UffiruY

DESPRE FATA URnrI A IUBlRll

C1ltLEEil

HtIIIVERTiaducere din limba englezd, gi note de

CRISTINA BUZOIANU

ivEPICA

capitolul unu

TATE

- Ai fost injunghiat[ in git, domnigoari.

Ochii mi se miresc 9i mi intorc incet spre domnul in virsti

care st[ in picioare, ling[ mine. Apasi pe butonul de urcare al

ascensomlui 9i se uitd la mine. imi zimbegte, apoi aratd ctt deget*l

spre gitul meu.

- Semnul tflu din nastere' imi explic[.

Instinctiv, mina mi se duce la git 9i ating semnul cit o monedl

aflat chiar sub ureche.

- Bunicul meu obignuia s[ spuni cI locul unui semn din

nagtere povestegte cum a pierdut bit[lia persoana din viala ante-

rioar[. Presupun cI tu ai fost injunghiatl in gdt'Totugi, pun pariu

ci a fost o moarte raPidi.

Zdmbesc, dar nu-mi dau seama dactr ar trebui s[ fiu speriatl

sau amuzat[. in ciuda subiecnrlui un pic morbid cu care a deschis

conversafia, nu poate fi atit de periculos. Postura lui incovoiat[ 9i

membrele tremurinde trtrdeazd.faptul ci nu poate avea nici ctto zi

mai pulin de optzeci de ani. Face ciliva pasi len1i spre unul dintre

cele doui scaune de catifea rosie, care sunt lipite de perete, ldngi

a I cor-r-errv HoovER

lift. Geme cind se asazd, pe el, apoi isi ridicl din nou privireaspre mine.

- Urci la etajul optsprezece?

AnalizAndu-i intrebarea, ochii mi se ingusteazd,.Cumva, gtie lace etaj mI duc, desi e prima datl cdnd pun piciorul in acest com-plex de apartamente gi, fhri indoiall, este prima dati cAnd dau cuochii de acest blrbat.

- Dr, domnule, rispund cu precaufie. Lucrati aici?

- Dr, intr-adevir.Face semn aprobator din cap spre ascensor si privirea mi se

muti la numerele iluminate de deasupra lui. Mai sunt unsprezeceetaje pini ajunge. M[ rog si vinl mai repede.

- Apns butoanele liftului, imi e4plic[. Nu cred ci existi weuntitlu oficial pentru meseri a meadar imi place sI spun ci sunt c[pi-tan de zbor, pentru ci trimit oamenii la o altitudine de douizecide etaje.

Zdmbescla auzuL cuvintelor sale, deoarece fratele si tatll meusunt am6.ndoi pilogi.

- De cit timp suntefi cipitanul dezbor al acestui ascensor? ilintreb, in timp ce astept.

Jur ci [sta este cel mai lent idiot de lift pe care l-am vdzutweodatl.

- De cind am ajuns prea bdtrin pentru a m[ ocupa deintretinerea acestei clediri. Am lucrat aici doulzeci si trei de aniinainte si devin cipitan. Acum, trimit oamenii spre etaje de pestecincisprezece ani, cred. Proprietarul mi-a dat slujba asta din mili,ca sL mL fini ocupat pAnI mor.

Zi'mbegte pentru sine.

- Ceea ce n-a ineles el este cI Dumnezeu mi-a dat o mulfmede lucruri minunate pe care si le realizezinwatd, si, acum, amrimas atat de mult in urml, incit n-o si mor niciodati.

uGrY LovE I e

Cind, in sfirgit, ugile ascensoruhri se deschid, m[ trezesc

rh,zirnd.M[ aplec s[ apuc mdnerul vahzei, apoi mi intorc inci o

datl spre el, inainte de a intra in lift.

- Cum te cheami?

- Samuel, dar spune-mi Cap1, imi rispunde el' Toati lumea

imi spune a9a.

- TU ai vreun semn din nagtere, CaP?

Zimbeqte.

