Uite-qgo o pierziIuuor olez

Traducere gi note de Daniela Rogobete

BLACK BUTTON BOOKS

II

33

47

5r

73

8r

ro5

r27

r45

Cuprins

Soarele, luna, stelele

Nilda

Alma

Otravida, ofieyez

Flaca

Principiul Pura

Invierno

Domnigoara Lora

Ghidul infidelului in dragoste

Soorele, lunq, stelele

Nu sunt un om rlu. $tiu cum suniasta-defensiv, flri scrupule-thr e adevirat. Sunt ca tofi ceilalgi: slab, plin de gregeli, insierrrnsecade de felul meu. Totugi Magdalena mi contrazice, Ea

nrI considerl un dominican tipic: un sucio, un nenorocit. Vedegi

voi, acum citeva luni, cind Magda mai era incl iubita mea, cindrru lrebuia sI fiu atent la absolut orice, am ingelat-o cu gagicaria cu o claie umflati de pir, dupl moda freestyle a anilor'8o.Nu i-am zis nimic Magdei despre asta. $tifi cum e. Un os impu-

lit ca acesta ar trebui ingropat in curtea din spate a vieqii tale.Magda a aflat doar pentru cI fata noastri i-a scris o nenorocitirle scrisoore. $i scrisoarea dddea detalii. Genul de clcat pe carenu l-ai povesti prietenilor tli nici mlcar beat.

Problema este cI stupizenia aia se terminase de luni de zile.liu gi Magda eram intr-o perioadi bunl. Nu mai eram la fel dedistanli cum fuseserlm in iarna in care am ingelat-o. Era gla-ciara se incheiase. Venea pe la mine gi in loc si ne pierdemt impul cu amicii mei cei aiuriqi - eu fumind, ea plictisindu-sede moarte - ne uitam la filme. Mergeam cu magina in diverseIocuri ca si luim masa. Am prins chiar qi o piesi de teatru la(lrossroads gi i-am flcut fotografii cu nigte degtepgi de drama-turgi negri, fotografii in care ea zdmbeqte atat de larg incit aicrede ci gura, mare cit un cur, e gata si i se desprindi din ba-

lamale. Eram din nou un cuplu. Ne vizitam familiile la sfhrgitde siptlmini. Luam micul dejun prin cafenele, cu mult timpinainte ca lumea sI se trezeascl, scotoceam impreunl prin bi-hlioteca de la New Brunswick, cea pe care Carnegie a constru-it-o cu banii lui vinovaqi. Intrasem intr-un ritm drigug. Insimai apoi, Scrisoarea lovegte ca o grenadl din Star Trek gi de-toneazd. totul, trecut, prezent, viitor. Dintr-odati, ai ei vor sI

JUNOT DIAZ

me omoare. Nu conteazl ci i-am ajutat cu impozitele doi ani la

rind sau cI le tund peluza. Taicl-sIu, care altldati mi trata ca

pe propriul lui hijo, mi face dobitoc la telefon, s,i vocea ii sunl

de parci s-ar strange de git cu firul de la telefon. Nu merigi eu

vorbesc cu tine in spanioll, imi zice. Mi intAlnesc cu una dintre

prietenele Magdei la Woodbridge Mall - Claribel, ecuatoriana

cu licen6i in biologie gi ochi chinita - $imdftateazi ca 9i cind

ag fi mincat plodul preferat al cuiva.

Nici micar nu v-afi dori si auzigi cum a fost cu Magda' Ca

ciocnirea a cinci trenuri. Mi-a aruncat scrisoarea Casandrei in

fagl - nu m-a nimerit qi a aterizat sub un Volvo -, apoi s-a a9e-

zatpe trot$ar 9i a inceput sI intre in fibrilagii. Vai, Doamne, se

tAnguia. Vai, Dumnezeule.

