î n R o m â n i a n u e x i s t ă c r i m ă o r g a n i z a t ă

Procurorul general al României, Nicolae Cochinescu, a afirmat, în, cadrul seminarului internaţional "“Forme de cooperare europeană pentru combaterea criminalităţii organizate transnaiionale” câ “în România nu există crimă organizată” Consilierul de program al Direcţiei Afacerilor Juridice din cadrul Consiliului Europei, Nathalie Wawrzymac, a declarat, în plenul lucrărilor că “vocaţia Consiliului Europei este-aceea de a aduce ţările Europei Centrale şi

A*icntale’la cooperare, necesară pentru a facilita integrarea lor în rindurile ţărilor guvernate de (valorile democraţiei”. Seminarul îşi încheie lucrările astăzi, la Sibiu. ...

Emil Constâhtinescu vine mâne în ClujPreşedintele CDR, Emil Constantinescu, candidatul Convenţiei Democrate la funcţia de

preşedinte al României, se va afla în judeţul Cluj în ziua de sîmbătă, 19 octombrie, într-un turneu,electoral. Programul vizitei include: Adunarea de-la Cluj - miting electoral la ora11,00, în Piaţă Lucian Blaga; conferinţa de presă de la Casa de cultură a studenţilor. Vizite în oraşele Gherla, Dej şi în alte localităţi de pe traseu. ■

f Agenda f i4 Rom miturilor /3+ Politkâ/44 Arti-cultură/54 Omul şi societatea /64 Publicitate/7-ll+ Spert/12\ Pagina cu tineri/134 Economia/l4+ Eveniment/l5♦ Ultima oră/l 6 "

i f ' J lANUL VII NR. 1801

ISSN 1220-3203VINERI

18 OCTOMBRIE 1996 16 PAGINI 500 LEI

Vremea va fi în general închisă cu cerul mai mult acoperit Pe arii extinse va ploua slab. Vtatul va sufla în general slab din sector sudic. Temperaturile maxime vor fi cuprinse intre 7-9°C, iar cele maxime 17- 19°C. Meteorolog de servidu: Ioan Giurgiu.

în pagina a 16-a: harta privind starea" probabilă a vremii, valabilă pentru azi

M o s c o v a a p r o b ă

in tr a r e a R o m â n ie i

în NATOILIE CĂLIAN

ltimele evoluţii ale integrării statelor foste comuniste în NATO sînt de natură să surprindă pe cei care s-au

mărginit să bălăcărească dem ersurile I Ministerului Afacerilor Externe Român.

Scriam, nu demult, că intrarea ţărilor estice în NATO nu depinde atît de dorinţa lor, cît de jocurile geopolitice ale celor mari.

S-a reproşat diplomaţiei române că nu a luptat.pentm lămurirea Occidentului în legătură cu necesitatea intrării-României în Alianţa nord-atlantică. Iar acum toată presa, priveşte cu stupoare la, o ac tiv ita te diplomatica extrem de activă în aceas.tâ direcţie, l'ireste, sînt destui care să considere că Preşedinţia si 'Guyernul au amînat aceste denicrsuri-pcnfru perioada electorala. Nimid mai greşit - din două motive: o r c m-S majoritatea electoratului, nji .prea inie lege marile jocuri politice, financiare şi militare ale lninii - astfel că numărul celor care ar fi atraşi spre PDSR în ultimul moment, din cauza realizărilor sale în politica externă,, este foarte, mic; apoi, în această chestiune nu noi hotărîm. Mai exact: trebuiau rezolvate complicatele probleme interne ale NATO, legate, pe de o parte, de crearea Uniunii Europei Occidentale, care se doreşte o forţă armată paralelă, cu NATO şi exclusiv vest- european-ă; pe de altă parte, trebuia soluţionată poziţia Franţei - ieşită din structurile militare ale NATO^darcare, fiind cea mai mare forţă militară europeană, se reintegrează şi revendică anumite drepturi în NATO şi UE; trebuia soluţionată problema raporturilor diWre Franţa şi Germania, care au constituit o forţă rapidă de intervenţie, cu pretenţii paneuropene; trebuia rezolvată problema raportului Germaniei cu ţările din Est, ea fiind singufa ţară cu graniţe cu unele din aceste ţări, de aşa manieră îneît să nu sc considere, că Germaniâ vrea să-şi refacă „spaţiul vital“, sau un al patrulea Reich, cum spunea Moscova; trebuia rezolvata problema rolului Franţei şi rolului SUA în flancul de sud al NATO - şi problema concurenţei SUA - Germania în Est; trebuia clarificată poziţia Moscovei de- după Elţîn. în toate aceste chestiuni România n-a avut nici un cuvînt - ea putea doar să ajungă la Tratatul cu Ungaria, ţară faţă dc care Vestul are anumite datorii moral-politice.. Iar dacă acum diplomaţia română a umplut lumea cu mesaje referitoare la hotărîrea de a nu rămîne într-un al doilea val de intrare în NATO, faptul se datorează

continuarejn pagina a 16-a

E m inentul filo so f şi om politic suedez , secretarul genera l ă l C.E.

m R S C H Y Sîncepînd de astăzi, Doctor Honorls Causa a l Universltătii “Babeş-Bolyaî*

După cum am mai anunţat, astăzi, la Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca se vâ desfăşura reuniu­nea solemna a Senatului, consacrată decernării titlului de Doctor Honoris Causa eminentului filosof şi om-' po litic suedez D ANIEL TARSCHYS, secretarul general al Consiliului Europei. \

în acest cadru, fără a uita să su­bliniem faptul că solemnitatea are loc şi sub auspiciile Facultăţi de Stu- . dii Europene a Universităţii, apre­ciem drept oportun şă oferim citito­rilor informaţii referitoare la cariera ţ.- profesională şi' politică a ilustrului oaspete, care onorează prin prezenta ■■ să cetatea academică clujeană

Distinsul oaspete s-a născut la 21 ' iuţie. 1943, la Slockholm (Suedia); a ■ urtnaţ bursuri .universitare de drept

la Universitatea din Stockholm şi la" Facultatea de Drept a Universităţii'din Leningrad, a obţinut Master-ul în studii politice şi sovietice la Princeton Uni- versity (1967); este doctor în Filosofie (politică şi studii sovietice) - titlu ob ţi-.

-nut la Princeton University (1972) şi doctor în Filosofie (ştiinţe politice) al Universităţii din Stockholm - titlu obţinut tot în anul 1972. Ascensiunea profesională i-a fost marcată de etape succesive, în care a parcurs ierarhia didactico-ştiinţifică," de la cercetător

.a so c ia t în ştiin ţe po litice la Universitatea din Stockholm, pînă la consilier în .M inisteru l de Finanţe (1976-1978, 1979-1983), secretar d e ' stat la biroul primului ministru (1978- 1979), profesor universitar de studii s o v ie tic e / şi eskeu ropene la Universitatea Uppsala (1983-1985),'*

profesor de Ş tiinţe politice şi administraţie publica la Universitatea din Stockholm, din 1985 pma in prezent.

A ocupat iunctn în administraţia locală (Lidmgo, o suburbie a Stoc-

' kholm-ului) din 1968 pîna în 1976,' a fost membru al Parlamentului sue­dez între anii .1976-1982 şi 1985- 1994, preşedinte a l comisiilor socială şi de afaceri externe ale Parlamentu­lui suedez (1985-1991, -respectiv, 1991-1994), vicepreşedinte al Inter­naţionalei Liberale (1992-1994). în cadrul Consiliului Europei, a fost

. membru al Adunării Parlamentare între anii 1986 şi' 1994, preşedinte al Grupului Literal, Democratic ■

/ M ichaela BQCUcontinuare în1 pagina â 5-a

E lu B I g m iS ia r i ia r a l O e o r s e S o r o s , s © c o n s i l i e r ă m i i n e f ă c ă t o r

Ieri. cu ocazia vizitei le Ctuj-Sapoca a domnului George Soroi fondatorul retehi dc fundaţii pentru o societate deschisa, a avut loc o conferinţă de presă organizata de către Fundaţia Snros-Komânia. Uzita scurta, de două zile, in tara noastră a a \u t drept scop întîlnin-a <u numbrii Consiliului Saţionu! al Fundaţiei şi cu cei ai juriilor de specialitate din România, in fiecare an, domnia sa face vizite pe la cîteva din filialele Fundaţiei, caret în prezent, activează in 24 de tari, avind 65 de filiale birouri.

La întîlttirea de miercuri seara cu conducerea filialei din Cluj-Napoca au fost trecute în revistă activităţile desfăşurate, programele viitoare, din perspectiva ■ noului statut ”■evergreen” dobindit de Fundaţia din România. Referitor la strategia locală care va f i adoptată, fondatorul SOROS şi-a declinat răspunderea, aceasta fiind stabilită de către români. Din informaţiile prim ite am dedus că vor f i vizate în continuare; înt’ăţămintul, comunicaţiile ş i societatea civilă în ansamblu. ”Bugetul general este în mod fundamental stabil. în 1997 va f i identic cu cel de anul acesta”, a precizat domnul Soros.

D e l a h î r t i e p e n t r u z i a r e ,

l a c r e d i t e a v a n t a j o a s e

p e n t r u p r e s ă

Furnizarea hîrtiei de ziar la un preţ mai mic a fost primul ajutor dat unei părţi a presei de Fundaţia Soros. Dar s-a renunţat la această acţiune, impusă temporar, de situaţia de criză a hîrtiei. ' -

D e-curînd a fost înfiin ţată o fundaţia care facilitează acordarea unor credite în condiţii mai avantajoase

dccît cele oferite de către bănci. Fundaţia, fiind nonprofit, oferă şi ajutor organizatoric, facilitînd accesul la informaţie, comunicaţie, cursuri în domeniul afacerilor. ■

I n t e g r a r e a î n UE, î n a i n t e a

i n t e g r ă r i i î n NATO

Conferinţa a debutat cu remarca magnatului Soros, cum Că va dezamăgi, probabil, mass-media, neavînd nimic de spus referitor la alegerile din- 3 noiembrie din România. Cu toate

acestea; ziariştii nu au renunţat la întrebările care au vizat politicul. Răspunsurile primite, de fiecare daţă, au evitat sfera politicului, axîndu-se pe strategia economică practicată de ■ Fundaţie, In tegrarea în NATO a României, se situează pe un loc secund, din punctul de vedere al domnului . Soros: "In tegrarea econom ică a României trebuie să înainteze mai rapid

L. PURDEA _____________ Foto: E. OLARIU

continuare în pagina a 16-a '

Olexander Ceaîîi. ambasadorul - \ Ucrainei în România.afirmă câ

Ucraina «sie favorabilă

iuOlexander Cealîi, ambasador

rul extraordinar şi plenipotenţiar al Ucrainci în România a declarat presei că ţara sa nu va denunţa pactul Ribbcntrop-Molotov atîta timp cît România nu va anula oficial înţelegerile dintre Hitler şi Antonescu, “care, au avut ca rezultat ocuparea Bucovinei de Nord de către trupele române”. Dl Cealîi, aflat începînd de ieri pentru trei zile în judeţul Cluj, la invitaţia Asociaţiei Româno; Ucrainene, şi-a exprimat convin­gerea că tratatul de bază dintre

. România şi Ucraina va fi semnat cît mai curînd. Ambasadorul a lăsat să se înţeleagă câ Ucraina nu va accepta nici o modificare . a graniţelor, ^cestea fiind stabilite la sfîrşitul celui.de-al doilea război mondial şi prin. Actul final de la Helsinki. .

Dl Cealîi susţine că, în princi­piu, Ucraina este mulţumită de , legislaţia română-privitoare la minorităţi, însă consideră că între această legislaţie, despre care vorbeşte ca despre una care atinge standardele europene, şi situaţia reală a minorităţilor, pot, apărea disfuncţion'alitâţi/ Dl ambasador spune că în timp ce în Ucraina există circa'100 de şcoli cu predare în limba română, în România nu s-ă reuşit deschiderea unui liceu ucrainean.

Dl ambasador Olexander Cealîi a avut ieri o întrevedere cu prefectul judeţului Cluj, dl Ioan Rus, în cadrul căreia s-a discutat posibilitatea unei mai strînse colaborări, în - principal economicp, dintre judeţul nostru şi regiunea Kiev. Dl ambasador se află la Cluj-Napoca împreună cu soţia şi cu dl Gh. Alfuhov, consilier al ambasadei. ■

Dan BRIE

_ organizează o tombolă cu mari premii în dala p d s r J de 27 octombrie 1996. Condiţii de participare:

Irimiterea a trei fluturaşi de culori diferite, cu sigla PDSR, pe Namătoarea adresă: Consiliuljudeţean PDSR Cluj, slr. Napoca nr.9, Cluj-Napoca. Fluturaşii îi veţi găsi începînd cu data de 20 octombrie. M a i multe plicuri, niai multe şanse. M a i m u l t e a m ă n u n t e î n e d i ţ i a u r m ă t o a r e .

0 jumătate de milion de cetăţeni bulgari suferă de afecţiuni psihiceAproximativ 500.000 de bulgari

suferă de afecţiuni psihice, din cauza stresului continuu în care trăiesc, relatează cotidianul bulgar Trud. Dintre aceştia, 60.000 de persoane au diagnosticul de depre­sie cronică şi ar trebui internaţi în spital. Datorită acestor afecţiuni, în ultimii ani a crescut numărul sinuciderilor. Statisţicile-ărată-câ

în ultimii cinci ani, 10.800 dc bulgari au încercat să-şi pună capăt vieţii.

Viaţa cetăţeanului bulgar s-a înrăutăţit vizibil după 1990. El' trebuie să facă faţă unor grave probleme precum inflaţia, şomajul şi crima organizată, fenomene ce caracterizează societatea bulgară la sfîrşitul secolului al XX-lea.

Din această primăvară, bulgarii

s-au obişnuit ca fiecare început de lună să le aducă şi noi scumpiri de preţuri. Dupâ ce, cu numai două săptămîni în urmă, preţul benzinei s-a majorat cu 14 la sută, de vine­rea trecută, un litru dc benzină cos­tă cu 11 la sută mai mult. în pre­zent, un litru de benzină superioară A 98 poate fi cumpărat în Bulgaria cu echivalentul a 2200 de lei.

ADEVĂRULde Olul AGENDA vineri, 18 octombrie 1996 (T)I— ........................................ '.......>

• Azi: Calendarul ortodox: Sf. Apostol şi Evanghelist Luca; Calendarul greco-catolic: Sf. Ap. şi Ev. Luca; Calendarul romano- catolic: Sf. Luca, Evanghelist.

• Mîine: Calendarul ortodox-.

Sf. Prooroc Ioil; Sf.Mc.Uar şi Felix; Calendarul greco-catolic. Ss.Ioel, pf. (s VI î.Cr.); Varus, m. (+ 307); Calendarul romano- catolic: Sf. Paul al Crucii, pr.; Sf.Ioan de B rebeuf şi Isaac Jogues,pr.şiîns.,m.~.

îi felicităm pe toţi cei care, împărtă­şind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.

PREFECTURA,COI® UUL JUDETJEAN: 19-64-16

PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA; 19-6 30 PRIMÂRIADEJ: 21-17-90 PRIMĂRIA TURDA31-31-60 PRIMĂRIA CÎMPIAHJRZH:36«W1 PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48 PRIMĂRIA GHERLA-24-19-26 POLITIA CLUJ-NAPOCA 955 si • 43-27-27POLITIA FEROVIARĂ (XUJ-NAPOCA- 13-49-76 - >

POLIZA DFJ: 21-21-21 POUţlATURDA: 31-21-21 - POLIŢIA CÎMPIA UIRZII: 36-82-22 ’ POLITIA HUEDIN: 25-15-38 POLITIAGHERLA:24-14-14 -V.: ’ POMPIERII: 981 •.PROTECTIAdVILĂCLUJ-NAPOCA: 19-50-29 . %

GARDA FINANCIARĂ CLUJ: 19-52-23 si 19-16-70, int 158 „SALVAREA: 961 'SAI.VAREACFR: 19-85-91 . ' ,v

i INTERNATIONAL: 971 INTERURBAN: 991 INFORMAU: 931 DERANJAMENTE: 921 ORA EXACTĂ: 958 -

1 REOAAUTONOMÂffiTERMCRCARE DISPECERAT: 19-8748 REGIA AUTONOMĂDE APĂ CANAL' DISPECERAT: 19-63-02 ; ’ ' ■ RF.CÎA AUTONOMĂ A DOMENIULUI PUBUC DISPECERAT: 1544-78

■ S.C. "SALPRES'i" SA DISPECERAT: 19-55-22

iCOMEN2 SPECIALE FEMRU TRANSPORT REZIDUURIr 11-10-12 int 132

> DISTRIBUITA GAZELOR NATURALE: INIERVEN}I1 GAZE 928; DISPECERAT 433424 ; v- ■■

iREGJSTRUL AUŢOROMÂN: ; Şefreprezentan|ă:‘43-38-10 ' intimaţii:43-38-11 'HaMinspccţii: 43-38-08

© T K A N îîJ ’O R ' I ^ I ^ .

PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA , prinapalde direcţi. ;

trenuri acceleratei rapide şi intercity• BAIA MARE,SATU MARE (prin Dej):14,57•BISTRITA: 15,37 •BRAŞOV: 1,48•BUCUREŞTI(prin Sighişoara): 10,05; 14,41; 22,40; 23,30 (prin Sibiu - Piatra Olt): 11,48 •BUDAPESTA: 0,30; Î6,09; \ •GALAŢI (prin Iaşi): 8,07 (piin Ploieşti-Buzâu): 11 46 .•IASI: 0,20; 13,17; 21.21 ; •ORADEA: ,14,35; 19,53; 21,07

SATUMARE: 4,08; 14,S7 SIBIU: 11,48; 15,10

• SIGHETU M ARMAŢIEI: 5,55 •TIMIŞOARA (prin Alba Iulia): 5,46; (prin Oradea): 14,35; 16,22; 22,47

TÎRGU MUREŞ: 16,15 ; 20,29 •INTERNATIONAL CRACOVIA: 9,46 •INFORMAŢII GARÂ: 952

AGENŢII DE VOIAJ CFR •INFORMAŢII: 43-20-01 (intern)

19-24-75 (internaţional) ,

ORARUL CURSELOR TAROM . De luni pînă vineri.

Plecări din Cluj-Napoca 9,00 şi 19,30

Plecări din Bucureşti 7,33 şi 18.Cnisek spre Bucureşti circulă prin

Tîrgu Mureş şi durează cca. 2 ore.De luni pînă sîmbătă. Plecări din Quj-Napoca - 13,05 Plecări din Bucureşti -11,35 Cursele spre Bucureşti circulă prin Oradea şi durează cca 2 ore. Preţ bilet: romani - 55Xl0u lei

străini ? 55 dolari.TELEFOANE: 43-25-24; 43-26-69 - pentru externe

CURSE INTERNAŢIONALE din Autogara II:

• CIuj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napocam zilele de tuni, marţi, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, vineri si sîmbătă la ora 11,00.• INFORMAŢII

Autogara I: 14-24-26 . Autogara II: 43-52-78

Programul Policlinicii fără plată

“Familia Sfmtă” 14-18 octombrie

Medicină generali: dr. I. Boilă 14,15,17,18 (10-12), dr. M Suciu 16 (10-12), dr. G. Răfăn 16 (12-. 14)j, dr. C. Popa 17 (10-12), dr. S. Loga -14 (14-16), dr.L. Bărbăalbă 18 (10-12), dr. L.Rasa 14 (16-17),; dr. D. Stănescu 16 (14-16); Interne: dr. F. Gherman 14 (15- 17), 16(10-12), dr.A. Iancu 15 (11- 12), dr. Gh.Uza 14 (12-14), dr.Cs.Szakacs 16 (14-16), dr. C.VIad 16 (14-16), dr.D.PÎrv 14 (15-16); Reumatologie: dr. F. Bayradar 16, 18 (15-17), dr. I.Alb 15 (12-14); Ginecologie: dr.C.Fodor 15, 17 (10-12); Chirurgie: dr. C. Cosma 15, 17 (10-12); Pediatrie: dr.R.Mitea 15 (13-15), dr. M. Fritea 15 (14-16), dr. D. L upea 16 (12-14), dr. M. Bayradar 18 (15-17), dr.A.' Tempeleanu 14 (13-14); Ecograf: dr. M. Călin - 18 (10-12); Dermatologie: dr. H. Radu 17 (12- 14); Psihiatrie: dr.C Ştefan - 14' (14-15,30); Ortopedie: dr. Z.Popa 14 (11-12); O.R.L.: dr.C-lin Rădulescu 14 (12-14), dr.I.Mihali 18 (12-14); Psihologie: Psih.L.Boilă 15 (15,30-17).

Programarea bolnavilor - de luni pînă vineri între orele 12-14, la telefon 16-78-22 şi la sediu, Aleea Micuş nr. 3, bl. 12, ap. 12.

