pe neaş tepta te în t r ' o

adunare de oameni paşnic i , sper i ind pe toţi şi dând naştere la o panică de nedescris — astfel a zăpăcit opin ia publică d in toată Europa , fap tu l că Germania a t r im i s canonie ra Panther în a-pele Marocului .

Nu toţi c i t i tor i i noştr i vor fi în curent cu sta­rea actuală a polit icei şi a s i tua ţ ie i externe, de aceea, ne facem o da tor ie , de l u m i n ă t o r i ai opi­niei publice, expunând în r î n d u r i l e delà vale, cum stau lucrur i l e .

De mai mul tă vreme. F r a n c i a a î n t r e p r i n s o expediţie a r m a t ă în Maroc, cu scop de-a pacif ica triburile af r icane ale acestui imper iu , r edând cu intervenţia sa, s i gu ran ţ a domniei S u l t a n u l u i pre­cum şi s i gu ran ţ a comerciului francez, care este destul de desvoltat în Maroc.

La acţ iunea a r m a t ă a F r a n c i é i , acum în u r m ă » aliase şi Span ia , iar celelalte pu te r i europene , se uitau, fără să ia pa r t e , la demersur i l e F r anco -Spaniole.

Neut ra l i ta tea celorlalte pu te r i europene e ra motivată de s t ipu la ţ i i l e t r a t a t u l u i delà Algezi­ras, din 1909, p r i n care, toate pu te r i l e semna ta re ale acestui t r a ta t , au lăsat dep l ină l ibe r ta te F r a n ­ciéi şi Spanie i — cele două p u t e r i mai mu l t şi di­rect interesate — de-a proceda cum vor crede de cuviinţă, p e n t r u menţ ine rea o rd ine i i n t e rne , şi pentru s igu ran ţa supuşi lor s t r ă in i d in I m p e r i u l Marocului.

Baza t r a t a tu lu i delà Algezi ras cere indepen­denţa Su l tanu lu i clin Maroc.

Ce se în t âmplă în u l t imele zi le? I n Maroc se fac r ă s v r ă t i r i ; F r a n ţ a in te rv ine , în baza drep­tului dat de P u t e r i în 1909, Span i a in t e rv ine în baza acelui aş d rep t , şi când lumea pol i t ică se aşteaptă mai p u ţ i n , i a tă că G e r m a n i a t r i m i t e o canoniera în portul A g a d i r , „ca să apere v ia ţa şi interesele supuşi lor s ă i " — aşa zice nota diplo­matică t r imisă pu te r i lo r .

T rebu ie să se ştie, că A g a d i r este un mic por t pe At lan t i c , în pa r t ea mer id iona lă a Marocu lu i , şi n ' a r e a l tă impor t an ţ ă decât că este u n punc t de debarcader pen t ru l in ia vapoarelor car i se duc la Capul de Bună -Spe ran ţ ă . I n ceea ce pr iveş te t u lbu ră r i l e d in in te r io ru l Maroculu i , ele n u au a t ins de fel A g a d i r u l , care este calm, ea şi în t recut .

Tocmai pen t ru aceste motive, ac ţ iunea Ger­manie i de a t r i m i t e canoniera Panther în apele A g a d i r u l u i , dă naş te re la o mu l ţ ime de comen­t a r i i .

Cum spuneam ma i sus, t r a t a t u l delà Algezi ras autorizează pe F r a n ţ a să apere şi să tuteleze in­teresele tuturor s t ră in i lo r d in Maroc, — deci, dacă interesele sau persoanele supuşi lor g e r m a n i ar fi fost amen in ţa t e , în baza acelui t r a t a t , Ger­m a n i a ar fi trebuit să se adreseze Franciéi, ce r înd a p ă r a r e a supuşi lor săi.

Insă , pe de-o p a r t e nici o t u l b u r a r e n u s'a semnala t la A g a d i r sau p r i n î m p r e j u r i m i ; pe de al ta F r a n c i a nu a avut nici o notă despre cele ce se vor î n t â m p l a d in pa r t ea German ie i — deci G e r m a n i a a violat, -— a sfâşiat cum zic gazetele franceze şi i ta l iene —- t r a t a tu l .

Ce semnif ica ţ ie a re acest fapt ? J u d e c â n d după z ia ru l roman 11 Messaggero „ G e r m a n i a , în dor in ţa ca supuşi i săi să poată să-şi desvolte co-merc iu l lor, în concurenţă cu or i care al t popor ; G e r m a n i a care s'a g â n d i t în to tdeauna la u n punc t de sp r i j i n în Medi t e rană , n ' a aş tepta t decât o ocazie oare-care ca să i m p u n ă un halt mersu lu i F r a n c i é i şi Span ie i , până acum ne împiedeca t ; şi la p r i m u l s t r igă t de a l a rmă al u n u i negustor de stofe sau de papuc i d in A g a d i r , a şi t r i m i s o ca­non ie ra cu câţ iva oameni (125) : tocmai cât t re ­buie să are te că dacă cuiva i-a trece p r i n m i n t e să violeze t r a t a tu l delà Algezi ras şi s'ar gând i la o occupatio a Maroculu i , ar avea de, furcă cu dânsa ( G e r m a n i a ) , care a ocupat, în r egu lă baia A-g a d i r " .

S 'ar părea , că Ge rman ia , v r î n d să apere pe Su l t an şi t r a t a t u l delà Algezi ras , a făcut acest pas —• când în fond, l uc ru r i l e sun t cu totul con­t r a r i i : este o violaţie a t r a t a tu lu i .

D a r pasul German ie i a zăpăci t 'nu numai; F r a n c i a şi I ta l ia , da r şi A n g l i a ; şi ia tă c u m : în u r m a acelui entente cordiale înche ia t î n t r e F r a -cia şi A n g l i a în t i m p u l mare lu i d ip lomat pacif i­cator, regele E d u a r d a l V I I , Ang l i a lăsase toată g r i j a intereselor sale şi ale supuşior săi F r a n c i é i . I n t e r v e n ţ i a şi ocuparea băiei A g a d i r de că t ra Ge rman ia , zd runc ină şi interesele englezeşt i , cu a tâ t mai mul t , cu cât se ştie că Ang l i a n u m a i cu ochi bun i nu vede î n t i nde rea poli t icei coloniale ge rmane .

Se va î n t âmpla un răsboi ? I n min t ea persoanelor dor i toare de b u b u i t u r i

de t u n u r i şi mi ros de p ra f de puşcă, răsboiul este cerut , se i m p u n e ; noi vom căuta însă să ana l izăm luc ru r i l e şi să ne dăm seama de s i tuaţ ie .

U n lucru este s i g u r : că Ang l i a n u este dis­pusă să tolereze nici o ş t i rb i r e de t e r i to r iu , sau nici o sch imbare de status quo în E u r o p a sau a iurea .

P e de al tă pa r t e , un răsboi nu poate su r îde nici Angl ie i , nici Ge rman ie i , d in punc tu l de ver dere al catastrofei ce s 'ar putea naşte d i n t r ' î n s u l ; mai lesne pu tem să ne gând im că cele două p u t e r i europene, vor cădea de acord asupra modif icăr i i . . . har ţe i geografice marocane .

U n luc ru este s i g u r : p rezen tu l nu este l im­pede, da r nici v i i to ru l nu mai pu ţ in .

Şi în acest t i m p , ce se petrece în ţă r i l e cele mai in teresate în acest conflict ?

î m p ă r a t u l Germanie i a plecat în N o r v e g i a ; preşedin te le Republ icei F ranceze a plecat în O-l a n d a ; S i r E . Grey, min i s t ru l de ex te rne englez, este la ţ a ră .

Ce însemnează această fugă? S'ar pu tea con­clude că faptele n u sun t a tâ t de grave , după cum par , da t ă f i ind plecarea acestor suveran i , pe de a l tă pa r t e însă, r ă m â n e faptul că Ge rman ia , cu pasul său, dă să se în ţe leagă că pe vi i tor , dânsa nu n u m a i că n u vrea să mai r ă m â n ă s t r ă ină de evenimente le din Maroc, da r că de azi în colo, vrea să ia p a r t e şi dânsa la ele. Căci pasul făcut demonst rează că G e r m a n i a a f i rmă că interesele sale în Maroc sun t de aşa fel, că la un moment da t poate să provoace o ocupaţ ie de te r i tor .

P r ezen ţ a canoniere i Panther la A g a d i r , v rea să dovedească că A g a d i r face p a r t e d in t e r i to ru l g e r m a n , şi că acele pă r ţ i d in Maroc , pe vi i tor nu

putea fi ocupate de vr 'o al tă pu te re , decât de Ge rman ia .

P a s u l German ie i creiază o nouă s i tua ţ ie în Maroc, şi sun tem s igur i că la publ icarea acestor r î n d u r i , chest iunea va fi c lar i f icată , i a r c i t i tor i i noş t r i , d in cele spuse ma i sus, vor pu tea să-şi facă o j u s t ă ideie de s tarea actuală a lucrur i lo r .

Ca completare a celor spuse m a i sus, adaog că în I t a l i a , opin ia publ ică este con t ra ră Germa­niei , cu toate că sunt a l ia te , — dar nu t rebu ie să u i t a ţ i că deseori, op in ia publ ică este în contra­dicţ ie cu ac ţ iuni le guve rnu lu i , care u rmează o cale impusă de d ip lomaţ ie şi de interese îna l te , pe când op in ia publ ică urmează calea epontanee a; s impat ie i . Robescu.

Din Gherla. — In atenţiunea viitorului episcop. —

Am ceti t în „ T r i b u n a " u n in te resan t ar t icol despre s i tua ţ ia şcoalelor din dieceza Gher le i . Socotesc că este to t a t â t de impor t an t ă p e n t r u mare le publ ic românesc • şi s i tua ţ ia ins t i tu ţ i i lor româneş t i din acest oraş, a şcoalei normale şi a seminaru lu i , car i dau diecezei bă rba ţ i meni ţ i şă s tea în f run tea şcoalelor noas t re năpăs tu i t e , din pă r ţ i l e acele.

Acum sun t vre-o câteva luni , am t recu t p r in reşedin ţa episcopească a a rh ie reu lu i D r . I . Szabó care t r ă i a încă, pe v remea aceia. Mă duceam ou ideie n u p r ea favorabi lă în această Gher lă . Cetisem car tea „ N e a m u l românesc în Ardea l şi Ţ a r a - u n g u r e a s c ă " a d lui N . Io rga , în care dis­t insul nos t ru istoric spunea cu s incer i ta tea care îl caracter izează că „la Gher la p u t e " . Ş t i a m şi de episcopul Szabó, ce român verde era şi cât s'a t r ud i t el de m u l t p e n t r u desvol tarea cul tu­rei noas t re româneş t i . E r a m to tuş cur ios să văd ce fa ţă poate să aibă acest oraş în care este se­m ă n a t sâmbure le dă t ă to r de v ia ţă al une i dieceze din care fac p a r t e sute de mii de români .

Ce pu tea să mă intereseze mai m u l t decât seminar iu l teologic? D i n a rmean în a rmean l 'am găsi t . Când am î n t r a t pe poar tă , îmi venea însă să mă r e t r a g . N u se poa te , îmi ziceam, ca o casă cu o cu r t e a t â t de mică şi în tunecoasă să fie locuin ţa mai mu l to r zeci de t iner i , car i s tudiază şi s tau toa tă ziua închişi acolo! Aşi fi şi plecat dacă nu zăream o reverendă vână tă , du­pă niş te g e a m u r i m u r d a r e d in fundul cur ţ i i . Mi­ra t peste măsură , i-am făcut semn teologului , ca re îmi eşia î n t ru î n t âmpina re .

— Aici este seminar iu l românesc? — Igen , igen, îmi r ă spunde pe u n g u r e ş t e

teologul, cu o fa ţă foar te l in iş t i tă . — E u sunt r omân îi r ă spund eu, dta.. . — Igen , zâmbeşte el, de én nem beszélek

románul . . . . Am rămas u lu i t sub impres ia acestei des­

coperir i . — Se poate, dta , român şi vi i tor preot român

să nu şt i i r omâneş t e? ! Cum vei predica a tunci la popor? am con t inua t şi eu pe ungure ş t e .

T î n ă r u l a umf la t d in u m e r i cu u n zîmbet , d in care nu pu t eam cit i n ic i o ru ş ina re . L-am lă­sat deopar te şi m ' am ap rop ia t de cei lal ţ i , ca r i eş i ră să vadă oaspele neobişnui t . A m găs i t şi u n băia t , ca re t e rminase la B la j . I I cunoşteam. î n ­cărunţ i se bietul t î n ă r şi mi-a povesti t pe u r m ă , că teologul care nu ş t ia româneşte mai a re încă mul ţ i tovarăşi şi are şi de aceia car i n u n u m a i că n u ş t iu româneşte , da r nici nu pot sufer i să li-se pomenească de cu l tu ra românească, pe care ei o socotesc neexis tentă . Tot bă ia tu l delà B l a j , r omân conştient , mi-a spus cum se chinuiesc ei să înveţe toate s tudi i le pe la t ineşte , cum de l i t e r a t u r ă ro­mânească nic i poveste în mij locul acelor z idur i pu turoase , ne-cum de pol i t ică românească, care este socotită acolo ca o călcare a legilor b lându­lui I sus .

