277

1. Istoricul descoperirii ºi precizareacontextului

În raportul sãu din 1950, Ion Nestormenþiona descoperirea sub ultimul nivel delocuire Latène (“geticã”) de pe “Cetatea” de laZimnicea a unui mormânt de inhumaþie cucraniul la sud care conþinea “un obiectcaracteristic din prima epocã a fierului”, fãrã sãîi precizeze identitatea1. Descoperirea, realizatãîn 1949, provenea din secþiunea VI (fig. 1). Înorice caz, informaþia lui Nestor se corobora cuunele dintre observaþiile sale anterioare2 ºiavea sã îl determine mai târziu pe Radu Vulpesã afirme cã ”înainte de înfiinþarea aºezãriigetice, terenul fusese folosit peste tot cacimitir”3.

În 1953, Petrescu-Dâmboviþa menþionadescoperirea la Zimnicea în 1949 a unei fibulede tip Glasinac cu placa portagrafei de formãtriunghiularã, pãstratã în colecþiile MuzeuluiNaþional de Antichitãþi din Bucureºti (încontinuare: MNA)4. Aveau sã mai treacã încãtrei decenii pânã când piesa amintitã dePetrescu-Dâmboviþa sã fie ilustratã de TiberiuBader5. De aceastã datã, Bader beneficia deinformaþii suplimentare din partea AlexandreiAlexandrescu: fibula, descoperitã în 1949, ar fifost identificatã pe umãrul drept al unuiinhumat, iar din inventarul funerar ar mai fifãcut parte ºi o daltã.

UN MORMÂNT CU FIBULÃ GLASINAC DESCOPERIT PE SITUL “CETATE”DE LA ZIMNICEA

Daniel Spânu*

Cuvinte cheie: Zimnicea, Fibulã Glasinac, mormânt, prima epocã a fierului.Keywords: Glasinac type fibula, early Iron-Age grave, La Tène-age settlement, collective

cultural memory, Zimnicea.

ANALELE BANATULUI, SN., ARHEOLOGIE - ISTORIE, XVII, 2009http://muzeulbanatului.ro/mbt/istorie/publicatii/ab.htm

Nimic din informaþiile edite legate de fibulaGlasinac de la Zimnicea nu lasã sã se întrevadãînsã descoperirea ei în perimetrul denumit“Cetate”. Elementul comun menþiunii luiNestor ºi informaþiilor oferite de Bader îlconstituie precizarea anului descoperirii, cândau fost cercetate atât secþiunile VI, VI.1, VII ºiVII.1. de pe “Cetate”, cât ºi suprafeþeledenumite C.3 – C.7 de pe “Câmpul morþilor”(fig. 1 ºi 5)6.

Din fericire, fibula menþionatã de Petrescu-Dâmboviþa în 1953 ºi ilustratã de Bader în1983 a fost reidentificatã de cãtre autorulacestor rânduri în depozitele MNA în februarie2006 (de comparat fig. 2.a cu fig. 2.b). Biletulcare însoþea fibula prezenta notaþia “Z49 VI /M 2” (Zimnicea, campania 1949, secþiunea VI,mormântul 2). Prin urmare, fibula provine depe “Cetate”, din mormântul descris atât desumar de Bader ºi ar putea corespunde tocmaiacelui “obiect caracteristic” hallstattianmenþionat laconic în 1950 de cãtre Nestor. Dinpãcate, marcajul nu indicã nici poziþia precisã amormântului în secþiunea VI (o secþiune de 45m lungime, orientatã aproximativ E-V) ºi niciadâncimea descoperirii. Se poate presupuneînsã cã, sub consistenta succesiune niveluri delocuire de epocã Latène de pe “Cetatea” de laZimnicea, suprapusã, la rândul ei de o locuiremedievalã (secolele XIV-XVI)7, Nestoridentificase în 1950 cel puþin douã mormintedin prima epocã a fierului.

Despre cel dintâi mormânt nu se ºtie nimic;numai regãsirea documentaþiei, deocamdatãpierdute, a cercetãrilor din 1949 ar putea

* Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ al AcademieiRomâne, str. Henri Coandã nr. 11, sector 1, Bucureºti;hazdrik@yahoo.com1 Nestor 1950, 94.2 Nestor 1949, 119.3 Vulpe 1966, 22; Alexandrescu 1978, 115, n. 1.4 Petrescu-Dâmboviþa 1953, 203, n. 23. Cf. Preda 1961,211, n. 4.5 Bader 1983, 80, nr. 177, pl. 27/177.

6 Nestor 1950, 99 (v. “planul sãpãturilor arheologice”). Osintezã a istoricului cercetãrii sitului “Cetate” de laZimnicea: Spânu 2007.7 Descrierea stratigrafiei sitului “Cetate” la Nestor I.1949, 119-120 ºi Vulpe R. 1966, 22.

ANALELE BANATULUI, SN., ARHEOLOGIE - ISTORIE, XVII, 2009

elucida caracterul acestuia. In schimb,mormântul nr. 2 este o inhumaþie cu craniulcãtre sud, cu o fibulã Glasinac pe umãrul dreptºi cu o daltã rãmasã neidentificatã, probabilpierduitã ºi a cãrei poziþie în context nu maipoate fi precizatã (fig. 3). S-ar putea presupuneînsã cã cel dintâi mormânt (“nr. 1”) va fi fostdescoperit într-una din secþiunile din sud-estulsitului “Cetate” (VI, VI.1, VII ºi VII.1.), singu-rele cercetate aici în campania 1949 (fig. 1).

Materialul osteologic al mormântului “nr.2” nu a mai putut fi regãsit în depozitele MNAºi, probabil, zace uitat într-una dintreinstituþiile de profil din þarã8. Din acest motiv,în momentul de faþã, nu se pot efectua precizãriasupra vârstei, genului ºi a altor particularitãþifiziologice ale defunctului din mormântul “Z49VI / M 2”. Dacã acceptãm constatarea potrivitcãreia perechile de fibule Glasinac ar constituiindicatori ai unor înmormântãri feminine9,prezenþa unei singure fibule în mormântul de laZimnicea ar putea sugera o identitatemasculinã.

Prin ritul funerar al inhumãrii ºi prin ritualulorientãrii înmormântãrii, cu craniul la sud,mormântul nr. 2 de pe “Cetate” ilustreazã obunã analogie cu alte înmormântãrihallstattiene din suprafaþa C18 de la Zimniceapublicate de Alexandra Alexandrescu10. Pebaza orientãrii cu craniul cãtre sud amormântului de inhumaþie din C.111, se poatepune întrebarea dacã ºi acesta nu aparþinea defapt primei epoci a fierului ºi nu secolelor IV-III a.Chr., aºa cum sugera autorul sãpãturii. Dealtfel, cu excepþia unui ac de fibulã, mormântulrespectiv este lipsit de inventar. Nicimormântul de inhumaþie cu craniul la sud uºorchircit din C.2 nu este cert datat în Latène12 ºiar putea sã se fi datat într-o epocã anterioarã.Cana grosierã fãrã toartã din inventar, rãmasãineditã, nu oferã o garanþie a datãrii propuseiniþial de Nestor. De altfel, Nestor avea sãrevinã asupra propriei datãri a mormintelor deinhumaþie cu craniul la sud din C1 ºi C2,

tocmai ca urmare a descoperirii mormântuluicu fibulã Glasinac din S.VI13.

