ultima colonie - john scalzi - colonie - john scalzi.pdf · pdf file john scalzi pe care...

Click here to load reader

Post on 04-Jan-2020

25 views

Category:

Documents

1 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • ln pregitire de acela;i autor: Povestea lui ZoE

    Jouru Scnur s-a ndscut pe 10 mai 1969 in California. A studiat la Universitatea din Chicago, printre profesorii sai numirAndu-se celebrul scriitor Saul Bellow. A fost redactor-sef al publica\iei Chicago Maroon;i a scris cronici de film ;i editoriale umoristice. Ulterior; a devenit editor la America Online 9i s-a mutat la Sterling, Virginia. impreuna cu solia. Din 1998 isi dedicd tot timpul literaturii. in ianuarie 2005 a debutat cu romanul Rdzboiul bdtenibr (Nemira, 2015) care avea sd fie primul din cea mai cunoscutd ;i cea mai apreciatd serie a sa, din care mai multe romane au fost nominalizate la Premiul Hugo. in 2006 au aparut lhe Ghost Brigades (Brigazile fantomd - Nemira, 2016). continuarea romanului Razboiul batrSnllo4 precum si Android's Dream.ln acela;i an, au- torul a fost recompensat cu John W. Campbell Award for Best New Writer. Un an mai tArziu a apdrut romanul Ultima Colonie, al treilea din seria Rdzboiul batr1nilor; urmat de 2o63 lale in 2008. Din aceea;i serie fac parte gi volumele After the Coup (2008), The Human Division (2013) ;i The End of All Things (2015). Printre alte distinctii, autorula c6;tigat Premiul Hugo pentru celmai bun roman in 2013 pentru The Red Shitts. in 2008 a primit Premiul Hugo Award for Best Fan Writer pentru blogul sau. A publicat 5i lucrdri de nonficliune gi a scris articole pe teme din multiple domenii: finanle, jocuri video, filme, astro- nomie. literaturS. in 2010 a fost ales pregedinte al Science Fiction and Fantasy Writers of America, uniune pe care a condus-o p6na in 2013.

    JOHN SCALZI tr ULTIMA COLONIE

    Traducere din limba englezd Cnrsruva Grmovnaxu

    NEMIRA

  • UNU

    Daqi-mi voie si vI vorbesc despre lumile Pe c^re le-am lesat in urmi.

    PemAntul il gtili; toli il gtiu. Este lumea natall" a omenirii, deqi in acest moment nu mai sunt mulli care s-o considere planeta noas-

    tri de bagtind" - Phoenix altcatacest rol de cAnd Uniunea Coloniale a fost creatd qi a devenit fo4a cdleuzltoare a exPansiunii 9i proteiarii

    rasei noastre in univers. Dar nu uiii niciodati de unde vii. Sn fii de pe PimAnt, in acest univers, e ca 9i cum ai fi un puqti

    dintr-un tirgugor care se suie in autobuz, se duce in marele orag qi-;i petrece toatl dupd-amiaza clscAnd gura la cladirile inalte. Apoi se trezegte jefuit, pentru crima de a se fi minunat tn faqa aces-

    tei lumi noi qi stranii, care are asemenea lucruri in ea, pentru cd lucrurile din noua lume nu au nici prea mult timp, nici prea multd

    compasiune pentru un nou-venit gi sunt gata si-l ofi.roare pentru

    ceea ce areinvalizd. Pugtiul din tArgugor invald repede acest lucru,

    pentru ci nu se mai poate tntoarce acasi. Am petrecut gaptezeci gi cinci de ani pe PImAnt, trdind in cea

    mai mare p^fte ^timpului

    in acelagi orag mic din Ohio 9i impdr-

    lind cea rnai mare parte din aceaviagd cu aceeagi femeie' Ea a murit qi a rimas pe loc. Eu am trdit gi am plecat.

    lJrmdtoarea lume este metaforicd. Fo4ele Coloniale de Apdrare

    m-au luat de pe PemAnt gi au pdstrat din mine acele componente

  • JOHN SCALZI

    pe care le voiau: congriinfa qi o micd pane din ADN. Din cel din urmi mi-au construit un corp nou, care eratindrriute, puternic gi frumos, gi doar pa4ialuman. Mi-au vArAt congtiinja in el gi nu mi-au dat nici pe departe destul timp sd md bucur de a doua mea tinerege. Apoi au luat acest trup frumos care era acum persoana mea gi au perrecur urmitorii clliva ani incercand cu asiduitate sI-l omoare, aruncandu-mi impotriva oricirei rase extraterestre ostile cu putingd.