Am viz i ta t pc u r m ă şalele de î n v ă ţ ă m â n t şi „ refec tor iu l" , cum se spune la Gher la , adică su­f rager ia . Ar t rebu i să folosesc vorbe p rea aspre ca să descriu în culori adevăra te toată infecţ ia ce s tăpâneşte î n t r e acele z idu r i umede şi m u r d a r e . Ma i ales suf rager ia . Fusese mai demul t g ra jd , sala în care bie ţ i i noş t r i băieţ i îşi mânâncă pâ-nea a m a r ă a celor p a t r u ani de teologie. P e pe­re ţ i se observau u r m e ma i m u l t sau ma i p u ţ i n proaspete de fasole, a runca tă de teologi a căror

Pag. 6 „ T R I B U N A " 9 Iulie n. 1911

stomah nu mai primea obişnuita ciorbă groasă. O duhoare nesuferită răsufla de sub duşumea şi din toate părţile. Pânzăturile de pe mese erau de ori ce culoare, numai albe nu.

îngrozit şi scârbit în adâncul sufletului, de toate aceste négligente, cari nu mai pot fi trecute în sareina sărăciei, am ieşit în curte şi am între­bat pe teologii strânşi ca nişte sardele într 'un colţ:

— Mai puteţi dvoastră trăi în casa asta ? ! — Ce să facem, mi-au răspuns toţi zîmbind

cu înţelegere. — Să le scrieţi toate la gazetă ! Un hohot de rîs a fost răspunsul. — La gazetă!... A fost odată unul, acum sunt

vr'o zece ani, unul slobod la gură şi bun de con­dei, dar a fost „eliminat". Iluştritatea Sa...

— Pst... pat!! Răsună din toate părţile şi deodată mă trezesc singur -— cuc î a mijlocul curţii. Băiatul delà Blaj abia a avut vreme să-mi strîngă mâna pe furiş. MăVuit în dreapta, mă uit în stânga şi văd intrâncr pe poartă un preot grav, care m'a privit în silă. cu coada ochiului. Am plecat şi eu căutându-mi batista, care par'că intrase în fundul pământului.

La şcoala normală. Aici curtea e mai mări-şoară, dar în schimb zidurile sunt vrednice de ale seminarului. Găsesc un om care-mi spune că e dascăl la „şcoala de aplicaţie".

— Die, a-şi vrea să văd institutul Dvoastră. — Păi , ce să vezi?!... Uite-1! — Cum uite-1, răspund eu plictisit, văd şi eu

hruba asta, dar a-şi vrea să ştiu ce aveţi prin ea, şi îi spun cine sunt şi de unde vin.

— Păi , aşa-i şi pe dinăuntru. i — Ceva, biblioteci, cumva! — N'avem die..., puţin de tot. Am intrat într 'o sală de unde răzbăteau nişte

acorduri de armoniu. Erau acolo vr'o douăzeci de băieţi rău îmbrăcaţi. La armoniu un om cu o-cbfelari. Mă grăbesc să mă prezint.

-»- Bocsánat, talán németül, îmi zîmbeşte cu prietenie, omul pe care-1 socoteam eu profesorul de cant. Am rămas înlemnit cu mâna în vânt. Şi profesorul de cant să nu ştie româneşte?! Mi-s'a spus că e un străin, jidan mi-se pare, care a venit pe arma lai A. Domide, scos afară pentra „anar­hie". M'am uitat ce învăţau să cânte aceşti neno­rociţi şi am dat de nişte compoziţii ale lui Ci-prian Porumbesca. Sărmane melodii româneşti şi ta biet compozitor al imnului uniri i , pe ce mâni a-ţi .încăput!

Şi am plecat şi delà şcoala normală cu o des-nădejde în suflet.

Va să zică într 'un astfel de cuib murdar să pregăteşte viaţa culturală a unor trei sute mii de Români gr. catolici ? ! Şi m'am gândit atunci, cum mă gândesc şi acum la acel episcop cu nume unguresc, care a zăcut zeci de ani ragânda-se, chiparile lui Dumnezeu fi omorând în chipul acesta orice manifestare a spiritalai românesc. Nu, pietatea ce trebaie să o am faţă de morţi, nu mă poate împiedeca să infierez dapă cum se cuvine toate păcatele acestai episcop faţă de da­toriile supreme ce trebaie să le aibă orice soldat simpla al luptelor noastre naţionale. Episcopul Szabó, pe care, bine a făcut Dumnezeu că l'a chemat din lumea aceasta, prin nelucrarea sa vi­novată, nu poate să aibă această consideraţie. Pe urma lui, nu a rămas nimic, nici în inimile şi nici în minţile ttoastre. Cel mult preoţii diecezei Iui năpăstuite, dacă îşi vor mai aduce aminte de un episcop care pe cei mai mulţi dintre ei i-a ţinut numai administratori ai parohiilor, pentra a putea dispune asupra sorţii lor.

* Le-am scris toate aceste aşa după cum a simţit

inima mea de român şi credincios al sfintei noa­stre biserici unite cu Roma. Şi le-am mai scris, ca viitorul episcop al Gherlei să-şi dea seama, că instituţiile ribastre româneşti, cari vor ajunge xub imediata lui păstorire, sunt o adevărată ! gherlă, care cere lumină. Corespondent. i

Despre iluzii. De Aurel Bratu.

(Sfârşit).

Doamnelor şi Domnilor, După atâta pribegie prin lumea iluziilor, cred

că a sosit vremea să ne mai şi oprim cu toate că ar mai fi multe de spas. Astfel iluziile ce ni-le procură multe lucruri din viaţa noastră publică, pe cari d. Iorga le-a poreclit „lucrări de faţadă", lucrurile făcute pentru ochii lamei în viaţa po­litică, culturală şi socială, apoi iluziile ce ni-le procură gazetele, comerţul, scamatoria, jucătorii de circ, chiar şi cei de cărţi şi c y i fac o mutră «apărată când au cărţi bane pentra a prodace iluzii, că aa cărţi rele şi astfiel să-şi poată trage pe sfoară tovarăşul de joc.

Chiar şi din lumea altor vieţuitoare am pu­tea înşira o mulţime, cum ar fi bunăoară iluziile mimicrismalai, iluziile ce le procară unele ani­male pe seama duşmanilor lor prin forma şi co­loarea lor potrivită cu mediul în care trăesc, dar nu e de lipsă.

Cred, că după atâtea exeenple adunate din în­treaga lume, am ajuns să înţelegem, că iluzie $vem atunci, când prindem greşit natura lucră­rilor, că o ilazie nu e altceva decât o înşelăciune a simţurilor sau a înţelegerii. I n conţinutul unei iluzii deosebim o parte obiectivă şi alta subiec­tivă; partea subiectivă o dă conţinutul sufletului „nostru, iar partea obiectivă împrejurările din afară. în t r 'o iluzie senzaţiile primite din lamea externă le întregim ca ceva din conţinatal safle-talai nostru, cu ceva, ce e străin de senzaţia pri­mită din afară. Când un trunchi de copac ni-se pare an lup, partea obiectivă o dă copacal, care prodace o senzaţie prin ochi, iar partea subiec­tivă o dă frica de lup, deci starea noastră sufle­tească.

In exemplul de faţă frica de lup este mai maré, decât senzaţia ce ne-o dă copacal şi astfel ea determină felul Jacralai ce-1 vedem.

Iluziile pot fi de două feluri : fizice, când sunt comune tutafor -wmenilor şi decarg din legile fizice ale intuiţiei şi în acest caz ele nu se pot înlătura pr i f ta ic i an mijloc; şi pot fi psiho-\>gice, când decurg dintr'o stare particulară a organelor noastre de simţire şi de apercepere. aceste din urmă sunt incidentale.

I n ştiinţă trebaie să ne «caturăm de ilazii şi $ă căatăm să vedem lucrurile aşa cum sunt în marginile puterii şi pătrunderii simţurilor noa­stre ; în ştiinţă nu trebuie să ne încredem în pri-ţna impresie, pentrucă de cele mai multe ori e rea şi păgubitoare.

Când e vorba de gustarea frumuseţii operelor de artă, ilaziile lacrează în mod binefăcător asu­pra sufletului nostru făeându-ne să simţim mai dinadins frumseţile naturii şi să trăim viaţa plină de fapte măreţe a deaproapelui nostru.

Aceste ilazii daa an farmec deosebit vieţii noastre; ele constitue adevărata poezie a vieţii. Ce ar fi lumea fără de ele ? ne-o spune Schiller în „Poesie des Lebens" poezie pe care o cetesc drept încheiere în traducerea dlui Goga:

„Eu să mă 'nchin la umbre tremurate, La străluciri ce mint împrumutate Şi'n drum s'abat nădejdea să-mi înşele?... Daţi adevărul pradă minţii mele! C'an vis deşert şi raiul meu să piară, Iar sufletul ce'n lumi fără hotară Şi-avântă dârz rotirile pribege, Porunca vremii 'n lanţul ei să lege. E a mă supun şi mă înfrîn Ca-al datoriei sfânt cuvânt, Şi'n zbuciumul ce mă frământ îm i sunt pornirilor stăpân. Cine-adevăral na vrea să'l asculte, Cum poartă jugul lipsurilor malte?" Astfel din pragul zilelor trăite, Tovarăşe, cuvântul tău mă învaţă Strivind în drum vedenii şi ispite...

înfricoşaţi de cruda ta povaţă Toţi zeii dragostei s'ascund... Se stânge-a Mazelor cântare, iar horele tot

[mai încete Mor în prăpăstii fără fund... Când graţiile îşi desprind, jelind cununile

[din plete; Apollo lira lai şi-o sfarmă, Ia r ' Hermes scheptral şi 1-a frânt, Viaţa trudnică'şi destramă Seninul viselor vestmânt; Nu mai e farmec în poveste Iar lumea noastr'-aşa cum este, S'arată, prietene-ип mormânt! I i smulge Amor vălul ei vrăjit Şi dragostea a început să vadă Şi'n rostul cel de ceruri hărăzit Ea desluşeşte-a lutului dovadă; Pe buza ta sărutai ei înghiaţă, Bătrîn frumosul piere din viaţă Şi'n clipa de nebun avânt: Tu vezi deschisul tău mormânt".

Scrisoare dia Roma. Din Camera Italiană. — O scenă demnă de

Evul mediu. Roma, 5 Iulie st. n.

— Delà corespondentul nostru. — [ De două săptămâni Camera Italiană se ocupă cu

desbateriie unui proiect de lege, pe care 1-a adus pr birourile Camerei noul cabinet format sub président! dlui Giovanni Giolitti. Acest proiect este Monopolul asiguraţiilor asupra vieţii, şi statul Italian, rând 1-a prezentat Camerei si Ţării, şi-a motivat intenţiuaet prin scopul democratic la care tinde acest proiect: beneficiul bănesc, rezultat din acest monopol, va fi întrebuinţat ca fond pentru pensii lucrătorilor bă- -trâni.

Foarte democratică şi foarte nobilă idee, şi de aceea guvernul italian a avut aprobarea tuturor grupurilor democratice: Socialist, radical, republican; constitu-' ţionalii, liberalii şi catolicii delà început au toct con-1 trari şi opoziţia lor a fost bazată pe faptul că, in nid ' o altă parte din lume, monopolul asigurărilor ou «• fost făcut; că tn Francia s'a studiat şt s'a abandonat ca nepractic, iar îa Italia noul proiect când va deveni lege nu va da un bun rezultat, de oarece statul Ita­lian prezintă puţine garanţii faţă de persoanele ce se vor asigura, iar rezultatul final va fi o creştere de sluj­başi şi un deficit pentru tesaur.

Toate aceste puncte de opoziţie, de două săptămâni se discută în Cameră, pe baze economice şi matema­tice, iar în capul mişcării este ziarul roman «II Gior-nale d'Italia», condus de baronul Sonnino, fost prim-ministru.

Toate Camerile de comerţ din Italia s'au pronunţat contra proiectului; toţi profesorii de economia poli­tică au scris contra ; în Cameră până acum 30 de ora­tori au vorbit contra, iar 10 pentru, — singur Giolitti, şi cu guvernul s'au îndirjit în a susţinea Tegra şi a o face să treacă prin Cameră.

Şi opinia publică credea că totul se va urma dupi dorinţa şi voinţa lui Giolitti, pe care toţi îl nume» dictatorul, când ieri seară pe la 10 situaţia s'a schim­bat atâta, încât în momentul publicării acestor rînduri ; nu ar fi de mirare dacă criza ministerială o fi aşa de înaintată încât întreg guvernul să dimisioneze.

Şi motivul actualei crize, l-a dat aceeaşi persoaoţ care a provocat căderea precedentului cabinet Luzzattb deputatul Bertolini, care în gazetele italiene este H o ­rnit «principele moştenitor», adecă un viitor preşedinte de guvern, şi iată cum:

Guvernul şi şeful său Giolitti, în toată discuţia ac­tualului proiect dusă de cei 30 de oratori contrari, cu toate că un grup de deputaţi a decretat şi a făcut obstrucţionism timp de trei zile, — nu a voit si ce­deze nici un rând, nici o schimbare în proiectul de lege, când ieri după amiazi Bertolini propune un amendament, prin care aplicarea actualului proiect, dupăce va deveni lege, să se facă peste şase ani, li­sând până atunci libertatea de acţiune societăţilor de asigurare.