Toate aceste remarci au menirea de a sugeracã practicile funerare hallstattiene de laZimnicea nu s-au concentrat exclusiv în zonaC18 de pe “Câmpul Morþilor”, aflatã la cca 400m N de “Cetate”. La ora actualã, ne rãmânnecunoscute motivele pentru care AlexandraAlexandrescu nu a inclus în contribuþia eidespre înmormântãrile hallstattiene de laZimnicea cele câteva morminte de inhumaþiede pe “Cetate” sau din suprafeþele C.1 ºi C.2din “Câmpul Morþilor”, identificate de Nestorîn campaniile 1948-194914. Fie, datelepublicate de cãtre profesor pãreau suficientefostei sale studente, fie, aceasta din urmãpierduse documentaþia vechilor sãpãturi înmomentul redactãrii studiului din 1978.Informaþiile pe care cercetãtoarea bucureºteanãle furnizase însã lui Bader în preajma anului1983 sugereazã însã cã ea dispunea de o seriede informaþii inedite, dar detaliate, despreînmormântãrile hallstattiene identificate încampaniile 1948-1949. Este însã greu deprecizat dacã aceste informaþii decurgeau dinamintirile Alexandrei Alexandrescu legate deperioada colaborãrii ei cu Nestor sau dacã eadispunea încã în anii ’70 ai secolului XX dedocumentaþia de ºantier a primelor campaniipostbelice de la Zimncea, astãzi pierdutã.

2. Câteva observaþii asupra fibulei Glasinacde la Zimnicea

Fibula Glasinac din mormântul de laZimnicea (fig. 2.1-2) a fost realizatã din fier,prezintã douã resorturi ºi o portagrafã a cãreiformã generalã este triunghiularã. Lungimeapiesei (mãsuratã între extremitatea portagrafeiºi arc, de-a lungul acului) este de 7,1 cm, iardistanþa dintre curbura maximã a arcului ºi aceste de 4,8 cm. Bucla resortului aflat încontinuarea portagrafei a fost înfãºuratã înjurul unui nit de fier, în timp ce bucla resortuluiopus, mai mare, este liberã. Arcul este maiîngroºat în partea sa medianã ºi pare sã fiprezentat în vechime mai multe striaþiitransversale, astãzi abia perceptibile. Parteainferioarã a portagrafei ºi vârful acului suntdeteriorate.

Oxidarea s-a dezvoltat în jurul miezului defier al corpului fibulei ºi a determinatîngroºarea sa pe alocuri. Dupã descoperire, s-atentat stoparea procesului de degradare a

8 Potrivit lui Nestor 1949, 125, determinãrileantropologice ale scheletelor din necropola medievalã(sec. XIV-XV) de la Zimnicea urmau sã fie realizate laInstitutul de Anatomie al Facultãþii de Medicinã dinBucureºti. Nici pânã astãzi determinãrile anunþate nu aufost definitivate ºi publicate. Probabil, scheletelemormintelor hallstattiene au avut o soartã asemãnãtoarecu cea a materialelor osteologice medievale.9 Metzner-Nebelsick 2004, 283-284; cf. Popoviæ,Vukmanoviæ 1998.10 Alexandrescu 1978, 115-117.11 Nestor 1949, 123.12 Nestor 1949, 124.

13 Nestor 1950, 94.14 Alexandrescu 1978, 115, n. 1.

280

fibulei prin aplicarea unei pelicule transparentecare împiedicã astãzi fisurarea corpului de fier.

Petrescu-Dâmboviþa ºi Bader au interpretatdiferit forma plãcii portagrafei fibulei de laZimnicea. Dacã pentru cel dintâi placaportagrafei este triunghiularã, pentru cel dinurmã, aceasta este trapezoidalã (mai precis, înformã de clepsidrã). In orice caz, portagrafafibulei noastre nu are forma unui scut beotic(Glasinac II), ci este triunghiularã, astfel cãpoate fi încadratã variantei Glasinac I.

Observarea atentã a desenului oferit deBader (reprodus aici în fig. 2.2) ne îngãduie sãbãnuim cã acesta este realizat dupã ofotografie. In acest sens pledeazã absenþasecþiunilor, de altfel indicate în modconsecvent de cãtre autor în cazul majoritãþiiexemplarelor ilustrate în prestigioasa sarepertoriere. Probabil, din diferite motive carenu mai pot fi astãzi precizate, Bader nu a avutposibilitatea sã documenteze personal (prindesen) fibula de la Zimnicea, ci a beneficiatprobabil de o singurã fotografie a piesei, pusãla dispoziþie poate tocmai de A. D.Alexandrescu.

3. Probleme ale datãrii mormântului cu fibulãGlasinac de la Zimnicea

Fibule de tip Glasinac se regãsesc, nu depuþine ori, în descoperiri din bazinul Dunãriiinferioare din prima epocã a fierului15. Astfelde piese de port au fost identificate uneori înaºezãri, de exemplul la Alexandria – “La Vii”16

sau Tariverdi17, dar destinaþia lor pare sã fi fostmai frecvent funerarã. Fibule Glasinac seregãsesc fie în morminte de incineraþieamenajate sub mici tumuli la Ferigile18, BeliIzvor, Sofronievo, Kameno Pole, Altimir19,Dobrina (tumulii VIII ºi XII)20 sau Ravna ºiprobabil la Celic-Dere21, fie în morminte deinhumaþie, cum este cazul la Zimnicea, dar ºi laBalta Verde (“La Blahniþa”), Ostrovul Mare,Stoicani º.a.

Indiferent care ar fi încadrarea ei culturalã22,necropola de la Stoicani reprezintã, probabil,unul dintre ansamblurile funerare cele maitimpurii din bazinul Dunãrii Inferioare în carea fost identificate exemplare ale fibulelorGlasinac23. Aici, defuncþii au fost inhumaþi ºidepuºi în poziþie uºor chircitã, cu craniulorientat spre sud – o modalitate de depunere adefunctului care ar putea aminti tradiþiifunerare mai vechi, pãstrate din epoca târzie abronzului24. Totodatã, relativa sãrãcie ainventarelor funerare de la Stoicani corespundepracticilor de organizare a inventarelorfunerare specifice perioadei timpurii a primeiepoci a fierului25, chiar dacã aceastã necropolãa fost sincronizatã începuturilor perioadeihallstattiene mijlocii26.

Pe baza elementelor de rit ºi ritualmenþionate de Bader, mormântul cu fibulãGlasinac, ca ºi celelalte înmormântãrihallstattiene de la Zimnicea ar putea fisincronizate ipotetic unui posibil orizontfunerar caracterizat de inhumaþia cu craniulorientat cãtre sud, un ritual comun ºinecropolei de la Stoicani, dar ºi altor câtorvaînmormântãri precum cele de la Coºereni27 sau

15 Bader 1983, Taf. 48; Gergova 1987; Bouzek 2005, 37,fig. 19, 20.16 Preda 1959; Preda 1961, 211, fig. 2/1; Mirea, Pãtraºcu2006, 19-20.17 Condurachi 1957, 80-81, fig. 61/1.18 Vulpe 1967, 69-70.19 Nikolov 1965, 163-165, fig. 1-2 (Beli Izvor); 167-168,fig. 6b (Sofronievo); 170, fig. 10a (Kameno Pole); 171-172, fig. 13b (Altimir).20 Mirèev 1965.21 Probabil, fibulele Glasinac de la Celic Dere provin dinmorminte de incineraþie (Simion 2000, 71).