■ B.C.U. "Lucian Blaga" (strada Clinicilor 2): Orar:, zilnic: 8-14; sîmbăta-duminica: închis.■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN

GOGA": SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9- 19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă şi duminica - închis. SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: tuni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă şi duminica - închis. FlLlALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă si duminica - închis. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7):. ORAR: luni-vjneri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. MEDIATECA (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica.- închis. CENTRUL DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ SI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE (Str. Kogălniceanu nr.7) ORAR: hini-vineri: 9-16,00; sîmbăta- duminica: închis. FILIALA ECONOM1CO-JURIDICÂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13; sîmbătă, duminica închis.■ Biblioteca Academiei (strada

Kogălniceanu 12 - 14). Oran-Iuni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 -18.45; duminică: închis -■ Biblioteca Germana (strada

Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi -_ 12-16; vineri ~ 10-16, sîmbătă-duminiei - închis.■ Biblioteca' Americană (strada

Universităţii 7 - 9). Orar: luni - vineri: 12 - 16

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri: 9~- 14; sîmbătă şi duminică: închis \■ Biblioteca "Heltai" (strada Clinicilor

18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 - 13; duminică:.închis■ Biblioteca Clubului Studenţesc

Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 - 19; joi 19- 20.■ Biblioteca Centrului Cultural

Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); în curs de amenajare.■ * Biblioteca Centrului Cultural

German ’TIermann Oberth” (str. MemorandumuIuil8). Orar. luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.■ Biblioteca "Valeriu Bologa” a

Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: lunwvineri

- 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis'.■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr.

21). Orar luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

Tvi « B i l H f e■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii

30). Orar: zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis" ,•■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia

"Donaţii" (strada I.C. Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10 -17; luni şi niarţi: închis■ Muzeul-Naţional de Istorie a

Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 -16; luni închis. *■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei

(str. Memorandumului rir.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.■ Galeriile "Bastion" (Piaţa Ştefan cel

Mare 5). Luni - vineri: 9 - 17; sîmbătă şi duminică: închis■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada

Emil Isac 23). Orar: miercuri-duminică 13-17; luni şi marţi închis.■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele

9-15; sîmbătă si duminică între orele 10- 14. . ..■ Parcul Etnografic Naţional

"Romulus Vuia": orele 9-16.

PROGRAMUL RADIO CLUJ

\ Vineri, 18 octombrie- 6,00 Bună dimineaţa (vă spune astăzi: Anca Băl lan). 10,00 Radiocircuit: Emisiunea Departamentului Studiourilor Ţcritoriale Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj. 11,00 Buletin dc ştiri. 11,05 Teatrâ pentru copii, redactor: Cornel Pop. 11,30 Caleidoscop muzical, redactor Marius Mcrca. 12,00 Radiojurnal Radio Cluj. 12,15 Exclusiv maţgazin, Ediţia de vineri: moderator Cristian Zoicaş.-13,00 Radiojurnal. 13,15 Microfonul ascultătorului. Dumneavoastră întrebaţi la 064/ 187266; vă răspunde: Cristian Zoicaş. 18,00 Radio Fax, rcdactor Virginia Telinca. 18,15 Tribuna clcctoralâ, rcdactor Constantin Ivancş. 19,00 Radiojurnal. .20,00. Agenda clcctoralâ. 20.05 Top 2Mi I : (opul- muzicii uşoare,-prezintă Marius Merca. 21,50 Buletin dc ştiri. 21,58 închiderea programi/toi.

Vineri, 18 octombrie6,00-11,00 Radioprogram

"Primul salut”. 6,45 Agenda, —......_ electorală. 7,00 Radiojurnal

ff'Wft'î România Actualităţi. 8,50 ”CeiD v a w ! mai crcdc lumea”, sondaj pe

- terne de actualitate. 9,45Rubrica juridică, realizatoare Mona Stoica. 10,50 PJus. Adrian Suciu, 11,30 Revista presei centrale.11,45 Agenda electorala. 13,00-13,20 Radiojurnal România Actualităţi 13 JÎO-l 7,00 Caleidoscop CD (muzică, actualităţi culturale, relatări şi reportaje despre evenimentele dc peste zi). 15,00 ”Ce mai crede lumea", r. 15,50- Plus.r. 17,00 "Ochiul.şi urechea”, comentariu civic.' 17,10-18,00 Tribuna clcctoralâ - alegeri parlamentare. 18,10-19,00 "Oameni şi ştiri” - emisiunc'concure, realizator Costum Guşc. 19,00 CD Sport, rubrica realizată dc Cătălin Bcrindcan. 19.05-19,30 Muzică, publicitate. 19,30 Buletin de ştiri. 19,35-^1,30 Retro (îold; realizator Tiberiu Crisan. 20;30-20.45 Agenda clcctoralâ. 21-.30 Retrospectiva ştirilor zilei. 21.35-23.00 ‘‘Cartierul latin”, realizatoare Cristina Stihi. 23,00-24,00 Muzici, publicitate. ' 24.05-3.00 CD Radio I.ivc. Talk-shou- nocturn. 2.00. 4.00 Retrospectiva ştirilor zilei.' 3JJO-7..GO' Muzică, ştiri, tiuhlicilate.

t e l e s p e c t a t o rVineri, 18 octombrie

Programul 1: La prima oră; 9,20 Agenda electorală; 9,30 Serial: Santa Barbara (r); 10,50 Limbi străine: spaniolă; 11,20 Studioul şlagărelor; 11,50 Serial: Andrea Celeste (r); 12,40 Tineri muzicieni români în Germania (IV); 13,30 TVR Iaşi; 14,15 TVR Cluj-Napoca; 15,05 Pompierii vă informează; 15,25 Din lumea afacerilor; 16,00 Actualităţi; 16,10 Emisiune în limba germană; 17,00 Agenda electorală; 17,10 Pro Patria; 18,00 Studio electoral; . 19,00 Tezaur folcloric; 19,30 Actualităţi; 20,15 Studio electoral; 21,15 Film: Conferinţă lă nivel înalt (TVR); 22,50 Actualităţi; 23,05 MTV. Euro Top 20;■ 0,05 Confesiuni erotice (SUA) cu' modele de Ia Playboy şi Penthouse.

Programul 2: 7,00 La prima oră;8.30 TVR Iaşi. La dispoziţia dv.!; 9,20 Muzica pentru toţi; 10,05 Magazin satelit; 11,30 Desene animate; 12,00 TVR Iaşi. 12 trecute fix!; 12,30 TVR Cluj-Napoca; 13,00 TVR Timişoara;13.30 Limbi străine (r); 14,00 Cafeneaua artistică; 15,20 Convieţuiri; 16,10 Serial: Alejandra; 17,00 Bursa invenţiilor; 17,40 Oameni care au fost ...; 18,10 Serial: Andrea Celeste; 19,00

Concertul Orchestrei Naţionale Radio;21.00 TVM Mesager; 21,30 Căsuţa cu poveşti; 21,35 Hyperion. Revistă literară în imagini; 22,50 Serial: Santa Barbara; 23,35 Divertisment muzical; 0,00 Din viaţa rromilor. Tradiţie şi actualitate; 0,30 Bucuriile muzicii.

PRO TV: 7,00 Ora _7, bună dimineaţa !; 9,00 Serial: Tînăr şi neliniştit (r); 9,45 Ştiri sportive; 10,(X) Seriai:' Paradise Beach (r); 10,30 Serial: M.A.S.H. (r); 11,00 Film: Nebuni de legat (r); 12,55 Ştirile Pro Tv; 13,00 Sport; 13,30 Serial: Walker, poliţist texan (r); 14,15 Sport; 15,30 Serial: Tînăr şi neliniştit; 16,30 Serial: Maria Jose; 17,30 Serial: Taxi; 18,00 Ştirile Pro Tv; 18,05 Ce s-a mai întîmplat în campanie; 18,10 Alege !; 18,55 Publicitate electorală; 19,00 Serial: Cheers; 19,30 Ştirile Pro Tv;20.00 Serial: Dosarele X; 21,00 Film: Hardware - război în viitor (SUA);23.00 Serial: Cafeneaua groazei; 0,00 Ştirile Pro Tv; 0,20 Sport la minut: ştiri sportive; 0,30 Zona crepusculară; i,30 Vizitatorii (SF, SUA); 3,40 Cafeneaua groazei (r); 4,25 Dosarele

•X (r).TVR CLUJ-NAPOCA: Pr.2

(12,30,- 13,00): Clubul iubitorilor de

FARMACIIFarmacii de serviciu; sîmbâtâ, 19

octombrie: Farmacia nr.6 "Speranţa", P-ţa A. Iancu nr. 5, telefon 19-64-56, orar 8-20, Farmacia nr.l, P-ţa Unirii nr.37, telefon 1946-06, orar 8-14, Farmacia nr.27 "Mercur,”, Aleea Detunata nr.l, telefon 14-51-37, orar 8-13, Farmacia nr.57, Cart. Mănăştur II Compl. Union,, telefon 16-56-15, - orar 8-13, Farmacia ”Zea”, P-ţa Unirii nr.27, telefon 19-75-96, orar 9-15,' Farmacia nr.5 "Clematis’’,P-ţa Unirii nr.10, telefon 19-13-63, orar 8-20,

Farmacia "Terrafarm”, B-dul 21 Decembrie nr.4, orar 9-14; duminică, 20 octombrie: Farmacia nr.6 "Speranţa”, P-ţa A. Iancu nr. 5, telefon 19-64-56, orar 8-20, Farmacia nr.l, P-ţa Unirii nr.37, telefon 19- 46-06, orar 8-14, Farmacia nr.5 "Clematis”, P-ţâ Unirii nr.10, telefon 19-13-63. orar 8-20.Farmacii cu serviciu permanent:

Farmacia "Corafarm”, str. Ion Meşter nr, 4, telefon 17-51-05.Garda de noapte: Farmacia nr.6

"Speranţa", P-ţa A. Iancu nr. 5, telefon 19-64-56, orar20-S.

Programul televiziunilor prin cablu

PORTALEXPORT - IMPORT B.R.U

. Vineri, 18 octombrie - 7,45 Buletin informativ; 8,00

Artele fără limite (r)- 2 max; 8,30 Helmuth Hahn (r)- 2 max; 9,00 Buletin informativ; 9,15 Bulevard Germania (r)- 2 max; 9,55 Cronica video (r)- 2 max; 10,10 Buletin informativ; 10,25 Film: Ultimul submarin (r)- 2 max; 12,05 Buletin informativ; 16,30 Buletin informativ; 17,00 Muzică populară - 2 max; 17,30 Bookmark - 2 max;18.00 Buletin, informativ; 18,10 Bulevard Germania - 2 max; 19,50 Istoria ligii Hanseatice'*.”2 max; 19,20 Buletin informativ; 20,35 Privelişti de sub lupă - 2 max; 20,05: Ocolul pămîntului în 80 de zile - 2 max; 20,50 Big Top 40 - 2 max; 21,15 Buletin informativ; 21,30 Program satelit.

Vineri, 18 octombrie 9,25 Bibi şi prietenii lui - desene

animate; 10,00Matinal NCN; 10,15 Naţionalul clujean în actualitate; 10,55 Din' comorile folclorului ardelenesc; 11,15 Inimă flămîndă- film; 17,15 Reportajul emisiunii; 17,30 Paris „lumini” - reportaj;18.00 Am întrebat pentru dumneavoastră; 18,10 Dedicaţii muzicale; 18,20 Cruciadă în Europa i serial; 19,00 Ştirile serii; 19,10 Opinia zilei; 19,15 în actualitate:

Invitaţi - preşedinţii secţiunilor Camerei de comerţ, industrie şi

f agricultură Cluj; 20,15 Bibi şi -prietenii lui - desene animate; 20,25 Păienjenişul amintirilor - film; 21,55 Ştirile nopţii; 22,00 Big top 40; 22,30 Dacă cineva ar fi ştiut -‘ film; 0,00 Vedetuţe americane - sexy.

O fereastră deschrsă spre lume!

■ Vineri, 18 octombrieTVC; 9,55 Deschiderea

programului; 10,00 Film: Perfect tribute- Starfilm; 12,00 Videotext;16.00 Videotext; 18,00 Film: Hawks -Orion Channel; 19,55 Film: La nord de Chaing Mai - Orion Channel; 21,45 Film: Omul Cadillac -Orion Channel; 23,20 Film: Chifteluţele III -Orion Channel; 0,55 Fanteziile nopţii (sexy)- Adult Channel;-4,45 închiderea programului.

TVC+: 8,55 Deschiderea programului; 9,00 Program Travel (doc); 11,00 Program Discovery;13.00 Videotext; 15,00 Program Travel: Mcgalopolisuri; Ghid de' călătorie; Sălbatica Italie; Gustul călătoriei; Pierduţi în sălbatica Africă; Vizitind lumea; La răspîntie dc drumuri; Valea Loirei, Franţa; 19,00 Program Discovery: Charlie Bravo; Mistere, magie, miracole; Dincolo de anul 2000;- Prtmele zboruri; Dosare ale justiţiei; Mari comandanţi.

18 - 24 O C TO M B R IEREPUBLICA - Jack - SUA -

premieră (11; 13; 15,30; 18; 20,30) * VICTORIA - Agentul 007 coiitra Goldeneye - SUA (11; 13,30; 16; 18,30) * ARTA - Eu sînt Adani - România - premieră (11; 13; 15; 17; 19). Duminică, spectacolele încep la ora li . * MÂRĂSTI - sala A‘ - Fără apărare - SUA (13; 15; 17; 19); sala B - Legături riscante r SUA (13,30; 15.30; 17.30) ■* FAVOIÎIT - Drsieansi tic a o r- SUA ( î l; B;-

15- 17- 19)TURDA: FOX - Ziua

independenţei - SUA - premieră; TINERETULUI - C abaret în familie - SUA - prcîrncră; Răzbunătorul - India.

DEJ: ARTA - Profesorul trăz- nit - SUA - premieră; Avocatul diavolului - SIJA - premieră. "CÎM PIA TURZII:

MUNCITORESC - înain te şi dupa - SUA - premieră; Asasini cibernetici - SUA - premiera,

GHERLA: PACKa I- Domini - India - premieră: Don Juan I)e Marco - SUA - premieră; Fortăreaţa - SUA - prentien

jazz. Solstiţiul cuvintelor Avanpremieră. Programul 1 - 14,10 - 14,40 - Jurnal. .jAşteaptă-mă, dor, că viu!”: Buciumi - vatră folclorică a Sălajului. Lumea contemporană. Avanpremieră.‘ CBN: 7,00 Caleidoscop; 7,30 Big top 40;-8,30 Serial: Pasiuni; 9,00 Bună dimineaţa, Cluj !; 10,00 Buletin comercial; 10,30 Lumea afacerilor,12.00 Avanpremieră; 17,30 Buletin comercial; 18,00 Caleidoscop; 18,30 TV Casino; 19,00 Film pentru copii: Cartea junglei; 20,15 Cinemagia;21.00 Ora locală şi sport; 21,30 Film : Zona moartă; 23,30 Ora locală; 0,00 închiderea programului.

Redacţia nu îşi asumă respon­sabilitatea pentru schimbările

intervenite în programele posturilor de televiziune.

O p e r a R o m â n ăprezintă vineri, 18 octombrie ora 18,30: B ărb ieru l din Sevilla de G ioacchino Rossini.

T e a t r u l M a g h i a r

d e S t a t C l u jprez in tă v ineri, 18

octombrie ora 19 - -Cabala b igoţilor, dc .M ihail Bulgakov.

ALIANŢA ANTISUICIDLI F E L I N E

Sufletul nostru la dispoziţia dumneavoastră. Telefonul de noapte, telefonulvieţi.

4 1 4 1 6 3Z iln ic în t r e o re le 20-24.

' POLICLINICA INTERSERVISAN

>tr. hstaiţ nr.5, cart. GheorgheniINTERNE • CARDIOLOGIE NEURO­LOGIE • PSIHIATRIE • ENDOCRI­NOLOGIE • REUMATOLOGIE •

ECOGRAFIE • ALERG0L0GIE • DEH- MATOLOGIE* CHIRURGIE*

ORTOPEDIE • 0.R.L; •' OFTALMOLOGIE*

GINEC0L0GIE*0NC0L0GIE PEDIATRIE «UROLOGIE

ACUPUNCTURA LABORATOR

(Biochimie - Bacteriologic Inusoloţie- Parazitologie Dettrminare Rh - Tale de sarcină - Antigen HBS - Elin T«r- Eiamiairi dtolojţice peitre depistira cancerul ui de col atena • lirettigitii pentru sterilitatea feminină ;i maicdin) ZILNIC, inclusiv DUMINICA

orele 7 - 2 1 Medic de gardă: orele 21 - 7Rezervare, consultaţii

V la teL 41.41.63. ' J

S.C. Dental ROVfl- S0C0L0V

Calea. Moţilor 10B, ap.5 Tratamente

stomatologice complexe-> terapie>p ro te tic ă (ceramică)> chirurgie (rezecţii, rnplarffl!

Programări la tei.: 430028Zilnic orar: 9-19

sîmbătă 9-14 Pentru studenţi, pensionari, şomeri, reducere 20%.

PHQF.IM.Dr.fDr.AHOELA CĂLUGĂRII

S tr. Prahovei nr. H (Sn^ă biserica Bah) ■

I Td.:45.5S.13;tel/fax'.13.1^

S Zvineri. 18 octombrie 1996 ROZA VINTURILOR

"V; (Reuter) ....

RĂZBOIUL DIN AFGANISTAN AFECTEAZA LEGATURILE COMERCIALE NORMALE DINTREReizbucnirea războiului în

Afganistan pare să fi spulberat speranţele fostelor republici sovietice din Asia centrală de ă avea o cale sigură de legătură cu pieţele din sudul continentului. La început, investitorii speraseră că victoria repurtată luna trecută de miliţiile islamice radicale ale talibanilor care au cucerit capitala afgană Kabul, ar putea duce la instaurarea unui guvern puternic, care să redeschidă niţele de transport între Asia centrală şi porturile de la Marea A rab ie i,' impracticabile din cauza bandelor de tîlbari. Dar odată cu intensificarea luptelor dintre miliţiile talibane şi trupele guvernamentale, au scăzut şi şansele unui flux normal de mărfuri şi petrol între ţările din Asia ccntrală şi pieţele occidentale . care să tranziteze Afganistanul. .

Pakistanul; concurent al Iranului şi Turciei pe pieţele cu un bogat potenţial petrolier dm Asia centrală, ăr avea cel mai mult de cîştigat de pe urma unei

ASIA CENTRALA SI OCCIDENTsituaţii stabile în Afganistan. Pentru a evita rutele nesigure din Afganistan, mărfurile provenite din Pakistan trebuie să străbată rute sinuoase de munte, care trec prin regiunea Kashgar din China şi peste Munţii Tien Shan în drum spre K azahstan. Luptele blochează în momentul de faţă şoseaua Salang, aflată la nord-vest de Kabul, singurul coridor practicabil spre Asia centrală ce străbate Afganistanul. ' ■ •

Turkm enistanul, Statele Unite şi P ak istanul, care caută să elimine monopolul Rusiei în Asia centrală în domeniul comercial şi al exporturilor de energie, doresc să construiască conducte de transport pentru, petrol şi gaze naturale din Turkm enistan pînă în Pakistan, prin Afganistan. Statele Unite au in s titu it sancţiuni com erciale' împotriva Iranului, acuzat că sprijină şi finanţează terorismul,,iar Afganistanul

. părea un mijloc de a ocoli Iranul. . ■ .Concernul american „Unocal Corp.”

şi cel saudit, „Delta Oii Co.”, au anunţat la 13 octombrie că rămîn dispuse în ' continuare să investească peste patru miliarde de dolari pentru a construi conducte de ■ transport în tre

-T u rkm en istan şi Pakistan, via A fganistan , capabile să pompeze milioane de barili pe zi din terenurile de extracţie din Asia centrală spre Marea Arabiei. Chris Taggart, vicepreşedinte.

; executiv al „Unocal” , declarase la 1 octombrie că o guvernare talibană s-ar putea dovedi benefica. „Am aflat că Pakistanul a recunoscut deja guvernul taliban. Dacă Statele Unite îi vor urma exem plul/vor încuraja prin aceasta Venirea firm elor in ternaţionale de investiţii” , declarase Taggart. Statele Unite, care declaraseră la început că vor trimite o delegaţie diplomatică pentru

a-i contacta pe noii guvernanţi talibani, au revenit asupra acestei decizii după valul internaţional de critici la adresa

: deciziei lor de a institui legea islamică (Sharia).

Singura conductă construită deja în regiune transportă gaze'/ din Turkm enistan în nordu l Irakului. P reşedintele turkm en Saparm ural

■ Niyazov a apreciat că această conductă reprezintă prima verigă dc legătură cu p ieţele din Turcia şi din Europa. Tronsonul ce ar trece prin Afganistan al acestei conducte este p riv it 'cu neîncredere de liderii din Asia centrală, care se tem că islamismul radical al talibanilor s-ar putea răspîndi şi în republicile lor, generînd frămîntări. în schimb, succesul talibanilor convine de minune Rusiei, fosta putere colonială din Asia centrală, carc este decisă să menţină un control strict asupra conductelor de transport petrolier din regiune.