Amendamentul acesta, admis de guvern (care nu voia la început să admită nici o schimbare) a produs o mare uimire printre deputaţi, iar când a început să circule şi sgomotul că amendamentul a fost propus de acord cu guvernul, toate spiritele s'au agitat: va

Szántó Dezső Nagyvárad, Sz t . János-u. 25, l a c A t u ş i p e n t r u e d i f i c i i .

Telefon 491. — , , : Telefon 491. Primei magazin Industrial de rolete de lemn din — - Oradea-Mare. — Atelier de ferărle. — —

$ Julie n. 1911 „ T R I B U N A" Pag. 7

й zică guvernului ii este frică; guvernul modifică proiectul şt amână aplicarea lui peste şase ani, iar pini atunci, lucrătorii bătrâni pot să moară de foame; au mai are nici un caracter democratic eventualul proect, de oarece guvernul nu vrea să-I puie Ia vot aşa cum a fost conceput — şi o mulţime de vorbe a acestea au stîrnit o furtună în toate grupurile par­lamentare, al cărui rezultat, probabil va fi demisia guvernului, sau o criză parţială ; căci socialiştii şi de­mocraţii cari au sprijinit guvernul actual, până deseară tau până mâne îşi vor retrage ajutorul şi vor începe opoziţia. Constituţionalii şi catolicii s'au declarat în opoziţie, iar şeful lor deputatul Barzilai va vorbi azi io Cameră contra guvernului. Nu mai rămâne de putea lui Giolitti decât centrul Camerei şi radicalii, cari pânâ acum sunt încă de partea sa, dar mâne nu se ştie ce caracter vor lua.

Deci, în actualul guvern, avem fierbere şi criză. Cum vă spusei mai sus, în momentul când aceste

jfcduri vor vedea lumina tiparului, o hptărîre va fi *

0 scenă barbară, demnă de mediul ev, s'a petrecut .Lunea.trecută în orăşelul Nettuno, veselul si simpati-' cal loc de vilegiatură pe malul mării, la 40 de chilo-..•elri delà Roma şi localitate preferită de romani, în 'epoca băilor de mare.

№r trebui să se publice scene ca aceasta, pentru tm respect datorit secolului de lumină în care trăim, dat cum se tot spune mereu că noi românii suntem tatai, că prin satele noastre domneşte superstiţia şi jponnţa cea mai mare, că în nici o parte din lume M se petrec lucruri cari se petrec la noi, ba ceva mai mit, în dorinţa cea mare de a ne face noi pe noi bene mai răi decât ori care alt popor din lume s'a inventat zicătoarea : La Dumnezeu şi în ţara româ­nească totul este posibil — tocmai pentru a vă arăta ce mentalitate şi cum gândeşte ţăranul din luminatul apus, vi descriu scena incalificabilă ce Lunea trecută s'a petrecut la Nettuno, Ia 40 de chilometri delà Roma, deci aproape de capitală, de centrul intelectual al italiei.

In aceea localitate s'au declarat cinci cazuri de

f istroenterită acută cu fenomene grave şi suspecte, rei au murit în 24 de ore, alţi bolnavi au căzut lo­

viţi de boală şi autoritatea sanitară a orăşelului, a luat măsuri de isolare a bolnavilor atinşi de morb, şi a cdorce se aflau în aceeaş casă: toţi au fost transpor­tai în casa de contumacie şi supuşi unui tratament Energic şi ştiinţific, sub direcţia a doi medici din lo-ЩІ/Ше şi unul venit din Roma într'adins. -Poporul din Nettuno, a început să murmure con-

I ta medicilor şi contra măsurilor igienice, zicând că . (feciorii duc pe bolnavi în casa de isolament ca să-i amoare, iar printre locuitori împrăştie molima şi mi-

;, (robii, cu intenţie de a provoca boala. Când doctorul din Roma s'a prezentat cu o targa

ca patru sanitari ca să ducă la spital pe un tînăr de 117 ani ce zăcea aproape să-şi dea sufletul, într'o casă arordară, fără aier şi fără medicamente, lumea din Nettuno a început să se adune împrejurul casei bol-aavului, a început să vocifereze şi să strige la doctor o й-l lase în pace.

Ptţru carabinieri au venit să potolească spiritele, dar acela se aprindeau mai rău, au început să îmbrân­ceai pe sanitari, pe doctor 1-a lovit cu un băţ, un «bl i-a dat cu o piatră în cap, şi dacă doctorul nu fugea să se ascunză într'o casă de alături cine ştie de

, tdpa cu viaţa căci, lumea a stat trei ore pe stradă, niind şi bJăsiămând, în adastarea doctorului, care ziceau că a dat o doctorie bolnavului ca să-1 omoare.

Peînoptat doctorul cu revolverul în mână, apărat ie zece carabinieri cu săbiile trase, cu mare greutate a putut să străbată până la tramvaiul ce uneşte Net-Вшо cu Anzio, în urletele mulţimei furioase şi în ffeaia de pietri ce curgea pe capul lui şi a carabinie-Яог. Tramvaiul a pornit imediat, iar pietrile au sfă-^at toate geamurile vagonului, şi a rănit pe conductor.

Nu este de lipsă nici un comentar. Cetitorii noştri " :e cum este în apus şi cum este la noi.

1. T. Allan.

Cronică externă. . Contrarevoluţie în Portugalia. Şt ir i le despre

burările sângeroase cari au avut loc Dumi-за trecută în Lisabona sunt foarte contradic-i. In Madrid, unde petrece de câteva zile ex-le Manuel, nu se atribuie nici o importanţă 'iită.

Presa engleză, dimpotrivă, continuă să afirme tulburările au avut un caracter pronunţat con-evoluţionar. „Exchange Telegraph" din Londra e informat ,m Lisabona au avut loc lupte sângeroase. Ma-' rii, răsvrătiţi de agitatorii monarhişti, s'au »kt şi au pornit înspre centrul oraşului, dar jfost respinşi de trupele republicane, •'cum liniştea e pe deplin restabilită. , *

Act iv i ta tea „Asoc ia ţ iun i i " în S e b e ş u l - s ă s e s c .

Convocam adunarea generală cercuală a desp. Sebeş, al »Asociatiunei pentru literatura rom. şi cultura pop. române pe 29 I u n i e v. (12 Iulie n.) a. c. la 3 oare d. a. în pavilionul de vară al hotelului »Leul de aure din Sebeşul săsesc cu următorul

Program : 1. Deschiderea adunării. 2. Raportul comitetului şi al cassariului pe anul

1910 şi presentarea bugetului pe 1911. 3. Alegerea unei comisiuni pentru censurarea ra­

poartelor de sub 2. 4. Alegerea unei comisiuni de trei pentru înscrierea

de membri noi. 5. Disertaţie despre Asociaţi une cu referire la jubi­

leul de 50 de ani delà înfiinţarea ei. 6. Rapoartele comisiunilor de sub 3 şi 4. 7. Alegerea alor doi delegaţi pentru adunarea ge­

nerală ce se va ţinea în anul acesta la Blaj. 8. Eventuale propuneri. 9. Dispoziţiuni pentru verificarea protocolului. 10. închiderea adunării. Sebeşul săsesc în 15/28 Iunie 1911. Pentru comitetul despărţământulăi.

Serglu Medean Dr. Seb. Stanca protopresbter, director. secretar.

NB. Seara Ia 8 ore representatie teatrală, declamaţii şi petrecere cu joo.

Despărţământul VI »Sebes« al Asociaţiunii, aranjază un ciclu de prelegeri poporale în 12 comune din ju­rul Sebeşului săsesc cu următorul program:

1. In Câinic la 7 Iulie n. Aurel Cosiurc: Din e-conomia de câmp ; Dr. E. Curta : Din igienă.

2. In Săsclori la 9 Iulie n. Dr. A. Moga : Sfaturi turi igienice ; Iosif Goia : Despre asigurări.

3 In Cut la 16 Iulie n. Gheorghe Tatar : Folosirea raţională a banilor ; Amb. Tatar ; Despre legumărit.

3. In Ninţul de jos la 23 Iulie n. E. P. Păcurar: Despre Asociaţiune ; Dr. Seb. Stanca : Despre bursă.

5. In Las la 30 iulie n. Gheorghe Tatar : Despre lux ; Dr. D. Stefan : Din legile ţării.

6. In Şugag la 2 Aug. n. Dr. E. Curta : Unele boale în popor ; Andrei Ludu : Biseriea şi şcoala.

7. In Răhău la 6 Aug. n. Dr. D. Ştefan : Cauzele proceselor; Aurel Cosciuc: Din economia de câmp.

8. In Loman Ia 13 Aug. Dr. Nie. Lazar: Dreptul de alegător; Iosif Goia: Asigurarea vitelor.

9. In Căpâlna la 19 Aug. Dr. At. Moga : Nutrirea ţăranului ; Al. Duvlea : Despre alcoolism. .

10. In Strugor la 20 Aug. n. Dr. Nie. Lazar : Dreptui de alegător ; Ion Ghişe : Despre stupărit.

11. In Pianul de jos la 13 Sept. n. E. Pop Păcurar: Munca şi cruţarea : Const. Oancea : Conservarea por­tului naţional.

12. In Petrifalău la 10 Sept. n. Dr. Seb. Stanca : Biserica şi şcoala ; Dr. At. Moga : Sfaturi igienice.

Sebeşul săsesc în 3 Iulie 1911. Comitetul despărţământului :

Sergiu Medean, Dr. Seb. Stanca, director. secretar.

I N F O R M A Ţ I I . A R A D , 8 Iulie n. 1911.

— Buletin metereologic. Institutnl metereologic anunţa o neînsemnată schimbare de temperatură. Vreme caldă, cu furtuni în Răsărit. Temperatura a fost la amiazi de 25*2°/o Celsuis.

D. A. D. Xenopol — în Transilvania. Ziarul „Mişcarea ' din Iaşi aduce ştirea că ilustrul profesor d. A. D. Xenopol, va veni la începutul lunei Iulie, la noi.

Cu aceasta ocazie, d. Xenopol — scrie „Mişcarea''' — va ţinea mai multe confe-renţe cu caracter ştiinţific la Arad, Si­biiu şi Braşov.

Ştirea aceasta ne înveseleşte foarte miilt, aşteptându-lcu mult drag pe ilus-trul profesor între Sioi.

— Ştiri personale. D. P. P. Carp, preşedintele con­siliului de miniştri român a plecat la Carlsbad. Interi­matul îl tine d. Titu Maiorescu, ministru de externe. — D. Dimitrie Sturdza, fost preşedinte de consiliu a plecat la Reichenau. — D. profesor A. C. Cuza se află de câ­teva zile bolnav de nefută. Medicii i-au prescris o cură la Karlsbad, pe care d. Cuza o va face în cursul lunei

Iulie. — D. Dr. Sextil Puşcariu, profesor universitar în Cernăuţi si colaboratorul nostru s'a stabilit peste vară în Bran (Törcsvár). * '

— Cutremur de pământ în Ungari.a Azi noapte , că t ră orele 2, pe pus ta ungu­rească s'a resimţi t un cu t remur de pămân t cum nu s'a ma i pomenit în Ungar ia . R a z a cutremurului a avut o înt indere neobiş­nui tă . Centrul cutremurului a fost oraşul Kecskemét, unde cutremurul a lăsat ur­me mar i .

In Budapes ta s'au res imţi t două cu­t remure , unul după altul, la orele 2 şi 5 mi­nu te . De dura tă de abia câteva secunde, cut remurul n 'a pricinuit nici o stricăciune, cu toa te că a fost a t â t de puternic încât în mul te case de pe păre ţ i au căzut icoane şi alte lucruri a t â rna te .

Mult ma i groaznic a fost cut remurul în Kecskemét, unde pământu l s'a pus în mişcare la orele 2 şi 7 minute . Aproape nici o casă din oraş n ' a r ămas fără stri­căciuni. Pere ţ i i caselor au crepat ; casele ma i slab construite s'au prăbuşit . De pretut indeni alergau oameni, în cea ma i defectuoasă toaletă , în strade, cari în scurtă vreme erau împopulate de mii de oameni îngroziţi . P â n ă acum nu s'a pu­t u t consta ta nici un caz de moar te , dar foarte mulţ i locuitori au primit contu-ziuni grave.

Multe case au suferit a t â t de mult , în­cât autori tăţ i le au dispus să fie numai de­cât evacuate, ca nu cumva prăbuşindu-se să îngroape sub ruine locuitorii lor.

L a Nagykörös cutremurul a fost to t a t â t de groaznic. Multe case s'au prăbu­şit. Sub ruine au perit doi oameni. Cutremurul s'a resimţi t aproape în toa te comunele de pe pusta ungurească. L a Kö­vesd, Tiszaföldvár. Hódmezővásárhely, Ha tvan şi alte comune.

Cutremurul н pricinuit pagube enor­me, cari nu se pot preţui .

Mai mare epagnba ce a pricinuit 'o în Kecskemét,! unde se urcă la m a i Vnulte milioane.

Pre tu t indeni unde s'a resimţi t cutre­murul , au avut . loc scene înfiorătoare. Oa­menii alergau ca nebuni pe stradă, ţi­pând şi plângând.