22 László 2001, 324. Morintz 1987, 66 atribuie necropola culturiiBabadag, Hänsel 1976 ºi László 1980, 185-187, 1989 oconsiderã ca aparþinând unui grup cultural aparte(Stoicani-Cozia), iar Vulpe 1986, 2008, 270, n. 10 sauBrujako 2004 o pun în legãturã cu diferite descoperiridin regiunile stepice nord-pontice.23 Petrescu-Dâmboviþa 1953, 185, m.55/c, 193, fig. 12/10. Prezenþa la Dunãrea de Jos a fibulelor Glasinac încãdintr-o perioadã timpurie a primei epoci a fierului esteindicatã ºi de depozitul de bronzuri de la Dridu(Enãchiuc 1987) .24 László 1976, 91, 93; Moscalu 1976, 85; Morintz 1987,68; Vulpe 2008, 269-271.25 Organizarea unor inventare funerare relativ sãrace ºirepartizarea bunurilor de prestigiu metalice în depozitecu caracter non-funerar ca manifestãri specificeînceputurilor epocii fierului au fost relevate decercetarea central- ºi vesteuropeanã din ultimele decenii(Bradley 1988; Hansen 1991, 1992, 1994, 368-370,1995; Huth 1997; Wells 1998 º.a.). Recent, ideea uneicomplementaritãþi a modului de repartizare a bunurilorde prestigiu în domeniile funerar ºi depoziþional în cazuldescoperirilor din prima epocã a fierului de la Dunãreade Jos a fost evocatã de Vulpe 2008.26 Necropola de la Stoicani a fost consideratã fieanterioarã, fie contemporanã începuturilor epociiBasarabi: Vulpe 1965, 119, 123; 1970, 163, n. 176;László 1976, 89, n. 11, 98, n. 74, 1980, 185, 2001, 324;Brujako 2004. Unele nuanþãri sugestive la Morintz 1987,66-67.27 Necropola hallstattianã de inhumaþie de la Coºereni cudefuncþii depuºi în poziþie chircitã a fost doar semnalatãîn urma unor sãpãturi de salvare (Popescu 1964, 554),dar, din pãcate, mormintele de aici nu au fost nici pânãastãzi publicate.

281

ANALELE BANATULUI, SN., ARHEOLOGIE - ISTORIE, XVII, 2009

Švištov28. Potrivit Alexandrei Alexandrescu,ritualul depunerii defuncþilor cu craniul cãtresud, practicat ºi în cazul înmormântãrilorhallstattiene din zona C18 de la Zimnicea ar fispecific, unei perioade anterioare culturiiBasarabi29. Aceiaºi autoare atrãgea atenþia ºiasupra relativei sãrãcii a inventarelorînmormântãrilor hallstattiene de la Zimnicea, ocaracteristicã pe care o considera sincronãapariþiei ceramicii canelate30.

Depunerea atât în mormântul de laZimnicea, cât ºi într-un mormânt de la InsulaBanului a câte unei “dãlþi”31, ar putea indica osimilitudine ritualã ºi o posibilãcontemporaneitate relativã a celor douãdescoperiri. ªi aceastã posibilã analogie arputea pleda pentru o datare mai timpurie amormântului de la Zimnicea, ºi anume înperioada de început a primei epoci a fierului.

Cu toate acestea, analogiile fibulei Glasinacar permite o sincronizare a mormântului de laZimnicea cu necropolele cu morminte deinhumaþie amenajate sub mantalele de piatrãale unor mici tumuli, aºa cum sunt cele de laBalta Verde, Gogoºu-faza I, Basarabi sau dinalte situri din nord-vestul Bulgariei32. Oanalogie morfologicã foarte apropiatã pentrupiesa din mormântul de la Zimnicea esteoferitã de fibula din inventarul mormântului 1,movila XII de la Balta Verde33. Astfel,posibilitatea sincronizãrii mormântului de laZimnicea cu înmormântãrile de la Balta Verde,contemporane ceramicii de tip Basarabi, nupoate fi nici ea exclusã. Din pãcate, înmomentul de faþã, nu se mai poate preciza dacãmormântul de la Zimnicea a beneficiat sau nude o amenajare tumularã, tocmai datoritãdezvoltãrii deasupra acestuia a aºezãrii deepocã Latène.

Fibulele Glasinac se mai regãsesc ºi într-unele contexte care, pe baza unei ceramicideosebite de cea de tip Basarabi, au fost datateîn perioada târzie a primei epoci a fierului (aºa-numita fazã finalã Ferigile III)34. In acest senseste poate sugestivã prezenþa fibulelorGlasinac în contextele de la Alexandria – “La

Vii” ºi, probabil, Budureasca35. Din pãcatecontextul de la Budureasca nu este suficient debine precizat în literaturã. În schimb, asociereaa trei fibule Glasinac de bronz cu ceramicã laroatã în douã contexte de la Alexandria - “LaVii” a fost recent afirmatã categoric36, dar, dinpãcate, ºi materialele de aici aºteaptã încontinuare sã fie ilustrate ºi publicateexhaustiv. Dacã aceastã asociere este veridicã,descoperirea de la Alexandria – “La Vii” arputea oferi reperul cronologic relativ cel maitârziu ale perioadei de folosire a fibulelorGlasinac la Dunãrea Inferioarã, indiferent dacãîl plasãm în secolul al V-lea a.Chr.37 sau, poatemai probabil, mai devreme, în secolul al VI-leaa.Chr., aºa cum voi sugera mai jos.

O fibulã Glasinac cu portagrafatriunghiularã a fost identificatã ºi în mormântuldin tumulul 40 de la Ferigile, considerat caunul dintre mormintele târzii ale necropolei38.Argumentele pe baza cãrora unele dintremormintele de la Ferigile, inclusiv tumulul 40,s-ar data în prima jumãtate a secolului al IV-leaa.Chr. (!) se rezumã în ultimã instanþã ladeclararea formelor ceramice din acesteinventare ca imitaþii lucrate de mânã dupãforme ale ceramicii lucrate la roatã39. Aceastãinterpretare îºi aºteaptã ºi astãzi demonstraþia,iar relativitatea valabilitãþii ei pentrucronologie a fost de altfel recunoscutã40. Niciuna dintre formele ceramice de la Ferigile nuprezintã inelul de pozã, a cãrui realizare arcertifica imitarea de mânã a unor forme laroatã. Trebuie precizat cã la Ferigile lipsesc ,nu numai ceramica localã lucratã la roatã sauimporturi greceºti, dar ºi fibulele tracice atât decaracteristice descoperirilor din secolele V-IIIa.Chr. de la Dunãrea de Jos41.