: (Lurie's World) i

f - ’

Benjamin NETANYAHU

Yasser ARAFAT

(Reuter)

Criza din Orientul Mijlociu a divizat Statele Unite şi a lia ţii europeni. Tancurile ruseşti au zdrobit revolta din Ungaria. Se află aceste evenimente

. istorice pe prima pagină a ziarelor de . astăzi ? Nu. Aceste crize au izbucnit acum 40 de ani în Egipt şi în Ungaria. Sînt evenimente de care ne aducem aminte şi acum deoarece au schimbat lumea: octombrie 1956 a fost una dintre cele mai hotărîtoare luni din istoria secolului al XX-lea. Aceste două crize au fost de rău augur pentru Marea Britanie şi Franţa, altădată mari puteri care dominaseră o mare parte a lumii. Criza Suezului şi cea din Ungaria le-au făcut să înţeleagă că dominaţia lor fusese înlocuită de puteri noi, ca Statele Unite şi Uniunea Sovietică. Marea Britanie pierduse deja o mare parte din imperiul său, recunoscînd independenţa Indiei în 1947, iar acum fusese pusă în faţa unei * im portante rupturi în relaţiile sale speciale cu Statele Unite. Franţa suferise o infrîngere. zdrobitoare în Indochina cu numai doi ani înaintea crizei Suezului şi fusese tîrîtă într-un război colonial în Algeria. Pînă la, începutul secolului, Marea Britanie şi Franţa ocupaseră o mare parte din regiune, îi redesenaseră harta după bunul lor plac, îi susţinuseră pe acei conducători care le conveneau şi îi îndepărtaseră fără ezitare pe cei care li se opuneau.

Preşedintele egiptean Gamal Abdel Nâser s-a hotărît să demonstreze că era colonialismului s-a încheiat şi că lumea arabă ar putea fi unită şi puternică. în iulie 1956, el a naţionalizat canalul Suez, proprietate a guvernului britanic şi a investitorilor francezi. Londra şi Parisul . au pus la cale un plan de preluare a'

DOUA EVENIMENTE CARE AU SCIIIBAT

OTA MALULUI M L SI REVOLUŢIA

iv r is o v ir a t i m.\ uviiiRiAacestui canal navigabil. în cadrul a ceea ce mulţi istorici consideră că a fost un plan pus la cale dinainte cu Marea Britanie şi Franţa, Israelul a atacat Egiptul la 29 octombrie. Cele două naţiuni europene au emis atunci un ultimatum, aparent imparţial, adresat Egiptului şi Israelului, prin care le cerea să înceteze operaţiunile militare. Israelul a acceptat, Egiptul a refuzat şi astfel' cele două puteri europene au avut posib ilita tea să in tervină. La 31 octombrie, au bombardat bazele egiptene. şi forţele aeriene au aterizai la Port Said la 5 noiembrie. :T /.•■ A urmat o furtună de proteste din

partea opiniei publice din Marea Britanie şi Franţa, din partea Commonwealthului, a Naţiunilor Unite, a Uniunii Sovietice, şi a Washingtonului, unde preşedintele Dwight Eisenhower se afla în faza finală a campaniei sale electorale. Operaţiunii militare franco-engleze i s-a pus capăt la 7 noiembrie şi în zonă a fost trimisă-o forţă de menţinere a păcii condusă de ONU.

Episodul a consolidat enorm cauza naţionalismului arab şi pretenţia lui Nasser de a-fi purtătorul de cuvînt al acesteia. Nasser reuşise să facă faţă unei provocări din partea unor ţări care odată fuseseră mari puteri imperiale. Ca protagonist major în Orientul Mijlociu,

M oscova a p ro fita t dc pc urma conflictului sporindu-şi furnizările de arme şi de ajutor economic către Egipt şi alte guverne arabe.

Aceste crize au marcat de asemenea începutul unei implicări majore a Statelor Unite în această regiune, transformînd Orientul Mijlociu într-un nou conflict între comunism şi capitalism în cadrul războiului rccc. Eisenhow er, reales preşedinte al SUA, a fost alarmat dc creşterea influenţei sovietice în urma crizei, Suezului şi în ianuarie 1957 a

-anunţat că Washingtonul va oferi ajutor militar şi economic statelor din Orientul Mijlociu care se simt ameninţate dc

, comunism.îngrijorată dc tulburările din Ungaria,

.. Uniunea Sovietică a folosit criza din Suez ca un mod de a distrage atenţia de la zdrobirea mişcării disidente de la Budapesta. NATO putea lua măsuri numai dacă Statele Unite, Marea Britanie şi Franţa erau pregătite să acţioneze împreună pentru a ajunge la un acord în privinţa Ungariei. Dar accstc state erau prea ocupate să-şi dispute Canalul Suez. Suezul a privat Occidentul de argumentul

.m oral necesar în criza din Ungaria şi, de asemenea, l-a lipsit dc mijloacele practice de a face ceva în legătură cu aceasta.

î\ MtTIM IHM'ITIÎI L\SE

FllffiiQniMiiiT m m

ll!.l\-IIIAKO disputa M'clie tio decenii între

două facţiuni kurde din nardul Irakului capfiU contururile unui \;ig conflict indirect între Bagdad >i 'leheran. Washingtonul asteptind nerăbdător momentul favorabil Iranul m 1 ralu l - c.ire încă nu s-au reconciliat dnpa încheiere.!, în

a războiului de opt nm dintre celc două ţâri - s-au declarat de o parte sau de cejlalta în conflictul kurd, despre ale c.irui orimni putini dintre combatanţii de astă/i îşi mai amintcsc

Liderul miliţiei kurde. MnsS'jud Ilar/am. s-a confruntat, in august, cu torţele guvernului irakian pentru h- i filunga pe oponenţii .săi din Uniunea Patriotică a Kurdistanului (PIJK) din oraşul Arhil. iar ulteriori-a atacat în mumii din apropierea frontierei cu Iranul Liderul PIJK, Jal.in '[alahani. veteran al alianţelor sch im bătoare din K urdistanul irakian , a riposta t la sfîrşitu l săptămînii trecute. I upt.itorii sai au recucerit p rinc ipa lu l oraş din regiune, Sulennaniya. Ja lei de repede cum l-an pierdut în fa\oarea soldaţilor lui Bar/ani cu o luna în

Grupul lui Bnr/ani l-a acu/at pc Talabani că a mers în Iran şi a obţinut sprijin militar „Forţa pc care a luat-o cu cl a fost dc maximum 1500 - 2000 dc oameni”, a declarat Sami Abdurrahman. o importantă oficialitate a Partidului Democratic din Kurdislan (PDK) „Acum fo rţa de atac este de aproxim ativ 15 000 de oameni, majoritatea fiind iranieni".

Teheranul neagă ca-1 sprijină militar pc 'lalabani Diplomaţii de la Bagdad afirmă că gum nul lui Saddam s-a r m enţine in afara disputei dacă nu ar exista do\e/.i ale unei pu lern icc im plicări iraniene

Ambele facţiuni kurde au ajutat forţele lurcc în lupta din nordul Irakului împotriva unui grup rebel kurd turc la îneepulul anilor *90

„M on .1 kurzilor este caracteri/aU dc intrigi, comploturi, ostilităţi, ciocniri şi loialităţi”, a aprecia! un diplomat din Bagdad, adăugind- „l)ar mai presus dc orice ci s-au dovedii a fi cei mai nuri duşmani proprii". ■

(„Magyar Nemzef)

FIDESZ DOREŞTE UN COD DE CONDUITĂ PENTRU

MIN0RITĂT1FIDESZ (Alianţa Democraţilor

Tineri).va cere în parlament ca guvernul ungar sâ continue negocierile cu partea română pînă la sem narea paebctului de documente privind reconcilierea, a declarat ziarului „Magyar Ncmzet” preşedintele acestei formaţiuni politice, Viktor Qrban. în acelaşi , timp, partidul îşi va oferi sprijinul guvernului şi ar dori ca, nuanţînd . textele proiectului de reconciliere, compus din trei documente, cu Ocazia vizitei preşedintelui Iliescu la Budapesta, ambele părţi să semneze acordurile care vor reglementa situaţia m inorităţii .maghiare.

Potrivit preşedintelui FIDESZ, ministrul ungar de externe a ’îleclarat că semnarea ’iratatului de bază nil a însemnat că Ungaria renunţă la exigenţele privind . chestiunile care nu s-au reglementat pînă acum, respectiv problema drepturilor colective şi a

autonom iei, precum si cea a merilor hiserieesii Lns/lo Ko\acs a promis c;i discuţiile vor continua în aceasta privinţă. în context, Orban a calificat celc trei proiecte propuse de preşedintele Iliescu drept complementare Tratatului de ba/â ea o colecţie de documente valoroase. Din punctul de vedere al m inorităţii m aghiare, de o im portanţa deosebita este aşn- numitul Cod dc conduită carc reglementează dctalitat situaţia:?* minorităţilor Desi potrivit unor înlormaţn, acum, după semnareaI ratatului de ha/a, semnarea celor trei documente nu mai este atît de im portantă pentru B udapesta, MDI .s/. tine sa sublmie/e faptul câ. daca cele afirmate de ministrul de exierne sini a»ieţarate, atunci

sss trebuie continuate negocierile cu partea română în privinţa proiectului de documente privind reconcilierea

' l - i J („Segodnia-)

Miliardarul american George Soros, născut în Ungaria, continuă să acorde în fiecare an milioane de dolari pentru principala sa acţiune filantropică - crearea, după cum el însuşi se exprimă" a unei „societăţi deschise” în fostele ţări comuniste. Totuşi puţini sînt cei care cunosca altă iniţiativă a sa, pentru care Soros a alocat în ultimii ani 15 milioane de dolari: tentativa de a schimba politica statului cu privire la stupefiante, pe care el o consideră profund greşită. în prezent, în Soros îşi pun speranţa un num ăr neînsem nat de d is iden ţi am ericani, care cer să se ' perm ită folosirea marijuanei în scopuri medicale sau să se legalizeze fo losirea narcoticelor.: în California şi Arizona este supusă

acum unui referendum : problem a legalizării marijuanei în scopuri medicale ( aceasta ajută în cazurile de glaucom, înlătură într-o oarecare măsură efectele secundare în ch im io terap ie , este apreciată de bolnavii de SIDA ş.a.). Soros a acordat partizanilor califomieni ai acestei iniţiative 350 de mii de dolari,. iar celor din Arizona - 100 de mii! Generalul Berry McCefrey, pe care Clinton l-a. desemnat să ducă lupta îm potriva narco ticelor, a e ticheta t

SOROS CERE LEGALIZAREA MARIJUAMIiniţiativa drept „periculoasă şi inutilă”.

După cum scrie „New York Times”, această in iţia tivă - cunoscută în California ca „Propunerea nr. 215” - este sprijinită financiar, pe lîngă Soros, de alţi trei bogătaşi, însă adversarii ei îşi concentrează criticile tocmai împotriva lui Soros.

Cititorii cărţii miliardarului, intitulată „Soros despre Soros”, îşi amintesc că el atacă vehement politica Washingtonului referitoare la stupefiante. Autorul nu se alătură celor care cer legalizarea lor, dar afirmă că n-ar fi împotriva autorizării stupefiantelor mai puţin periculoase şi a cheltuirii banilor disponibilizaţi pentru tratarea abuzului de narcotice.

în SUA ex istă oam eni care cer legalizarea narcoticelor, cel puţin în limitele în care sînl permise băuturile alcoolice şi tutunul, şi care susţin caracterul nociv al interdicţiei, afirmînd că preţul de cost al narcoticelor este neînsemnat şi că profiturile de multe m ilioane obţinute din valorificarea acestora sînt o consecinţă a interdicţiei, care le-a exagerat în mod artificial preţul.

în 1994, pe baza fondurilor lui Soros, a fost c rea t la New Y ork trustu l intelectual Centrul Lindesmith, al cărui director, Ethan Nadelmân, un renumit critic ’ a l războ iu lu i îm potriva' stu p e fian te lo r, afirm ă că Soros a m anifestat in ţe res pentru ' această problemă încă din 1992. între timp, comunism ul din Europa de est s-a prăbuşit, iar Soros s-a hotărît să atragă mai mult atenţia asupra a ceea ce se întîmplă în America. Printre altele, el a ajuns Ia concluzia că politica faţă de stupefiante, în forma sa actuală, este greşită şi că celor ce o critică li se astupă gura. Soros era familiarizat cu situaţia din fostele ţări comuniste şi a început să~ ~ facă la fel, finanţîndu-i pe cei care au alte păreri. <

în 1994, Soros a alocat 4 milioane de dolari organizaţiilor care găsesc •soluţii alternative de rezolvare a problemei stupefiantelor şi, potrivit afirmaţiilor lui Nadelman, de atunci el oferă anual o sumă echivalentă atît celor care sînt într-o măsură sau alta pentru legalizarea narcoticelor, cît şi celor care susţin alte metode netradiţionale. ■

A D E V A R U L p c t t iT iC Ăa %JE*m t S ( //k vineri, 18 octombrie 1996 ( 7 )

"IVli-am asumai întotdeauna responsabilitatea propriilor

acte” (IV)i n t e r v iu CU A L E X A N D R U L Ă P U Ş A N

m in is t r u l A g r ic u l t u r i i

- O a ltă p ro b lem ă spinoasă în agricultură este cea a preţurilor. Ţ ăran ii se ' plîng de preţurile pc care le ob ţin p en tru produse. C are este to tu şi situ a ţia .' p reţu rilo r în agricultură?

. - ' î n economia de piaţă preţurile se formează pe piaţă

. şi în momentul de faţă nu se justifică o creştere a preţurilor

Sroduselor agro-alimentare,1 agricultura României ne

apropiem de finalul primei faze cea a m arilor transform ări structurale: te renurile , au trecut, in proprietate privată, societăţile din industria alimentară sîn t1. p rivatizate sau- se vor privatiza. Noi am restructurat ' R om cereal, au apărut, societăţi com erciale ' pe ac ţiun i, jum ăta te din tractoarele României aparţin : sectorului privat, au apărut bursele acţiunilor. în scurt ■ timp se va trece la următoarea ^etapă:; cea a calităţii, prin sprijinirea societăţilor din industria alim entară şi a p roducă to rilo r agricoli. Datorită faptului că România; a ales aderarea la Uniunea Econom ică şi NATO se urm ăreşte eficientizarea producţiei agricole. Numai astfe l vom face faţă concurenţei; d<:, pe piaţa europeană.. . . »■’

- .V-aş ruga să explicaţi cum se poate face acest; lucru , m ai ales dacă ne g înd im la fa p tu l că p ro d u c ă to r i i ag ric o li particulari mi au dotarea materială necesară.'

- Vrem să creştem producţia la hectar, să reducem costul pe unitatea de marfa, să creştem parametrii de performanţă. Ne dorim creşterea suprafeţelor cultivate cu grîu, ceea ce* ar fi deosebit de benefic pentru . in tegrarea noastră în Comunitatea Europeană a L iberu lu i Schim b (C .E .F .T .A .), a lă tu ri de Cehia, Slovacia, Ungaria şi Poloni'a. Dacă nu vom sprijin i agricultura şi industria alimentară, nu vom face faţă pieţei externe, avînd

în vedere preţurile care se practică pe piaţa mondială. N oi trebu ie să gîndim economic, pentru a face faţă pieţei europene, şi aici, cred că ce l m ai indicat este

'p ro g ram u l P.D .S.R.. care asig u ră elem ente de performanţă menite să ridice standardul mediului rural in g en e ra l şi â p roduselo r agricole în special. '

- A ţ i am in tit de oferta P .D .S .R . ş i p e n tru că sîntem în plină campanie e le c to ra lă , a ţ i p u te a sâ sp e c if ic a ţi c a re . s în t m ă s u r ile p e n tru

i a g r ic u l tu ra ro m ân ească luate dc P.D.S.R.?

- Cîteva d in ' elementele programului P.D.S.R pentru agricultură sînt: sprijinirea- a so c ia ţiilo r p riva te ’diii agricultură şi organizarea managementului acestora în scopul eficientizării activităţii ş i'p ro d u c ţie i; dezvoltarea p ie ţe lo r de v înzare şi cum părare ‘a te renurilo r;, sp rijin irea ac tiv ită ţilo r agricole prin linii de creditare prin cooperaţii de credit agricol (care funcţionează şi în Occident cu dobîndă pînă la 15%) şi care să completeze liniile de creditare pentru producţia agricolă.

E x istă factori de risc pentru ' producţia agricolă' cum ar fi scceta. L ipsa irigaţiilor care funcţionează pe mai puţin de un milion de hectare, fapt regretabil dacă avem în vederS că existau amenajări în acest; sen s-p e trei m ilioane. de hectare. Aceasta se datorează unor decizii aberante luate in ‘ tim pul guvernării Roman, lucru despre care am mai vorbit.

Pentru cazurile de calami­tate avem în vedere un sistem de asigurare a .p roducţie i agricole. Astfel, dorim să dez-voltăm piaţa agricolă a cerea-lelor şi serviciile aduse p ro -ducăto rilo r. V izăm inclusiv sprijinirea prin prime şi şub-venţii a investiţiilor în agricultură si zootehnie.

Gabriela MORARU

C o m e l i u V ă d i m T u d o r c r e d e

c ă v a m u r i “ c a h o ţ i a d e g î t ”

Comeliu Vădim Tudor, candi­datul PRM la Preşedinţia României, este al doilea prezidenţiabil, după. Mudava, care foloseşte argumente mistice pentru a convinge electoratul. La Huedin, una dintre etapele turneului său clujean, Vădim Tudor şi-a îneîntat asistenţa, destul de numeroasă, prin discursuţ său pigmentat din belşug cu termeni poetici. El a afirmat ci poporul. român este unul “genial, mesianic,

. adică unul care are o menire pe acest pămînt (...), sâ fie purtătorul de făclie al creştinismului” într-un spaţiu unde noi sîntem singurul neam de ginte latină. însă, opinează C.V. Tudor, sîntem pîndiţi din interior de pericolul reprezentat de “aceia care au transformat România într-o colonie

, de mîna a treia”. “ : .• Vădim Tudor este'convins că este

“programat genetic” pentru: “a -termina cu mafia din Ţara

româneasca şi că va muri “cu hoţia de gît”. -

- El explică în termeni biblici nevoia unei schimbări în România: “Au trecut cei 7 ani biblici ai vacilor slabe, trebuie să vmâţcei 7 ani ai vacilor

■ grase”..Liderul;PRM afirma că se ; va abţine să facă promisiuni în această

' campanie clcctorală, pentru că, în comparaţie cu alţii, “noi sîntem

români dintr-o bucată”, care, cu ajutorul lui Dumnezeu, vor face într-o zi România Mare. Comeliu Vădim Tudor îşi justifică turneul prin localităţi ale judeţului Cluj prin faptul că “nu te poţi numi român dacă nu vii măcar o dată pe an în inima Ardealului, la Cluj’.' La Huedin, C.V. Tudor a fost întîmpinar de primarul localităţii - membru al CDR -, de viceprimar - membru al USD - şi de alte oficialităţi locale. La sosirea în oraş a candidatului PRM şi a bonducerii naţionale şi judeţene a partidului, o orchestra a intonat melodii patriotice inspirate din folclorul ardelean. Vădim Tudor a depus din partea partidului pe care îl reprezintă, o coroană de flori la monumentul lui Avram Iancu din localitate.

El s-a arătat îndurerat de destinul, care l-a purtat spre o moarte tristă, al celui mai mare erou ardelean şi a afirmat că “dacă nu ar fi fost PRM, mulţi români din Transilvania s-ar fi simţit străini la ei acasă”.

De la Huedin, Vădim Tudor a plecat la Ciucea, la castelul lui Octavian Goga, poetul pe care nu s-a sfiit să-l numească, “naţional, aproape M aceeaşj măsură ca şi Einincscu”

Dan BRIE

Vădim are informaţii că P.D.S.R.

vrea s ă fa ls if ic e a legerileCandidatul P.R.M., Comeliu

Vădim Tudor, a dat publicităţii miercuri, la Cluj, rezultatele unui sondaj de opinie. Potrivit spuselor lui Vădim, sondajul, prezentat în premieră, a fost realizat de IRSOP şi i-a fost pus la dispoziţie de persoane. din interiorul acestei instituţii.

-Studiind rezultatele sondajului, sub rezervă că IRSOP nu i-a confirmat autenticitatea, îţi sare în ochi faptul că P.D.S.R. se află în fruntea opţiunilor electoratului pentru prima dată în ultimele 6 luni.

' în partea superioară a sondajului dat publicităţii de Vădim, distribuţia voturilor pentru Parlament arată astfel: P.D.S.R. - 31 la sută; C.D.R.- 24; U.S.I) - 17; P.R.M. - 5,1; U.D.M.R. - 5; P.S.M. - 2,9; P.U.N.R.

- 2,7. La prezidenţiale: Ion Iliescu - 36 la sută, Emil Constantinescu - 21; Petre Roman - 19; Comeliu Vădim Tudor - 5,9; Gyorgy Frunda -4,3. ^

Vădim, care părea destul de mulţumit de procentul care îi revenea în sondaj, a atras totuşi atenţia că acesta trebuie privit cu neîncredere.

; El â spus că are informaţii potrivit- cărora Ion Iliescu; şi P.D.S.R: simt că le fuge pămîntul de sub picioare şi încearcă să falsifice alegerile . ajutîndu-se şi de sondaje preelectorale măsluite.

”Mi-e teamă câ se vor'folosi" metode anormale şi; campania electorală va degenera”, a ' declarat candidatul P.R.M.

- (C.C.)

Federaţia R om ilor din T ransilvania, Uniunea L iber D em ocrată a R om ilor luăm poziţie faţă de discriminarea prom ovată de A sociaţia de D ialog In teretn ic îm potriva rom ilor şi a modului de

■ desfăşurare a Adunării Generale la care romii nu au fost acceptaţi.

De asem enea,' protestăm

împotriva modului în care Doina Comea'şi Dana Prelipceanu s-au comportat faţă de romi privind îndepărtarea lor din Asociaţie.