La fazaasta amicii mei zic ci ar fi trebuit si adopt tehnica

unei Negiri Totale. Core Casandra? Mi-era prea greafl pAni 9i

si-ncerc. M-am agezat lingi ea, am luat-o de mAinile pe care

gi le agita intr-una gi i-am turnat un rahat de genul Trebuie simI ascul;i, Magda. Altfel n-ai sI inielegi'

Hai si vd zic cite ceva despre Magda. Este o Bergenline' ori-

ginali: scundl cu ochii mari s,i golduri largi s,i cu un pir negru

gi creg in care fi-ai putea pierde o mini. TaicI-siu este brutar,

maici-sa vinde haine pentru copii din ug5-n ugi. Poate cI nu

este pendeja nimlnui, dar e un suflet iertitor. Catolici' MIclra la biserici in fiecare duminici, la slujba in spanioll, iar

atunci cind vreuna dintre rude e bolnavi, in special dintre cei

din Cuba, scrie scrisori unor cilugirige din Pennsylvania 9i le

cere si se roage pentru familia ei. Este tocilara pe care fieca-

re bibliotecar din orag o cunoagte, o profesoarl ai cirei elevi

o iubesc. lntotdeauna inli decupeazirahatui din ziare, raha-

turi dominicane. O vld cam, ce si zic, in fiecare siptimini, 9i

r Faimos bulevard comercial in New |ersey.

t2

SOARELE, LUNA, STELELE

trrt inri mai trimite prostioare siropoase pe mail: Ca sI nu miur1i. Nu v-afi putea imagina pe nimeni mai nepotrivit cu care!,.1 li () tragi decit Magda.

Nrr vi mai plictisesc povestindu-vi ce se intimpll dupi ce

.rf l;r. l(ugimin;ile, tiintul in genunchi, plinsul. Hai sI zicem,lo;rr c.l dupi doui siptimini de toate astea, in care am mersr u rrragina pnni la ea acasi, i-am trimis scrisori gi am sunat-ol,r orice orl din noapte, ne-am impicat. Asta nu a insemnat ci.rrrr rrrai stat vreodatl cu familia ei la masi sau ci prietenele ei

.rrr s;lrbatorit. Acele cabronas o lineau una si buni, No, jam6s,

niciodatl. La inceput nici micar Magda nu a fost prea entuzi-,rsnrrlti de impicare, dar aveam de partea mea amintirea tre-r rrttrlui. Cind m-a intrebat De ce nu mi lasi in pace? I-am spus

.rtlevarul: Pentru ci te iubesc, mami. $tiu cI sunl aiurea, darr' ;rdcvirat: Magda e sufletul meu. Nu voiam si mi piriseas-( ;r; nu aveam de gind sI incep sl-mi caut o iubiti doar pentrut;i uri ficusem de cap o singuri amiriti de dati.

Si nu credegi cI era floare la ureche, pentru cI nu era. Magda

r incapalinati: cind am inceput si iegim impreuni, mi-a spus('it nu o si se culce cu mine pini nu implinim cel pu$n o lunirlr stat impreuni, gi fata s-a ginut de cuvint, indiferent cdt de

t;rrc am incercat si-i ajung la desuuri. Mai e gi sensibili. Poate

li l:r fbl de ugor riniti pe cit de ugor se umple sugativa de api.Nrr va imaginagi de cite ori m-a intrebat (mai ales dupi ce ne-oI r;lgcam), Aveai de gind weodati sa-mi spui? Asta gi De ce? erau

irrtrcbarile ei preferate. Rispunsurile mele preferate erau, Da

qi A fost o gregeali prosteasci. Nu m-am gAndit.

Ohiar mai vorbeam despre Casandra - de obicei pe intune-ric, cind nu ne puteam vedea. Magda m-a intrebat daci am iu-hit-o pe Casandra iar eu i-am spus cI nu, n-am iubit-o. Te maig:indegti incl la ea? Nu. Ji-a pllcut s-o fugi? Ca si fiu sincer,irrhito, a fost jalnic. Chestia asta nu e niciodati prea credibili

r3

JUNOT DIAZ

dar trebuie s-o spui oricum, indiferent cit de idiot gi neadevi-

rat sune: spune-o.

$i pentru o vreme, dupl ce ne-am impicat, totul a mers cXt

se poate de bine.

lnsi doar pentru o scurti bucati de vreme. incet, aproape

imperceptibil, Magda mea a inceput si se transforme intr-o altiMagda. Una care nu voia si mai rlmAni la mine peste noap-

te la fel de des sau si mi scarpine pe spinare cind o rugam' E

uimitor cum observi toate astea. Cum ar fi ci niciodati nu-mi

ceruse si o sun inapoi cind era pe fir cu altcineva. lntotdeauna

aveam prioritate. Nu gi acum. Aga cI, bineinqeles, am dat toa-

ti vina pe prietenele ei, despre care gtiam sigur ci-i umpleau

capul cu tdmpenii despre mine.