Apariþia la Dunãrea Inferioarã a celor maivechi recipiente ceramice lucrate la roatã42 afost corelatã cu instalarea pe þãrmurile ponticea coloniilor greceºti43 ºi a fost consideratã caulterioarã sfârºitului culturilor perioadei

35 Mãndescu 2005, 34-35, fig. 2/1.36 Mirea, Pãtraºcu 2005, 19. Trebuie remarcat faptul cãasocierea fibulelor Glasinac cu ceramicã la roatã nu afost explicit afirmatã de autorul sãpãturilor, Preda 1961,210-211. Cf. Criºan 1978, 144.37 Preda 1961, 212; Criºan 1978, 147 º.a.38 Vulpe 1967, 87; 1977, 96, fig. 4 (grupa combinatoricãnr. 5).39 Vulpe 1967, 87; 1977, 89.40 Vulpe 1977, 89.41 Hänsel 1974, 210-211.42 De exemplu cana la roatã de la Gogoºu, Berciu, Comºa1956, 417, fig. 140-141/6.43 Moscalu 1983, 92-93; Smirnova 1993, 108-110.

28 Dimitrov et alii 1967, 82-sqq.29 Alexandrescu 1978, 124. Cf. Morintz 1987, 61; Vulpe1995, 395-396 º.a.30 Alexandrescu 1978, 123-124.31 Hänsel 1976, pl. 67/9.32 Gergova 1987, 13-16.33 Berciu, Comºa 1956, 342, fig. 69/1 ºi 386, fig. 126/6.34 Vulpe 1967, 87; 1970, 131, 145, n. 97; 1977, 89; 2001,337-338.

282

mijlocii a primei epoci a fierului din sudulRomâniei44. Generalizarea tehnicii ceramicii laroatã în regiunile Dunãrii Inferioare este însã ºimai târzie ºi, probabil, nu ar putea fi datatãînaintea mijlocului secolului al IV-lea a.Chr.45.Cercetãrile viitoare vor trebui sã precizezemomentul cronologic particular în care, laDunãrea Inferioarã, lucrarea la roatã a ceramciia devenit comparabilã sub aspect cantitativ cuproducþia localã de mânã. Se poate consideraînsã cã sfârºitul perioadei de folosire afibulelor Glasinac la Dunãrea de Jos ar putea fiplasat anterior “momentului” generalizãrii roþiiolarului în producþia localã de ceramicã46.

Dacã unele asocieri ale fibulelor Glasinaccu fragmente ceramice lucrate la roatã au fostsemnalate în literaturã, ele nu pot implica însãcontemporaneitatea nici mãcar relativã afibulelor Glasinac cu fibulele tracice. De altfel,asocierea dintre cele douã forme de fibule nu afost pânã acum atestatã, la fel cum nici asocieriale fibulelor Glasinac cu importuri greceºti dinsecolele V-III a.Chr. nu au fost încãdocumentate47. Absenþa importurilor greceºti ºia fibulelor tracice în mormintele de la Ferigilesau în contextele de la Alexandria, ne obligã sãplasãm aceste descoperiri mai devreme decâtînceputurile perioadei de folosire a fibuleitracice, ºi anume, poate chiar înaintea secoluluial V-lea a.Chr. In orice caz, fibulele Glasinacnu au mai fost folosite în perioada în care, laDunãrea de Jos, s-a generalizat ceramica laroatã, s-a rãspândit fibula tracicã ºi cândimporturile greceºti s-au distribuit în cantitãþiimportante, probabil sub înrâurirea expansiuniimacedonene, dincolo de regiunile învecinatecoloniilor pontice. Probabil, în regiunileDunãrii Inferioare, cezura dintre perioada defolosire a fibulelor Glasinac ºi cea a folosiriifibulelor tracice ar trebui plasatã în cursulsecolului al V-lea a.Chr.

Posibila sincronizare a perioadei de folosirea fibulei Glasinac cu faza târzie a necropolei dela Ferigile ºi cu descoperirile de la Alexandria– “La Vii”, nu implicã o datare a mormântuluide la Zimnicea la sfârºitul primei epoci afierului. Se poate pune întrebarea dacã, nu

cumva, tocmai deosebirile de rit funerar –inhumaþie în cazul mormântului de la Zimniceaºi exclusiv incineraþie la Ferigile – nu ar puteaconstitui ºi expresia unei posibile distincþiicronologice. De altfel, conturarea unui orizontde inhumaþie anterior înmormântãrilor de laFerigile a mai fost susþinutã în literaturã48.Probabil, mormâtul cu fibulã Glasinac de laZimnicea este anterior descoperirilor târzii dela Ferigile sau celor amintite de la Alexandria –“La Vii” ºi ar putea corespunde acelorînmormântãri plane de epocã mijlociehallstattianã care “apar în mod izolat ºi înrestul arie Basarabi”, în afara zonei de sud-vesta Olteniei, unde se concentreazã principalelenecropole ale acestei culturi49. Dupã cum vomvedea în continuare, o prezenþã umanã deepocã Basarabi pe situl “Cetate” de laZimnicea este susþinutã ºi de un alt indiciuexpresiv.

4. Un fragment de strachinã Basarabidescoperit pe “Cetate”

Fibula din mormântul 2 nu este singurulobiect de epocã hallstattianã mijlocie de pe“Cetatea” de la Zimnicea. In 1965 AlexandruVulpe ilustra un fragment considerat ca tipicpentru ceramica Basarabi, cu precizarea cã elprovine de la Zimnicea, fãrã alte specificãri înprivinþa locului descoperirii50. Fragmentulceramic a fost ºi el reidentificat în depoziteleM.N.A. În mod straniu, acesta este singurulfragment ceramic Basarabi regãsit în cele 40 delãzi care conþin materiale ceramice de laZimnicea ºi care se aflã în depozitele din CasaAcademiei (în marea lor majoritate ceramicãlocalã din secolele IV-III a.Chr.).

Fragmentul (fig. 4/1-2) provine de la ostrachinã cu buza cu faþetãri în torsadã,decorate cu triunghiuri haºurate ºi incrustate cuo pastã de culoare deschisã ale cãrei resturi sepot încã observa cu ochiul liber. Imediat subbuzã a fost decroºat un motiv zigzagat. Zoneledecroºate au fost ºi ele umplute iniþial cu opastã albã. Potrivit marcajului piesei, “Z49SVIIë” (Zimnicea, campania 1949, secþiuneaVIIë), fragmentul ceramic a fost descoperit totîn sudul sitului “Cetate”, deci nu departe de

44 Alexandrescu, Morintz 1999, 14-16 (cu literatura amai veche).45 Hänsel 1974, 194.46 Vulpe 1977, 89.47 Fibule Glasinac se asociazã pe litoralul vest-pontic, deexemplu la Tariverdi (Condurachi 1957, 80-81, fig. 61/1) ºi Dobrina (Hänsel 1974, 210-211, 207, fig. 10/15-23,Lang 1980, 231) cu materiale greceºti din secolul al VI-lea a.Chr.

48 Un orizont de inhumaþie, ilustrat de înmormântãrile dela Gogoºu-faza I ar precede, potrivit lui Vulpe 1970,150, orizontul de incineraþie Ferigile. Asuprasemnificaþiei diferenþei de rit: Vulpe 1970, 163 ºi 2008,271.49 Vulpe, Basarabi, 162.50 Vulpe 1965, fig. 4/9.

283

ANALELE BANATULUI, SN., ARHEOLOGIE - ISTORIE, XVII, 2009

secþiunea (S.VI) în care este atestatãînmormântarea cu fibulã Glasinac, mai susprezentatã (fig. 1).