Vom anunţa forurile internaţionale despre aceste acţiuni ale conducerii Asociaţiei şi implicarea unor factori de conducere cu funcţii politice în activitatea Asociaţiei. .

VOTAŢICANDIDAŢI!

Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din RomâniaLA ALEGERILE

PENTRUCAMERA DEPlfTAŢILOR

VOTAŢIStmnul nostru •1*ctortl •VOTAŢI

MENORA* (candtUbnJ eu MpttbraH) p« lunfrW laMor leg*

C and ida tu l etniei evreieşti din judeţul Cluj este Farcaş Paneth, fostul antrenor federal dc tenis dc masă.In 1936, cînd nu avea nici 20 dc ani â cucerit titlul dc vicecampion mondial la ţcnis dc masă în concursul dc la Praga. Cariera sa sportivă a fost barată dc legile rasiale din anii de război cînd a fost “locatarul” diverselor lagăre. Reîntors la Cluj, carc pentru cl “este cci mai frumos şi drag oraş din lume, al cărui cetăţean dc onoare este din 1995, cuccrcştc în 1947 prima ediţie a Cupei României la tenis dc masă. In anii 1949-1951 este căpitan jucător al cchipci naţionale dc tenis dc masă, iar din 1951 pînă la pensionare a fost antrenor federal. In acest timp s-au cucerit 16 titluri mondiale, 33 titluri europene-şi 128 dc titluri naţionale. Atc titlul dc antrenor emerit şi a fost răsplătit cu diverse medalii şi p» plan internaţional.

Votaţi-1. Va fi un demn reprezentant al Clujului în Parlament.^C om unita tea Evreiască din Cluj

In semn de solidaritate cu Vaier Suian

D e m is i i în P U IV R P r a h o v aVti adtvarai -val de demisii a /roduit 7iltle irccuie FfNR Pnhosa ftinln: tfcniwciiiari se afli

preşedinţi ai unorsubfiliaJc PI "VR dc pe ra/a judciului, precum Mi/il, Alhcsti-Palwilopj, Sirna. Tinocn, Jar si membri ai filialei ploicstcue a pailidului. Intr-un comunicat trimis la redacţie, iminat dc IJ demisionaţi din P[ JNR Prahova, se preci/eazâ d „s-a instaurat na reflim dictatorial io cadrul conducerii Li \iif a partidului, cit si în cadrul I’t'XR Praiio%a”. Semnatarii sul'lini.vJ că demisia lor este in semn de piotcsl faţă dc coiiduccn-a b vîrf a Pl.’NR si în semn de solidaritate cu d-nul Valet Suian". D.B.

Ofer ta e le c t o r a lă a P .U J .R -P U N R . rep rezin tă c a le a sp re a d ev ă r, m u n c â , 1

unitate legalitate şi credin ţă în D um nezeu .P .U .N .R o fe ră so lu ţii c o n c r e te la p r o b l e m e

D acă vrei s ă fii dem n si stăp în în ta ra ta , v o t e a z ă

Votînd R M .R ., votaţi pentra:V I I . A s i g u r a r e a u n e i c i r c u l a ţ i i

r u t i e r e m o d e m e î n R o m â n i a

• 1. PUNR este iniţiatorul Legii privind constituirea şi utilizarea Fondului special a l drum urilor. în acest fel, în c e p în d c u a n u l 1997 sum ele alocaţe la Fondul s p e c ia l a l d ru m u r ilo r publice vo r creşte de la 5% la 35%. A ceste sume sînt destina te , c o n stru c ţie i de au to s t r ă z i , ; d ru m u ri n a ţio n a le , ju d e ţe n e şi com unale în Rom ânia:

2. P U N R su s ţin e d e m a ra re a lu c ră r i lo r de proiectare şi construcţie în u rm ă to r ii 4 a n i a au to s trăz ilo r :

a. Oradea - C luj-Napoca- Sibiu - B ucureşti;

b. O radea - C luj-Napoca- B istriţa - Suceava - Iaşi;

c. A rad - B ucureşti, cu racordarea Tim işoarei;

d. B ucureşti - Giurgiu;e. B ucureşti - Ploieşti -

Buzău - B acău - Iaşi.3. A n u la re a h o tă r îr i i

gu v ern u lu i P e tre R om an referitoare la, înscrierea în c ir c u la ţ ie n u m a i a m aşinilor cu o vechim e de pînă la ani, cumpărate din străinătate. Singurul criteriu p e n tru în m a tr ic u la re a acesto ra ' v a fi c r i t e r iu l tehnic solicitat de Registrul Auto Rom ân;

4. A sigurarea p ro tec ţie i şo fe rilo r p ro fe s io n iş ti în ex erc itarea p ro fesie i lor. A s tfe l, : p e rm is e le dc conducere ale acestora nu vor fl ridicate sau anulate

de către Poliţia rutieră d e c î t în ca zu l să v îrş ir ii u n o r accidente rutiere grave; d i n c u lp ă . Pentru- c e l e l a l t e abateri se va aplica s i s t e m u l am enzilor,. întrucît ş o f e r i i p r o f e s io n iş t i : a s i g u r ă e x is te n ţa m a te r ia lă a familiilor lor din p r o f e s i a grea pe care o p rac tică ;.\ 5. Legiferarea, în s i s t e m de u rg e n ţă , .a C o d u l u i R u tie r în România, d u p ă modelul european e x i s t e n t în acest domeniu;

6 . R e fa c e re a ş r m o d e rn iz a r e a î n t r e g i i in frastruc tu ri în d o m e n iu l circu laţiei fe rov iare : p r i n identificarea unor c r e d i t e ex te rn e de c irc a 5 0 0 milioane dolari;* .

PU N R s u s ţ i n ein tro d u c e rea , unor c u r s e in te rc ity pe u r m ă to a r e le trasee feroviare: s ■

a. T im işoara - A r a d - - O radea - C lu j-N a p o c a - B is tr iţa - Iaşi; / ' '

b. Cluj-Napoca - D e j - Jibou - Zalău - Baia M a r e - Satu Mare; •‘ c. B ucureşti:-' P i te ş t i — Craiova - Turnu S everi n ;

d. Botoşani - Iaşi r B a c ă u -•'Bucureşti.

7. Refacerea* b a z e i m ateriale şi d o ta r e a c u a p a r a te m o d e rn e a t r a f ic u lu i a e r ia n d i n R om ânia;

8 . R e fa c e re a ■■ ş i m o d e rn iz a r e a ; ' f l o t e i navale rom âneşti.

V I I I . P r o t e c ţ i a a n g a j a ţ i l o r d i n

d o m e n i u l c o n s t r u c ţ i i l o r ş i g e o l o g i e i

î n p e r i o a d a s e z o n u l u i r e c e

1. E la b o ra re a şi a d o p ta re a în re g im de u rg e n ţă a u n o r a c te normative care să asigure p la ta a 60% d in sa la riile c u v e n i te în in te rv a lu l lu n i lo r d e ia rn ă p e n tru angajaţii care lucrează în

d o m e n iu l c o n s t ru c ţ i i lo r , p r o s p e c ţ i u n i l o r - ş i

; c e r c e tă r i lo r geologice ş i a l t o r e x p lo a t ă r i d e s u p ra fa ţă care îşi în trerup , în m od obiectiv, activ ita tea specifică datorită sezonului rece. ' (p\

Iuliu P ăcu raru nu reg re lă Desem narea protocolului d in tre CDR, M L şi USDZiua Sfintei Paraschiva, patroana

Moldovei, deşi a adunai la Iaşi 6 din cei 16 prczidenţiabili, nu a reuşit să înfrîngă orgoliile pentru a facilita semnarea proiectatului pact de înţelegere între CDR, ANL şi USD. ;

Iuliu Păcuraru, pf-cşcdintcle filialei Cluj a Partidului Dctndcrat, nu regretă prea mult faptul câ nu s-a semnat acest protocol dc înţelegere. în viziunea sa, un asemenea act ar fi creat confuzie în rîndul electoratului. în al doilea rînd, dl Pâcufaru consideră câ diferenţele doctrinare dintre CDR şi USD ar li creat

oarecare confuzie printre alegători. Domnia - sa aprcciazâ ca nefondate cererile liderilor CDR adresate lui Petre Roman de a-şi recunoaşte greşelile din timpul guvernării şi declină orice responsabilitate a şefului său dc partid în privinţa mineriadclor. Problema recunoaşterii greşelilor s-ar fi putut rezolva printr-o discuţie confidenţială între Petre Roman, Emil Constantinescu, Sergiu Cuncscu şi Ion Diaconescu. este dc părere dl Păcuraru.

Liderul local al PD apreciază că o înţelegere guvernamentală cu CDR se va face abia dupâ 3 noiembrie. Domnia sa vede

posibilă doar o guvernare în care să fie prezente CDR şi USD, care vor avea împreună - spune el - peste 55 de procente. “Prima fază a înţelegerii va trebui sâ cuprindă obligatoriu negocierea unui program de guvernare şi, abia apoi, să se treacă la distribuirea locurilor ministeriale”, nc-a dcclarat cl.

în orice caz, USD nu vizează, dupâ declaraţiile d-lui Păcuraru, apropierea de alte formaţiuni politice în afară de CDR si ANL. i

Ioana GLIGOR

Membrii organizaţiei studen­ţeşti a Uniunii Social Democra­te vă invită să participaţi activ la lansarea candidatului U.S D. pentru tineret. Acesta* este

' Daniel Cirlugca, 35 de ani, ccr- cctâlor ştiinţific şi preşedinte «I organizaţiei judeţene detinercV- m a U.S J>. Lansarea sc va face ' f • astăzi, orele 20, la Pizzeria „Flora” .din Complexul Obser­vator. Organizatorii promit ci berea şi sucul vor fi la jumătate f

c s vineri, f 8 octombrie 1996 ARTA-CULTURAA D E V Ă R U Ld e C B u l

Eminentul filo so f şi om politic suedez, secretarul general a l C.E. . <

DAMEL TÂRSCHYSurmare'din pagina 1

şi pentru Reformă (1991- 1994), secretar general al grupului din 1987 pînă în 1991. A fost ales secretar general al Consiliului Europei l i 12 ap rilie 1994, pe o perioadă de cinci ani, cu începere de la 20 iunie 1994.

Domnul D ANIELTÂRSCHYS a publicat numeroase cărţi şi articole pe teme,de filosofie politică, politici bugetare, administraţie publică şi politici comparate; a susţinut, din 1983 pînă în 1994, rubrici permanente în ziarul suedez “Dagens Nyheter” . C î t e v a dintre lucrările sale, prezentate într-o -bibliografie - selectivă;

oferă o imagine edificatoare asupra preocupărilo r şi domeniilor sale de interes, între care se remarcă apetenţa pen tru ' studiul problemelor legate de evoluţia conceptelor de socialism şi funcţiile statului în Europa şi ţările în curs de dezvoltare , de liberalism, marxism, finanţe

. publice, comerţ, taxe şi tarife, stat şi revoluţie etc.

Solem nitatea decernării în a ltu lu i titlu de D octor Honoris Causa filosofului şi om ului po litic D A N IEL TÂRSCHYS, secretar general al Consiliului Europei, esie programată pentru astăzi, cu începere de la ora 12,30, în Aula Magna a Universităţii “Babeş-Bolyai” . •' ■ ■

-f si sesiune de comunicăriIeri, în organizarea Academiei de Arte

Vizuale. „Ioan A ndreescu” din Cluj- Napoca şi a Departamentului de Arte al : Michigan State University (SUA), la Casa Matei s-au deschis lucrările sesiunii de

, comunicări sub genericul „Coordonate ale arte lo r contem porane am ericane” ,

susţinute de studenţi americani de la U niversitatea am intită. Sesiune;a de comunicări continuă astăzi, de la ora 10 şi marţi, de la aceeaşi oră, la Casa Matei. : Aseară, în galeriile UAP. din str. Iuliu Maniu a avut loc vernisajul manifestării expoziţionăle „Deschide UŞA”. M.B. ■

Contacte academiceparticipă la analize de specialitate, susţine, conferinţe ş i . desfăşoară seminarii cu studenţi şi specialişti în sfera studiilor europene. In cursu l în tîln ir ilo r cu preşedinţii unor universităţi şi cu liderii, instituţiilor de cercetare vor fi explorate

r posibilităţi de a integra, în continuare, U n iversita tea ^.Babeş-Bolyai” în interacţiunile academice, şi ştiinţifice organizate de universităţile americane.

' • La/invitaţia universităţilor din Georgia (A tlanta), .Colum bia (New Y ork),, Rochester, Princeton, Ohio (Cleveland), ' Indiana (Bloqmington),, Carolina de Nord; (Chagel H ill),,Tenn.esse (N ashville), precum şi a unor instituţii de :cercetare din Washington DC,-profesorul Andrei Marga, rectorul. U niversităţii „Babeş- Bolyai”, va efectua, în ultima parte a lunii octombrie 1996, o călătorie în Statele Unite ale Americii. Profesorul clujean

Sub egida Societăţii “Avram Iancu”; filiala Valea Jiului, şi a Ligii Sindicatelor Miniere, la Casa de

iCultură din Petroşani a fost organizată ' o manifestare ştiinţifică şi artistică de . mare prestigiu care s-a desfăşurat sub

genericul “Duhul lui Iancu în Valea Jiului” . Programul manifestării a cuprins constituirea- subfilia le i ANINOASA a Societăţii “Avram Iancu” - a I9-a (filiala V. Jiului) în care s-au înscris 365 mioţi, simpozio­nul cu tema: “A vram .Iancu în.,

iconştiinţa românilor” ş i. un frumos spectacol folcloric. După cum ne spunea doamnă lector universitar Sofia Hadgea de la Universitatea din Petroşani, preşedinta filialei Valea Jiului a Societăţii “Avram Iancu”, această m anifestare 'm archează- împlinirea unui an de la constituirea

O manifestare! de prestigiufilialei Valea Jiului, apoi înfiinţarea primei subfiliale la Aninoasa, urmînd ca, într-un viitor apropiat, şi în celelalte oraşe din Valea Jiului să apară subfiliale, pentru a cuprinde toţi moţii. Aceasta pentru că,' în mineritul din Valea Jiului sînt peste 1800 de ' moţi şi urmaşi ai moţilor (cum afirmă domnul ing. Benoni Costinaş, director tehnic al R.A.H. şi preşedinte executiv al filialei V, Jiului a Societăţii “Avram Iancu”). Nu în ultimul rînd, scopul este de a ridica,în Petroşani o statuie ecvestră a C răişorului M unţilor Apuseni.

Preşedinte de onoare al subfilialei Aninoasa a Societăţii “Avram Iancu” . a fost ales dl ing. Mircea Golgoţiu; d irec to ru l E xploatării M iniere

Aninoasa • iar p reşedinte <H\prof Teodor Trifa (Şc. gen. Aninoasa).

La sim pozion au p a rtic ip a t’ cunoscuţi istorici şi oameni de cultură din Cluj-Napoca: acad. Ştefan Pascu (“Transilvania, inimă a pămîntului românesc’ şi leagăn al poporului român, momente din viaţa lui Avram Iancu”); prof. univ. dr. Ioan Teodor Stan, preşedintele Societăţii “Avram. Iancu” din România (“Avram Iancu - o viaţă închinată naţiunii române”); prof. dr. Gelu Neamţu, cercetător ştiinţific lâ Institutul de Istorie Cluj ( “C hipul revoluţionarului Avram Iancu la .1848 - 1849”); colonel (r) V asile: Cristea, secretar general al Societăţii “Avram Iancu” din România (“Portretul lui Ayram Iancu, adevărat.

tezaur folcloric”);-prof. Ioan Sicoe, preşedintele filialei Deva a Societăţii “Avram Iăncu” - consilier ş e f ia Inspecto ra tu lu i pentru C ultură , H unedoara (“V erticalita tea şi demnitatea Eroului Naţional - Scrisori ale vremii adresate lui Avram Iancu”); ing. M iron Cosma, lider al Sindicatelor Miniere Valea Jiului (“Personalitatea Eroului -naţional Avram Iancu - Model pentru urmaşi”)..

Această manifestare istorică s-a încheiat cu un frumos şi autentic spectacol folcloric, ce a cuprins .artişti, foarte cunoscuţi precum: Dumitru Fărcaş (vrăjitorul taragotului), Eirăgan .M untean, Dumitru Sopon,; E lena Evsei, Ana Banciu ş.â.

Vasile CRISTEA, Societatea "Avram Iancu" ;

din România ■

Toamna muzicală clujeană

IHRTE1TL TMMIMRăsfăţat al publicului clujean, apreciat de

publicul european si adorat de cel american, CVARTETUL TRANSILVAN şi-a adus contribuţia la actuala ediţie a Toamnei muzicale prin recitalul de miercuri, 16 octombrie, de ja Sala Studio,a Academiei de Muzică.

Prima audiţie, absolută a. celor 8 Bagatele, de ADRIAN POP a cunoscut un mare succes în faţa unui public imens pentru capacitatea

‘redusă a sălii de concerte. Pornind de la un' ciclu coral pe versuri de Ch. Morgenstem, Bagatelele lui A drian Pop sînt o fericit in s p ira tă ; îm binare a unei o rientări neorom antice: cu stilem e fo lclorice maramureşene, traversînd spaţii ascuţit geom etrizate , ş i ' T esp irînd candoarea prokofieviană. Lucrare de mare. rafinament şi au ten tic bun gust, B agate le le denotă deopotrivă inspiraţie, talent şi subtilitate stilistică. Iată, deci, că după Meditaţiile pe o • temă de Mozart de H.P.Tiirk, o nouă lucrare românească pare a se ancora temeinic în repertoriul formaţiei camerale clujene! ,

Beethoven-Cvartetul-op. 95, “Scrioso” şi Brahms - Cvartetul op, 51 nr. 2 au fost următoarele piese incluse în program. Nu . intrăm acum în detalii de ordin tehnic în ceea- ce p riveşte in te rp re ta rea celor două capodopere. Dorim doar să reliefăm atributul ce conferă unicitate performanţei artistice-a Cvartetului T ransilvan: frenezia actului muzical. Prestaţia ansamblului este viabilă, trăieşte sub ochii noştri, emană alîta vitalitate, încît toate celelalte mici imperfecţiuni devin nesem nificative, anih ila te de fluxul, de şuvoiul muzical care te fură; şi, în fond, aceasta este şi menirea interpretului:; a da viaţă thesajului transmis de compozitor.

Cristina M onica HAUSER ■

A ctu ^ lita teâ îcu îtu ră lă^ ftiĂ ctu a lita tea^ cu ltu ră iâ ll^ ^

I n ■' d o u â p în n c

Gheorghiu. în program: W.A., M ozart - Sonata pentru două; piane în re.major K.V. 448; F.' Schubert - Fantezia în fa minor pentru pian la patru mîini; Cl. Debussy- Mica suită pentru pian la patru mîini; ; M. Ravel - “M a:

' mere fo y e” pentru pian la patru mîini; G. Enescu - Rapsodia I,

■op. 11 nr. 1 - versiune pentru două piane. ' , -

M.B.

Dcschidcrea stagiuniiîn această seară, la ora 19,

“Toamna «muzicală, clujeană” programează în Sala mare a Casei Universitarilor, recitalul Ia douâ piane susţinu t de R o x an a ' G heorghiu şi V alen tin

c mCea de a XXXI I-a

ediţie a stagiunii de- recitaluri şi concerte a .A cadem iei de

Muzică. “Gh! Dima” din Cluj- Napoca se va deschide mîine seară, la ora 18,30, în Sala Studio a Academiei,; cu un spectacol care va relua un mare succes al stagiunii trecute: opera comică de cameră “Cîntăreaţa cheală” .de D a n ; V oiculescu după piesa omonimă a lui Eugen Ionesco.

V - M . B .

Festivitatede -ţî

premiereAstăzi, la • ora 10, la

Biblioteca Judeţeană.

"Octavian Goga" (str. M. Kogălniceanu nr. 7) se va desfăşura festiv itatea de

“decernare a p rem iilo r laureaţilor celei de a ll-a ediţii

J a Concursului, Naţional de : Creaţie literară (proză scurtă) "Pavel Dan ". -

r M.B.

" P s y c h ® Ş y m p h o i a y "

la Musie PuSsFormaţia'de,muzică rock

;* "Psycho Symphohy" din Cărei, concertează în această seară, începînd cu ora 21, la "Music

Pub". Deşi tînăr, grupul - alcătuit din-Emil Gherasim, Gabor Gindele, ' R obert Gindele şi Attila Mogyoros - are în.palmares premii la festivalurile naţionale de rock,

.dintre care amintim: premiul ,-l la SamRock '94 şi premiul

pentru cel. mai bun baterist; locul I la Constelaţii Rock de la Rîmnicu Vîlcea ,'94 şi premiul pentru cel mai bun baterist; premiul I la Young, Rock for Youngs de la Piatra- Neamţ '95; Marele Premiu la PQsad’a Rock, Cîmpulung '95 şi premiul I la Festivalul Top t Buzău '96, unde a primit o

' ofertă pentru LP Electrecord" . şi premiul pentru cel mai bun chitarist.

M.B.