- De fapt, am. Se pare ci, in viala mea anterioarl, am fost

impugcat drept in fund.Tiebuie si fi sdngerat pdnd'la moarte'

Zimbescgi imi duc mina la frunte, oferindu-i un salut demn

de un cipitan adevdrat. Pigesc in lift 9i md aqez cu fala spre ugile

deschise, admirind extrervaganla coridorului' Locul ista, cu

coloane largi si podele de marmuri , aratd mai mult ca un hotel

dintr-o chdire istorici decit ca un complex de apartamente'

Cind Corbin mi-a spus ci pot s[ stau cu el pdni imi glsesc un

loc de munci, habar n-aveam c[ trliegte ca un adult adev[rat. Am

crezvtci va fi la fel ca ultima dat[ cind am venit invrzit|,la scurt

timp dupi ce am terminat liceul, cind el abia incepuse si studieze

pentru licenla de pilot. Asta a fost acum patru ani, cind stitea

intr-o clidire nefinisati, cu doui etaje. Cam la asta mi agtePtam'

cu siguranll nu mi-am inchipuit un zgdrie-nori pretenlios, situat

chiar in centul oragului San Francisco.

Localizezpanoul 9i apis butonul pentru etajul 18, apoi mI uit

spre peretele cu oglindi al liftului. Mi-am Petrecut toatd. ziua de

ieri gi o bun[ parte din dimineala asta impachetindu-mi tot ce

aveam in apartamentul din San Diego. Spre norocul meu, nu am

prea multe. Dar, dupi ce am parcurs astdzi, de una singur['

un drum de weo opt sute de kilometri'epttizatea se citeqte destul

rPrescurtare deLaCaptain (.rg) = Cipitan

ro I cou-errrr HoovER

de clar in reflexia mea. Am pdrul strins intr-un coc lejer in virfulcapului, prins cu un creion, de vreme ce n-am gisit o agraftde pnrin timp ce conduceam. Ochii mei au, de obicei, aceeasi nuanl[ demaro ca si pirul meu castaniu, dar, acum, pat a fi cu zece nuanfemai intunecafi, din cauza cearctrnelor de sub ei.

Bag mdna in pogeti si caut tubul cu balsam debtze,sperdnd cIle pot salva mrcar pe ele inainte sr. capete un aspect la fel de sinis-tru ca restul infbgignrii mele. Imediat ce usile ascensorului incep sise inchidi, se deschid din nou. U" tip se gribegte spre intrare,pregitindu-se si urce in timp ce i se adrese azd,bdrbaniui in v6rsti.

- Mulpmesc, Cap, ii spune.

Nu-l pot vedea pe Cap din interiorul liftului, dar il aud mor_mlind ceva drept rispuns. Nu pare la fel de dornic si intre invorbi cu acest individ cum a fost cu mine. Brrbatti aratd de celmult dourzeci si opt sau douizeci 9i nour de ani. imi zimbestelarg, iar eu stiu exact ce-i trece prin cap, avind in vedere ci., ime_diat, si-a strecurat mina sting[ in buzunar.

MAna pe care are verigheta.

- Etajul zece,imi spune, fbrX se-;i ia privirea de la mine.ochii ii coboari pe micul decolteu lisat la vedere de clmaga

mea, apoi se uiti lavaTiza de alrturi. Apis butonul pentru aJ.zece-lea etaj.Arf trebuit sd-rni pun un pulover.

- Te muti aici? mi intreabl, holbindu-se din nou, cu neru_sinare, la clmasa mea.

incuviintez din cap, desi nu cred ci. observl, pentru ci ochii luinu sunt nicidecum indreptafi spre fala mea.

- La ce etaj?

O, nu, in niciun caz!intindmdna in spate gi acopir toate butoa_nele de pe panou, ca si-l ascund pe cel luminat, pentru etajul opt_sprezece, apoi le apis pe toate de Ia zece pi,nd,laoptsprezece. El seuitl nedumerit la panou.