Faþetarea fragmentului nostru este similarãcelei a unor strãchini cu buza invazatã de laFerigile (tipul de strãchini I.A.2, tumulii 40 ºi74/m.1, în care au fost identificate ºi fibuleGlasinac cu portagrafa triunghiularã)51 sau laRemetea-Pogonici52. Potrivit lui A. Vulpe,astfel de strãchini sunt specifice nu numai arieiBârseºti-Ferigile, ci ºi unor descoperiri dinafara acestei arii53. Pe de altã parte, incrustaþiacu pastã albã a unor motive triunghiulare ºizigzagate decroºate din pasta neagrã a unorrecipiente ceramice hallstattiene îºi regãseºteanalogii de exemplu la Balta Verde îninventarul tumulului XX54.

In lipsa oricãrei documentaþii nu putemdecât presupune cã fragmentul ar provenidintr-un context fie de locuire, fie funerar, dinperioada culturii Basarabi, distrus de locuireaLatène. Deþi reprezintã deocamdatã o apariþieinsolitã, fragmentul ceramic Basarabi de laZimnicea oferã un indiciu suplimentar, alãturide înmormântarea cu fibulã Glasinac, pentruatestarea unei prezenþe umane certe pe situlCetate în perioada mijlocie a primei epoci afierului.

5. Indicii ale începuturilor aºezãrii Latène depe “Cetate” þi semnificaþia mormântuluihallstattian

Pentru demersul de faþã nu consider cã ar fide prisos precizarea, fie ºi numai succintã, aindicatorilor cronologici ai începuturiloraºezãrii getice de la Zimnicea. Aceastãprecizare este cu atât mai justificatã cu cât,potrivit afirmaþiilor din literatura mai veche55,locuirea “geticã” a suprapus înmormântarea cufibulã Glasinac. Din pãcate, pierdereadocumentaþiei secþiunilor din sud-estul sitului(S.V din 1948 ºi S.VI-VII ºi VII-1 din 1949)impune recursul la cele câteva indiciisugestive, dar disparate ºi indirecte, de caredispune cercetarea la ora actualã pentruaproximarea începuturilor locuirii Latène de pe“Cetate”.

Reperul cronologic oferit de Nestor pentruînceputurile aºezãrii getice de pe “Cetate”, ºianume, descoperirea în nivelul inferior a unui

fragment atic din secolul al V-lea a.Chr., estemai degrabã ambiguu56. Cele mai timpuriielemente de datare care au putut fi identificateprintre materialele recoltate în campania 1924(când s-au investigat suprafeþele cele mai maride pe “Cetate”, v. fig. 1), nu sunt anterioaresfârºitului secolului al IV-lea a.Chr.57.

De asemenea, la baza stratigrafiei dinsecþiunea XIV/1968 din nord-estul aºezãriiLatène de pe “Cetate” (pentru localizare v. fig.1), A. D. Alexandrescu semnala identificareaunei o fibule tracice58. Din pãcate, contextuldin care provenea aceastã fibulã a rãmas inedit,dar cercetãrile mai recente au oferitposibilitatea verificãrii raportãrii fibulelortracice la stratigrafia aºezãrii de pe “Cetate”. Înnivelul cel mai vechi (inferior) de locuire dinaºezarea de pe “Cetate”, în secþiunea dinarealul J13 (carourile a ºi c)59, au fostidentificate în campania 2005 o mare cantitatede ceramicã localã lucratã de mânã, dar ºinumeroase fragmente la roatã, fragmente deamfore greceºti, precum ºi o fibulã tracicã debronz cu arcul aplatizat (fig. 5/2). Fibula, demici dimensiuni (2,85 cm lungime),descoperitã în vecinãtatea profilului de W alsecþiunii, provine din contextul 276 – o lentilãde sol nisipos brun-cenuºie care formeazãpartea superioarã a umpluturii gropii uneilocuinþe (contextul 282) adâncite în humusulpreistoric (contextul 145) ºi în solul steril dinpunct de vedere arheologic al sitului “Cetate”(fig. 5/1). Aceastã piesã aparþine unei variantea fibulei tracice care, potrivit unor studiirecente60, reprezintã o datare târzie, în secolulal III-lea a.Chr. Poziþia stratigraficã a fibuleidin contextul 276 sugereazã cã începuturilelocuirii în zona de nord a aºezãrii getice de laZimnicea (fig. 1) ar putea fi datate cu puþinînaintea perioadei de folosire a acestei variantetârzii a fibulei tracice, probabil la finelesecolului al IV-lea a.Chr. Cercetãrile viitoarevor trebui sã lãmureascã dacã aceastãconstatare este valabilã ºi pentru zonele de sud-est ale sitului, unde se localizeazãînmormântarea cu fibulã Glasinac.

51 Vulpe 1967, 38, pl. I/3 (8), 13 (4).52 Stratan 1961, 168, fig. 5/5.53 Vulpe 1967, 3954 Berciu, Comºa 1956, 375, fig. 108-109.55 Cf. supra n. 1-3.

56 Nestor 1949, 119. Fragmentul, menþionat ºi de Vulpe1966, 22, nu a fost din pãcate niciodatã ilustrat înliteraturã, astfel cã încadrarea sa cronologicã nu poate fiverificatã.57 Spânu 2006, 165-166.58 Alexandrescu 1976, 136, fig. 2/13.59 Cercetãri ºi documentaþie D. Spânu (2003-2005) caresponsabil de sector sub coordonarea lui M. Babeº(responsabil de ºantier).60 Zirra 2000, 34-47; Mãndescu 2000, 82-91.

284

Informaþiile de care dispunem în momentulde faþã pentru datarea începuturilor aºezãriiLatène de la Zimnicea sunt sumare þi disparate.Totuþi, contextele evocate mai sus sugereazã odatare a începuturilor locuirii Latène de pe situl“Cetate” în plinã epocã de folosire a fibuleitracice, probabil în cea de a doua jumãtate asecolului al IV-lea a.Chr. O asemenea datare nucontravine, ci se armonizeazã satisfãcãtorsemnificaþiei instalãrii unei locuiri dense într-un perimetru care anterior avusese o destinaþiefunerarã. Cu alte cuvinte, tradiþiaînmormântãrilor hallstattiene fusese demultuitatã, iar posibilele semne de mormânt senãruiserã, în momentul constituirii aºezãriiLatène pe situl “Cetate” de la Zimnicea.

Dacã analogiile morfologice ale fibuleipledeazã pentru o încadrare a mormântului înperioada Basarabi, ritul funerar (inhumaþie cucraniul la sud) sugereazã o sincronizare aacestei descoperiri cu celelalte înmormântãrihallstattiene de la Zimnicea, anterioare culturiiBasarabi. Dacã am accepta o datare amormântul cu fibulã Glasinac de pe “Cetate”mai târzie decât cea a celor 13 mormintehallstattiene din C.18 (fig. 6), ritul funerarcomun ar sugera, în acest caz, o continuitate atradiþiei funerare locale care a supravieþuitmomentului constituirii ºi rãspândirii ceramiciiBasarabi.