Doctor Honoris Causa- Luni, 21 octombrie a.c., la

ora 12, în Sala Studio a Academiei de- Muzică "Gh. Dima" va avea loc şedinţa solemnă a .Senatului Academiei, ocazie cu care va fi acordat titlu l de Doctor Honoris 'Causa Excelenţei ; Sale, domnului HARTMUT KOSCHYK, membru al Bundestagului Republicii Federale Germania, susţinător constant al relaţiilor culturale româno-germane. ,

M.B.

în a c tu a lita te

1

La-Liceul “Gh. Şincai” din Cluj-Napoca a avut loc o manifestare culturală organizată de Casa Corpului Didactic din Cluj-Napoca, în cadrul căreia a~ fost prezentată expunerea pe tema C om unicarea lingv istică în lum ea contem porană - căi a lte rn a tiv e . Autorul expunerii, prof.'univ. dr. Ignat Florian Bociort, fost cadru didactic la U niversitatea din Timişoara, în prezent decan al Secţiei de F ilosofie a U niversităţii (A cadem iei) Internaţionale din San Marino şi Paderborn (Germ ania), a prezentat principalele teze interlingvistice'care se confruntă în căutarea unor forme de raţionalizare şi dem ocratizare a căilor prin care se realizează azi schimbul de informaţii pe glob. Recunoscînd şi accentuînd

necesitatea 'învăţării unor limbi de circulaţie (engleza, germana, franceza etc.), interlingvistica actuală - a arătat vorbitorul - supune unei analize critice soluţia poliglotismului exagerat, practicată mai ales în statele discriminate lingvistic (ale căror

■ limbi nu sînt oficiale la manifestări internaţionale- cum este şi cazul limbii române). Considerente politice (şi de drept internaţional), economice, psiho-pedagogice, filosofice, sociologice, istorice şi lingvistice impun, într-un viitor previzibil, căutarea unor alternative care să faciliteze schimburile intelectuale pe glob, asigurînd totodată ţărilor sărace accesul rapid şi ieftin la informaţia modernă. Una dintre aceste a lternative este reducerea numărului de limbi studiate în învăţămînt, iar alta, promovarea unei limbi neutre (care, cu un

a,tare atribut, nu poate fi decît construită!), de tip esperanto. Extinderea pe scară tot mai largă a limbii esperanto în reţeaua mondială a informaţiei este sp rijin ită pe două căi: a) Prin ac tiv ita tea numeroaselor organizaţii culturale din peste 110 ţări, cu peste- 100 de periodice, zeci de edituri, circa 20 de posturi de radio etc., care utilizează esperanto, precum şi prin patru mari organizaţii internaţionale, inclusiv organizaţii de tineret - şi b) Prin cele 130 de un iversită ţi (după datele Universităţii din Seul), sute de şcoli, în care se studiază esperanto, precum şi prin cinci academii internaţionale care au esperanto ca una din limbile de studiu (comunicări, doctorate etc.) şi care, totodată, au întreprins în ultimul an) o acţiune pe

; scară largă de informare competentă, obiectivă, asupra tezelor interlingvîsticii contemporane.

în România, funcţionează în cadrul Asociaţiei Oamenilor de Ştiinţă, Filiala Timişoara, o Comisie

de Interlingvistica• şi Esperantologie, iar, din .1 9 9 0 , â fost a n u la tă , p rin tr-o adresă a

Ministerului Înv.ăţămîntului, interzicerea, datînd din 1985, a p redării lim bii esperanto în învăţămîntul universitar şi s-a aprobat predarea acesteia, ca limbă facultativă, fie la plata cu

: ora, fie în cadrul normei didactice, la. orice facu lta te d in ţa ră . în C luj-N apoca nu funcţionează un asemenea curs; deoarece el poate fi predat numai de absolvenţi ai facultăţilor de filologie, cunoscători ai limbii esperanto (ceea ce este-firesc!), dar, pe cît se pare, după plecarea din ţară a d-lui asis. univ. Viorel Păltineanu, în oraşul nostru nu avem un cadru didactic calificat pentru a preda această limbă. Cei interesaţi se pot adresa, pînă la 22 oct. a.c., Colectivului de Esperanto de la Universitatea din Timişoara, Bd. Pârvan nr. 4, pentru a primi ramburs (preţul: zece mii le i)u n manual, dicţionar şi circa 15 reviste în esperanto. - ' V

Bogdan CHIRILEANU

i ADEVARUL de GBui O M U L S I S O C IE T A T E A* ... vineri, 18 octombrie 1996 (V)- • . ■ . -

La C lu i -N a a o c a

PREGĂTIRE MILITARĂ PENTRU

CONDUCĂTORI ADMINISTRAŢIEI

PUBLICE LOCALE

Procedînd la con­cretizarea practică a prevederilor H.G. nr. 203/1995, Ministerul Apărării Naţionale, prin Statul Major General şi Comandamentul Militar Teritorial Cluj, au organizat la Cluj-Napoca, în zile le de 16 şi 17 octombrie a.c., un Program de pregătire a persoanelor cu'funcţii de conducere din sistem ul autorităţilor- administraţiei publice; cu sarcini la mobilizare; în vederea îndeplin irii atribuţiilor ce le revin,pe linia apărării naţionale.-

La pregătirea teoretică şi" practică ce s-a desfăşurat la sediul Consiliului judeţean Cluj şi la S.C. Clujana - :S.A au participat cadre de conducere din judeţele Sălaj, Mureş, Sibiu, Arad şi Cluj.

în prima zi a convocării au-fost prezentate o serie întreagă de expuneri privind “Puterea - în definirea politicii de securitate şi

-a p ă ra re ’ naţională” , “A tribuţiile ce revin persoanelor' din sistemul autorităţilor administraţiei publice locale rezultate din Legea apărării naţionale, Legea pregătirii populaţiei şi a terito riu lu i pentru apărare şi Legea r e c h i z i ţ i i l.o r ” , “Particularităţile acţiunilor operative ale Corpului de armată în zona de acţiune a acestu ia” , , “Specificul activităţilor desfăşurate de organele militare teritoriale şi aportul, autorită ţilo r publice Ia îndeplinirea misiunilor de completare cu resurse la pace-ţi război", expuneri prezentate de general de brigadă Dumitru Marangoci, colonel Victor Ciulea Şi comandanţii de ceflţre militare judeţene prezenţi la program.

Cea de-a. două zi a avut un caracter predominant practic, vizînd organizarea evidenţei m ilitare, a tribu ţiile agenţilor economici pentru realizarea acesteia , sistem ul dc anunţare şi trim itere a rezerviştilor la primirea ordinului de mobilizare. Dc asem enea, s-au avut în vedere şi activităţi referitoare la dotarea şi încadrarea punctelor de recrutare - încorporare şi ob liga ţiile c e revin organelor locale în vederea desfăşurării în bune condiţii a acestor activităţi, la care au mai participat directorii şi.responsabilii cu evidenţa m ilitară din societăţi econom icc şi institu ţii publicc cu sarcin i dc mobilizare

'V

turdeână^jactualitatea turdeanăi*): actualitatea turdeană ^actualitatea turdeană• La ora actuală în Turda există

2189 şom eri, din care 467 primesc ajutor de şomaj şi ajutor de in tegrare (absolvenţi de diferite şcoli) şi 1722 alocaţii de sprijin. De la apariţia Legii

.1/1991 republicată; de-a lungul celor 5 ani, au fost încadraţi în cîmpul muncii 5410 persoană.. . Pentru a-i ajuta pe şomeri în sensul de a-şi găsi noi locuri de muncă, au fost organizate două, cursuri de calificare: prelucrători tu b u ri-ş i baghete la SCCA “Potâissa” şi pentru mecanici auto la SC “Transarieş”. Se află în curs de organizare încă un curs de prelucrători tuburi şi baghete la SCCA “Potaissa”.

• Asociaţia crescătorilor de albine din Turda are 110 membri înăcrişi, din care 50 în municipiu . şi restul provenind din localităţile învecinate: M ihai V iteazu, Cîmpia T urzii, Frata* Ceanu

Mare, Triteni, Moldoveneşti, lara şi Petreşti.

Anul acesta, asociaţia , a achiziţionat, prin magazinul său,100 to miere de albine. Cu mult mai puţin decît î n . alţi an i.;

■ Motivul este lesne de explicat: s Jeg de miere la achiziţie este plătit c u '3500 lei, ori în piaţa liberă, crescătorii de albine vînd kg cu 8000 lei! .

, - • Campania electorală este în toi. Ca şi... bătălia pentru afişarea cand ida ţilo r în alegerile prezidenţiale şi parlamentare, a programelor acestora. Ca şi la locale, şi acum, aflşajul s-a extins pe stîlpii de beton ai reţelei electrice, pe'garduri şi în vitrinele magazinelor, pe pereţii acestora.J . 'Primul pas';.-l-a făcut în acest sens USD-ul, urmat la cîteva zile de CDR, PRM etc. De-acum, aproape .: toate, -partidele procedează la fel. Pentru că

nimini nu le are... baiul! Aşa îneît, pe cine mai miră faptul că urbea a ajuns un fel de... turcă: în timp ce unele afişe sînt rupte,: se lipsesc altele. Fie pe afişele rămase de la alegerile locale, fie pe cele recente, Un fel de talmeş- balmeş! . '; - ,

• Cu mulţi ani în urmă; la trecerile de pietoni; mâi ales la cele din centrul civic, au fosţ montate semafoare care, au costato groază de bani. Şi to t de- atunci... “ochii" coloraţi ai semafoarelor au rămas închişi.. Nu funcţionează! ', , - V , ,Cei; care le-pu, comandat ş i .

montat să o fi făcu t numai . pentru... decor, sau turdenii sînt...1 tobă de-cunoştinţe în ale - traversărilor pe zebră?! • <;:

. . • Consiliul local, în şedinţa ordinară din 10.10.1996, a aprobat o serie de hotărîri ce privesc înfiinţarea unor activităţi.

benefice pentru cetăţenii Turzii. Iată cîteva din acestea:

- A fost aprobată con­cesionarea prin licitaţie publică a unui teren aparţin înd domeniului privat al municipiului în suprafaţă de 40 mp., în vederea : construirii unui laborator de. analize medicale.

- Comisia de specialitate nr. 3 a, avizat favorabil, iar Consiliul local a aprobat Concesionarea, prin licitaţie publică, a terenului - aparţinînd domeniului public privat al municipiului în suprafaţă de . 1050 mp, pentru amenajarea unei baze de producţie. .

S-a mai aprobat hotărîrea Consiliului local cu privire la asocierea P rim ăriei cu SC “C resta” SRL, în vederea am enajării şi adm inistrării Oborului. - ' ■' • De cîteva zile bune, în centrul civic al municipiului, au început

forările pentru plantarea tuburilor de susţinere ale parcometrelor (130 b u că ţi), Produse de C oncernul M ackai Inters din Canada, pârcometrele sînt dotate cu microprocesoare şi memorie in ternă. A lte ca rac te ris tic i: aparatele recunosc, 16 tipuri de monede d ife rite pe c r i te r ii independen te de m asă şi dimensiunile acestora; sursa de alimentare este independentă de reţeaua . R enel; ap a ra te le funcţionează la tem pera tu ri cuprinse între -40 grade C şi +80 grade C, în condiţii de umiditate ridicată; rezistenţa la şocuri şi lov itu ri, inc lusiv ec ran u l afişa ju lu i f iind a n tig lo n ţ; program area lo r şi c itire a contabilităţii se face din exterior, prin unde infraroşii.

Elena.VAlDA Ion CORDOS

r\*M

\ : / 9

• L c r r J . . - v *

Ilustrate de sezon: pepeni ş i ... varză în pieţele Clujului.;Foto: Ion PETCU

L e g e a 7 4 / 1 9 9 6 )RĂSPUNDERI ŞI SANCŢIUNI

Operatorii publici şi furnizorii de serv icii ’ în d o m en iu l telecomunicaţiilor răspund faţă de utilizatori pentru daunele efective cauzate de neexeeutarea sau executarea necorespun­zătoare a serviciilor. Termenul de introducere a reclamaţiei este de6 luni, calculat din ziua prestării; serv iciu lu i. . Soluţionarea reclamaţiei se -efectuează de operator, în termen de cel mult 3 luni de la data înregistrării reclam aţiei. Term enul de chem are în judecată a operatorilor publici este de 6. luni. Termenul pentru introducerea acţiunii se socoteşte de la data primirii răspunsului la reclamăţie sau, în ’cazul în care nu s-a răspuns la'reclamaţia introdusă în term en, de la expirarea

. term enului de soluţionare a acesteia. Constituie contravenţie şi se pedepseşte cu amendă de la100.000 , lei la 1.000.000 lei, de la 200.000 la 2 .000.000 lei şi de la 500.000 lei la 5.000.000 lei: practicarea unor tarife neaprobate de au to rită ţile competente,' fu rnizarea dc servicii de telecom unicaţii dc către un operator independent, fără deţinerea autorizaţiei legale, transm iterea licenţei sau autorizaţiei altor operatori decît cei desemnaţi de către autoritatea de reglementare, împiedicarea nejustificată de către operatorul public a accesului concurenţilor la reţea , sau la un serviciu de telecom unicaţii, refuzul ncjustificat al titu larulu i de licenţă, de a-şi interconecta reţeaua, de telecomunicaţii la reţeaua altui titular, com ercializarea şi utilizarea echipam entelor terminale cu încălcarea legii. Constituie, de asemenea, contravenţie - cu o notă pronunţară de gravitate: p ro iec tarea , instalarea sau

întreţinerea echipamentelor de telecomunicaţii de către persoane neautorizate , blocarea sau deconectarea îi; mod intenţionat,

. de către un utilizator a instalaţiilor de telecomunicaţii, deteriorarea sau degradarea din culpă a in s ta la ţiilo r exterioare de

- telecomunicaţii, îm piedicarea• prin diverse mijloace ă accesului utilizatorilor la aparatele publice,

; conectarea neautorizată de echipamente terminale la liniile dc telecom unicaţii 'a le

v u tiliza to rilo r,; neasigurarea . in s ta la ţiilo r cu sistem e de

protecţie, în cazul în care acestea perturbă funcţionarea normală a reţelelor de telecomunicaţii. Este contravenţie, potrivit legii, şi m odificarea insta la ţiilo r de telecomunicaţii, proprietate a titularilor de licenţă şi folosirea acestora în starea în care au fost modificate, fără acordul acestor titulari. Legea prevede în mod expres un lucru deosebit de im portant . şi 'anume: contravenţiile se' constată şi sancţiunile se aplică de către' persoane îm puternicite de autoritatea dc reglementare sau de către personalul. împuternicit de organul abilitat de legea

! concurenţei, după caz. Conform art. 54 pct. 4 sancţiunea se aplică atît persoanelor fizice cît şi celor ju rid icc , după o prealabilă som are pentru in tra rea în legalitate. La unele contravenţii, pe lîngă amendă, se poate dispune şi retragerea licenţei sau a autorizaţiei. Bunurile ce fac obicctu l contravenţiilor sc confiscă. Prevederile acestei legi se mai aplică şi reţelelor, serviciilor de telecomunicaţii destinate difuzării programelor audiovizuale, în măsura în care nu sîn t reglem entate prin dispoziţiile legii audiovizualului.

Jurist Ion GHERCIOIU

Consilierii din Gherla poarta şi grija... morţilor? în ultimii'ani, în oraşul Gherla una din cele mai mari probleme a foit şi lipsa locurilor de veci. în singurul cimitir ortodox din urbe nu s-aU mai. găsit locuri libere, astfel căutarea unui alt spaţiu pentru cimitir s-a impus cu necesitate. Consiliul local s-a străduit să rezolve problema, însă foarte greu s-a găsit un teren la marginea localităţii. După mai multe;. căutări, tergiversări ş i : discuţii, în sfîrşit, lîngă SC “Produse ceramice” SA (fosta Fabrică de cărămidă) s-a înflinţat un cimitir nou. Chiar 3acă nu este îngrădit şi amenajat, primii morţi au şi fost îngropaţi. Cei 2 1 de*

- consilieri din Gherla manifestă interes faţă de acest spaţiu. La

' recenta şedinţă a Consiliului local s-a d iscu ta t am enajarea şi îngrădirea cimitirului de -lîngă Fabrica de cărămidă. Prin grija Asociaţiei foştilor deţinuţi politici s-a luat şi măsura amplasării a 150 de cruci d in mozaic în cimitirul foştilor deţinuţi politici, care se află tot în incinta spaţiului respectiv. în ultimii ani, şi în ac^st cim itir, anim alele au paşunat nestingherite iar crucile am plasate ; prin grija Penitenciarului au fost distruse de oamenii certaţi cu bUnUl simţ/

SZEKELY Csaba

ECOMEDIA' Din iniţiativa unui grup de

jurnalişti clujeni, de curînd a hiat fiinţă ECOMEDIA,' asociaţia de presă pentru sectorul neguvemamental. Convinşi de faptul că în România organizaţiile neguvernamentale reprezintă la această oră un important vector al acţiuniisociale nedirijate şt neînregimentate politic, membrii noii asociaţii, proveniţi din piesa scrisă dar şi din sectorul audio­vizualului, vor să pună Ia dispoziţia tuturor ONG-urilor profesionalismul lor pentni a putea promova eficient imaginea' reală a unor asemenea grupări

Necesitatea: unei asemenea întreprinderi a fost dovedită şi de seminarul “Relaţia ONG- urilor de mediu cu presa” desfăşurat zilele trecute la Ploieşti. . Organizat de MILIEUKONTAKT OOST- EUROPA, binecunoscută organizaţie olandeză cu vechi state de funcţionare în ţara noastră, în colaborare cu “OAMENII ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR” din localitate, lucrările s-au bucurat de o largă participare. Reprezentanţi ai 17 ONG-uri de mediu din întreaga ţară au dialogat,fructuos cu jurnaliştii prezenţi aici şi pe post de instructori pentru cei ce-au (torit s i se iniţieze îh tainele relaţiilor cu presa. Cursurile susţinute de profesjoniştii comunicării şi atelierele de aplicaţii practice an transformat această acţiune într-un model de cooperare pe care ambele părţi şi-l doresc permanentizat ’ '■

Aceasta este dc fapt şi intenţia asociaţiei ECOMEDIA, care deschide în aceste zile o campa­nie de mediatizare a activităţilor de marcă din sectorul neguver­namental. Cei interesaţi de participarea la acest program pot obţine informaţii suplimentare prin intermediul oficiului ECOFORUM din B-dul Eroilor nr. 17/2 telefon 19-54-67, zilnic între orele 9-17.

MirceaOLARU-ZĂINESCU

î n u r m ă t o a r e a ş e d i n ţ ă :

Consiliul local va rectifica bugetul local pe 1996Consiliul ■ local ' al-

municipiului Cluj-Napoca se va întruni în şedinţă extraordinară, în ziua de 22 octombrie 1996, cu începere de la ora 14, la Sala de Sticlă a Primăriei. Proiectul ordinii de zi cuprinde alte opt proiecte de hotărîri, două informări şi... ne lipsitu l “diverse”. i

Proiectele de hotărîri videază:

rectificarea bugetului local pe anul 1996, aprobarea bugetelor de venituri şi cheltu ieli ale regiilor autonome de interes local, s tab ilirea unor tarife maximale pen tru agenţii economici, conferirea titlului de “Cetăţean de onoare al m unicipiului C lu j-N apoca” , alocarea unor sume din bugetul local pe anul 1996, modificarea

unor h o tă rîri, trecerea -m adm inistrarea directă » Consiliului local a unor lacuri, aprobarea înlesnirilor-la plata unor taxe. Informările se referă la stadiul aplicării Legii nr. 6T din 1995 referitoare la ajutorul social şi rezultatele vizitelor efectuatc dc delegaţiile m unicipale la Koln ?■ Columbia.

77) vineri, <8 octombrie 1996 PUBLICITATE ? CI JJJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; tel/fax 19-7J-04;SUBREDACţlATUHDA. i luni-vineri 8-16; tel/fax3143-23;SUBREDACJIADEJ: Iuni-vineri8-16;tel/fai21-60-75

A D E V A R U L .d e O B u i

PREŢURI MINIME! CALITATE DEOSEBITĂ

la M O B IL IE RitflNDEM IN j Q , RATE LUNARE >Ă R Â | DOBÎNDÂ TOATĂ GAIVIA DEMOBI LI ERMARI REDUCERI PE PRET PENTRU:♦ TINERII CĂSĂTORIŢI în acest an♦ ACHITĂRI INTEGRALE ’♦ PENSIONARI 'La achitări integrale

TRANSPORT GRA TUIT.MAI VINDEM:

• parchet • Palux • aracet • clei de oase

• scule pentru lemn im port • diluant • prenadez.

ADRESA: STR.OASULUbNR.42A, TEL/FAX 136822; 433555.

ţ5

Românăpentru

Dezvoltare Cluja n u n ţ a . ^

vînzarea la licitaţie publică, prin intermediul executorilor judecătoreşti, .

a: O 7 (şapte) răcitoare bere;' O 12 linii fermentare; !i :;

O filtre, instalatii de îmbuteliat etc. Licitatia avea loc în localitatea Turda,• 1

str.Lam inoriştilo r n r.1 1 5 , în d a ta de22.10.1996, ora 11.INFORMAŢII LA TELEFON

316395; 191762.

COMIMPEXS.R.L.A D R IA TIC A

PRODUCE în Cluj• Mobilier de bucătărie - 1.680.000 lei.• Mobilier de birou demontabil \• Rafturi demontabileC a l i t a t e o c ' c i d e h t a l ă l a p r e ţ r o m ă n e s c !