UGLY LovE I 11

- Nu-i treaba ta, ii rispund.

Ride.

Crede c[ glumesc.

igi arcuiegte sprinceana neagtd, groasi. E o sprdnceani fru-

moasi. Atagati de o fa;d,frumoasi, care e atagati de un cap frumos,

care e atagat de un corP frumos.

Un corp cdsdtorit.

Mlgarul!Zdmbegte seducltor dup[ ce m[ prinde studiindu-l din cap

pin[-n picioare, numai cI nu il privesc aqa cum crede el. in mintea

mea, mi intreb de cAte ori acel corp a fost lipit de o femeie care nu

e solia lui.

Mi-e miln de solia lui.

Cdnd ajungem la etajul zece se uit[ din nou in decolteul meu'

-T"-rg putea ajuta cu aia, imi spune, fhcind un semn din cap

spre geamantanul meu.

Are o voce pl[cuti. Mi intreb cdte fete s-or fi indrigostit de

vocea asta clsitorit[. PIgegte spre mine, se intinde spre panou 9i

apasi curajos butonul care inchide u9i1e.

ii suslin privirea 9i il apls pe cel care deschide u9i1e.

- M[ descurc.

De din cap de parcd" at inlelege, dar pistteazi o sclipire rlutl-cioasi in ochi, care imi intiregte antiPatia imediatl Pe care am

simfit-o fa1il de el. Iese din ascensor 9i se intoarce cu fala spre

mine inainte s[ se indePlrteze.

- Ne vedem mu tdtitt,Tate, imi spune, exact cdnd ugile se

inchid.

Mi incrunt, neputand si m[ impac cu ideea cI ambele per-

soane cu care am interactionat de cind am intrat in clidire mI

cunosc deja.

rz I colmeru HoovER

Rimin singurd in lifnrl care se opreste la fiecare etaj pinr c6ndajunge la al optsprezecelea. Ies, scot telefonul din buzunar gideschid mesajul de la corbin. Nu-mi amintesc numLrul apafta-mentnlui in care mi-a spus cI stI. E ori 1816 ori Lg74.

Sau poate e t826?MI opresc in fa;alui 1814, pentru ci e un tip leginat pe podea,

in hol, tezemat de u9a apartamentului 1916.Doarnne ajutd, sd nufe 1816!Gisesc mesajul de pe telefon qi mI trec fiorii. E 1g15.Norrnal c,i dla e!

M[ indrept incet spre ugl, sperind si nu-l trezesc pe tip. St[ cupicioarele intinse, sprijinit cu spatele de u9a lui corbin. Are birbiaingropati in piept, si sforiie.

- Scuz[-ml, ii spun, aproape in ,soaptI.Nu se clintegte.

Ridic piciorul gi il impung cu talpa in umir.

- Tiebuie s[ intru in apartamentul ista.Se foiegte, apoi deschide incet ochii 9i se uiti drept in fa1d,,la

picioarele mele.

Privirea i se intAlneste cu genunchii mei, iar sprincenele i se

incrunti adinc in timp ce se,apleaci incet in fagd. Ridicr o mdnasi mi inghiontegte cu degetul in rotuh, aproape ca gi cum n-ar maifi vdzut un genunchi in viafa lui. Lasi mana jos, inchide ochii siadoarme la loc,lipit de ug[.

Minunat!Corbin nu se intoarce pini md.ine, aga c[ ii formeznumirul sI

vrd daci individul rsta e cineva din cauza ciruia ar trebui s[-mifac griji.

- Tate? intreabi, rlspunzind la telefon fhrl formull de salut.

- Mda, ii rlspund. Am ajuns bine, dar nu pot si intru pentrucI e un tip beat mort la uga ta. Sugestii?

UGLY Low I 13

- O mie opt sute gaisprezece? intreabd. Egti sigurn c[ ai nime-

rit apartamenhrl?

- Sigur[.