    Existau o mulgime. universul e vasr, dar numdrul lumilor potri- vite pentru viaga umand e surprinzdtor de mic pi, din intamplare, spagiul e plin de numeroase alte specii inteligente care vor aceleaqi planete ca gi noi. Foarte puline dintre aceste specii, se pare, sunt adeptele conceptului de a impe4i; noi cu sigurangd nu sunrem. Cu topii luptnm, iar lumile pe care le putem locui se schimba intre noi dintr.o parte in alta, pdnd,cand unii sau algii reutesc sd punr mana pe una dintre ele atat de strans, incat nu le mai poate fi smulsi. De-a lungul a vreo doud secole, noi, oamenii, am reugit gmecheria respectivi pe vreo cateva zeci de lumi gi am e$uat pe alte cateva zeci. Nimic din toate asrea nu ne-a adus prea mulgi prieteni.

    Am petrecut gase ani tn aceastl lume. Am luptat gi aproape cd am murit, nu doar o singurd datd. Am avut prieteni, dintre care cei mai mulli au murir, dar pe ciqivai-am salvat. Am cunoscur o femeie care semina dureros de mult cu aceea cu care mi-am im- pd4it viaga pe PemAnt, dar care era torugi o persoani complet diferita. Am apirat uniunea coloniala gi, fecand ac.st l.rcru, am crezxt cd. pdstrez umanitatea vie in univers.

    La sfargitul celor gase ani, Forgele coloniale de Apdrare au luar acea parte din mine care fusesem intotdeauna eu qi au begat_o intr-un al treilea gi ultim corp. Acest corp era tindr, dar nili pe depane la fel de rapid qi de puternic. Era,laurmaurmei, doar uman. Dar acestui trup nu i se cerea si lupte gi si moard. Am resimgit lipsa faptului de a fi puternic ca un supererou de banda d.ren"id. N-am resimpit lipsa niciuneia dintre creaturile extraterestre pe care am intAlnit-o gi care lncerca din rdsputeri sr mi omoare. Era un schimb echitabil.

    T ULTIMA COLONIE 9

    IJrmltoarea lume vI este probabil necunoscutd. Stali din nou pe PimAnt, vechiul nostru cimin, unde miliarde de oameni inci trdiesc ai viseazd la stele. Ridicali ochii spre cer, cdtre constelalia

    Linxului, foarte aproape de Carul Mare. E o stea acolo, galbeni

    ca soarele nostru, cu $ase planete principale. Cea de-a treia, destul

    de potrivit, e o imitapie a PimAntulti:960/o din circumferinp lui,

    dar cu un nucleu de fier pulin mai mare' aga incit masa ei repre- zintd 1O1o/o f.ag de a acestuia (procbntul acela nu se observi prea

    mult). Doi satelili: unul avind doui treimi din mirimea satelitu-

    lui P;mAntului, dar mai apropiat decAt Luna, astfel incAt Pe cer

    acoperi cam aceeagi suprafali. Al doilea satelit, un asteroid cap- turat, e mult mai mic gi mai apropiat. Se afla pe o orbitd instabile;

    in cele din urmd, o si se rostogoleasci gi o sd cada pe planeta de

    dedesubt. Cea mai buni estimare afirmd ctr se va intAmpla cam peste un sfert de milion de ani. Localnicii nu sunt groz Y de in-

    grijorali, in acest moment. Aceasti lume a fost descoperitd de oameni cu aproaPe $aPte-