Banchet în onoarea dlui A. Bârseanu. Delà Eforia şcoalelor centrale din Braşov pr imim următoa rea invitare :

In onoarea distinsului şi iubitului no­stru profesor, Andreiu Bârseanu, care în luna viitoare se va m u t a în Sibiiu, Efo­ria şcolară aranjează Mercuri, în ziua Sf. Apostoli P e t r u şi Pavel , 29 Iunie vechiu (12 Iulie n.) a. c. la oarele 8 seara, în res­t au ran tu l „Trans i lvania" un banche t de adio. L a acest banchet invi tăm cu drag pe această cale (alte invitări nu se fac) pe to ţ i Români i şi Româncuţe le noas t re din Braşov şi afară de Braşov.

Cuver ta costă de persoană cor. 3.20 şi se va plăti la sfârşitul banchetului . Pen­t ru orientarea birtaşului rugăm pe cei, cari doresc să ia parte , să-şi iscălească numele în lista, care pentru uşur in ţă e de­pusă la „Casina r o m â n ă " din Târgul grâu­lui, până Luni 27 Iunie v. (10 Iulie n.) a. c.) la oarele 6 seara. L a revedere cu dra­goste !

Braşov, în 22 Iunie 1911. — Eforia şcoalelor centr. gr. or. rom. din Braşov. — Dr. V. Saftu, prezident, Romulus Do­gar, secret.

Pag 8

— Loteria Reuniunei femeilor din Arad. Reuniunea Femeilor Române din Arad ne roagă să aducem la cunostinß, că tra-, gerea bteriei de obiecte s'a amânat, din cauza că nu s'a desfăcut încă decât un număr prea mic de losuri.

Facem totodată atât în numele Reuniunei cât şi a causei mari pe care o reprezintă, un călduros apel, cătră toţi sprijinitorii cul­turei naţionale, cătră toate instituţiile noastre să binevoiască a cumpăra şi a primi desfa­cerea acestor losuri, cari au o mie de câşti­guri de frumoase şi preţioase obiecte româ­neşti.

—• Grindină mare în România. D i n Cons tan ţa ni-se sc r ie : M a r ţ i d. a. la orele 4 o pu t e rn i că vi- , j e l i e însoţ i tă de ploaie şi g r i n d i n ă s'a des lăn ţu i t a sup ra î n t r e g u l u i jude ţ .

F u r t u n a a d u r a t până noaptea t â rz iu şi d in fe r i c i r e g r i n d i n a — de măr imea .unei a lune — n ' a fost g e n e r a l ă ; da r pe u n d e a căzut a p rodus însemna te s t r icăc iuni recoltei.

Astfel în comuna P a n t e l i m o n de Sus g r i n ­d ina a d i s t rus peste 1300 de hectare de orz şi 500 hec tare de ovăs.

I n comuna P a n t e l i m o n de jos p i e rde rea se evaluează la 40 la sută orz şi 60 la sută ovăs.

P a g u b e l e sufer i te <le aceste două comune u n d e g r i n d i n a a bă tu t o j u m ă t a t e oră, se eva­luează la suma de 100 mi i lei aprox imat iv .

D i n recolta d i s t rusă n u e rau as igura te decât 50 de hec tare de orz şi 25 hectare ovăs la societa­tea „Dac ia -România" .

Deasemenea î n comuna C a r t a i şi la sa tu l Te-rezikoi , ploaia to ren ţ ia lă ce a căzut a fost însoţ i tă de p i a t r ă care a d u r a t vre-o 6 minu te .

P a r t e d in această recoltă este a s igu ra t ă la „Banca Genera lă R o m â n ă " .

P a g u b e l e p r i c i n u i t e recoltei se evaluează la vre-0 35—40 la su tă d i n orz şi ovăs.

I n oraşul nos t ru , deşi a ploiat p u ţ i n totuşi vân tu l pu t e rn i c de astă noapte a desvăl i t ma i m u l t e case, a spa r t mu l t e g e a m u r i şi a smuls mai m u l t e f i rme .

— Manevrele regale române. D i n Bucureş t i ni-se a n u n ţ ă : S t a tu l major al a rma te i a t e r m i n a t l uc r ă r i l e î n vederea manevre lor rega le , ca r i vor avea loc toamna aceasta în nordu l Moldovei, î n p r e a j m a oraşu lu i R o m a n .

A. S. R. P r i n c i p e l e F e r d i n a n d , genera l de corp de a r m a t ă şi inspector genera l al a rma te i , va avea d i rec ţ iunea manevre lor .

I n cursu l săp tămâne i vi i toare , s ta tu l major gene ra l al a rma te i va în tocmi p l anu l def in i t iv al manevre lor şi va lansa u n o rd in c i rcular t u tu ro r corpur i lo r de t r u p ă , apa r ţ ină toae corpur i lor I I I şi I V de a rma tă , comunicându- le toate construc-ţ i un i l e necesare în vederea coneent răre i t rupe lor car i vor lua p a r t e la manevre .

Concen t ra rea t rupe lor va avea loc la 25 Au­gus t şi va d u r a p â n ă după t e r m i n a r e a manevre­lor rega le car i vor fi î n t r e 24 şi 28 Sep temvr ie .

Obiectul p r i n c i p a l al manevre lor va fi expe­r i m e n t a r e a noui lor secţ iuni de mi t ra i leze cu care a u fost dotate reg imente le de in fan te r ie , batal ioa­nele de vână to r i şi reg imente le de roşior i .

— IubHelul internatului de fete din Braşov. R e u n i u n e a femeilor române d in Braşov serbează î m p l i n i r e a de 25 an i , dela î n f i i n ţ a r ea I n t e r n a ­tu lu i său de fe t i ţe şi înv i t ă cu s t imă la serbarea fest ivă ce se va ţ inea d u p ă pa r t i c ipa rea la Sf t a L i t u r g h i e în biser ica d in Cetate Duminecă î n 26 I u n i e st. v. la 11 ore a. m. în sala cea m a r e a g i m n a z i u l u i r o m â n p recum şi la p r e m e r g ă t o r u l examen teoret ic şi p rac t i c al şcoalei de mena j şi d e i n d u s t r i e casnică, ce se va ţ inea Sâmbă tă î n 25 I u n i e st. v. la 3 ore p . m. î n localul ^ In ter ­na tu lu i .

Expoz i ţ i a luc ru r i lo r d e m â n ă şi a ţesă tur i lo r executa te de eleve va fi deschisă începând cu z iua de L u n i , 20 I u n i e st. v. p â n ă î n 25 I u n i e î n sala. şcoalelor p r i m a r e de fet i ţe (Ş i ru l Ş a g u n a ) .

D u m i n e c ă î n 26 I u n i e st. v. d u p ă amiazi la 2 ore excurs iune în Ste je r i ş Comitetul.

—- Emigrările din Bosnia şi Herţegovina. I n o şedinţă a de legaţ iuni lor d i n i a rnă , i-s'a adresa t m i n i s t r u l u i comun de f inanţe , ba ronu lu i B u r r i a n în in te rpe la ţ ie , cu p r i v i r e la emig ra r ea Musul -

, T 3 R I B D N A "

mani lo r d in ţ ă r i l e anectate . M i n i s t r u l a r ă s p u n s a tunc i , că ş t i r i le aceste sun t exagera te , deoarece M u s u l m a n i i sun t m u l ţ u m i ţ i cu noua lor soar te şi astfel n ' a u nic i u n mot iv să-şi părăsească vechea pa t r i e . Această dec lara ţ ie a m i n i s t r u l u i , p a r e a fi desmin ţ i t ă de fap te căci e m i g r a r e a Musul ­man i lo r ia p ropor ţ i i d in ce în ce tot ma i m a r i . Ma i nou se anun ţ ă d in Sarajevo, că u n g r u p de de opt fami l i i constatator d in 33 persoane a t recu t g r an i ţ a , după ce şi-a vândut toată averea imobilă, s tabi l indu-se la f ra ţ i i d in ţ a ra l iberă , în Turc i a . F a ţ ă de noui i compatr io ţ i guve rnu l otoman a so­l ic i ta t dela Cameră votarea unei sume însemnate , necesară la adăpost i rea lor . I n T u r c i a li-se dă pă­m â n t şi bani ca să-şi poată câştiga susţ inerea.

— Universitatea din Bucureşti a acordat d lui D i n u T i tu , s tudent al facul tă ţ i i de l i te re , p re ­miu l Hi l le l în valoare de 500 lei pentr-u luc ra rea sa : „Monograf ia dialectală a comunei D r ă g u s şi î m p r e j u r i m i l e " . ( Ţ a r a O l t u l u i ) .

— Scrisori anonime. In cercurile din Pe­tersburg se vorbeşte mult despre drama famili­ară a unui negustor bogat. întâmplarea e foarte romantică iar viaţa arareori produce ceva mai fan­tastic cu această dramă. |Anume, |fata unui ne­gustor cetind într'o zi mica publicitate a unui ziar, s'a gândit să facă o glumă şi să pubiice că doreşte să ţină corespondenţă cu vre-un bărbat.

La vre-o două trei zile a şi apărut înb'un ziar apelul ei. Mulţime de necunoscuţi i-a adresat scri­sori, scriindu-i că sunt aplicaţi să urmeze coies-pondenţa. Ea a ales pe unul. a cărui s c r i s o a r e trăda o minte superioară, prin Originalität-a sa. Acest necunoscut îi scria zilnic iar fata simţia că gluma ei se schimbă în ceva serios.

Nu-şi putea da seamă că ce este, dar când necunoscutul îi propuse |o întâlnire, ea primind propunerea înţelese că inima ti răspundea la declaraţiile tainicului adorator

Timidă, şovăitoare urca treptele unui otel, unde avea să se întâlnească. Bătu la uşă, o ideschise, dar.... rămase împietrită locului. Adoratorul ei era tatăl său. Revenindu-şi se întoarse agitată acasă, istorisind cu lacrimi mamei sale întreaga aven­tură

Mama a înaintat proces de divorţ contra so­ţului.

9 Iulie n. 1911

— Români bucovineni străjnlîn ţara lor. Dintre popoarele conlocuitoare In Bucovina Ro­mânii sunt cei mai vitregi trataţi de guvern. Până acuma n'au nici o şcoală.medie curat ro­mânească şi D-zeu ştie când vor primi-o. Nemţit au o mulţime, Rutenii dispun de un liceu curat rutean, iar zilele trecute s'a votat în consiliul co­munal al oraşului Cernăuţi un liceu real pentru Poloni, fără ca măcar unul din consilierii români să fi amintit că Românii cari sunt autohtoni n'au încă nici un liceu naţional în ţară.

— Anunţ literar! Voind să pun sub tioar o broşură întitulată: <Şcoala română şi învăţă­torul român în lumina adevărată», prin aceasta rog pe toţi colegii precum şi toţi bărbaţii de şcoală, cari doresc s'o aibă să mă avizeze prin o cartă poştală, ca să mă pot orienta asupra nu­mărului ex. de tipărit.

.Broşura din chestie va forma un studiu cn'tc, care va cuprinde năcazurile şi aspiraţiunile şcoa­lei şi învăţătorului român. Tot odată în broşura aceasta se vor respinge multe din loviturile în­dreptate şi se vor restabili multe din greşelile atribuite şcoalei şi înv. rormtn. Broşura nu va costa mai mult de 1 cor. Roşia, (Rósa) 2 Iulie 1911. u. p. Jfcaros-Petreş. Iosif Stanca, înv.

— Călătoria Ţarului în Germania. Din Petersburg se anunţă, că nu este probabil ca Ţarul să facă vara aceasta vre-o călătorie în Ger­mania. Ştirile de până Ъсит despre această ci-lătorie par a fi din domeniul fantasiei.

— Bucovineni. în România. In ziua de 5 Iu­lie n., institutorii şi învăţătorii din districtul C-Lung şi împrejurimi, din Bucovina, având întoe dânşii şi trei revizori şcolari, magistraţi şi mili­tari au plecat din Bucovina trecând prin Dorna, apoi vizitând Ciahlăul au luat-o cu plutele pe Bistriţa prin Toance, Barnar, etc, ajungând ta Piatra, unde li-s'a oferit un frumos banchet î» grădina publică.

Din Piatra vor pleca spre Tg-Neamţ vizitând în drumul lor băile Bălţăteşti, mănăstirele Agapia şi Văratecul şi vor sosi la Tg.-Neamţ, Sâmbătt 25 Iunie.

Aici li-se va oferi deasemenea un frumos banchet în grădina publică pregâtindu-//-se o primire din cele mai frumoase

# — La Conan Doyle. Autorul renumitelor romane criminale, cu figura detectivulu Scherlock Holmes — Sir Arthur Conan Doyle aflându-se în Hamburg, a acordat unui redactor al ziarului »Kölnische Zeitung« un interview, care a apărut zilele trecute în ziarul menţionat. Conan Doyle — spune redactorul — nu are înfăţişarea puter­nică, miraculoasă a eroului său. E înalt, gras, mu­staţa mare blondă, ochi albaştrii. Autorul i-a isto­risit, că în toate călătoriile sale n 'a dat încă până acum peste un detectiv, care s'ar apropia de e-roul romanelor sale Scherlock Holmes. Figura lui este de a'tfel productul fantaziei. Ideia aceasta i a venit studiind chiar pe profesojul său din Edinburg unde urma medicina.

Doctorul Bell era un mare psicolog şi avea un sistem propriu de a face unele deduceri asu­pra stării sufleteşti a pacienţilor, examinându-le înfăţişarea, privirea şi mişcările muşchiler {faciali.