- E;ti sigur[ cI e beat?

- Sigurn.

- Ciudat, risPunde. Cu ce e imbrlcat?

- De ce wei si gtii cu ce e imbricat?

- Daci are pe el o uniformi de pilot, inseamni c[, probabil,

locuiegte in clldire. Complexul are contract cu compania noastri

aeriani".

Omul 6sta n-are niciun fel de uniformd',dat nu Pot sI nu observ

c[ blugii gi tricoul negru de pe el ii vin foarte bine'

- N-are uniformS., ii rXsPund'

- Pogi s[ treci pe lingI elfrtd' sI-l trezegti?

- Ar trebui si-l mut. Dac[ deschid uga, o s[ cadi in[untru'

Tace citeva secunde, cdt timp se gindegte.

- Du-te pin[ jos gi intreab[ de Cap, imi sPune' L-am anun]at

ci ajungi in seara asta. Poate sI stea cu tine pdn[ intri in apartament.

Oftez,penffu c[ am condus timp de sase ore 9i gindul de a

cobori din nou pini la parter nu m[ atrage deloc. oftez 9i pentru

ci, probabil, Cap este ultima persoanl care m-ar putea ajuta intr-o

asemenea situalie.

- Mai bine stai cu mine la telefon pinl cdnd ajung inluntru'

Planul meu imi place mai mult. Jin telefonul la ureche cu

umlrul gi caut in geant[ cheia pe care mi-a trimis-o Corbin'

O introduc in broascl gi incep si imping u9a, insl tipul mangl

cade pe spate centimetru cu centimetru, pe m[surl ce deschid'

Geme, dar ochii nu i se mai deschid.

- Plcat cI e mort de beat, ii spun lui Corbin. N-arati rlu'

- Tate, migci-1i fundul iniuntru si inchide usa, ca s[ pot

intrerupe convorbirea.

I14 | COLLEEN HOOVER

imi dau ochii peste cap. A rlmas acelagi frate autoritar dintot-deauna. $tiu ci mutatul cu el va diuna relatiei dintre noi,la cit depirintegte se purta cu mine cdnd eram mai mici. Dar, n-am avuttimp si-mi gisesc un loc de muncL si un apartament al meu, incare sd md,instalez inainte sI incep noile cursuri, a9a ci n-am preaavut de ales.

Totugi, sper c[ legitura dintre noi se va schimba acum. Corbinase doudzeci gi cinci de ani, iar eu am doulzeci gi trei, as,a cd, daclnu ne inlelegem mai bine acum decdt atunci clnd eram miciinseamni cI incl nu ne-am mattxizat complet.

Presupun cI asta depinde in mare parte de Corbin si de cit demult s-a schimbat de cAnd am locuit ultima datl impreuni. A avutceva impotriva oricirui briat cu care am iesit, a tuturor prietenilormei, a fiecirei decizli pe care am luat-o, chiar si cu facultatea pecare mi-am dorit si o urmez. Nu ci as fi tinut weodat[ cont depirerile lui. Distanfa 9i timpul peffecut departe unul de cehlalt apdrut s[ mi-l ia de pe cap in ultimii ani, dar faptul cL mX mut cu elva fi testul suprem al rdbdirii noastre.

imi ridic pogeta pe umir, dar se agagd,in md.nerul geamantanu-lui, aga cL o las si cadi pe podea. Am m6.na sting[ strdnsl in jurulclantei 9i tin uga inchis[ pentru ca tipul sI nu cad[ complet inapartament. Ridic piciorul 9i il imping in umlr, ca si-l dau la oparte din mijlocul usii.

Nu se clinteste.

- Corbin, e prea greu. Va trebui sL inchid ca si-mi folosescambele mdini.

- Nr, nu inchide. Pune telefonul in buzunar, dar nu inchide.MX uit in jos la tricoul lnlnu 9i la colantii pe care ii am pe mine.