    zeci gi cinci de ani irt urmi; ealanii aveau o colonie acolo, dar For-

    lele Coloniale de Apir^re an corectat acest fapt. Apoi ealanii, ca si spunem aga, au refdcut calculele Pentru aceastl ecualie 9i a mai

    durat vreo doi ani pAni si se rezolve totul. CAnd s-a rezolvat, LJni-

    unea Coloniald a deschis planeta pentru coloniqtii de pe PimAnt,

    mai ales din India. Acegtia au sosit tn valuri; primul - dupi ce planeta a fost cAgtigatd de la ealani, iar al doilea - la scurtl vreme dupi rizboiul de pe subcontinent, de pe PimAnt, cAnd guvernul provizoriu suslinut de fo4ele de ocupalie i-alesat pe cei mai de

    seamd sprijinitori ai regimului Chowdhury sd aleagd intre colo- nizare Ei inchisoare. Cei mai mulli au plecat tn exil, luAndu-gi familiile cu ei. Oamenii acegtia n-au visat atAt de mult la stele, pe

    cAt acestea le-au fost impuse.

    AvAnd in vedere oamenii care locuiesc pe planeti, ati Putea crede ci, ar trebui sd aibi un nume care se le reflecte mostenirea.

    V-agi ingela insi. Planeta se numette Huckleberry,botezatdfdtd indoiale de vreun aparatcik al Uniunii Coloniale, amator de Twain.

    Satelitul cel mare al planetei Huckleberry este Sawyer; cel mic este

  • lo JoHN sc^Lzt B..ky. Cele trei continente principale se numesc Samuel, Langhorn gi Clemens; de lAngd Clemens porne$re un gir lung, intortocheat, de insule vulcanice cunoscut sub numele de Arhipelagul Livy, aflat in oceanul calaveras. cele mai multe dintre formele de relief mai importante aveat deja diferite nume legate de Twain inainte de sosirea primilor colonigti; acegtia par sr le fi acceptar cu bunivoinld.

    Stagi acum pe aceastd planetd aldturi de mine. Ridicagi ochii spre cer, in direclia constelajiei Lotus. Acolo se aflt o stea, gal- bend precum aceasta in jurul cdreia se rote$te planeta, o stea in jurul cireia m-am niscut, cu doul vieji in urmd. De aici, este atAt de departe, incAt nu evizibilecu ochiul liber. Deseori, simt acelaqi lucru in legdturd cuvralape care am dus-o acolo.

    Numele meu esteJohn Perry. Am optzeci gi opt de ani. Locu- iesc pe aceastd.planetd de aproape opt ani. E casa mea, pe care o impart cu sogia 9i fiica adoptivd. Bine a1i venit pe Huckleberry. In aceastd poveste, este urmitoarea lume pe care o pdrdsesc. Dar nu cea din urm5.

    Povestea despre cum am plrisit Huckleberry incepe - ca toate povegtile demne de atenlie - cu o caprd..

    Savitri Gunrupalli, asistenta mea, nici mdc r nu-gi ridicl ochii din cartea pe care-o citea clnd m-am lntors de la masa de prinz.

    - In biroul teu e o caprd., imi zise. - Hmmm, am rdspuns. Credeam cd, am stropit cu ceva impo-

    triva lor. Asta provoci o privire de jos in sus, ceea ce purea fi socotit o

    victorie, dupi cum mergeau lucrurile. - I-a adus cu ea pe fragii Chengelpet, adlugd ea. - Rahat!am exclamat. Ultima pereche de frali care s-au certat la fel de mult ca fragri

    Chengelpet se numeau Cain gi Abel, gi cel pugin unul dintre ei a trecut pind,la urmd la acfiune directi.

    - Credeam cd,gi-amspus sI nu-i laqi pe igtia doi in biroul meu cAnd nu sunt aici.

    - N-ai spus nimic de felul dsta, mi contrazise Savitri.

    r ULTIMA COLONIE

    - Si facem din asta o regule de neclintit. - $i chiar daci', ai f