S t rsO"a s u I u in r^27>C I u j 7 N a p o c a(lîngă! PECOjWlP^3:54.18Î

Societatea Comerciala "FARMECE S A.

Cluj-Napoca str. H. Barbuşse nr. 16 - Organizează în data de 21 octom brie 1996 ora 9, CONCURS pentru ocuparea unui post de:

: - c o n ta b il s e f -pentru Cantina Restaurant "Farmec"Condiţii:

O studii superioare sau medii de specialitateO experienţă de cel puţin 3 ani în domeniul

contabilităţii.

Informaţii suplimentare - telefon 132066 int. 180 birou PIS. (362638)

Banca Română pentru

Dezvoltare Cluja n u n ţ a "

vînzarea la licitaţie publică, prin intermediulexecutorilor judecătoreşti, ' *•a: O unui imobil situai In loc.Sînpaul,str.Principală nr. 192, preţ de striga re 18.500.000lei. ~ ,

O cabană lemn, acoperiş ţigle, 2 nivele,preţ de strigare: 18.000.000 lei.

Licitaţiile vor avea loc la Serviciul ExecutoriJudecătoreşti,. în data de 21.10.1996, ora 11. i K 9

IN F O R M A Ţ II S U P L I M E N T A R E T E L 1 9 1 7 6 2 .

SC GENERAL IMPORT-EXPORT

A nunţă onorata clientelă că Magazinul vopsele chimicale

de pe str.Hroilor 23 (Fetru Ciroza)

s-a mulat pc str.Iuliu Maniu 16(fosla f* Martie),

unde se g ă sesc mărfuri ch im ice , m enaj,sticlărie, cn gros şi cil detail.

____________________ 1/61414!

l€l/ZI- C o m p a n i e d e i m p o r t î n j u d C l u j

selecţionează 30 persoane, tinere, dinamice, serioase, cărora le place să lucreze cu publicul pentru a-i forma în - marketing direct; - inventar; - management. ":j V

Adresa: B-dul Muncii nr.18, între orele 9-17. Telefon: 415240 mt.1672. (29916)

Ecran ultraplat- X ' " : :

i n • • •

r

f..T .............. . . - - J

Pentru prima dată, puteţi - spune că un televizor are siluetă! Televizorul Samsung World Best este ■ prevăzut cu un ecran ultraplat de 2,5 R, în vreme ce majoritatea televizoarelor au un ecran între 1,5 R şi2,0 R. Cu cât indicele „R“

este mai mare, cu atât ecranul este mal plat. Dar ceea ' ce face din televizorul Samsung World Best un lider

în domeniul audiovizual este calitatea imaginii.Nu există nici o distorsiune, fiecare detaliu este reprodus cu o fineţe de filigran.Puteţi viziona în linişte emisiunile preferate: ecranul ultraplat are un strat de protecţie antistatică, ce elimină inconvenientul depunerii prafului Alegeţi imaginea perfectă: datorită ecranului ultraplat cu protecţie antistatică, multiselectomlui de canale şi sunetului performant, televizorul Samsung World Best nu reproduce realitatea , i 'Este realita tea însăşi. '

ULTRA B iO VISION, Televizorul Samsung World Best emite raze infraroşii din spectrul îndepărtat. Acestea sunt invizibile pentru ochiul uman, dar energia activă în care se transformă are un efect benefic asupra organismului.

' ^ * * > - > *

a d e v ă r u l de Ciul PUBLICITATE i CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă?-14; t d/fax 19-73-04; ŞUBRED ACŢIATURDAil î luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIADEJ: luni-vineri 8-16; tel/lax21-60-75. vineri, 18 octombrie 1996 3E

C im i S l - Â L U A T V E C I N U L T A U C I E L O ?Bineînţeles prin sistemul de vânzare în rate oferit de Rodae. încă nu e prea târziu ! -V

Mai ai şansa să cumperi şi tu un Cielo sau un Tico. Pentru că acest sistem, atât de apreciat, va fi prelungit până la 31 decembrie 1996.

Astfel, cu Cielo sau Tico vei avea o iarnă mai uşoară!

y / ,.JL.. .....Jf---- ti

D obânda: ; .

l a n - 8 % . '

2 ani - 9 % , •3 ani • 10 %

Toate form alităţile d e co n trac ta re se fac

d irec t la sed iu l distribuitorului n o s t r u !

D o b ân d a p e a n se ca lcu lează la pre ţu ri

e x p rim a te în $. P lata în lei la cu rsu l oficial

a l zilei d e luni a fiecărei săp tăm ân i.

+ Distribuitorii autorizaţi RODAE întotdeauna lâ dispoziţia dvs.CLUJ IAT.SA Tel: 064/41.07.68 Fax: 064/41.07.65* CLUJ FELEAC Tel: 064/43.84.41 Fax: 064/43.84.42* BUCUREŞTI EUROCAR Tel: 01/628.31.45 Fax: 01/312.80.66* BUCUREŞTI-EUROSERVICES.R.L. Tel: 01/675.66.95 Fax: 01/330.39.99 "BUCUREŞTI RĂDĂCINI Tel/Fax: 01/210.76.52/211.10.46 • BUCUREŞTI - SEBASTIAN S.R.L. Tel: 01/330.28.52 Fax: 01/330.60.09 ■ BUCUREŞTI - EUROCENTER-BÂNEASATe: 01/665.60.35 Fax: 01/666.42.67 • BUCUREŞTI CAR SERVICE STAR Tel: 01/650.56.82 Fax: 01/311.12.99 • ALBA-IULIA SATEX S.RL. Tel: 058/81.04.57 Fax: 058/81.01.53 • ARAD I.A.T.S.A. Tel: 057/28.78.38 Fax: 057/28,73.66 • ARAD FRANCKMAR Fax: 057/28.96.00 • BACĂU I.A.T.S.A. Tel: 034/15.27.30 Fax: 034/16.13.90 • BAIA MARE SERVICE AUTO MUREŞAN Tel/Fax: 062/41.57.30-BÂRLAD LA.T.S.A. Tel: 035/41.43.21 Fax: 035/41.51.89* BISTRIŢA COMAUTOSPORTTel/Fax: 063/23.15.50/25.01.93* BOTOŞANI SATTTel: 031/53.12.15 Fax: 031/53.17.99 • BOTOŞANI XANDOR Tel: 031/52.50.39 Fax: 031/51.44.80-BRAŞOV IAT.SA Tel: 068/31.12.46 Fax: 068/31.25.96* BRAŞOV ROMINTRADESATel/Fax: 068/15.39.88* BRĂILA COMIHAILTel: 039/68.60.39 Fax: 039/68.13.10* BUZĂU AGROMECANICAS.A Tel: 038/41.59.12 Fax: 038/42.32.40 • CĂMPINAGIAMOTORS Tel/Fax: 044/37.48.50-CONSTANŢA CAMSAS Tel: 041/65.42.95 Fax: O41/69.17.56-CONSTANŢA IAT.SA Tel: 041/64.28.47 Fax: 041/64.24.91-CARANSEBEŞ TEO&MARYOILTel: 055/51.45.69 Fax: 055/22.51.15-CÂMPULUNG IAT.SA Tel: 048/21.63.99 Fax: 048/81.47.24 • CRAIOVA CENTRUL DE VÂNZĂRI Şl SERVICE Tel: 051/14.46.52 Fax: 051/14.59.79 • CRAIOVA REDEXIM Tel/Fax: 051/41.48.88 • DEVA DACIA SERVICE Tel: 054/22.58.40 Fax: 054/22.58.41 • FOCŞANI DIVERSIS SA Tel: 037/62.35.27 Fax: 037/61.75.89 • GALAŢI IAT.SA Tel: 036/44.26.33 Fax: 036/46.29.54 • GIURGIU PRODAS Tel: 046/21.35.23 Fax: 046/22.28.94 • IAŞI INTERNAŢIONAL-COMPLEX SERVICE Tel: 032/13.76.20 Fax: 032/13.01.25 • MIERCUREA CIUC IAT.SA Tel: 066/12.48.08 Fax: 066/12.39.62 • ORADEA (FELIX) IAT.SA Tel: 059/46.39.16 Fax: 059/43.14.80 • PETROŞANI GENERAL TRANS SA Tel: 054/54.20.40 Fax: 054/54.13.54 ■ PIATRA NEAMŢ TRANS SERV S.R.L. Tel/Fax: 033/22.19.00 • PITEŞTI IAT.SA Tel: 048/63.42.00 Fax; 048/63.02.06 • PITEŞTI CARAS A Tel:/Fax: 048/62.56.40 • PLOIEŞTI FAREDO S.R.L Tel: 044/11.38.98 Fax: 044/11.43.58 • RAMNICU-VALCEAINDACOM SA Tel/Fax: 050/73.70.21 • REŞIŢA MERCUR S.A.. Tel: 055/23.16.12 Fax: 055/22.50.21 • REŞIŢA IAT.SA Tel: 055/23.43.08 Fax: 055/23.40.74 • SATU MARE IA.T.SA Tel: 061/73.08.20 Fax: 061/73.61.68 • SIBIU IAT.SA Tel: 069/22.88.83 Fax: 069/22.96.62 • SLATINA IAT.SA Tel: 049/43.41.90 Fax: 049/43.75.34 • SLOBOZIA MIVA SERV Tel/Fax: 043/21.23.96 • SUCEAVA IAT.SA Tel: 030/21.35.10 Fax: 030/22.52.78 «TECUCI WOTAN IMPEX S.R.L Tel/Fax: 036/81.28.58/81.79.54 • TIMIŞOARA IAT.SA Tel: 056/20.02.15 Fax: 056/20.02.16 • TIMIŞ GIROC GIROTIM LTD. Tel: 056/18.41.55 • TÂRGOVIŞTE VIRAFATIPROD SERV COM S.R.L Tel/Fax: 045/63.49.31 *TÂRGU-JIU IAT.SA. Tel/Fax: 053/21.27.96 • TĂRGU MUREŞ MONDO TRADE Tel/Fax: 064/16.67.75/16.13.81 • TÂRGU MUREŞ IAT.SA. Tel: 065/16.55.44 Fax:065/16.80.26 «TULCEA S.C. AGROMECTel: 040/52.36.07 Fax: 040/52.39.04• TURNU-SEVERIN IAT.SA Tel: 052/31.47.72 Fax:052/31.19.83

-30% avans -Livrare imediată -CASCO INCLUS

: - Garanţie:autoturismul!

%

DAEWOOCZIEE L -O (761415) F O R Ţ A T E H N O L O G I E I

R d r n sAUTOMOBILE*

socicnvri, d c $ -

« S O U M M i

M R S K H M M CSucursala CLUJ Piaţa Mihai Viteazu, nr.33

tel: 130465

INSPECTOR ASIGURAM (BARRAT)

CU EXPERIENŢA

/ DE CEL PUŢIN 2 ANI IN DOMENIU.1 CERERILE INSOTITE DE CURRICULUM VITAE

; SE PRIMESC V

I I IA SEDIUL SOCIETATII NOASTREPANA LA DATA DE 30.10,1906

H ‘ " - . .V . - (100857)

UNICAT IN GHERLASticu'ldh'ti Comercială SC TITUilJiS SKIy £

vinde prin magazinul propriu din Gherl», str.trasinulitj nr. î , telefon 243277;243J94 {în carticrul MR-J dinspatcie fabricii de spirt)

O R A R : ziln ic 9-19; s îm b ă tă 9-17."MOBILĂ ÎN RA TE" f â r â d o b î n d a

Vinde Tn rate,din stoc şi pa bază de comandă toate tipurile de mobilă; dormitoare, biblioteci, camere de tineret, comode TV, bi nouri, mese plia nte, mobilă de bucătărie, coftare,canapele,fofotit.

V i z i t a ţ i - n e f i n u v e ţ i r e g r e t a /

r I! IZVORUL .| B a u t t j r l r ă c o r i t o a r e c a r b o g a z o a s e fn b u t e l i i d e p l a s t i c d a 0 ,5 s i 2 l i tr i

I S.C. T r a n s i l v a n ia G e n e r a l I m p o r t - E x p o r t S.R.L. jI O radea, Str. Teatrului nr. 1-2, doreşte sâ închirieze sau| |sâ cumpere în C luj-Napoca un spaţiu pentru depozitarea | | produselor alimentare si nealimentare. I| Condiţii: ^ ' - || • suprafaţă minimă 700 mp; || - rampă CFR si auto; I| - utilităti • apă, canalizare, telefon, etc. |

Inform aţii la Serv. Marketing, telefon: 059/130.528,131.495, |I int. 421, 426.

IZVORUL MINUNILOR

O L A. (763573)

S-A REDESCHIS VECHIUL MAGAZIN DE ELECTRICE din str. IULIU MANIU nr. 6 cu NOI produse româneşti şi din import:

@ instalatii electrice

i ik m jm ..nrU W S V O L . slâ GMam'WiiG.

O electrocasnice

0 E lectro lu x/ Soluţii inteligente . . . din Suedia

Calitate \ germană \M IU SŞ l_^

C â tn j t iu l v i i t o x ^

(7F>1580±

G) vin 18 octombrie 1996 PUBLICITATE CIDJ-NAPOCA: luni-vineri X- 16;sîmbătâ 944 ;tel/fax 19-73-W;SUBREDACITATURD \:; luni-vincri8-16;tcl/fax3M3-23;SUBREDACŢIADEJ:Iuni-vincri8-16;Ul/faî21-60-75. ®

A D E V A R U Ld e C l u j

S l iP K R B 1 0 P R O D U C T C O R P O R A T I O N

angajează SRI Timişoara

AGENŢI DE VÂNZARE,posesori de autoturisme, în următoarele condiţii:

• e x p e r ie n ţă I n d o m e n iu- p e rs o a n ă t â n ă r ă (vârsta maxim 35 ani), d in a m i c ă , e d u c a t ă* (suntpreferaţi cei cu familii)

* se oferă:ClSTFGURI EXCEPŢIONALE

’ PE TERMEN LUNG în fosclic de reznltiteleoblinate

sesoliciiâ:-garanţie imobiliară

- corectitudine, putere de muncă

S o c i e t a t e c u c a p i t a l s t r ă i n

p r o f i l c o m e r ţ

ANGAJAMc o A l c i b i l o

- experienţă în domeniu;- preferabil engleză.

IN F O R M A Ţ I I L A T E L E F O N : 1 3 - 1 3 - 1 7 ; 4 3 - 5 4 - 3 1 ÎN T R E

O R E L E 8 , 3 0 - 1 6 , 3 0 .

Statiunea de Cercetări9 -

Agricole Turdaanunţă scoaterea la concurs a postului de

= D I R E C T O R T E H N I C =

I n f o r m a ţ i i l a b i r o u l p e r s o n a l ,

4 t e l e f o n : 0 6 4 / 3 1 1 6 8 2 . : (362547),

R e p re z e n ta n ţa u n e i f irm e g e rm a n e c a u t ă c o l a b o r a t o r !

Atribuţiile constau în vizitarea şi ' lărgirea clientelei formate

din producători de băuturi răcoritoare. Cerinţe:

, - cunoaşterea limbii germane; - personalitate dinamică;

carnet de conducere auto; . 7 - experienţa în domeniu este un avantaj.

Se oferă:- activitate interesantă;- salariu atractiv;- maşină de serviciu.

Aşteptăm scrisoarea Dvs. de prezentare la adresa: Ofuyul Poştal 1, C.P.334, Cluj-Napoca.

•q-

t e h n o f r i gUTILAJE PENTRU INDUSTRIA ALIMENTARA SI TEHNICA FRIGULUI

SC TEHNOFRIG SA CLUJ-NAPOCAStr.Fabricii de chibrituri nr.5-11

Telefon 435322, fax 435275 O F E R Ă

L a l i c i t a ţ i e p u b l ic ă o r g a n iz a tă la s e d iu în

z i le le d e 16, 2 3 , 3 0 o c to m b r ie 1 9 9 6 :

• Materiale şi piese de schimb, motoare electric termostate, presostate, ventile, panouri electrice, aparataj electric, alte materiale.

L is t e l e c o m p le te ş i p r e ţu r i l e d e în c e p e re a

l ic i ta ţ ie i p o t f i c o n s u l ta te l a s e d iu l s o c ie tă ţ i i ,

s e r v ic iu l a p r o v iz io n a r e . (362652)

î F ir m ă p a r t ic u la r ă jdistribuitor

de produse farmaceuticeA n g a j e a z ă :

1 contabil1 agent com ercial2 şoferi profesionişti

s f p i i i m 's B ^ i l i i i t o k 'i t ^ în t r i * G re le i! 5 -1 Ai'liii‘K i ^ l 5 6 - 2 Î ,) 7 3 2

Informaţii la telefon 438238, 438465 între | orele 10-15 pînă la data de 25.10.1996. <36254//I

SC F IM A R O SA C lu j-N apocaStr. Maxim Gorki nr. 167

a n g a je a z ă u r g e n t (b ă rb a ţ i ) :

- f r e z o r i ;

■ strungari; - te rm iş t i - t r a t a m e n t i ş t i ; /

- r e v iz o r te h n ic (a u to ) .

IN F O R M A Ţ II S U P L IM E N T A R ELA T E L E F O N 435034 IN T .210 .

B a n c a A g r i c o l ă S AF i l i a l a G h e r l a

pnn Gherla, organizează licitaţie publică pentru vînzarea următoarelor bunuri proprietatea SC Ovinex SA Răscruci, luate în garanţie:

• utilaje agricole; ' , .. *• 2 cai, căruţe şi hamaşamente; ;• autoturism ARO; , • ••• «• utilaje, agregate diverse, specifice crescătorilor

de animale, conform listei afişate la sediul Băncii Agricole SA, la SC Ovinex SA Răscruci şi la executorul judecătoresc de pe lîngă Judecătoria Gherla.

Licitaţia va avea loc în fiecare zi de vineri, orele 13, începînd cu 18 octom brie 1996, în localitatea Răscruci nr. 333. '

Relaţii la telefon 241367. (761428\

F O N D U L

N A T I O N A L

D E I N V E S T I T I I

C O M U N I C Ă :începând cu data de 10

octombrie a.c. investitorii F N I care au efectuat opera­ţiuni prin S.C. ASINTER

S.A. vor f i preluaţi de către Agenţia "GELSOR” din ;

Cluj-Napoca, P-ta Cipariu 15, mezanin, telefon 414519, care a preluat baza de date S.C. ASINTER S.A. Cluj.

FONDUL NATIONAL DE INVESTIŢII (763587)

SC P â M E O ilM O SAC l u j - N a p o c a , C a l e a B a c i u l u i 2 - 4

• 6 m uncitori necalificaţi încărcători - d es cărcă to ri, vîrstă m axim ă 40 ani, persoane serioase!

Cererile se depun la sediul societăţii din Calea Baciului nr.2-4 pînă în 25.10.1996,tel.435186 int. 150; 160. (365661)

SC ARMĂTURA SACluj-Napoca, str.Gării nr.19 Q

angajează un tehnician (sau subingincr)- bărbat - cu vechime minimă de 3 ani în activitate de

încercări m ecanice a m aterialelor şi analize metalografîce. ^

Informaţii suplimentare la telefon 43.53.67 ini.148.

Base C 3 » f ConsultingCdlciilQlOQie^tniPENTIUM {feconfaie5x86-133 Tel:! 30548 Sistem G+S/4 ani

Dr.nSUREŞANconsultaţii acasă la

pacient: varice, ulcere varicoase, boli de inimă, reumatice, digestive; respiratorii (bronşite, astm bronşic), tulburări de dinamică sexuală. §

TeL 1 9 - 8 7 - 6 0 . f

H E C C O M A T- vinde- ARACET - 3990+TVA- PRODUSE CÂUCIUC -- ECHIPAMENT PROTECŢIE Calea Floreşti nr.2, b l.A lC

(lîngă Calvaria):

T e l . 4 2 6 9 0 8 .

CA SA DE AM ANETAgenţie imobiliara

A genţia IN F O M A X Str.N apoca nr.4, ap.53.

Tel. 191584, orele9-17.

V 1 N Z A R I

C U M P Ă R Ă R I

S.C. ONESTO S.R.L.C A S Ă D E A M A N E T

' în incinta Restaurantului 2Fetiţele Vieneze”, §

str. Memorandumului nr. 13 Tel. 19-59-66

Cumpăr garsonieră sau apartament. Tel. 142907. I

Cumpăr teren pentru constructii.Tel. 142907.

• Vînd teren în Beliş. Tel. ■19-24-82 (364363)

‘ • V înd apartam ent 2, camere pentru pretentiosi. Tel 43-17-54.(364909) ’ ■

• C um păr Skoda Favorit, Forman, Felicia, puţin rulată. Tel 42-66-38. (364857)

• Vînd mochetă, linoleum import, 12.680 lei/mp+TVA. Tel 19-88-17. (364862)

Vînd urgent 2 camere Zorilor, et. 4, preţ 43 milioane. Tel 19^02- 81.(364916)

• Servicii notariale ieftine, la cum părări imobile. Tel.14-13-81 (356193) .