Conan Doyle s'a gândit că sistemul acesta ar putea aduce servicii însemnate în descoperirea criminalilor. A fost preocupat multă vreme de ideia aceasta până s'a hotărit să creeze pe de­tectivul ideal al operilor sale Un puternic îndemn a primit de alfel cetind pe Edgar Poe, care a avut o influenţă covârşitoare asupra Iui.

Trecând Ia planurile sale pentru viitor, Conan Doyle i a spus ziaristului, că nu va mai scrie ro­mane criminale cu toate rugăminţile editorilor, ci se va ocupa cu subiecte istorice, pe cari le va da în formă de novele. A şi publicat deja un volum, care prin originalitatea sa a făcut sensaţie în Anglia.

— Resbunarea impiegaţilor de tren fran­cezi. Din Paris se anunţă, că nişte făptuitori până acum necunoscuţi, au, tăiat 80 de sârme de telegraf şi telefon între Viile şi Calais, şi toate cele din Arville. Autprii acestei fapte se cred a fi impiegaţii căii ferate de stat şi ai societăţii de Nord, dimişi din post ca instigatorii greviştilor.

— Advocat nou. Primim următoarele: Vă anunţ că mi-am deschis cancelaria de advocat în satul meu, Sasca-montană. Dr. Ilie Oropşianu, advocat

— Sadoveanu în ungureşte. In numărul său de Vineri, ziarul „Vilăg« dă o nouă traducere din literatura românească.

De astâdată publică o nuvelă de Mihail Sado­veanu.

Cum sântem informaţi, în curând va apărea îa editura unei mari librării din Budapesta un vo­lum de traduceri din cei mai buni scriitori ro­mâni.

— Monument Iui Bánffy. Ziarul Pesti Napjft a deschis o colectă publică, de a se ridica sta­tuia sdrobitorului de naţionalităţi, decedatului Bánffy. Statua va împodobi vre-o stradă dea Budapestei.

Un bust lui Cuza Vodă la Ploeşti. in anul 1860 domnitorul Alexandru Ioan Cuza, pe când vizita oraşele ţărei, a venit şi la Ploeşti.

Aici. a fost găzduit în casele Steriade, astaa devenite proprietatea dlui N. Nedelcovici.

De atunci, pieţei unde se află aceste case рм-cum şi slradei. i-s'a dat numele domnitomfui Cuza Vodă.

Pentru glorificarea numelui marelui domnitor, d. Teodor N. Armanopol, român macedonean mare proprietar, a luat frumoasa iniţiativă, ca si se ridice un bust domnitorului Cuza, în piaţa cu acelaş nume.

Dl Armanopol, a dat pentru îndeplinirea acestei opere naţionale, suma de cinici sute lei.

Pentru aducerea la bun sfârşit a acestei ini­ţiative, se va constitui un comitet de acţiune.

— Un bust luiPiekarski. D i n Bucureşti n-ii» sc r ie : I n cu rând se va r id ica pe mormântul re­g r e t a t u l u i publ ic is t şi a r t i s t Rol la Piekarsky ui b u s t al acestui om de in imă care a fost promoto­ru l mişcăre i cooperat ive d in ţa ra noastră.

Se ştie că u n comitet de iniţ iat ivă, prezidat de d. inspector G. Dumitrescu-Bumbeşt i dela bănci le popula re , a lansat un apel pentru strân­gerea u n u i fond necesar r idicărei acestui bust.

I n cooperaţ iunea română, regretatul Kolk P i a k a r s b y a munc i t anonim şi discret, punání cel d in t â i la îndemâna celor cu care venea în le­g ă t u r ă , cunoşt inţele sale economice şi cooperative.

.Nr.. ІЗа.— 1911

Tot Eolla Piekarsky a tradus lămurit cel dintâi în româneşte statutele socităţilor similare din străinătate.

Nu s'a hotărît încă data când va fi inaugurat acest bust.

— Din «Monitorul oficial». Ministrul de in­terne a aprobat (nrul 85.526) statutele societăţii tea­trale din Beiuş. (Filiala societăţii pentru fond de tea­tru român).

X Profesorul Dr. Cantani, renumitul medic al boale-lor de zahăr a constatat următoarele: Apa amară na­turală, Francise Iosif, luată pe stomacul gol,-este minu­nată nu numai ca purgativ, ci şi pentru regularea sto­macului şi astfel înlocuieşte la perfecţie apa de Carls-bad. Se capătă în farmacii şi băcănii. Direcţiunea Bu­dapesta.

X Recomandăm atât comercianţilor, cât şi particu­larilor, cari doresc brînză de oaie, săcuiască ori caş iras, să facă o încercare la fabrica „Transilvania" din Cluj prin o comandă.

Târgurile de săptămână în Bihor. Fe viitor, târgul de săptămână din Chi-igan (Bihor), care se ţinea Luni, se va ţnea întotdeauna Miercuri.

Um Tolstoi. 55

RĂSBOIU ŞI FACE. ROMAN.

Trad. de A. C. Corbul .

(Urmare). — Mai întâi eu nu sunt pentru d-ta „tătucu", dom­

ule ofiţer de stat major; apoi mi-ai spus numai că • Tada foc punţii; dar cine o să-i dea foc: dracul ori

itul Duh... iată ce nu mi-ai spus. ». — E aceiaş lucru, zise Nesvitzski făcând un semn cu Mtaa şi intră în vorbă cu Gerkoff. Vi-iColonelul privi fără vorbă pe ofiţerul din suită, apoi "» îffesvitzski, după aceea pe Gerkoff, şi rosti cu un t -ifFsolemn:

K' — Merg să dau foc punţii. Щ Husarii se scoborîră de pe cai încurcându'şi săbiile H t căpăstru, şi grăbiţi, fără să ştie ce au de făcut, îşi •Mnă semnul crucii. Rostoff nu se mai uita la coman-H ş t , căci nu mai avea vreme. Ii era teamă să nu ră-Hpe In urmă, mâna îi tremura trecând căpăstrul or-Hnantei sale, sângele îi ferbea năvălindu-i spre inimă. Bnigsoff, împingându-1 cu cotul, trecu în fata lui şi •Uta: Ща~ Fitilul, să se aducă fitilul. BBUoetoff nu auzea nimic, şi nu vedea decât husarii ^ B â J u g a în jurul lui cu un zăngănit de săbii. El da B l Înainte cu gândul de a fi cel dintâi sosit, dar ^Băgând pe pod, lunecă într'o baltă de noroi, se po-• • • > ;i căzu de-a buşile. Alţii îl întrecurâ.

T R I B U N A "

Târgurile de ţară cari se ţineau în această comună la 10 Ianuarie şi 10, Iulie, pe viitor se vor ţinea la 1 Ianuarie şi 1 Iulie.

#

Tovărăşie pentru asigurarea vitelor. Domnii acţionari ai «însoţirii ţăranilor pentru asigurarea de vite> prin aceasta sunt invitaţi la adunarea constituantă care se va ţinea în 15 Iulie n. 1911 la orele l i a . m, în localul Casinei române din Oraviţa-montană cu următorul Pro­gram: 1. Deschiderea adunării şi constituirea bi­roului. 2 Constatarea capitalului signât şi plătit, decretarea înfiinţării societăţii. 3. Staverirea statu­telor. 4 Aleg-rea direcţiunii şi a inspecţiunei. 5. Absolvarea fundatorilor. Oraviţa, 4 Iulie st. n. 1911.

Fundatorii.

BIBLIOGRAFII.

Ir Russu-Şirianu : Schiţe şi nuvele. Un ele­gant volum de lucrări inedite ale regretatului nostru publicist. Preţul 1 cor. 50 iii. plus 10 iii. porto.

De vânzare la Librăria „Tribuna".

— Trimite din două părţi, căpitane, strigă coman­dantul.

Rostoff ştergându'şi manile de pantaloni, îl privi pe comandant şi voi să dea fugă înainte, închipuindu'şi că cu cât va merge mai repede cu atât mai bine va fi.

Dar Bogdanici, fără să'l recunoască, îi strigă: — Cine aleargă colo în mijlocul punţii? înapoi, jun­ker!

Apoi, adresându-se lui Denissoff care făcea paradă de curagiu, avântându-se călare pe pod:

— De ce te expui căpitane? — Ei! ghiuleaua găseşte oricum pe vinovat, răs­

punse Denissoff. In vremea asta Nesvitzski, ofiţerul din suită şi Ger­

koff stăteau în afară de bătaia tunurilor şi priveau când la micul grup de oameni cu căscile galbene, cu vestele verde închis şi cu pantalonii albaştri, când la grupurile de călăraşi şi caii lor ce veneau din partea cealaltă.

— Oh! husarii sunt într'o poziţie rea! zise Nes­vitzski.

— Pentru ce a trimis atâţia oameni? întrebă ofiţe­rul din suită.

— Intr'adevăr, întări Nesvitzski, doi husari ar fi fost de ajuns.

— Ah! Excelentă, făcu Gerkoff cu aerul lui naiv pe care nu ştiai când e serios şi când glumeţ; ah! Ex­celentă, cum vedeţi lucrurile! Să trimeaţă numai doi husari? Dar atunci cine l-ar decora cu ordinul sf. Vla­dimir? Acum însă, cu cât vor fi mai mulţi morţi şi ră­niţi, cu atât va fi şi escadronul mai onorat... E, hei, ştie el, Bogdanici ce face!

— Acum, făcu ofiţerul din suită, vine mitraileza! El arătă piesele de tunuri pe cari francezii le apre-

P*« 9

POŞTA REDACŢIEI. Fraţii I. Perşoiu, Brăila. Vă mulţumim căldu­

ros. Am pus ziarul în expediţie. La revedere! I. I. (Constanţa). Trimiteţi-ne o corespondenţă mai

obiectivă.

A. S. (A.) Aveţi dreptate. E sistem în procedeul care v'a atras de mult atenţiunea. Cu o consecvenţă uimitoare calomniile şi minciunile se publică întot­deauna în «numărul poporal»... Nu e de ajuns că e neînţelegere între cărturari; sămânţa certei trebue sămănată şi în popor.

In interesul cui? Desigur nu în interesul «solida­rităţii».

чи*і |i ппрдо 'oijeiaodţţ ţnţrţsuT „Bunqux"

R E I 8 Z M I K S A

f a b r i c a , de

M O B I L E în

Oradea-mare-Nagyvárad Calea Rákoczi-ul No 14.

(Lângă, Apolo).

B Dentist: în Cluj. j B

XAGY J E H V Ö » spedaMst pentru dinţi artirŢefiST ffrf pod în t*

CLUJ-KOLOZSVÁR. (La capătul străzii Jókai, An casa proprie.)

Pune dinţi şi cu plătire în rate pelângă garantă de 10 ani.

И Dentis« în Cluj- I

piau cu zor. Un punct alb, şi încă unul, şi încă unul, unduiră aproape simultan şi când tună prima lovitură, un al patrulea punct se ivi. Două detunături urmării, apoi o a treia.

— Oh! oh! gemu Nesvitzski ca şi cum ar fi fost prins de o durere arzătoare,* şi apucându-1 pe ofiţerul din suită de brat:

— Priveşte, a căzut un om! — Mi-se pare că-s doi. — Dacă aş fi tare , rosti Nesvitzski deturnându-se,

nu m'aş răsboi nici odată. Francezii îşi încărcară din nou tunurile în grabă.

Infanterişti cu haine albastre dădeau fuga pe punte. Din nou, şi la intervale neregulate, se înăltară nouraçi de fum alb şi mitraileza şuera şi pârăia pe punte. De data asta însă Nesvitzski nu putu vedea ce se petrece*. Un fum des învălea podul, căruia husarii reuşiseră să-î pue foc.

Şi înainte ca să fi avut vreme ca să se repeadă la caii lor, Francezii le mai trimiseră trei descărcaturi dintre cari două nu-i atinseră, dar a treia abătu trei oameni.

Rostoff preocupat de raporturile lui cu comandan­tul şef se oprise în mijlocul podului şi nu ştia ce na facă; el îşi închipuise totdeauna răsboiul ca o luptă corp la corp, dar acum nu vedea în faţă nici un adver­sar, pe care să'l fi putut ataca. Nici nu putea să ajute a da foc punţii, pentrucă n'avea fitiluri ca ceilalţi sol­daţi. Rămase dar în aşteptare, privind, când deodată o mitraileza şueră şi căzu în jurul lui ca o ploaie de nuci şi un husar de lângă dânsul căzu, gemând, pe pa­rapet, Rostoff se apropie de el. Patru husari luară r ă ­nitul ş i l duseră.

Or. V I C T O R GRAUR. Mtdtc universal, medic ţcolar calificat, grofesor de Igiena.

Institut de dantistică. Arad, Andrássy-tér Nr. 22. — Etajul I In faţa palatului administrativ (comitatului)

Mişcare culturală şi socială. 16 Iulie n.

Brad: Petrecere socială dată de mese­riaşii români din Brad în grădina la «Co­roana», începutul la orele 4 d. a.

Galeş: Petrecerea de vară în «Bercul junilor» din Galeş (lângă Sălişte.) începutul la orele 2 d. a. ^ Invitări speciale nu se fac

ECONOMIE.