Existenþa unor înmormântãri din perioadamijlocie hallstattianã, sub nivelurile de locuireLatène de la Zimnicea, aruncã o umbrã deîndoialã asupra împãrþirii tradiþionale aperimetrului cu vestigii arheologice de aici îndouã ansambluri cu funcþiuni distincte:“Cetatea” – o aºezare preistoricã aflatã a lamarginea tereasei Dunãrii ºi “Câmpulmorþilor” sau ”Câmpul de urne” – zonele cudestinaþie funerarã din jurul aºezãrii. Aceastãdepartajare, pe care o datorãm lui Bolliac61, afãcut o îndelungatã carierã în istoriografiaromâneascã62, poate tocmai datoritã aparenteiei verosimilitãþii: imaginea unei aºezãriînconjurate de necropole se asemnãna în modsatisfãcãtor cu departajarea, specificãAntichitãþii clasice, dintre spaþiul locuit(intravilan) ºi cel extravilan, cu destinaþiefunerarã. În stadiul actual al cercetãrii, aceastãdepartajare pare sã fie valabilã numai în cazul

descoperirilor de epocã Latène63, dar, cel puþinîn cazul primei epoci a fierului, situaþia pare sãfi fost inversã: înmormântãrilor de pe “Cetate”le corespund cele câteva urme de locuire înC.5, menþionate de Nestor în plin “Câmp almorþilor”64 (fig. 6).

Dupã cum am arãtat mai sus, instalarea uneilocuiri intense peste o zonã cu destinaþiefunerarã are o semnificaþie particularã pentruînþelegerea vestigiilor preistorice de laZimnicea. Ea indicã nu numai un anumit hiatuscronologic între înmormântãrile din perioadafibulei Glasinac ºi aºezarea Latène (geticã) depe “Cetate”, ci ºi o întrerupere a memorieiculturale colective65. Revenirea unorcomunitãþi umane pe terasa înaltã a Dunãrii dela Zimnicea în secolul al IV-lea a.Chr. aduceacu sine ºi o schimbare radicalã a ritului funerar:dacã purtãtorii fibulei Glasinac au practicatinhumarea cu craniul cãtre sud, purtãtoriifibulei tracice de la Zimnicea aveau sã recurgãcu predilecþie la incineraþie66. Inversarearelaþiei spaþiale între perimetrele de locuire ºicel funerar din perioada hallstattianã mijlocieºi cea a Latène-ului timpuriu, amplasarealocuinþelor getice peste mormintele mai vechiºi schimbarea ritului de înmormântare, toateacestea oglindesc o profundã discontinuitateculturalã ºi un hiatus al prezenþei umane laZimnicea în perioada târzie a primei epoci afierului.

61 Bolliac 1874.62 Tocilescu 1880, 552; Pârvan 1926, 629; Nestor 1949,121; Protase 1971, 55-56; Alexandrescu 1974, 57 ºi1980, 43; Curinschi Vorona 1981, 24 º.a.

63 Totuºi, unele remarci ale lui Nestor 1949, 119 ºiAlexandrescu 1974, 56 aruncã o umbrã de îndoialãasupra acestei ipotetice dihotomii spaþial-funcþionale:locuirea târzie Latène pare sã se fi extins ºi dincolo de perimetrul “Cetãþii”.64 Nestor 1950, 100.65 Pentru conþinutul noþiunii: Brather 2004, 112-116.66 Alexandrescu 1980, 42. Raportul incineraþi-inhumaþide epocã Latène din mormintele de la Zimnicea publicatede Alexandrescu 1980 este de 166/4. La acestea maitrebuie adãugate însã ºi “mormântul-cuptor” (prezentatsuccint de Nestor 1950, 98, urmeazã sã fie prelucrat ºipublicat exhaustiv de cãtre A. Ganciu ºi M. Babeº) ºialte câteva morminte de incineraþie descoperite recent(2007-2008) în “Câmpul morþilor”, cu ocazia unorsãpãturi de salvare coordonate de M. Babeº, A. Ganciu ºiD. Mãndescu. Informaþii M. Babeº ºi D. Mãndescu.

285

ANALELE BANATULUI, SN., ARHEOLOGIE - ISTORIE, XVII, 2009

BIBLIOGRAFIE

Alexandrescu 1974,A. D. Alexandrescu, Autour des fouilles de

Zimnicea. Thracia III (Sofia), (1974), 47-64.

Alexandrescu 1976,A. D. Alexandrescu, À propos des fibules «thraces»

de Zimnicea. Thraco-Dacica 1, (1976), 131-141.

A. D.Alexandrescu 1978,A. D. Alexandrescu, Sépultures du premier Âge de

Fer à Zimnicea. Dacia 22, (1978), 115-124.

Alexandrescu 1980,A. D. Alexandrescu, La nécropole gète de Zimnicea.

Dacia 24, (1980), 19-126.

Alexandrescu, Morintz 1999,P. Alexandrescu, S. Morintz, À propos de la couche

précoloniale de Mésambira. (P. Alexandrescu), L’Aigle etle dauphin. Etudes d’archéologie pontique. Bucarest,1999, 8-16.

Bader 1983T. Bader, Die Fibeln in Rumänien. Prähistorische

Bronzefunde 14, 6, München (1983).

Berciu, Comºa 1956,D. Berciu, E. Comºa, Sãpãturile arheologice de la

Balta Verde ºi Gogosu (1949-1950). Materiale ºiCercetãri Arheologice 2, (1956), 253-489.

Bolliac 1874,C. Bolliac, Ceramica Daciei. Câmpul morþilor de la

Zimnnicea. Trompeta Carpaþilor nr. 12, (1874), 1137.

Bradley 1988,R. Bradley, Hoarding, recycling and the consumption

of prehistoric metalwork: technological change inwestern Europe. World Archaeology 20, 2, (1988), 249-260.

Brather 2004,S. Brather, Ethnische Interpretationen in der

frühgeschichtlichen Archäologie. Geschichte,Grundlagen und Alternativen. (H. Beck, D. Geuenich,H. Steuer), Ergänzungen zum Reallexikon derGermanischen Altertumskunde. Band 42, Berlin, NewYork (2004).

Brujako 2004,I. V. Brujako, Kimmerijcy, frakijcy I mogil’nik

Stojkani. (J. Chochorowski), Cimmerians, Scythians,Sarmatians. In memory of Professor Tadeusz Sulimirsky,Krakóv (2004), 71-83.

Criºan 1968,I. H. Criºan, Ceramica daco-geticã, Bucureºti (1968).

Criºan 1978,I. H. Crişan, Die Anfänge der Latènezeit bei den

Geto-Dakern. Dacia 22, (1978), 143-154.

Condurachi 1957,E. Condurachi, ªantierul arheologic Histria.

Materiale ºi Cercetãri Arheologice 4, (1957), 3-103.

Curinschi Vorona 1981,G. Curinschi Vorona, Istoria arhitecturii în România,

Bucureºti (1981).

Dimitrov et alii 1967,D. P. Dimitrov, M. Èièikova, A. Dimitrova, V.

Naidenova, Arheologièeskije raskopki v vostoènomsektore Nove v 1965 g. Izvestija Sofia 30, (1967), 75-100.

Enãchiuc 1987,V. Enãchiuc, Depozitul de bronzuri de la Dridu.

Thraco-Dacica 8, 1-2, (1987), 72-91.

Gergova 1987,D. Gergova, Früh- und ältereisenzeitliche Fibeln in

Bulgarien. Prähistorische Bronzefunde 14, 7, München,(1987).

Hansen 1991,S. Hansen, Studien zu den Metalldeponierungen

während der Urnenfelderzeit im Rhein-Main-Gebiet,Bonn (1991).