• P ro Casa-agenţie imobiliară. Comision minim. G ratuit, întocm irea actelor pentru notariat. T el 41-42-46. (361901)

• Vînd plăci azbociment toate dimensiunile. Tel. 18-20-11. (364420)

* Cumpăr spaţiu comercial în zonă centrală. TeL 18-55- 50(355962)

• Cum păr firmă 1994. TeL18-33-42 (356207)• Agenţie imobiliară. Tel. 41-12-

32.(364232)• Vindem, cumpărăm, închiriem

terenuri şi imobile. Tel. 19-5141 între orele 9-15. (364415)

• Vînd garsonieră. Tel 43-17-54.(364908)

• Vînd calorifere fontă. Năsăud tel. 063/36-54-16. (363953)

• Vînd fabrică de răcoritoare cu toate autorizaţiile de funcţionare şi tehnologie de fabricaţie Tel. 065/57-68-11; 065/57-68-84. (364009)

• V înd (închiriez) spaţiu cpmcrcial ultracentral, 200 mp, 2 nivele. Tel. 43-01-28; 16-20-96. (364355) . / : ; : / . ,<

• V înd urgent pentru întreprinzători, casă cu grădină 9000 mp, satul Recea, la Şoseaua. Naţională lingă Aeroportul Tîrgu- Mures. Tel. 064/16-46-22. (364423) -

• V indem materiale pentru hidroizolaţii şi termoizolaţii din import. Relaţii Baciu nr. 550. Tel.13-89-89. (364435) -

• V înd cameră confort I posibilităţi de privatizare. Str. B ucureşti nr. 29 bloc D ap. 8 . (364450) ,

• V înd umeraşe plastic, două suporturi haine şi haine second hand, foarte ieftin. Tel. 14-95-20. (364463)

• Cumpăr firmă comercială cu activitate, scutită de impozit pc profit. Tel. 13-52-14 (356078)

• Vînd vilă 8 camere, posibilitate magazin, 450 milioane lei. Tel. 17-40-70(356200).

A D E V A R U Ld e C flu jj PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA: luni-vineriX-16;sîmbâtâ9-14;tcl/fax 19-73-04;SUBREDACŢIATl Rl).\:

?. luni-vincri8-16; tel/fax 3l-43-23;SUBREDAC|TADEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax21-60-75. vineri/ 18 octombrie 1996 f lO

A g e n ţ i a i m o b i l i a r ăP O N T I S

T e l. 1 4 2 9 0 7 .

P R I M O R D I A Lvînzări-cumpărări-mchiricri - 5

Str.Braşov nr.44, tel. 14-78-97.

• Cumpărăm gheretă (chioşc) cu suprafaţă de 15-18 mp. Relaţii la tel 12-39-04 sau 12-09-02. (364779) ; ’

• Vînd teren construcţii 1800 mp, zona Calea Turzii. Tel. 19-99-61 (356168)

> Vînd teren 1000 mp str. Timişului nr. 12; Tel. 19-99- 61 (356169)

• Vînd teren Calea Turzii 10 DM/mp şi 5000 mp în Dîmbul Rotund*. p reţ - 10 milioane. Tel 13-56-98. (364853)-

■ • Vînd 1831 mp. teren construcţii,- , întreg - sau parcelat, situat: pe str. Odobeşti. Preţ 20.000 lei/mp. Tel, 14-01-67 sau 42-07-64. (364902), * - -

• Cumpăr garsonieră. 13-41-59. (364837)

Tel

, • Vînd apartam ent 1 cameră superfinisat, 11.500, dolari! Tel 19-35-57 orele 10- 17; 43-84-69 seara. (000100)

• Vînd apartam ent 3 camcre ' p e . Calea Dorobanţilor. Tel 41-15-87. (364884)

• Vînd urgent apartament 2 camere. Tel. 16-39-98. (364484)

• Cumpăr garsonieră. O fet 30 milioane. Tel. 13-1043 orele 13- 20. (364496)

• Vînd casă dc vacanţă+grădină în Zorilor. Tel 16-56-00 după ora

' 18(364874)* Vînd urgent 3 camere

Mănăştur. Str. Moldoveanu nr. 12,Vitid urgent 3 camere Calea ap. 14. (364876)

Mănăştur, 70 milioane negociabil.Tel. 14-73-60 (356019) , grădină, în comuna Baciu nr. 360.

• Vînd apartament 4 camere, etaj Ţel 13-97-91. (364877) - 'v 2, ,G rigorescu. - .T e l,, 18-5Q43, r > , Yînd garsonieră confort 3. Str,

(356057) '- - ? • Liviu Rebreanu nr. 40, ap. 110,• Vind 2 camere confort I etajul zilnic între orele 10-19. (364888)

6 Tel. 17-77-89 (356064) • Vînd apartam ent^ camere• - Vind garsonieră confort 3 preţ

15 milioane lei. Tel. 41-29-71 (356071)

• Vînd teren 5000 mp zona Borhanci Tel. 17-41-55. (364398)

• Vînd teren si 2 grajduri la 15 km de Cluj. Tel. 14-74-27. (364404) ; : ■ "

• Cumpăr 5-10 ha teren arabil ■ pînă la 30 km de Cluj. Tel. 16-67-

26 după ora 18. (364431)• Vînd teren Făget 4600 mp. Tel.

13-13-71 orele 19-21(356030);- • Vînd teren în zona Bună Ziua.

T.el 15-31-46 după ora 17. (364885)/ v^.- ,V

• Vînd Yunkers pe gaz şi teren în- apropiere de Calea Turzii." Tel 18-

89-18.(364886)

, • Vînd 3 camere. Tel. 15-69-09. (364005)

• Vind apartament 3 camere finisat preţ convenabil str. Ion Meşter nr. 10 sc. 2 ap. 46 după ora 16. (364164) .

• Vind apartament 4 camere, etaj I, Gheorgheni. Tel.' 14-19-10.

,(364274);: • Vînd casă două camere

bucătărie cu grădină în comuna Baciu. Informaţii în Baciu 39L (364282) ,

• Vînd apartament. Tel. 12-34- 25. (364294) ' - r

• V înd garsonieră confort 3 Mănăştur. Tel. 16-16-01. (364321)

• Vînd apartament. 3 camere cărămidă ei. I Calea Victoriei 130 Turda.. Tel. 31-15-45; 41-13-76. (364339): * Vînd cabană Ia Băişoara 45 mp 3 nivele, apă, curent, teren central, 250 mp. Tel. 43-01-28; 16-20-96.

Vînd apartament trei camere în cartierul Plopilor. Tel. 42-01-Ş3 (356103) : -

• Vînd casă 5 camere încălzire centrală. Str. Fabricii de Zahăr nr. 115, tel. 41-53-23 (356106)

• Vînd casă în Someşeni, cameră, bubătărie. Str. Fundăturii nr. 2. (356150). • Vînd garaj demontabil. Tel. 13- 39-35 după orele 19. (356175)"'

• Vind garsonieră situată pe str. Dorobanţilor. Tel. *13-09-78 (356170) .

•' Vînd apartament 4 camere m odificat,, ultrafinisat, str. Bucureşti, etaj 3,42000 DM. Tel. 018-62-35-59 sau 43-30-50 (356183) ,

• Vînd apartament 2 camere ultrafinisat, Gheorgheni, 25000 DM. Tel, 018-62-35-59 sau 43-30- 50(356184)

• V înd garsonieră confort I Mănăştur str. Bucegi nr. 13 A et. 9 ap. 152.; Vizibilă orele 10-17

finisat în Mănăştur. TeT43-13-12. (364914) ' * - ’ •

• Vînd apartam ent 2 camere super finisat- îrobunătaţit. T el. 43-81-36 (364119)

• Vînd apartam ent 3 camere, str. Mehedinţi n r. 65 bL C7 e t 4 sc. H ap. 91 din 10 nivele cu parchet, lambriuri, geamuri duble, uşi stejar, telefon, pivniţă,_Ioc parcare, preţ 60 trilioane negociabil. Informaţii la ap. 88 sau la telefon 17-46-03 zilnic orele 15-18. (364438)

• Vînd casă în Gruia, teren 544 nip, 125 milioane. Tel. 13-55-09 (355990)

• Vînd urgent apartament 3 camere Preţ negociabil TeL 16-75-68(356051)

• Vind garsonieră, str. Pasteur. Tel. 16-33-98 între oreIe.17-20 (356098)

1 Vînd urgent 3 camere confort I M ănăştur central. Preţ 55 milioane negociabil. TeL. 17-90-62 (356143)

(364356)• Vînd apartament 3 camere (356191)

Mănăştur, bloc cărămidă, etaj I. - • - v în d apartament 2 camere Telefon 1641-53. (364357) central Tel. 41-02-94(356199)

• Vînd casă 3 camere,convenabil.- Str. Batozei nr. 24 Mănăştur. (364360) ■ v _

• Vînd 2 case în aceeaşi curte, suprafaţă totală 700 mp, zona Iris, 280 milioane lei. Tel. 13-19-12

*. Vînd garsonieră confort I. Tel.r (356201)19-17-78. (364384) , v I • Vînd urgent casă, ieftină şi

• Vind ieftin casă în Gilău 2 camere, curte mare, grădină 1000 mp, garaj dublu beton. Tel, 1542- 53. (364419)> Cumpăr locuinţă 1-2 camere plata în mărci. T e l 18-81-13. (364429)

• Vînd apartament 2 camere pe valută. Tel. 14-24-68. Str. Slănic nr. 9 et. 1 ap. 5. (364430)

• Vînd urgent apartament confort I str. Teleorman nr. 65 bl. T6-7 sc,' 7 et. 4 ap. 82 zilnic după ora 16. (364432)’ ' ..

confortabilă. Str Orzului nr. 3 A.(Î62010); --îr _ ;

• Vînd apartament 3 camere în Mănăştur. T el 16-9045. (362149)

• Vînd apartament 3 camere str. Pata, Dacia 1310 nouă. Tel 15-70- 98. (362184) ; . ; ;

• Vind garsonieră. Str. Cemei nr. 3, et. 2, ap. 31, după ora 16. (364663) .

• Vînd garsonieră Mănăştur, preţ 29 milioane,’ocupabilă. Tel 13-39- 33.(364714)

• Vînd Dacia Break nouă. Telefon 43-57-20 după ora 17. (364241)

• Cumpăr Dacia 1300 sau 1310. Oferte serioase. TeL 13- 5541. (364406)

• Vînd Ford Ecoline, an 1986, înm atriculat, dotat pentru excursii, alb, 7 locuri, multiple opţiuni, preţ 18500 DM negociabil. Tel. 19-9545 sau 018-623-126 (355573)

•• Vînd Dacia 1310 stare tehnică foarte bună, fabricaţie decembrie 1987. TeL 42-6643, seara. (356104)

• Vînd VW T ransporter 8+1 locuri, răcire apă. Tel 17- 90-78. (362183)

• Vînd urgent Ford Fiesta, an 1982, înmatriculabil pe 12 CJ, preţ avantajos. Tel 16-84- 41. (364831)

• Vînd urgent Mercedes 190E din 1984 pe benzina, neînmatriculat, recent intrat în ţară, preţ convenabil. Tel 42-5646. (364860)

• Vînd Peugeot 405 GR vişiniu, impecabil, 82.000 km reali, anul fabricaţiei 1989, preţ 10.900 DM. Tel 42-50-16 sau 17-76-85. (364872)

• Vînd Mercedes Cobra 220D înmatriculat, cu carte identitate, an fabricaţie 1979, p reţ 5000 DM negociabil. Relaţii Ia tel 16-74-37 între orele 14-18. (364880)

V înd convcnabil b i b l i o t e i ;. Milcov si masă birou. T e l. 4 1 -SI 15.(364386) v

• Vînd pătuţ cu trei s e r t a r e tj masă înfăşat. Tel. 1 2 - 4 5 -jO, . (364424) .

• Vînd pianină.Tel, 1 9 - 9 2 - î ) . (364426)- . 7 - : _ :

• Vînd canapea, 2 fotolii p i e l e |i o blană damă. Tel: 4 2 -6 8 -7 8 în lţ orele 14-2i: (364449)

■ Vînd ieftin pat şi fo to liu p a ti i stard. bună. Tel. 1 6 -7 3 - 2 ] , ; (364466) ? _

Vind: canapea e x t e n s i b i l ă , ! : fotolii,^ valize, candelabru, a p a st . fotografiat şi diferite o b i e c t casnice şi îmbrăcat. In fo rm a ţii st, II. Caragiale nr. 2 4 ct. 2 a p . l.\ familia Engi. (355969) . j

• V înd ;n o b ilă -p a tu ri, ) birou, fotoliu. H aşdeu, c ă m i n 1camera 85 (355973) • .

•. : V înd mobilă c o m b i n a ţ i Telefon 14-15-57 o re le 1 8 -2 1 ,

Tel 43-24-43 sau 18-44-11. (356065) ■■■■(364670) . .. • Vînd colţar bucătă rie , c o l ţ i :

_• Vînd M ercedes 200D cameră şi bibliotecă, t o a t e noi, înmatriculat, preţ 3800 DM. Ţel Informaţii tel. 41-61-12 ( 3 5 6 1 1 5 ) 41-13-03. (364763) • V ind ciini d a lm a ţ ia n 11

• ‘ Vind Ţrabant şi bicicletă săptămîni. Infprniăţii tel. 4 1 - 6 5 - 1 medicinală. Relaţii latei 19-38-00 (356135)

• Vînd Renault 5 Campus an fabricaţie 1989. Tel. 14-23-82. (364491) '!■• Vînd jenţi aluminiu Mercedes 225 /16 şi fustă piele fină USA. Preţ 150 DM mărimea 4 0 4 2 .

Vind casă 4 camere, bucătărie; Telefon 12-37-20 (356117)• Vînd Ara 10, tufe de trandafiri.

Tel. 1846-12 (356127)■ Vînd G olf GTI înmatriculat,

2100 DM si generator curent 300 W, 220 V,' Tel. 17-31-16; 18-04- 76.(356178) *

finisat in Grigorescu. Tel 43-13- • Vînd Honda Civic CRX l , 6 i 12. (364913) , . . 16v, 1986,4700DM. Tel. 018-62-. / Vind apartament 3 camere 35-59 sau 43-30-50 (356182)

Vînd Citroen BX 1991 1400 cmc, înmatriculat recent, pret 8000 DM. Tel 19-50^1. (362193) /

• Vînd Audi 80 1990 1800 cmc, neînmatriculat, stare foarte bună,: priit 10.500 DM. Tel 19-50-61. (362195) ...

• Vînd V\V Passat turbo diesel alb, 1988, înmatriculat, 1600 cmc.

sau

între orele-20-22:(364854)• Vînd Dacia 1310 an 1985 6,5

milioane. Tel 15-14-11. (364868)• Vînd Mercedes Cobra 300 D

adus recent în ţară, tăblăria făcută în Germania; instalaţie climă cu freon, impecabil, 3000 DM. Vizibil oraş Gherlă, ' str. Porumbeilor nr. 2 (364887)

, • Vînd Peugeot 205 1985,4 usi; BMW 316 1977. Tel 19-63-78. (364894).

• Vmd colecţie casete audio. Telefon 18-61-18. (362836)• Vînd televizor color fără

telecomandă, diagonala 67 cm.Familia Kovacs str. Iugoslaviei nr.47 între orele 12-15. (364245)

• Vînd amplificator, CD-player deck video, televizor. Tel. 16-14- 28. (364461) ;

• Vînd parabolă Corea. Tel. 14- 60-02 (364480)

• Vînd monitor SVGA color şi calculator 486. Tel 19-90-76.(356109)

• Vînd Handycamera Sony video 8 plus accesorii. Tel. 12-10-94 (364861)

Vînd masă de birou. T e L 1 4 02-10(356161) ; •

• Vînd urgent aragaz c u p a tru ochiuri. Tel. 16-73-18(356176) j

• V înd dulap de b u c ă t a r u l 125.000 lei. Tel. - 1 4 - 0 6 - 3 J ’ (356180) / '

• Vind repatriere. Tel 0 5 9 /1 5 - 1 6 02 (361796) ; •

• Cum păr ceas e lv e ţ i a n c i cronometru. "T e l 1 9 - 5 0 - 6 1 (362194) :;

• V înd m obilă de b u c ă t ă r i e pentru pretenţioşi. Tel 1 7 - 0 9 - 5 î după orele 16. (364675) . - .

• Vînd colţar D ulcineea fo lo s it , cu pat rabatabil. Tel 1 9 - 3 3 - 5 9 (364771)

• Vind ieftin Vogatore; c a lo r i f e i tablă 48 elem enţi, b a te r i e dc chiuvetă nouă. Tel 1 3 - 8 0 - 4 1 . (364788). ' '•

• Vînd ieftin vană de b a ie . T e l 13-29-52 sau seara 1 8 - 0 1 - 2 6 . (364846) . '

• Vînd cărţi tehnice, m atem atică , beletristică, parchet stejar 5 0 m p , garnitură baie. Tel 4 2 -0 6 - 8 9 .

finisat şi garaj pe str. Fabricii de Zahăr nr. 71 sc. I et. I ap. 4. 58. (364762)

Vînd cabană la Someşul Rece. TeL 17-58-76 (356173)

Vînd apartament pentru pretenţioşi, str. Bucureşti nr. 66 ap. 7 Zilnic intre orele 16- 20.(356174) ;

Vînd garsonieră confort I. Str. Grigore Alexandrescu nr. 2», Bl. 0 2 , ap. 161. (362202)

Vînd garsonieră. B-dul Muncii nr. 87/A, sc.TI, ap. 56.(364654)

• Vînd apartam ent 2 camere în Cipariu. Tel 4147- IX. (364695)

* Vînd vilă nouă, deosebită, unicat, ultrafinisată, la cheie. Telefon 15-99-03. (364716)

* Vînd îifgent 2 camcrc etaj 4. Str. Plopilor nr. 6, ap. 10. (364776)

(364434) , . „ : : V• V înd apartament 3 camere.

Informaţii tel. 15-8547. (364447)• Vînd apartament 2 camere

confort I Grigorescu etaj I, finisat. Tel. 18-56-96. (364448)

• Vînd apartament 4 camere 100 mp decomandate str. Tăsnad. Telefon 17-68-98 orele 17-19. (364452) , .; V;

• Vind urgent garsonieră confort I mărit str: Dîmboviţei nr. 79 bl. D

• Vînd garsonieră str. Pasteur^ etaj III, telefon, TV cablu, 35 milioane. Tel 14-39-00. (364798)

• Vînd casă cu 6 camere, teren 0,35 a ri, Str. Dunării nr. 78. (364801)’ • Vînd apartament 1 cameră cu telefon; zona Pata, fară intermediari, pret fix 37 milioane Iei. Tel 14-16-66. (364810)

• Vînd casă 3 camere cu grădină

• Vînd autoturism Citroen BX 14 1400 cmc 6500 DM, Citroen AX 11 1200 cmc 4000 DM, Toyota Cresida 2000 cmc 3500 DM. Tel. 41-44-92. (364085)

• Vînd Dacia 1310 din 91 bine întreţinută. Preţ informativ 9,6 milioane lei. Tel. 1547-28 . (364129) -

• Vînd Dacia Papuc 2 locuri, nouă. Tel. 36-85-74. (364188)

• Vînd Mercedes 380 SE motor nou 12 CJ; 4900 DM. TeL 18-58- 88. (364259)

• Vînd Dacia nouă cu bord de

(356195)• Vînd calculator 586-133 RAM

8 HDD 850 SVGA-3;000.000 lei. ,Tel 16-68-51. (362138);• Vînd frigider 1601, congelator Ghiocel, combină frigorifică uz casnic. Tel 14-5141. (364896)

• Vînd ieftin centrală pe gaz 30 KW/h automată. Tel. 14-83-93. (364441), ■

• Vînd ţuică pruna Tel 19-92-03 (364814) ’ , -

15 ap: 34, preţ avantajos. (364456)’ • Vind apartament 2 camcre. Tel, V T T..16-10-31 informaţii intre 18-20. .V Vind urgent apartament 1(364457) camera, bucătărie, baie, garaj. Str:

, • Vind apartament 3 camere ® ^ 1»t i > r- '29 '-BI?.A ’ ap‘ 3 ‘confort doi str. Ciucas nr. 1 bl. J5 ' . „

900 mp, 2 sere.cu încălzire,- str. CN, Dacia accidentată si Dacia din Aiudului nr.-34. Tel 43-22-82. 1987. Tel. 42-02-98. (364307)

sc. III ap. 46 ct. I fară balcon, cu telefon. Preţ informativ 40 milioane. Informaţii zilnic orele 9- 22. (364462)

• Vînd apartanient 1 camcră finisat str. 21 Dccembric 140 ap. 168. Tel. 41-05-92 şi vînd mobilă Belvedere. între orele 11-18. (364465)

• Cumpăr apartament 2 camerc Zorilor. Ofer 38 milioane Ici, plata- imediat. Tel. 42-59-10. (364469)

• Vind casă 3 camcrc, bucătărie, posibilitate gaz, grădină 700 mp situată la intrare în Gilău la nr. 12 A. Informaţii tel. 19-39-12. (364494)

Vînd urgent apartament 4 camere confort 2, preţ 38 milioane.Tel 23-11-58. (364847) -

• Vînd 3 camerc confort din. Tel. 18-50-04, cărămidă. Tel 17-90-31 sau 17-22- (364418) ’ - '77. (364849) • Vînd Audi 80 negru ireproşabil

• Cumpăr apartament 2 camcre 1988; 11300 DM, Opel Omega confort 1. Tel 14-77-13 sau .1443- negru multe extra 9200 DM. Tel.