«Plăceri vinovate» este titlul noului volum a-părut în Biblioteca Lumina de marele scriitor Leo Tolstoi literatul-cugttător, apostolul iubit de 0 întreagă lume. Volumul poate fi cetit cu folos de toate păturile sociale şi de toate vîrstele. Un volum de 126 pagini 30 bani.

* «Noua revistă română» de sub direcţiunea

d-lui C. Rădulescu-Motru, are următorul program : Noutăţi. Criza bisericească. — Congresul al Vll-lee al Asociaţiunei române pentru înaintarea şi răspândirea ştiinţelor. Chestiuni actuale: A. D. Xenopol. Metoada în ştiinţe e succesiunii geo-1 gice şi istorice. Tipuri sociale. A. G. Murgescu. Psihologia negustorului român. Istorie medicală: Dr. Florea Simionescu. Vindecarea beţiei la Ro­mani. Literatură: C. Teodorescu. Frumuseţea (legendă georgiană) Oreste. Fantazii de iarnă A. Cehov. O mireasă fără prejudecăţi. Discuţii : Const. Sp. Hasnaş. Sfîrşitui unei polemici. în­semnări: Cum se jigne 5te şi cum «se salvează onoarea. — O femee neobicinuită. — O mască Ciudată din zilele noastre. Revista revistelor: Viaţa nouă. — Mercure de France. — Le Courrier eu­ropéen. Memento. Redacţia şi administraţia: Bu­cureşti, Calea Victoriei 62. Abonamentul pe an 10 lei. 25 bani exemplarul. Număr de probă 1a cerere.

(Va urma).

Pag. 10 . T R I B U N A * Nr. 139 1911

„CRIŞANA" Institut de credit şl economii societate pe

acţii în Brad.

C O N C U R S . Subscrisa direcţiune publică prin aceasta

concurs pentru ocuparea postului de

p r a c t i c a n t la filiala din Hălmagiu (Nagyhalmágy, co­mitatul Aradului), dotat cu un salar anual de 840*— coroane şi tantiemă statutară.

Delà refrectanţi să rec ere ca să docu­menteze, că au absolvat o şcoală comer­cială superioară cu examen de maturitate şi că în afară de limba română, cunosc pe deplin limba maghiară, eventual şi cea ger­mană.

Cererile provăzute cu atestatele în orig. sau copie legalizată sunt a se înainta până în 15 August n. 1911, la subsemnata di­recţiune, iar postul este a se ocupa la 1 Octombre n. a. c

Brad, 22 Iunie n. 1911. Direcţiunea.

P R O F E S O A R Ă cu cvalificaţie pentru şcolile civile, dă instrucţie din limba germană şi franceză. Adresa la »Tribuna»

Caut un post de pădurar eventual ca conducător în vre-o moşie din România, sunt de 31 de ani român silvă-nist absolut cu paxă de mai mulţi ani câş­tigată în domeniuri mari şi sunt vărsat în toate ramurile economice. — Postul îl pot ocupa cu 1 August Oferte la adresa Adm.

»Tribun« în Arad.

Pământ de mărime cea 212 jughere ungureşti, e de arîndat, de tot lângă staţiunea Nădlacului (Nagylak). Constă din arătură şi livadă, cu grajduri deajunse pentru vite, magazină şi 2 locuinţe. Licitaţia se ţine în 30 Iulie nou în casa comunală din Nădlac Desluşiri dă Mihai Şerban Halle а/ Saale Wilhelmstrasse No. 16. Germania.

Wäll i schhof stabiliment de hydroterapie şi sanatoriu aranjat conform tuturor recerinţelor mo­derne; dietetică după sistemul Dr. Lahmann; (băi de aier, de soare, de abur, de aier cald, de acid carbonic, de oxigen, de radium, băi medicinale şi electrice, gimnastică etc.) 30 minute depărtare delà Viena în regiune romantică şi sănătoasă. Indicat la toate boalele nervoase şi cele ale schimbului organic (neurasthénie, histerie, amemie, diabet, diathesă urica, reumatism, boale de stomach şi de intestine etc. —

Cură de slăbire şi îngrăşare. In stabiliment nu se primesc morboşi de boale infec-

ţioase şi boale psychice. P o s t a : Maria-Enzersdorf bei Wien. Telegrame şi telefon : Wällischhof-Giesshübl bei Wien.

Cu prospecte şi cu detailuri stă la dispoziţie direcţiunea şi medicul-şef al stabilimentului:

Dr. Marius Stürza.

VULTURUL 99

institut de credit şl economii, societate pe actil în Tăşnad.

C O N C U R S . »VULTURUL« institut de credit şi eco­

nomii în Tăşnad (Tasnád, (Szilágymegye) caută un cassai-, cu salar anual de 1100 Coroane plătibil în rate lunare anti­cipative.

Delà recurenţi să recere să fie absoluţi de şcoalele comerciale şi să depună o cau­ţiune de 3000 Cor.

Petiţiile sunt a se adresa direcţiunei până la 15 Iulie a. c iar postul e de a se ocupa imediat după alegere.

Direcţiunea.

f Cancelarie administrativă I şi birou de informaţiuni i

• în Budapesta. " Procur şi dau informaţiuni în toate afacerile

procesuale, extraprocesuale, administrative şi co­merciale, mijlocesc împrumuturi personale, hipo-tecare şi amortizaţionale ieftin şi în scurt timp ; mijlocesc cumpărări, vânzări, exarendări de bu­nuri, maşini motoare şi alte rechisite economice; finanţez parcelări de moşii, exoperez ajutoare de stat pentru preoţi, învăţători, scoale şi pentru cumpărare de izlaze şi păşuni; efeptuiesc totfe­lul de comande comerciale eventual şi la bursă prompt, pe lângă taxe moderate şi anticipaţia pentru corespondenţă.

Dr. Constantin Manea, ADVOCAT DIPLOMAT

VIII., Aggteleki-u. 10. J. 7. Telefon 171-27.

Un tânăr, student în medicina, bine desvoltat şi stu­dent foarte bun, caută

o domnişoară sau doamnă cu care s'ar fi-danţa sau căsători şi cu a cărei ajutor ar putea urma cariera mai departe. Se cere şi avere. Ofertele sunt a se trimite la Admi­nistraţia »Tribunei« sub numele »Galenus«..

v i í v jj re i vechi şi noui de vândut.

Adresafiva cu toată încrederea la proprietarul; de vii din Siria (Világos) Petru Benea, căci Văr trimite numai vinuri bune, curate şi pe lângă preţurile cele mai moderate.

Vinuri vechi : Vin alb K —"66 litru. Rizling —'68. Roşu — 7 4 .

Vinuri noui : Carbenet alb K —-98 litru* Şiller K —-52. Rizling K —'54. Rizling şk Ruje amestecat K —*50 litru.

Rachie de treve (comină) K 1*60 litru. Rachie de drojdii 2*30, Rachie de treve (comină) specialitate K 2.10 litru.

Vinul şi rachiea să expedează cu rambursai delà 50 litri în sus sub îngrijirea mea proprie

Vase dau împrumut pe timp de doauă luni. Pentru calitatea vinului garantez.

Petru Benea propr. şi neg. de vinuri ^

" V i l a ^ j o s (A.RACI m.),

BANCA NAŢIONALA A ROMÂNIEI.

1910. 19 Iunie

SITUAŢIUNE SUMARA.

ACTIV 1911.

125 9 6 7 J 4 1 5 I

1 792 143

69 2 9 7 534

26 6 0 0 73 t

11 999 667 14 728 652

3 " 5 1 2 1

6 001 378

7 ! 3 307 959 8 o c

107 408 050 35 955 З69 3 5 2 4 5 383

439 784 554

1 2 O O O O O f

28 411 95Í 4 188 286

251 712 O K

I 961 463 107 408 05c 3 4 1 0 2 789

439 784 554

123 449 108 50 843 oco

7 943 000 13 384 бЗ°

8 8 6 5 7 4 1 5 Rezerva metalică aur . 3 7 3 1 0 0 0 0 » trate aur Argint şi diverse monete Ponofo iu român şi străin *) Impr. pe ef. publice .

> în cont curent . Efectele capitalului social Efectele fondului de rezervă .

> > amort. imob. şi maşin. de imprim Imobile . . . . . Mobilier şi maşini de imprimerie Cheltueli de administraţiune . Depozite libere . . . . Conturi de valori Conturi curente. .

PASIV

Capital . . . . . . Fond de rezervă . Fondul amort. imobili, mobil, şi maşin. imprim. Bilete de bancă în circulaţiune Dobânzi şi beneficii diverse . . . Depozit de retras . Conturi diverse, sold .

S comptai 50/e *) Dobânda 5VJ%

11 Iunie 18 Iuri*

174 267 25c 174 292 ioij

I 462 155 I 440 905 107 385 271 100 541 596

21 485 131 21 333 130

11 999 789 11 999 789 1 7 8 5 6 4 4 2 i7 856 44Î 4 284 121 4 284 121 6 023 88 6 023 883 >

737 589 739 s5» ! 898 742 i 012508

111 964 080 "2595755 24 978 197 24 196273, 42 1 7 0 751 48 473 819

525 513 4 o î 524 789 581

12 O O O OOC 12 O O O 000 30 3 5 9 9 0 7 30359907

4 461 Ö14 4 461 614 -ЗЗ8 578 350 336155 09c

i 941 818 2 025 745 ;

I I I 9 6 4 0 8 0 m 595 755 26.207 633 27 191 470

525 5 Î 3 402 524 1 89 581 ;

/

)

Nr. 139 - 1911 „ T R I B U N A 4 Pag. H

Щт £- Elisfflö (Bogdarigós).

Comitatul Timiş, pe linia Timişoara —Lipova, delà staţia Charlottenburg 7 km. (E consult de a comanda trăsură largară). — Baia e situată în regiune minunată, lipsită de praf.

Băi excelente contra reu­matismului, podagrei etc.

tare frumoase şl Ieftine. — Mâncare bonă şl ie'tlnă, Sezon până la sfârşitul Ini Septem?rie.

Clarificări dă:

f irecţiunea staţiunei climaterice igósfürdő. — Telefon 2, precum şi

" н ' A n t o n I V i i g - e l o , Jf farmacist, Timişoara. Telefon 322.

GRUBER DEZSŐ щ magazin de pălării şi articole

de modă pentru bărbaţi. Cluj—Kolozsvár, Colţul străzii W e s s e l é n y i şi S z é p ,

vis-à-vis cu hotelul »Feszl«

-Jsfoutăp' în pălări i de domni şi cop», alb/tun, cravate şi totfelul

de articole.

F * r e ţ ; u r i s o l i d e !

Igenţi comerciali I de ori-ce branşe, cari doresc |Hsă desfacă losuri de loterie,

Feermisă de lege, pot ajunge I la un venit frumos pe lângă [condiţiile cele mai favorabile.

tassa de bani Braun« idapest, V., Béla-utca 3. sz .

"ир j Serviciu conştiinţios! | mm vSTJf

F A B R I C A DE B R Â N Z Ă |

(fv -ак C L U J ss-

«AŢA SZÉCHENYI, (CASA RÉG ENI). Щ

Recomandă fabricatele sale, cali-; täte, bună: |Brânză săcuiască Vio -1/4 kg. în burduf îrânză săcuiască 1—2 kg. în burduf * ânzâ săcuiască 4—10 kg.burd. mare

ânză săcuiască 5 kg. în lemn i săcuiască 10—15 kg. în lemn

Caş de Cluj format de ţigle, pe lângă preţurile cele mai moderate.

Catalog gratuit.

Licitaţiune minuendă. • Pentru renovarea şi acoperirea cu tini­

chea a sf. biserici din Saturau (Raj) p. u. Gurahonţ (Honcztő) protopopiatul Hălma-giului, pe baza plan-proiectului de spese aprobat de Ven. Consister sub Nr. 2634/911, să publică licitaţiune minuendă.

Terminul de licitaţiune sub conducerea P. On. domn Cornel Lazar, protopresbite-rul Hălmagiului să defige pe ziua de 28 Iunie (11 Iulie n.) 1911 la orele 10 a. m. în localitatea şcoalei.

Preţul de esclamare este 3390 cor. 30 fii. Doritorii de a licita au să depună un

vadiu de 10°/o din preţul strigării nainte de începerea licitaţiunei în bani gata ori Hbele de depunere pe numele licitantului.

Comuna bisericească îşi rezervă dreptul de-à primi pe acel reflectant în care va avea mai multă încredere.

Proiectul de spese şi condiţiunile de lici­taţiune cu instrucţiunile consistoriale se pot vedea la oficiul parohial din Saturau.

întreprinzătorii nu pot pretinde diurne ori spese pentru participare la licitaţie.

S a t u r a u , din şedinţa comitetului paro­hial ort. român ţinută la 19 Iunie (2 Iulie) 1911.

In numele comitetului parohial:

Constantin Lazar, • •>.« paroh, preşedintele comit, parohial.

Birou die inform aţii ! !