Hansen 1992,S. Hansen, Depozite ca ofranda: o contributie la

interpretarea descoperirilor de depozite din perioadatimpurie a UFZ. SCIVA, 43,4, (1992), 371-392.

Hansen 1994,S. Hansen, Studien zu den Metalldeponierungen

während der älteren Urnenfelderzeit zwischen Rhônetalund Karpatenbecken, Bonn (1994).

Hansen 1995,S. Hansen, Aspekte des Gabentauschs und Handels

während der Urnenfelderzeit in Mittel- und Nordeuropaim Lichte der Fundüberlieferung. (B. Hänsel), Handel,Tausch und Verkehr im Bronze- und FrüheisenzeitlichenSüdosteuropa. Südosteuropa-Schriften 17,Prähistorische Archäologie in Südosteuropa 11,München-Berlin (1995), 67-80.

Hänsel 1974,B. Hänsel, Zur Chronologie des 7. Bis 5.

Jahrhunderts v.Chr. im Hinterland von Odessos an derwestlichen Schwarzmeerküste. Prähistorische Zeitschrift49, 2, (1974), 193-217.

Hänsel 1976,B. Hänsel, Beiträge zur regionalen und

chronologischen Gliederung der älteren Hallstattzeit ander unteren Donau, Bonn (1976).

Lang 1980,A. Lang, Zur Chronologie frühskytischer Funde im

Karpatenbecken und an der unteren Donau. Actes du IIecongrès international de thracologie (I), Bucureºti(1980), 229-233.

László 1976,A. László, Über den Ursprung und die Entwicklung

der frühhallstattzeitlichen Kulturen in der Moldau.Thraco-Dacica 1, (1976), 89-98.

László 1980,A. László, La région extracarpatique orientale à la fin

du IIe millénaire et dans la première moitié du Iermillénaire avant notre ère. Actes du IIe congrès

286

international de thracologie (I), Bucureºti (1980), 181-187.

László 1989,A. László, Les groupes régionaux anciens du

Hallstatt à l’est des Carpates. La Moldavie aux XIIe-VIIesiècles av.n.è. La Civilisation du Hallstatt, Liège (1989),111-129.

László 2001,A. László, Prima epocã a fierului. Perioada timpurie.

(M. Petrescu-Dîmboviþa, A. Vulpe), Istoria românilor.Vol. 1. Moºtenirea timpurilor îndepãrtate, Bucureºti(2001), 299-327.

Mãndescu 2000,D. Mãndescu, Fibula de schemã tracicã - noi puncte

de vedere. SCIVA 51, 1-2, (2000), 71-92.

Mãndescu 2005,D. Mãndescu, Despre periferia sudicã a Grupului

Ferigile. Cu privire specialã asupra necropolei de la Teiu(judeþul Argeº). Istros 12, (2005), 33-43.

Mãndescu 2008,D. Mãndescu, Cronologia perioadei timpurii a celei

de a doua epoci a fierului (sec. V-III a.C.) între Carpaþi,Nistru ºi Balcani. Tezã de doctorat în stare de manuscris,finalizatã în 2008.

Metzner-Nebelsick 2004,C. Metzner-Nebelsick, Wo sind die Frauen der

Kimmerier ? Ein Beitrag zum Kulturkontakt zwischenKaukasus, nordpontischer Steppe und Karpatenbeckenam Beispiel der Frauentrachten des 9. und 8. Jarhundertsv. Chr. (J. Chochorowski), Cimmerians, Scythians,Sarmatians. In memory of Professor Tadeusz Sulimirsky,Krakóv (2004), 271-297.

Mirèev 1965,M. Mirèev, Trakijskaijat mogilen nekropol pri s.

Dobrina. Izvestija Varna 1 (16), (1965), 33-69.

Mirea, Pãtraºcu 2006,P. Mirea, I. Pãtraºcu, Alexandria. Repere arheologice

ºi numismatice, Alexandria (2006).

Morintz 1987,S. Morintz, Noi date ºi probleme privind perioada

hallstattianã timpurie ºi mijlocie în zona istro-ponticã(cercetãrile de la Babadag). Thraco-Dacica 8, 1-2,(1987), 39-71.

Moscalu 1976,E. Moscalu, Die frühhallstattzeitlichen Gräber von

Meri (Gem. Vedea, Kr. Teleorman). Thraco-Dacica 1,(1976), 77-86.

Nestor 1949,I. Nestor, Sãpãturile arheologice de la Zimnicea, jud.

Teleorman. Studii 2, (1949), 116-125.

Nestor 1950,I. Nestor, Aºezãrile din societate primitivã ºi

sclavagistã în regiunea Dunãrea de Jos. Raport sumarasupra campaniei de sãpãturi arheologice de laZimnicea. SCIV 1, 2, (1950), 93-120.

Nikolov 1965,B. Nikolov, Trakijski pametnici vãv Vracansko.

Izvestija na Arheologièeskija Institut Sofia 28, (1965),163-202.

Pârvan 1926,V. Pârvan, Getica. O protoistorie a Daciei, Bucureºti

(1926).

Petrescu-Dâmboviþa 1953,M. Petrescu-Dâmboviþa, Cimitirul hallstattian de la

Stoicani. Materiale 1, (1953), 157-212.

Popescu 1964,D. Popescu, Sãpãturile arheologice din Republica

Popularã Românã. Studii ºi Cercetãri de Istorie Veche15, 2, (1964), 551-567.

Popoviæ, Vukmanoviæ 1998,P. Popoviæ, M. Vukmanoviæ, Early Iron Age

Cemetery Vajuga Pesak, Beograd (1998).

Preda 1959,C. Preda, New aspects of early Latène epoch in

Dacia discovered in Alexandria. Dacia 3, (1959), 179-194.

Preda 1961,C. Preda, Sãpãturile de la Alexandria. Materiale ºi

Cercetãri Arheologice 7, (1961), 209-219.

Protase 1971,D. Protase, Riturile funerare la daci ºi la daco-

romani, Bucureºti (1971).

Simion 2000,G. Simion, Tombes tumulaires dans la nécropole de

Celic Deré. (G. Simion, V. Lungu), Tombes tumulairesde l’Âge du Fer dans le Sud-Est de l’Europe. Actes du II-e Colloque International d’Archéologie Funéraire,Tulcea (2000), 69-82.

Smirnova 1993,G. I. Smirnova, Pamiatniki srednego podnestrov’ja v

horologièeskoi sheme ranneskifskoi kul’tur’i.Rossijskaja Arheologija 2, (1993), 101-118.

Spânu 2006,D. Spânu, Campania Zimnicea 1924 - informaþii

restituite. Cercetãrile arheologice conduse de I.Andrieºescu pe situl “Cetate”. Argesis, Seria Istorie(Piteºti) 14, 2005 (2006), 117-173.

Spânu 2007,D. Spânu, Istoricul ºi stadiul actual al Cercetãrilor

arheologice efectuate pe situl “Cetate” de la Zimnicea.Cercetãri Arheologice (Bucureºti) 13, 2006 (2007), 189-212.

Stratan 1961,I. Stratan, Cercetãri arheologice executate de Muzeul

raional Lugoj în 1956 ºi 1958. Materiale ºi Cetcetãriarheologice 7, (1961), 163-170.