Nu era singura care primea sfaturi. Amicii mei mi indem-

nau Las-o dracului de fufr, nu meriti osteneala, dar de fiecare

dati cind incercam, nu-mi iegea. fineam la Magda cu adevl-

rat. Am inceput din nou si mi ocup de ea 9i peste program,

dar nimic nu plrea si meargl. Fiecare film la care mergeam,

fiecare plimbare cu magina noaptea' fiecare datl cind dormea

la mine pirea si confirme ceva negativ in ceea ce mi privea' MIsimgeam de parci ag fi murit treptat' dar cind am adus vorba

despre asta mi-a spus ci sunt paranoic.

O luni mai tirzht.,a inceput sI facl genul de schimbiri care

ar fi dat de blnuit unui negrotei paranoic. $i-a tiiat pirul, 9i-a

cumpirat cosmetice mai bune, haine de fiqe, ieqea in fiecare

vineri seara cu prietenele Ia dans. Cind o intreb daci putem

iegi impreuni, nu sunt sigur ci treaba mai merge intre noi' in

cea mai mare parte a timpului adopti o tactice gen Bartleby,'

z Erou al scriitorului american Herman Melville din nuvela Bartlebg, The

Scriuener: A Story oJwall Street (1853). Asistent al unui avocat de pe wall Street,

Bartleby refuzi orice sarcind i se incredinleazi cu cuvintele, ,,A9 prefera si

nu!" In 6nal, lenea gi indiritnicia il trimit la inchisoare.

r4

SoARELE, LUNA, STELELE

yi z.ice Nu, ag prefera si nu. O intreb ce drlcia dracului creder ;r i asta iar ea spune Asta incerc si aflu.

gtiu ce face. Mi face congtient de pozigia mea precari invi:r(a ei. Ca gi clnd eu n-a$ gti asta.

Apoi a venit iunie. Cu nori fierbingi gi albi imprigtiagi pe cer,,'rr rnagini spilate cu furtunul, cu muzicl pe -afard,. Toati lumeart' pregitea de vari, chiar qi noi. Plinuisem o excursie la SantoI torningo pe la inceputul anului, drept cadou de aniversare, sitr'('l)uia si hotlrdm dacl mai mergeam sau nu. Ideea se prefi-

lltrrase Ia orizont de ceva vreme dar mi-am lnchipuit cI era ceva( (':lvea si se punl-n pratici de la sine. Cind s-a dovedit ci nu,;lnl scos biletele $i am intrebat-o, Ce plrere ai?

Ca e un angajament prea mare.Ar putea fi mai riu. E o vacanfl, pentru numele lui

l)trrunezeu.

Ilu o vld ca pe o presiune.

Nu trebuie si fie o presiune.

Nu gtiu de ce mI cramponez de asta in felul in care o fac.Arlucind vorba despre asta in fiecare zi, incercdnd s-o fac si se

lrot:rrasci. Poate pentru ci mI obosea situajia in care ne aflam.Voiam si mi migc, voiam ca ceva sI se schimbe. Sau poater':i rni intrase ln cap ideea ci dacl zicea Da, mergem, atunci lu-crurile aveau sI se indrepte intre noi doi. Daci zicea Nu, nu-irlt: rnine, atunci cel pufn ag fi gtiut ci se sfrrgise.

Prietenele ei, cele mai jalnice femei de pe pimAnt, au sfl-trrit-o si accepte excursia 9i apoi si nu mai vorbeasci cu minerriciodatl. Ea, bineinleles, mi-a zis tot rahatul Ista, pentru cinu se putea abline si nu-mi spunl tot ce gindea. Ce crezi des-prc sugestia asta? am intrebat-o.

A dat din umeri. E o idee.l,ini gi amicii mei mi dlscileau Negroteiule, se pare ci

iu unci o grlmadi de parai pe un rahat, dar eu chiar credeamlrr rre-ar fi prins bine. in adAncul sufletului, locul pe care amicii

r5

JUNOT DIAZ

mei nu-l cunosc, sunt un optimist. Mi gAndeam Eu gi cu ea pe

Insull. Cdte n-ar putea repara o chestia ca asta?