Cunoscând multele lipsuri ale publicu­lui românesc din provinţă, m'am ho-tărît să deschid în B u d a p e s t a un

Birou de inlormafii şi я , Atentară românească. ^ m

Orice informaţie relativ la petiţiile îna­intate la ministerii şi la alte foruri, orice informaţii comerciale şi în general în orice cauză dau în restimp de 2—3 zile, ori-şi-cui resolvând toate chestiile în modul cel mai cinstit Urgitez rezol­virea petiţiilor. Vorbesc în persoană cu referentul causei şi rog resolvire favo­rabilă. Fac totfelul de mijlociri comer­ciale şi comande. Preţuri moderate, serviciu prompt, informaţii detailate. = = = = = La aviz aştept la gară. -

L OLARIU, Budapest, LajDs-u. 141. II119,,

în orice cantitate flori de romoniţe (mu­şeţel) flori de tei, flori de friguri, flori de soc, flori de bujor, flori de grîu, mama de secări, frunze de mătrăgună, frunze de mäsalarniß, bolondaică, ciu-mafaie şi rădăcini de mătrăgună fie verzi ori uscate, precum şi vespi de — frapţen (gândaci de maiu). —

Farm acia

Alexandra Szokofy, Arad — (vis-à-vis de biserica sârbească). —

Ilustrate cu motive roma­neşti şi cu vederi din România ş. a.

se pot căpăta la «Librăria Tribune'.>

De vândut. Un locomobil 1 cu maşină de treerat, 4 cai putere. — Se

poate privi Ia magazinul de lemne a con­telui Zselénszki, Arad, Strada Nagyvárad 12.

S Magazin de mobile K U N S C H A N T A L

tâmplar de edificii şi mobile NAGYENYED, Rozsa-utca.

(Vis-à-vis de cas» comitatului.)

UI !

I ! S Primeşte orice Incrări dp edif caţii. Are ţ T n dîpozit aranjamente complete pentru ! odăi, lucrate în atelierul propria în cel S mai modern stil, delà cele mai ieftine pani g 'a cele mai bune, după planuri proprii S sau la comandă. — Pentru lucrările mele S primesc garanţia cea mai extremă. Marc I c asortiment de mobile de alamă şl fler, I deasemenea şi fotolii. 1

I l i I

Nou ! Modern !

S'a deschis librăria, papităria şi magazinul

de note muzicale

O e z a D é c s i

Strada Forray (Palatul Hunyady lângă firma Brunner).

Bicicletele de re­nume mondial:

THE CHAMPION Ş i P R E M I E R cu osie campanilară roată automată (cu frînă liberă) se vând pelângă garantă de 3 şi 5 ani cu preţul original a fabricei, far" de nici o ridicare de preţ In rate lunare de

12 şi 15 соГ. precum şi — părţi alcătuitoare pentru biciclete — ca gumă interioară şi exterioară prima calitate, so­nerie, lampe, pedale, lanţuri, roată automată, conus. In urma circulaţiei mari unde în toată Auslro-Ungaria trimite şi în provincii cu preţ foarte redus — în mare cu preţ original de fabrică. —

Láng Jakab şi fiul mare comerciant de biciclete şi părţi alcătuitoare

Budapesta, VIII,, József-körut 41, Filiale : Baross-tér 4 si în Buda, IL, Margit-körűt б. Catalogul de lux cu 1000 de chipuri se trimite gratuit.

Pag. 12 „ T R I B U N A " Nr. 139 — 1911

Gândiţi-Vă la viitorul Vostru ! In contra lipsei omul se poate apăra pe sine, precum şi pe cei de aproape dacă cumpără

obligaţiunile societăţii de ajutorare reciprocă „BIOS" (Timişoara).

Fiecine se poate asigura, pe lângă plătirea taxei de înscriere 10 cor., a taxei de membru 12 cor., apoi pentru eventualele cazuri de moarte 2 cor. — toate plătite în un an — la cazuri de moarte suma de 2000 cor. — pe timp de 3 ani ; la cazuri de incapabilitale la lucru suma de 50 cor., lunar: iar după o plătire de 30 ani o anuitate de 600 cor. Ori-ce tată poate asigura pe fată Ia zestrea de 2000 cor iar pe copil la majorenitate tot 2000 cor., — plătind rate bagata'e. Dacă moare cel-ce plăteşte, încetează plătirea ratelor, iar copiii respectivi, primesc până la etatea de 15 ani anu­itatea de 30 cor., iar Ia căsătorie ori majorenat suma asigurată — Institutul are dep ina acope­rire. Suma asigurată până acum se urcă la 20 milioane. — In casa statului e depusă suma de

200.000 cor. cauţie.

Cu lămuriri şi prospeet serveşte atât cen­trala din Timişoara cât şi agentura din Arad. Şef-agent pentru comit. Arad şi Hunedoara:

Kökéüyessy J. Károly, Arad. Se primesc bărbaţi de încredere ca agenţi

la sate ori oraşe.

O rugare modestă, care nu vă costă nid o obo­seală, dar administraţiei ziarului nostru poate fi de mare folos. Ziarul nostru roagă pe onoratul public, că la cererea preţurilor curente sau la 1 orice cerere sau cumpărare să se provoace că ] anunţul firmei la cetit în ziarul Tribuna din Arad.

In atenţia cumpărătorilor de І І

le recomand magazinul meu din Aradt strada Fejsze No 6 unde ţin în depozit: aranja­mentele cele mai moderne, pentru dormitoare, sufragerii şi saloane cu preţuri moderate. Primesc comande în a t e l i e r conform cerinţelor preliminare şi mustrelor ce le servesc pu­blicului. - Condiţiile cele mai favorabile. Cu stimă:

Csatlós A n d f á S y măsar şi dulgher.

KLINGE ANTAL pictor bisericesc ş i de icoane sfinte Io

Nagyvárad, Szent János-u. 11.

Pregăteşte gratis tot felul de pla­

nuri pentru iconostase şi plafoane

= = = = = bisericeşti. - =

Ţine în depozit cruci mari pen­

tru drumuri de ţară şi duleie.

Ce faceţi băieţi? — Tata ne-a Ѣ dat voie ! Căci fumăm doar tuburi veri­tabile Ahtinicotin firma „JACOB!" din cutii de lemn

Păziţi ! Sunt veritabile numai cu inscrip-ţiunea »JACOBI«.

„ V I C T O R I A " Fondată în anul 1887.; institut de credit şi economii societate pe acţii. i

Centrala în arad Calea Arhiducelui losif 2 (vis-à-vis de primărie).1

Filiale în Siria (Világos) şi Chişineu (Kisjenö). Casele proprii. Capital societar . . . . 1,200.000'-- Cör. Fond de rezervă . . . . 1,100.000«— Cór. Depuneri spre fructificare І̂ ОООДЮО'— Cor, Circulaţiunea anuală . 280,000.000*- Cor.

Primeşte depuneri spre fructificare, despre >m-eliberează libele.

4

Pentru sumele depuse fără termin de abzieete şi rămân la bancă pe timp mai scurt de 3 luni de zile, plăteşte deponenţilor 4°/o interese, — iac pentru depunerile elocate pe timp mai îndelung de trei luni de zile, după mărimea sumei dé puse: plăteşte deponenţilor 4xh% şi 5% internt

fără de nici o detragere.

Acordează împrumuturi hipotecare pe case dej închiriat şi pe proprietari de pământ

Escontează cambii şi acordează credite j cambiale cu acoperire hipotecară.

Dă anansuri pe efede publice (Lombard). f

După toate depunerile contribuţia (darea) di : interese o plăteşte institutul separat

Nr. 130 — 1911 T R 1 ß Ü N Á Pag. 13

Anunţăm că mai§ avem 2 maşini de treerat cu 8 cai putere, 2 maşini cu 6 cai putere, 1 ma­şină cu 4X|2 cai putere şi mai multe motoare

cu benzin de trierat, pe cari Ie putem pune imediat la dispoziţia celor cari au lipsă de ele.

JGaranţă. — Gonuiţiuni avantajoasă de plătire îa rate.

Fraţi i Burza Arad,

Boros Béni-tér nr. 1. (Casa propria).

Cejce doresc a p a d u c t e i e f t i n e să se adreseze Ia antepriza lui

Pichler I g n a t z , Cluj, S z é p - u . I. cunoscut atât In Budapesta cum şi întreagă tara. Telefon Nr. 779. ша Primeşte pelângă garantie orice lucrări diu acest ram ca Introducerea de apaducte ai canalizare trebuincioasă pentru castele, comune, spitale, casărmi li scoale. — Specialist In sonda]. — Primeşte pe lângă condiţii avantajioase tinerea tn ordine şi repararea caselor in cursul unul an. — Prospecte gratuit Se angajează pe anul întreg pentru ţinerea în buni rînduială a caselor şi pen­tru repararea bazinului closetului. Oferă aparatul pentru clătirea closetelor

noui care nu reclami 8pese şi de fiecare bucată dă garanţi de 3 ani. —

Gramofoane şi plăci, Aprinzători original „Imperator", lampioane de buzunar se găsesc mai ief­tin în marele ma­gazin de fabrică

a lui

Tóth József, Szeged, Könyök-n 3 . Vânzare şi pe rate.

Cereţi gratuit prospectul de preţuri. Se caută revânzâtori.

J o h a n n S p i l e r cuptoare de lut.

Sibi iu-Nagyszeben, Neustiftgasse 2. Atrage atenţiunea on public, că primeşte

pregătirea a ori-ce fel de

cuptoare descărcare şi zidirea vetrelor de fiert cu preţur i convenabile şi pe lângă serviciu prompt şi coDşliinţios.

Comandele se execută imediat.

І ^ і ^ а ф і і W e b e r lăcătuşi pentru edificii şi constructori de apaducte

T i m i ş o a r a - F a b r i c , « t r . T A v i r e i a ^ 6 | a

Primim orice lucru, ce se ţine de|branşa aceasta pre­cum şi reparaturi anume: strîngerea în fer a zidirilor, porţi de fer, îngrădiri de morminte, cămine perpe­tue, vetre de fiert (şpar-herturi) etc — Luăm spre lucrare construirea de apa­ducte precum şi telefoane de casă şi ridicarea para-fulgerelor, pe lângă un preţ moderat şi garantă atât în loc cât şi în pro

vincii.

Cel mai mare depozit de cuptoare de olane

M I C H A I L W A G N E R fabricant de cuotoare şl olar,

Besztercze, Ungargasse 12.

Recomandă cuptoare de olane, căminuri, cuptoare pentru bucătării; fabricaţie proprie, pelângă preţuri moderate, modele simple până la cele mai complicate în culori variate şi mo­derne.

Totfelul de reparaturi şi prefaceri se efeptu-esc cu preţuri convenabile

Comande pentru băi de vană şt căptuşirea păreţiţor se fac deasemenea din asortimentul depozitului.

Carol G. Sadler ciasomiear giuvaergiu şi optic ta

Bestercze, Str. Spitalului 23. (lángd „Hotelul Sahlin^j.

Mare magazin de :

eiasoraiee de buzunar din aur argint şi diu nickel.

O r o l o a g e d e p ă r e t e , d e ş t e p t ă t o a r e ş i c u pendul . Articli de aur şi argint. Articlii optici şi o c h e l a r i de — Batenow. — Reparările a tot-felul de articli tn branşa aceasta se efeptuesc ca conştiinţiozitate şi cu preţuri moderate.

u n

M A J O R O S J Ó Z S E F fabricant de trasuri =====

L u g o ş , S t r . A n d r e i N r . 5 . Magazin permanent de trăsuri noi şi — prefăcute . — Reparaturi şi ori-ce • lucrări din ramul | acesta se efeptuesc repede şi prompt. Lucru bun, serviciu solid şi conştiinţios

Pag. 1 4 „ T R I B U N A " Nr. 130 - 1911

r In atenţia celor ce zidesc case!

T E O D O R C I O B A N ZIDAR DIPLOMAT ŞI ARHITECT

ARAD, Peak F e r e n c - u . 201a.

Cu onoare încunoştinţez onor. public, că în branşa arhi tectonică

execut totfelul de întreprinderi de trans­formări de zidiri vechi, repararea de biserici române şi şcoli, precum şi zidirea lor.

Cu planuri şi budgete servesc la cerere. Comande primesc atât din loc cât şi din

provincie. Preturile-s foarte moderate. Cu stimă:

Teodor Cioban.

! ! ! i i

!

MAGAZIN D E M O B I L E oait tîmplar artistic pentru edificii şi mobile, în S i b i i u - N . - s z e b e n , EHsabetg. 20 .

Primesc ori-ce lucrări pentru aranjamente de s c o a l e , biser ici , magazine, b i rour i şi locuinţe , deasemenea pentru clădiri, lucrăr în cel mai mode rn stil, pe Hngâ liferare promptă preţuri moderate şi din material uscat. Desemne şi proiecte fac grabnic şi gratuit

J t t . Scbroffitit mehanic

Braşov—Brassó Hosszú-utca No . 27.

*

I

I i ! ! i

Re:omandă în atenţiunea onor. publie din loc şi jar

marele său atelier mehanic aranjat în Braşov, Hosszú-ntea 27, unde se efeptuiesc tot-felul de lucrări atingă-toare m aceasta branşă, precum :

maşini de cusut, biciclete, gramofoane şi apaducte,

pe largă preţurile cele mai convenabile şi execuţie solidă şi punctuală. i

M O T O A R E !

Cele mai bune şi vrednice de încredere dere motoare de benin, accesorii pentru trierat, automobus cu benzin, motoare originale suedeze cu olei şi motoare cu gaz, se pot cumpăra pelângă condiţiunile cele mai favorabile şi cu garantă pe mai mulţi ani. Eftinătate şi promtitudine.

Karczag Testvérek B u d a p e s t a , V . , Алл1іо*і-іл.. T

Prospecte şi cataloage trimite gratuit.