Tocilescu 1880,G. Tocilescu, Dacia înainte de romani, Bucureºti

(1880).

287

ANALELE BANATULUI, SN., ARHEOLOGIE - ISTORIE, XVII, 2009

Vulpe 1965,A. Vulpe, Zur Mittleren Hallstattzeit in Rumäniei

(die Basarabi-Kultur). Dacia 9, (1965), 105-132.

Vulpe 1967,A. Vulpe, Necropola hallstattianã de la Ferigile,

Bucureºti (1967).

Vulpe 1970,A. Vulpe, Archäologische Forschungen und

Historische Betrachtungen über das 7. bis 5. Jh. ImDonau-Karpatenraum. Memoria Antiquitatis 2, (1970),115-190.

Vulpe 1977,A. Vulpe, Zur Chronologie der Ferigile-Gruppe.

Dacia 21, (1977), 81-112.

Vulpe 1986,A. Vulpe, Zur Entstehung der geto-dakischen

Zivilisation. Die Basarabikultur. Dacia 30, (1986), 49-90.

Vulpe 1995,A. Vulpe, Stand und Aufgabe der

Urnenfelderforschung im Karpatenraum. Beiträge zurUrnenfelderzeit nördlich und südlich der Alpen.Monographien RGZM 35, Mainz (1995), 389-397.

Vulpe 2001,A. Vulpe, Prima epocã a fierului. Perioada mijlocie.

(M. Petrescu-Dîmboviþa, A. Vulpe), Istoria românilor.Vol. 1. Moºtenirea timpurilor îndepãrtate, Bucureºti(2001), 327-339.

Vulpe, Basarabi,A. Vulpe, Basarabi (2). (C. Preda), Enciclopedia

Arheologie ºi Istoriei Vechi a României, vol. 1, A-C,Bucureºti (1994), 161-163.

Vulpe 2008,A. Vulpe, Zu den Grabsitten der älteren Hallstattzeit

in Rumänien. (F. Verse, B. Knoche, J. Graefe, M.Hohlbein, K. Schierhold, C. Siemann, M. Uckelmann,G. Woltermann), Durch die Zeiten. Festschrift fürAlbrecht Jokenhövel zum 65. Geburtstag, Rahden(2008), 269-273.

Vulpe 1966,R. Vulpe, Aºezãri getice din Muntenia, Bucureºti

(1966).

Wells 1998,P. S. Wells, Identity and Material Culture in the Later

Prehistory of Central Europe. Journal of ArchaeologicalResearch 6, nr. 3, (1998), 239-298.

Zirra 2000,V. V. Zirra, Bemerkungen zu den thrako-getischen

Fibeln. Dacia 40-42, 1996-1998 (2000), 29-53.

A GRAVE WITH A FIBULA OFGLASINAC TYPE FROM THE SITE OF

ZIMNICEA, “CETATE”

Abstract

The location of an early Iron-Age grave,within the “Cetate” (“the Citadel”) site inZimnicea is clarified in this analysis; the gravecontains a Glasinac type fibula (§ 1-2, fig. 1-3).Further on, the significance of this burial underthe La Tène-age living-levels is debated. In thesame time, the arguments of dating thebeginnings of this type of living in the secondhalf of the 4th century BC are also presented (§5, fig. 5).

The existence, under the La Tène settlementin Zimnicea, of mid-Hallstatt-age burials,throws a shadow of doubt over the traditionaldivision of this archeological vestigesperimeter into two piles, with distinctfunctions: “the Citadel” – a pre-historicalsettlement, placed at the border of theDanube’s terrace, and the “the Field of theDead” or “the Urns’ Field” – funeraldestination areas around the settlement (fig. 6).The establishment of an intense living aboveburial contexts points not only towards achronological hiatus between the Glasinacfibula period and the period of the La Tènesettlement, but also towards a break into thecollective cultural memory.

288

Fig. 1. Planul sitului Cetate de la Zimnicea cu indicarea secþiunilor ºi suprafeþelor cercetate subconducerea lui I. Andrieºescu (1924), I. Nestor (1948-1949), A. D. Alexandrescu (1966-1975) ºi M.

Babeº (2000-2005).Fig. 1. Map of the site Zimnicea “Cetate” showing the trenches and sections excavated under I.

Andrieºescu (1924), I. Nestor (1948-1949), A. D. Alexandrescu (1966-1975) and M. Babeº (2000-2005).

289

ANALELE BANATULUI, SN., ARHEOLOGIE - ISTORIE, XVII, 2009

Fig. 2. Fibula Glasinac de la Zimnicea: 1. desen dupã original; 2. desen dupã Bader T. 1983, 80, pl. 27/177.

Fig. 2. The Fibula of Glasinac Type from Zimnicea. 1. Drawing after the original piece; 2. drawing afterT. Bader 1983, 80, pl. 27/177.

290

Fig. 3. Propunere de reconstituire ipoteticã a planului mormântului nr. 2 din secþiunea VI.Fig. 3. Theoretical reconstruction of the plan of Grave Nr. 2 from section VI.

291

ANALELE BANATULUI, SN., ARHEOLOGIE - ISTORIE, XVII, 2009

Fig. 4 . Fragmentul c eram

ic Basarabi de la Zi m

nicea, campan ia 1949, secþiune a V

IIλ. 1. Desen dup ã origin al. 2. Pro punere de recon stituire a strãchi nii din

care p rovine fr agmentu l pãstra t.

Fig. 4. Sherd of Basar abi-styl e from

Z imnicea , cam

pa ign of 19 49, sect ion VIIλ. 1. D

r awing af ter the o riginal p iece. 2. R

econst ruction o f the cu p fromw

hich t he fragment orig inates.

292

Fig. 5. Profilul de W al secþiunii J13ac documentat în campania 2005 (1) ºi fibula tracicã de bronzdescoperitã în contextul 276 (2). In legendã: a – sol vegetal modern; b – contexte medievale (gropile

255 ºi 256) cu ceramicã smãlþuitã; c – contexte Latène (getice); d – contextul 276 în umplutura cãruia afost descoperitã fibula tracicã ilustratã în fig. 6.2.; e – sol vegetal (humus) preistoric peste care s-a

ridicat aºezarea Latène; f – sol steril din punct de vedere arheologic.Fig. 5. Western profile of section J13ac from the 2005 campaign (1) and the thracian fibula made of

bronze discovered in context 276 (2). Explanation of the map: a – modern soil; b – medieval contexts(pits 255 and 256) with glazed pottery; c – Latène (getic) contexts; d – context 276 in which thethracian fibula illustrated in fig. 6.2 was discovered; e – prehistoric humus layer, on which the

settlement af the Latene period was constructed; f – sterile soil without archaeologic finds.

293

ANALELE BANATULUI, SN., ARHEOLOGIE - ISTORIE, XVII, 2009

Fig. 6 . Relaþ ia spaþia lã dintre vestigi ile cu co ntexte d e locuire ºi conte xtele fu nerare d escoperi te de-a l ungul tim

pului d e la Zimnicea di n epocã H

allstat t(stâng a) ºi din epocã L atène (d reapta).

Fig. 6. Spatia l relatio n betwee n settlem

ent and funeral context s discov ered alon g the times at Z im

nicea dating t o the Ha llstatt (l eft) and Latène p eriods

(right).

294