Dagi-mi voie si mirturisesc: iubesc Santo Domingo. imi pla-

ce sI mi intorc acasi la oamenii in sacouri care incearcl sl-mipuni in minl cegcuge cu Brugal3. imi place cind aterizeazl

avionul, clnd lumea aplaudi in momentul cind rofile siru-ti pista. imi place faptul cI sunt singurul negru la bord firiun llngoi de aur cubanez la git sau fhrS un strat de machiaj

ca o tencuiali pe fafi. imi place femeia rogcati aflatl in drum

spre fiica pe care nu a mai vemt-o de rr ani. Darurile pe care

le trine pe genunchi, ca pe nigte sfinte moa$te. M'ija are tetas

acum, ii $optegte femeia vecinei de lingi ea. Ultima datl cindam vizut-o, de-abia putea si lege doui vorbe. Acum e femeie.

Imaginate. imi plac bagajele pe care le face mama, nimicuripentru rude gi ceva pentru Magda, un cadou. SI-i dai asta, in-diferent ce se intAmplI.

Daci asta ar fi un alt fel de poveste, v-aq vorbi despre mare.

Cum aratl dupi ce a fost impinsl spre cer printr-o fisuri inscoarfi. Cum, atunci cind merg cu magina dinspre aeroport

s,i o vid in felul acesta, ca pe o bucati de argint sfhgiati, gtiu cim-am intors cu adevirat. V-ag spune cit de mulgi sirmani ne-

norocigi existi. Mai mulgi albinogi, mai mulli negrotei sas,ii, mai

multe tigueres decdt veli vedea vreodatl. V-ag povesti despre

trafic: toatl istoria automobilelor de la sfirgitul secolului xxcare miguni pe fiecare palmi netedi de teren, o cosmologie

a maginilor rablagite, a motocicletelor rablagite, a camione-

telor rablagite, gi a autobuzelor rablagite, gi a numirului egal- de dughene de reparagii auto conduse de orice prost cu o che-

ie francezi. V-ag povesqi despre cocioabe gi robinetele flri aplcurenti gi despre los sambos din postere gi despre faptul ci

3 Rom tradigional din Republica Dominicani.

r6

SOARELE, LUNA, STELELE

l,r rrinfa familiei mele e gata echipati cu o latrini mereu func-porr;rlri. V-ag povesti despre mi abuelo gi despre mXinile luiaurrrrtind de campo, despre cit de nefericit este ci nu am ri-rr.r,, l)c-aproape, gi v-a9 mai povesti despre strada pe care m-am

r.t:,('ltt, Calle xxr, despre cum nu s-a hotirAt inci dacl vrea siIr,' rrr:rhala sau nu gi despre cum se aflI in starea asta de neho-

t.lr;tl('de ani de zile.

l):lr toatea astea ar face povestea mea cu totul diferiti, 9irrrr t' tlestul de greu gi aga. Va trebui sI mI crede;i pe cuvnnt.

:',rrrto l)omingo este Santo Domingo. Si ne prefacem cI gtim

r rr tolii care-i treaba pe acolo.

Crt,tl ca ma amigeam singur cind imi inchipuiam ci'totul era

lrrrr<' intre noi in primele citeva zile. Normal, faptul c{ steteam

irrr lrigiin casa de mi abuelo o plictisea pe Magda pdnl la la-

r r irui, gi chiarmi-a spus-o -Mi plictisesc, Yunior-, dar o aver-

trl;rsem in legituri cu Vizita aceea obligatorie la Abirelo. Am

r r czrrt ci n-o va deranja; de obicei se inqelege de minune cu los

v ir. jitos. Dar cu el nu prea a vorbit. S-a tot fafait prin cllduri gi a

lr;trrt cincisprezece sticle de apl. Treaba este ci ne aflam in afara

r ;rpitalei gi intr-un guagua care ne ducea spre interiorul insu-

It'i, chiar inainte sl-nceapl a doua zi. Peisajele erau bestiale -('rr toate ci era secetl giintregul campo, pinl gi casele, erau

,rloperite cu acel praf ros,u. Iar eu, pe baricade. ii arltam totr';rh:rtul care se schimbase in decursul unui an. Noile Pizzarellipi rrricile pungi de plastic cu api pe care le vindeau los tigueri-

tos. Am abordat pinl gi chestiile istorice. Aici este locul unde

l'ruyillo gi ortacii lui din MarinI i-au micelirit pe los gavilleros,

;rit'i cste locul unde el Jefe obi$nuia si-gi duci fetele, aici, locul

rnrrlc Balaguer gi-a vXndut sufletul diavolului. Iar Magda plrear';r sc simte bine. Aproba dind din cap. Rlspundea din cind inr';ind. Ce sa vI zic? Credeam cI suntem pe pozitiv.

17