A. ШШ EB Sibiiu-Nagyszeben, Lederer-g. 2 . Fabrică casse ca sertare din scy-lolith şi asbest incombustibile, recu­noscute de cele mai bune. Scuta e si casse pan(erate sigur din antogen şi thermit, camere panţerate, casse peutru acte, casete, prese pentru

copiat, lacăte de siguranţă, etc. с з Referindu-vă la zia­rul nostru vi-se tri­mit preţuri curente gratuit şi porto fr. Fabricare din ma­terialul cel mai bun.

І

l wwww••••

Dipl. de onoare Lovrin 1902. Medalia de aa r Timişoara 1891. j

S Z U B O T H A S Á N D O R p r e g ă t i t o r - « l e o d A J c l i i ç i a d j u t u r l b i s e r i c e ş t i . X

Iitraiiit la 1883 Tilifoi piitn «mit. şl erat «98. j Llferantul ezeel. Sale episcop Dessewffy din Cenad. I

= = = = = T I M I Ş O A R A - C E T A T E In coltul străzii Lonovic» si Jeno főherceg, vis-à-vis de hotelul «Hungarh |

atit a preO' Recomandă magazinul său bogat in atenţiunea binevotoare (imei cât şl a acelor, cari voesc să cumpere pentru bJserfd capele, sau societăţi de înmormântare

odăjdii, steaguri, cruci, statue - tau altfel de adjuaturi bisericeşti -

tot astfel marele său asortiment pentru materiale — necesare la formarea adjustărilor bisericeşti. —

Pentru liferările mele (au răspunderea.

— Servesc bucuros cu catalog Ilustrai —

WWWWWWW^VW* WWWW WWWW wwww W^W W v w - w -

mm

F r l d e r i c H d o i g Arad, Strada Rákóczi No 11—28. = Fondat în anul 1840, ~ Q P r e m i a t î n a n u l 1 8 9 0 c u c e a m a i m a r e m e d a l i e d e e t a t

turnătorie, fabrică dt clopote şi metal, aran­jată pe motor de vapor

Cu garanţie de mai mulţi ani şi pe lângă cele mai favorabile condiţii de plătire — recomandă clopotele sale cu patentă ces. şi reg. invenţie proprie, cari au avantajul că faţă de orice alte clopote la turnarea unui şi aceluiaşi e tare şi cu sunet adânc — se face o economie de 20—30% la greutatea metalului. Recomandă totodată clopote de te ce se pot învârti şi postamente de fer, prin a căror fain-buinţare, clopotele se pot s uti de crepat chiar şi cele nai mari clopote se pot trage fără să se clatine turnul. Reco­mandă apoi transformarea clopotelor vechi în coroană de fer, ce se poate învârti cum şi turnarea din nou a clopo­telor vechi sau schimbarea lor cu clopote noui pe lângă o suprasolvire neînsemnată. Clopote mici avem totdeauna la dispoziţie Liste d e preţuri şi cu ilustraţiuni la dorinjá se trimit gratuit şi porto franco.

UZINA ASORTATA CU

INSTALAŢII ELECTRICE COMPLETE Pentru mori, fabrici, f e r i e , etc. Motoare de olei brut 8 W I D B B 8 K I

Motoare de München J ï . * 5 A S M a ş i n i e l e c t r i c e M . S . W .

Pompe centrifugale şi turbine. Auspiciile inginerilor şi preHminarele de spese le

pune bucuros la dispoziţie. ^ „ E L E K T R A

soc. pe acţii pentru edificarea uzinelor electrice B u d a p e s t , VI.. G y á r - u . 11|L. Telefon 8 4 — 6 4 .

N-. 139 — 1911 „ T R I B U N A Pag, 15

Maşini semi stabile. Maşini de aburi. Cazane de aburi. MOTOARE. Şinuri. Pumpe. Maşini pentru moară. TRAN­SMISIUNI moderne. Fir de telegraf. Se pot cumpăra conform tuturor cerinţelor la l}lfTT IDDTTÍC s e c ţ i a fterArii ş i m a ş i n i fcffllL ADXLtb Budapest, V. Váci-ut 8 8 . — Maşini şi cazane se dau şi împrumut — Telefon 132-14. Adresa Telegrafică: »BARSET«.^

J 1 I E 1 P cremă neuBsuroasă. Cel mai nou, pro­duct h gienic pentru ariţirea şi infru-mitţarea fetei. — liÉurá petele gal-tine, bubele prici­nuite de înfierbân­ţi , -grăbunţe şi alte necurăţenii de piele. Crema aceasta ziua «poate folosi mult

oii «u succes. Ittjlă 1 coroană.

Janer" pudră. ere acopere încreţurile

E non plus ultra pudrei. Bună la baluri, saloane şi de zilnic folos, şi e cu totul nestricăcioasă In

ttlorile: roza, albă şi cremă 1 cutie 1 coroana,

„Ianer" săpun 1 bucată 60 fileri.

janer" pastă pentru dinţi 1 doză, 1 cor.

„lauer" apă pentru gură S S K T J ' t S ge/i bureţoşi, contra mirosului greu de gură. 1 sticlă «or. 1-60) jumătate sticlă, 80 fileri.

Janer" esenţă pentru păr S Ä <trefei şi contra căderii părului 1 sticlă, 1 cor. 30 fileri.

„Ianer" pomadă j g • ru creşterea părului. 2 coroane.

1 te-

Janet" Yăpsea lă pentru păr 5 3 Ï Ä in blond părul sur şl cărunt Nereuşita colorii e exchisă

ія comande să se noteze că părul încărunţit în ce coloare <6 se văpsească (negru brunet). Un carton 4 coroane

„ I a n e r " apă care face părul blond Pentru a văpsi în timp scurt, în băl, aunu, părul blond, roşu, chiar şi brunei ori negru. 1 sticlă 4 cor. Discretă şi zilnică expediţie cu poşta. - Telefon 476.

Pentru înconjurarea contrafacerilor numai „Preparatele Ы Rudolf Ianer" ieşite din farmacia sa ca valoare şi se

pot căpăta la Farmacia „Maria ajutătoare" alui Rudolf ianer, Temesvár, Gyárváros Fő-ut 70.

A N U N Ţ * La proprietarul loan Popescu în

Magyarád se află de v â n z a r e în cvant mare şi mic :

V I N V E C H I U Ş I N O U de Măderat

I N S E R Ţ I U N I se primesc cu preturi moderate la administr. „Tribunei" Arad

S C U L P T O R У SZATMÁRI KÓIPARGYÁR — H A R K Á N Y I E D E -

e c u l p t o r ş i p i e t r a r î n

— S Z A T M Á R N É M E T I . -

ysrz&ste Eecrări: Sculpturi ?i monumente, altari s ^ r r ^ ggg amVoane, grilaje, bazinnri, statnele, rngi, gggj crud, pietre pintre mormînt, etc. etc.

Clasa arhitectonică : Canouri, mauzolee, poduri, — — scări balustrade, pavagii ş. a. — — Clasa de morărit. Pietre de moară franceze, rîjniţi — — pentru sămânţă şi sare. tocile etc. — — Numai lucrări de gust şi execuţie specială, pe lângă — — preţurile cele mai convenabile . — — Se fac g r a t u i t desenuri, reservându-se dreptul de proprietate. — Vă rog să fiţi atenţi la firmă. —

Premiat ea medalia «*a магв i* *хв. milenară s 189«

Turnătoria de clopote. — Fabrica de scannt ds fsr pentru clopote, a Iul

A N T O N I U N O V O T N TIMIDO ABA

- FABRIC. -Se recomandă spre pregătirea clopotelor nouă, precum la turnarea l e nou a clopotelor stricate, spre facerea de clopote întregi, armo-aioase pe garanţie, de mai mulţi ani provăzute ca adjastări de fer bătut, construite spre a le întoarce în uşurinţă în ori-ce parte, îndată ce clopotele sunt bătute de o lăture fiind astfel icutíte de crepare. «tont recomanda- р т п п г ш р т V Л X TT D T HP TT dânsul in-î* cu deosebire bLUiUlI l j f t U A U I v i 1 JL rentate şi pre- ' mtate în mai multe rânduri, eari nunt provă*ute în partea superioară —^за violina — cu găuri ca figura S şi au un ton mai intensiv, mai «dânc, mai limpede, mai placat şi cu vibrare mai voluminoasă decât cele de sistem vechiu, astfel că un clopot patentat de 327 klg. este sgal în ton cu un clopot de 461 klg. patentat după «stema!vechiu.

St mai recomandă npre facerea scaunelor de ier bătut, de s i re stă­tătoare, — spre preadjustarea clopotelor vechi cu adjustare de fer bătut - ca şi spre turnarea de toace de metal. Preturl-curaate Uutra ta gratia

M A R E D E P O Z I T ^ ^ i n C L U J

Inspecţia ingine

rului gratuit.

m

I Agentura fabricei de maşini agricole: Î S A ' áJr

1ШУІІ & Mleirll Ш. У щ / ^ у Mcok de # ..-?Ж s p e c i a l i t a t e .

Cereţi prospecta ri.

M o t o a r e c u o l e i Ъг-vt t . Т Ч х І і л х т а Ъ е cu motor cu gaz M o t o a r e c v t b e n z i n ă O l e i u r l c i e v » n s

>r cu gaz. ^ <£\ ̂ J

Щв 16 T R I B U N A Nr. 139 — 191Í

Szeilert János sculptor,

Arad, Magyar-utca 29. Pregăteşte totfelul de lucrări din acest ram, ca iconostase, amvoane, aranjamente pentru biserici şi salon, totfelul de sculpturi pentru tâmplari. Re­paraturi se efeptuesc prompt ; comandele din provincie se e-xecută grabnic. — Pentru a-casta solicit binevoitorul spri­

jin al publicului Cu stimă: Szeifert János.

A . S Z Á N T Ó armurar, optician şi fabricant de cumpene

Besztercze, Strada Spitalului _ Pregăteşte totfelul de arme, pistoale, revolvere, apoi cumpene

deci- şi centimale după ultimul sistem de legalizare pelângă pre­ţuri ieftine şi execuţie plăcută.

Primeşte deasèmenea repararea, pre lângă garanţie şi preţuri ieftine, a maşinelor de cusut- şi de scris, a bicicletelor şi cum-penelor.

Ţin în depozit totfelul de arme, revolvere, cumpene, greutăţi ş. a. de permanenţă.

e I i ca să tunzi părul ciasuri întregi cu ajutorul foarfecilor şi al piaptănului. Fiecare econom poate comanda pe o carte poştală pe шш ta*ld щш fa m ^

pregătită din cel mai bun oţel. F o a r f e c i l e maşinilor noastre nichelate

sunt ascuţite şi ciselate cu mare îngrijire şi astfel să şi expedează, alăturîndu-se la o maşină şi un piaptăn de tăiat de 5 şi 10 m [ m

un feder în rezervă, şi olei de uns. Expediarea se face şi cu ramburs, ori trimiţîn-

du-se banii Înainte. Preţul unei bucăţi 6 cor., două bucăţi

se trimit franco (poşta plătită).

Fraţii LENGYEL Testvérek magazin de expediţie

KAPOSVÁR. (Somo<ry m).

E u g e n L i e b l i c h fotograf .

-Nagyszeben—Hermanstadt Erzsébet- u. N o 56 (casa proprie).

= Execută totfelul de icoane artistice. = JPlatinatipie, icoane simple, mici şi până la mărime naturală. JF*ictxiri renumite în -öleu în toată mărimea, după orice fotografie mică. Fotografiarea copiiilor executată modern, fotografiere în grup şi familie, se ştie, că atelierul acesta în privinţa mărimei este primul. = Atelierul în timp de iarnă este încălzit, se poate

—• fotografia chiar şi pe timp ploios. Preţuri moderate. Cu desluşiri servesc.

SHffissxsassDe

P. T. Prin aceasta Vă încunoştiinţez, că eu am abzis

de a mai fi membru în Societatea primă a fabricei de pălării.

Deci îmi recomand atelierul meu bogat asortat cu totfelul de pălării pe care îl conduc sub firma proprie.

Principiul meu es te : bun, solid şi cu preţuri remunerate.

Fabricaţiune proprie în pălării ţărăneşti. Cu deosebită stimă:

Carol Tartler, pălărier.

Atelierul şi locul de vânzare: Strada Pu ţigări­lor No 11.

Garantie deplină.

Serviciu prompt.

Carol Tartler, maestru pălărier Bistriţă, Strada Pungarilor N o 11.

Pentru pălăriile cari sunt provăzute cu chipul : Marca de scutire, garantez!

J \ J .£Lg -£ i . 2 i e cie articlii pentru biserici şi preoţi.

a S «— *a 2 o u

GEORGE JAHCOÏICI A R A D , F o r r a y - u t c a Nru l 2.

Postavuri de reve­renzi, brîuri preo­ţeşti, roşii, vânate şi : : negre. : :

Aduc la cunoştinţa onoratului public că au sosit

noutăţile de primăvara S e

r a A Ï în stofe, mătăsuri, delainuri, zeîyruri, cretoane, batisturi şi multe alte articole cari nu se pot toate înşira.

ma­gazie în articli pen­tru sfintele biserici : şi preoţi :

» TRIBUNA* INSTITUT TIPOGRAFiC, N1CHIN ŞI C0N8. — ARAD 1911.