- N-am buzunare. Te pun in sutien.in timp ce indep[rtez telefonul de ureche 9i il indes in sutien

Corbin icnegte. Scot cheia din broasc[ si o arunc spre pogete, dar

uGrY LOVE I ls

ratez sicade pe podea. M[ aplec 9i il apuc pe tipul beat ca sI-l dau

la o parte din drum.

- Bine, amice, ii spun, chinuindu-ml s[-1 mut din drepnrl

u9ii. ScuzI-mI c[-1i intrerup siesta, dar trebuie s[ intru in apatta-

menttrl ista.

Reugesc cumva sI-l sprijin de toc, pentru a-l impiedica sd cadd

in apartament, apoi deschid u9a mai mult 9i mI intorc si-mi iau

lucrurile.

Ceva cald mi se infbqoarl in jurul gleznel

irr.t -"r.t..MI uit in jos.

- D5-mi drumul! ,tip, lovind cu piciorul in mina care imi

stringe gleznaatat de tare, incAt sunt sigurl c[ se va invineli.

Tipul beat se uiti acum in sus,la mine, iar incercarea de a scipa

din strinsoarea lui m[ face s[ cad pe sPate, in apartament.

-Tiebuie s[ ajung inluntru, ingdn[ el, chiar cdnd fundul meu

se loves,te de podea.

incearcd sI deschidl uga apartamentului cu cealaltl mdni,

lucru care-mi declangeazi instantaneu un atac de panici. imi trag

picioarele in[untru gi mina lui se intinde dup[ mine. Folosesc

piciorul pentru a lovi u9a, care i se trintegte direct pe incheieturl.

- Rahat! flpI el.

incearci s[-gi tragi mdna inapoi, in hol, dar piciorul meu inci

apasl pe ugn. Mi-l retrag numai cat sl-i permit s[-gi tragi mina,

dupi care trdntesc imediat uga, inchizind-o de tot. Mi ridic 9i o

incui, trag z5rvorulgi pun langul cdt de repede pot.

De indati ce bltiile inimii imi revin la normal, incepe s[ urle

la mine.

Inima mea urh la mine.

Pe o voce grzvd,birblteasci.

Se aude ca qi cum ar striga: ,,Thte! Tate!"

I16 | COIEEN HOOVER

Corbin.

MI uit imediat in jos, spre piept, si scot telefonul din sutien,apoi il ridic la ureche.

- Tate! Rlspunde!

Tresar si il indepirtez cuvrreo zece centimetri.

- Sunt bine, ii spun, cu ri.suflarea tdiatd. Sunt iniuntru. Amincuiat uga.

- Iisuse Hristoase! zice el,usurat. M-ai speriat de moarte. Cenaiba s-a-ntdmplat?

- irrcerca s[ intre.Totugi, am reusit si incui uga.

Aprind lumina din sufragerie si nu fac mai mult de trei pasiinainte si mi opresc brusc.

Bund treabd, Tate.

Mi intorc usor spre usi., cdnd imi dau seama ce-am fhcut.

- Aee,Corbin? fac o pauzd,.S-ar putea s[ fi l[sat afard, cdtevalucruri de care am nevoie. M-as duce dupi ele, dar, din nu stiu ce

motiv, tipul beat crede ci trebuie si intre in apartamentul tiu, asa

ci nu mai deschid usa, sub nicio formi. Ce pot s[ fac?

Rlmine ticut, pret de citeva secunde.

- Ce ai hsat in hol?

Nu vreau sI-i rlspund, dar o fac.

- Geamantanul.

- Dumnezeule,Tate, mormiie el.

- $i... pogeta.

- De ce dracu'ti-aildsat po;eta afard?

- S-ar putea si fi lisat si cheia apartamenflrlui tiu pe podeauadin hol.

La asta nici mLcar nu-mi mai rlspunde. Doar geme.

- O sI-l sun pe Miles, si vId daci a ajuns acasi. Lasi-mldoul minute.

- Stai. Cine-i Miles?