. • Vînd urgent Dacia 1400 berlină an fabricaţie 1995. Tel. 41-40-96 sau 14-2342. (364391) :

• Vînd Ford Taunus Combi sau pentru piese de schimb. TeL 13- 93-03 (364413)

• Vînd BMW 324 turbo diesel servo direcţie, an fabricaţie 1988. - ‘ numai seara.

• Vînd combină treierat ieftină. Tel. 14-58-77. (364312)

• Vînd urgent Interfera». Informaţii Ia teL 064/ 3245- 94. (341394).

• Vînd set vase Zeppter nou. TeL 16-34-17, (364421)

• Vînd urgent pian. TeL 15- 53-36(356154) •

• Vînd ţiglă solzi de peşte, eraailată-Sighişoara (7000 bucăţi). Preţ foarte bun. Tel. 41-05-46,- orele 16-20. (356171)

Vînd fotoliu-pat si m asă c u 6 scaune. Tel 14-79-04.’(364899)

S C H I M B U R I D E

LOCUINŢA• Schimb apartament 2 cam ere ,

finisat, et. II str. C îm pulu i, expunere sud, cu apartament 3-4-; camere G rădini-M ănăştur sţcvş-— Plopilor vechi, suport diferenţa. Telefon 17-17-10 sau 13-87-02. (364417) .

• Schimb 3 camere + diferenţă cu casă. Tel. 17-0144. (364489)

• Schimb apartament 3 cam ere +gaz Floresti cu:2 sau 3 cam ere Cluj Tel. 25-32-02 (356189) •

• Schimb locuinţă IC R A L '1 cameră, bucătărie, dependinţe, zonă centrală, la cţirte. C er 2 camere, preferinţă cartier Gheorgheni, Mărăşti. Plătesc diferenţă. Tel 41-91-82. (364864)

• Schimb apartament 2 camere etaj 2 , telefon, cu similar Bucureşti. Tel 42-57-91. (364867)

Î n c h ir ie r i

08 (364852)• Vînd 2 casc în acccaşi curte,

gaz, apă plus 700 mp grădină jn comuna Apahida,. jud. Cluj. Informaţii tel 13-08-90 oi'clc 14- 20. (364859)

• Cumpăr urgent 2-4 camcrc. Ofer maxim 60 milioane. Tel 18- 81: 13.(364871).

14-75-34 (364451)• Vînd maşină Dacia 1310 an

fabricaţie 1986 accidentată. Informaţii tel. 16-32-89 după ora 20. Preţ negociabil. (364468) >

• Vînd Pcţigeot 305 şi Jawa 350, ambele excepţionale, înmatriculate. Str. Moţilor nr. 63 ap. 4. (364487)

• Vînd birou nou. Tel. 12-84-09. (364233)

• Vînd 40 casete video Beta. Tel. 19-00-09. (364248)

• Vînd ieftin materiale de construcţie rezultate din demolare str. Aricşului nr. 76. (364346)

• Vînd aragaz patru ochiuri şi două fotolii pat. Tc\. 12-79-21. (364348)

• Dau chirie locuinţă. TeL 19-19-74 (364267) ____ (

'• Dau chirie locuinţă.43-00-81 064497)

TeL

• C aut chirie. Tel 19-19-74.(364906)

fi

y - v ---------- . , D i f l E f i I f i T A ' r E CII1J-NAP0CA: luni-vineri *-16;slmbâtă9.14;tcl/fail9.73-04;SUBREDACIUTURDA: ^ U E j V n n( 1 1 ) v ineri/ 1 8 o c t o m b r ie l y y o r L i K 2 L t % * i i / \ i E Inni-vineri 8-16;tel/fai3 H3-23;ŞUBRED ACŢTADEJiluni-vineri8-16;tel/fai21-60-75. C a g C f l B J J

A D E V A R U L

• C a u t d e în c h i r ia t apartament 2-3 camere. Tel. 14-46-83. (363002)

< Caut de închiriat garsonieră sau. -*#zdă. Tel. 41-45-58. (354722)

• Caut chirie. Tel. 19-85-65 (356148) V;; ! r y r

• Dau chirie. Tel.' 19-85-65 . (356149) : v

• Intermediem chirii. Tel; 19-09- 28.(361438) \

• • Caut de închiriat eventualasociere spaţiu 350-600 mp pentrusalon Bingo. Tel. 018/62-35-59 sau 43-30-50. (364495)

.. • Caut de închiriat casă 4-5 camere pentru sediu de firmă, singur în curte, termen lung. Tel.018-62 -35-59 sau , 43-30-50 (356186) /■:! ’> Caut de închiriat spaţiu central

20 mp+ depozit mic; activitate birou, telefon; eventual cedare contract. Tel. 018-62-35-59 sau43-30-50(356187) • V

•- Caut de închiriat casă sau apartament pentru sediu firmă. Tel

;41-46-10; 41 -46 -ll; 41-46-12. (364760) ■

■ Dau chirie locuinţă'. Tel.13-41-07 (364498)

• Caut de închiriat garsonieră, apartam ent 2 camere pe termen lung nemobilat sau mobilat, persoană singură. Eventual parter. Tel. 018-62-35-59 sau 43-30-50 (356185)

, • Caut de închiriat garsonieră sau apartament. Tel 018/62-34-10 sau seara 14-55-58. (364761)

• Caut Urgent chirie garsonieră, plata lunar în lei. Tel 41-92-05. (364893) :

D I V E R S E

•; Angajez agenţi imobiliari cu studii superioare şi posesori maşină. Tet. 19-46-69, (364485)

• Dacă doriţi Să cîştigaţi bani pc lîngă munca dvs. sau ca activitate principală, vi se oferă o posibilitate extraordinară. Venitul dvs.' va fi proporţional cu munca depusă. Vă aşteptăm vineri la ora 17,30 la Liceul Racoviţă în sala nr. 14. (364422)

• Angajăm brutar calificat. Tel15-93-72' zilnic o re le ' 8-21.(364901) • ; ;

• Închiriez apartament 2 camere. Plata anticipat. Tel.17-45-80(356172)

Dau chirie urgent T cl 19- 39-89.(364895) ’• Dau în chirie apartament două

cimere ultracentral. Tel. 13-14-52 (364161) : , •

, ' Primesc în gazdă 2 elevi. Ţel. ' [£•36-40. (364366)•» Dau chirie locuinţă. Tel. 19-11-' 75(364403) f s Ţ - % ' - ;-• D au în chine cameră separată

nnei studente. Tel. 18-57-69. (364444)

/ D au în chirie garsonieră nemobilată. Tel. 41-18-86. (364453)

• D au îri chirie garsonieră mobilată cu telefon cartierul Mănăştur Informaţii tel. 17-60-78 între oţele 10-12. (364467) - ; J’ .,*• Dau qu chirie apartament 2 camere, mobilat,; , cartier Gheorgheni. - Tel. 15-86-38 (356188) ..• închiriem apartament 2 camere

mobilat, telefon, Seltron’. Informaţii sîmbătă între orele 13- 17,la te i 18-78-04 (356209)• D au în chirie apartament 2

camere ultra ultra finisat, pe str. Dorobanţilor, pentru pretenţioşi, 200 D M /lună. Tel 43-72-38. (364856)

• Dau în chirie apartament pc valută. Tel 43-21-43. (364904)

•' D au j n chirie garsonieră nemobilată, pe tennen lung, piaţa anticipat. Ştr. Bucureşti nr. 29, Bl.A, a p / 9 , între orele 12-17. (364905)

• Caut chiric valută. Tel.19-39-89. (364482)

• Caut urgent chiric casă 3 camere pe 3 ani, telefon. Tel.15-53-36.(356155)

• Caut urgent chirie. Tel.19-11-75(356158)

• Caut casă de închiriat cu telefon, în Grigorescu. Tel.43-54-18(356196)

• Caut d c . închiriat garsoniera. Prefer Mănăştur. Tel 17-95-06. (364822)

• Caut chiric urgent Tel 13-41-07 (364915)• Caut dc închiriat apartament cu

două camere. Tel. 17-10-21 orele9-22.(364347).• Caut de închiriat garsonieră,

apartament, Mănăştur, nemobilat, fclefon. Ofer 150000-200000 lunar

1641-28. (364460)• Caut chirie garsonieră mobilată

cu telefon. Tel. 12-80-36 orele 18- 20. (364470)

• Căutăm chiric apartament 2 camere, lei, lunar. Tel. 17-20-80 (356160)

• Discoteca Hully Gully angajează dansatoare. Tel.42-68-93, orele 10-14. (364390)

• Firmă distribuţie produse alimentare angajează pentru activitatea . sa în Cluj, personal cu experienţă în domeniu, pentru următoarele poziţii: -şef de zonă, agent comercial, şofer distribuitor, secretară. Doritorii vor trimite curriculum vitae la fax nr. 01/223-43-87 sau 01/ 223-41-92 pînă la data de 30.10.96. (364392)

• In conformitate cu HG 137/1995 SC Sinterom SA anunţă începereademersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru societate. Eventualele sugestii şi sesizări se vor depune la Agenţia de Protecţie a Mediului Cluj Napoca Calea Dorobanţilor nr. 99. (364433)

• Nou! S-a deschis salon de înfrumuseţare Solarium! str. Petroşani nr. 76. Tel. 19-03- 98 sau 43-08-14. (364437)

• Angajăm contabil autorizat, economist contabil Informaţii tel. 41-12-03. între orele 10-17. (364492)

• Comatim Trans efectuează transport şi mutări cu autodubă 7,51 TeL14-27-57; 12-02-26; 14-00-77 (354854)

• . Firma “Murat” organjzează. excursii la Istanbul, cu cazare, în zilele de miercuri şi sîmbătă, la preţul de 230.000 lei. Relaţii la teL 43-59-*6 (356097)

\ v Calorifere electrice Germania 8-15 demenţi. Preţuri minime. .. 2, ani garanţie; Tel. 19-06-49 (356147)

* Ţin contabilitate. TeL 18- 33-42 (356208)

* Execut jaluzele lemn tei şi PVC import. Garanţie. Tel 41-02-79. (364726)

• Evidenţă computerizată accesibil. Tel (364782)

contabilăcalitate,

41-29-34

• Societate dc construcţii angajează zidari şi muncitori Tel 17-48-15 după ora 18. (364842)

* Firmă particulară de instalaţii angajează urgent instalatori-sudori. Tel 43-14- 88.(364851)

• Nou!! Jaluzele material plastic-aluminiu, color. Tel16-39-34.(364869)

• “Silvana”-magazin de carne, măruntaie, mezeluri, cele mai mici preţuri. Reducere pentru pensionari. Str. Karl Marx nr. 22.(364910)

• Societate de construcţii angajează director distribuţie materiale de construcţie şi comisionari distribuitori din alte oraşe: Turda, Deva, Bistriţa, Zalău, Satu-Mare, Baia Mare. Salariu negociabil şi procent la vînzare. Căutăm şi societăţi comerciale din alte oraşe pentru colaborare. Tel 064/ 41-05-66. (341493)

• SC Almet Călăţele scoate urgent la licitaţie în data de 20.10.1996: grajd, magazie, fînar, tocătoare furaje. Tel. 129 Călăţele. (364428)

■ Meditez matematică. Tel. 16-71-32. (364411)

• In conformitate cu Legea nr. 137/1995, unitatea Turdalact SA anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul Turdalact SA, situat în Turda, str.G. Victoriei nr.3. Eventualele sesizări, reclamaţii se vor depune la APM Cluj, -str.Dorobanţilor nr.99. (341393)

• Angajez tîmplari cu contract dc muncă sau prestări servicii în regim de 3 ore. Pot fi şi pensionari. Tel. 14-83-93 str. Lupeni 15. (364440)

• SC Iezerinstal SRL proiectează şi execută instalaţii în construcţii. Montează maşini de spălat. Tel.16-57-72. .(364458)

• Angajăm agent comercial cu maşină proprie.. Tel. 13-22-66. (364471) ; '

• Asociaţia de locatari str.: Gh. Dima nr. 1, angajează femeie de serviciu la 32 apartamente. Salariu 50000 lei. Tc!. 12-71-23. (364481)

• In conformitate cu Legea 137/ 1995 SC Wimbleball Impex SRL, anunţă începerea demersurilor pentru obiectivul discotecă, la adresa, Calea Floresti nr. 117. Eventualele sugestii, sesizări şi reclamaţii sc vor depune la APM Cluj Calea: Dorobanţilor nr. 99. (364493)

• Executăm şi reparăm jaluzele din lemn de tei. Tel. 13-03-09 sau 059/15-39-93 (355965)

• Angajez vînzător. Tel. 16-23- 28(356159)

• Angajăm electrician, muncitor necalificat, zidar. Tel. 18-78-08 sau 16-86-67 între.orele 10-20.(356166)

• Reparăm dozatoare Siemens; orice defecţiune. T el 17-31-16 (356177)

• Efectuez transport 6 tone izoterm. Tel. 42-01-35 (356181).,

• Ţin contabilitate.Tel, 14-11-69 (356194)

• Angajez secretară obligatoriu limba engleză şi eventual maghiară. Tel. 41-34-77 după ora.19 (356197) '

• Achiziţionăm sticle şi borcane str. Gh. Dima nr. 33.. str. Ion Meşter nr. 12, str, Aurel Vlaicu nr. 25. Căutăm spaţiu pentru achiziţii în cartierul Grigorescu. Tel. 14- 84-19 sau 12-16-96 (356202)

• Execut lucrări de zidăriei zugrăveli şi vopsitorii, instalaţii electrice şi sanitare, montez teracote, faianţă. Tel 43-05-37. (362207)

• Angajăm muncitori necalificaţi pentru încărcare-descărcare materiale de construcţii. Str. Fabricii de Zahăr nr. 123. (364770)

• Contracte în Italia, Elveţia, Franţa, Japonia pentru balerine, dansatoare, trupe, fotomodele, soliste vocale. Tel • 19-44-18. (364809) . .

• Meditez fizică orice nivel Tel18-89-59 înţre orele 19-20. (364878) -

• Angajăm barmani (băieţi). T e l'43-36-40. (364881)

• Angajăm muncitori: Tel 43-16- 83. (364900)

• Ofer împrumut. Informaţii la telefon 16-27-00. (364279)

• Ofer împrumut. Qarantii auto. Tel. 19-59-66(356010) ’

• Caut urgent împrumut. Tel. 16- 8682 (356139)

• Ofer împrumut. Tel. 12-29-72 (356153) ;

• Caut femeie serioasă 20-40 ani pentru îngrijire copil de 2 ani. Tel.41-44-92 seara! (364086). f. Supraveghez elevi cls. I-VI la lecţii. Tel. 16-3640. (364367)

• Familie medici îngrijim contra cedării locuinţă, bătrini. T e l 12- 45-50 orele 17-22. (364425) ;.

• îngrijesc copil la domiciliul meu. Tel. 43-26-38 (355992)

* Caut femeie pentru îngrijire bolnavă. Ofer cazare, masă, bani. Tel. 18- 57-69 seara. (364445)• In conformitate cu Legea nr.

137/1995, Suătean Floarea anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul garaj, în Cluj Napoca str. Mehedinţi nr. 51-53. Eventualele sesizări şi sugestii se vor depune la APM Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99. (364443) ,

V Viorica Sacota cheamă în judecată pe Sacota Viorel) la data de 30 X 1996, pentru divorţ, la Judecătoria Cluj.- (356055).'f

• în conformitate cu legea nr. 137/ 1995, Pop V asile anunţă începerea demersurilor, pentru obţinerea A cordului de Mediu pentru obiectivul casă de locuit în Cluj-Napoca str. Trandafirilor nr.'8. Eventualele sugestii şi sesizări se vor depune la sediul APM Cluj C alea D orobanţilor nr, 99(356167):

• în conformitate cu legea nr.- 137/ 199S, Igna Em il anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea Acordului de Mediu pentru obiectivul bucătărie de vară, baie, cămară situat în Huedin str. Izvorului nr. 6: Eventualele sesizări, sugestii se vor depUne la sediul APM C luj, Calea Dorobanţilor 99. (356190)

P I E R D E R I

• Pierdut carte de identitate auto nr. Â 0601766. O declar nulă. (364446) - '

• ' Pierdut certificat de înmatriculare original cu nr. J12 1043/ 1992 al Societăţii B&J Impex SRL îl declar n u l (364476)

• Pierdut carnet desănătate pe numele Trif Virginla. îl declar nul. (356163) :,

• • Pierdut acte de m aşină şi paşaport pe numele de Horvath Eugen. Se oferă .recompensă. Str. B isericii Ortodoxe nr. 46.(364785)

• Pierdut carnet de sănătate nr. 1539 pe numele Crişan Biancai. îl declar nul. (364850)

• Petrisor Ioan pierdut cod fiscal n r, 2905057/4.03.1993. îl declar nul. (364858) .

• Sandor Ghizela pierdut carnet desănătate. îl declar nu l (364892)

D E C E S E

C O M E M O R Ă R I

• Sîntem alături de familia Ranca în marea durere pricinuită de dispariţia prematură a celui carc a fost bunul nostru prieten şi colocatar, ing. RANCA POMPILIU. Dumnezeu sâ-I odihnească în pace. asociaţia de locatari str. Avram Iancu nr. 5. (364873)

* Sîntem alături de colcgul nostru dr. Aurelian Păduraru în aceste clipe grele. Colectivul Clinicii Boli Profesionale. (364875)

• Cu durere în suflet şi lacrimi în ochi, anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre soţii, mamă şi bunică, MOGA CRISTINA, în vîrstă de 76 an i Înmormîntarea va avea Ioc vineri, 18 octombrie1996, orele 12, în Gherla. Dumnezeu să-i odihnească sufletul nobil şi curat Familia îndurerată. (364454)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a mamei dragi PAŞCA VIORICA a tatălui PERŞA PETRU şi a celor doi fraţi PERŞA MÂDĂLINA şi PETRIŞOR. Înmormîntarea va avea loc sîmbătă 19 octombrie orele 15 ~ la domiciliu. Odihneâscă-se în pace! Copii Paşca Neluţu şi Nadia. (364472)

• Anunţăm că ne-a părăsit pentru totdeauna cea mai bună mamă, bunică şi străbunică, COJOCNEANU MARIA. înmormîntarea. va avea loc în satul Dezmir la 19 octombrie 1996. Familia îndoliată. (364483)

• Anunţăm că ne-a părăsit pentru totdeauna cea măi bună mamă şi bunică, SÂNMIHĂIAN MARINA (MINA). Înmormîntarea va avea- lo t sîmbătă, 19 septembrie, ora 11, la Cimitirul Central. Familia mdurerată (364863)

• Cu adîncă - durere anunţăm încetarea din viaţă, în al 66-lea an al vieţii, după o scurtă şi grea suferinţă, a inginerului POMPILIU RANCA. Înmormîntarea are Ioc azi, 18 octombrie 1996, orele 15, la Cimitirul Centrai Familia îndurerată. (364870)

• Sincere condoleanţe pentru Nadia şi Neluţu în aceste momente grele cînd îi vor însoţi pe ultimul lor drum pe PETRE, VIORICA, MÂDĂLINA şi PETRIŞOR. Fie-Ie ţărîna uşoară. Familia Perşa Ureche (364477)

• Sîntem alături de Nadia şi Neluţu în marea durere pricinuită de dispariţia prematură a celor dragi PAŞCA VIORICA, PERŞA PETRE, MÂDĂLINA şi PETRIŞOR. Dumnezeu să-i odihnească în pace. Familiile Pop Ştefan şi Pop C ilin.(364478)

:» Nimic nu poate şterge lacrimile şi marea durere a voastră Nadia şi Neluţu acum cînd vă despărţiţi de cei dragi VIORICA, PETRE, MÂDĂLINA şi PETRIŞOR, dar noi vom fi mereu alături de voi. Familiile Cornea Vasile şi Cornea Mihai(364479)

* Sîntem alături de colega noastră d-na prof Elena Popa în marea durere pricinuită de moartea tatălui iubit. Colectivul de cadre didactice de la Liceul Economic (356204) '

• Pios omagiu vecinului nostru DUMITRESCU MARIN. Condoleanţe familiei. Locatarii din bloculB. (364844)

• O lacrimă, o floare, un pios omagiu şi amintiri neşterse Ia împlinirea a 6 luni dc la trecerea în eternitate a scumpului nostru tată, socru, bunic, frate, unchi, OLTEAN VASILE. Comemorarea va avea loc în data de 20. X. 1996 ora 11,30, la Biserica Sf. Gheorghe din Gheorgheni. Dumnezeu să-l odihnească. Familia. (364879)

• Sîntem alături de doamna A rk o si, Alice în greaua pierdere pricinuită de stingerea din viaţă a soţului, ARKOSI CAROL. Colectivul Şcolii nr. 1 Cluj-Napoca, (364848) * .. v

• A trecut în nefiinţă cel care a fost ing. POMPILIU RANCA, Omul şi prietenul adevărat. Odihnească-se în pace! Familia Hoţiu. (364855)

< • A plecat dintre noi, mult prea repede, un om, un suflet, un prieten, SERGIU! Odihneşte-te în pace. Noi nu te vom uita. Colectivul CD Radio. (364907)

• Un pios omagiu inegalabilului dascăl, prof, dr. GAVRIL SCRIDON, acum, la împlinirea a şase săptămîni de la trecerea sa în eternitate. Prima generaţie de studenţi filologi ai Universităţii “Avram Iancu” pe care cu atîţa dăruire i-a condus ca şl decan. (356125)

• S-au scurs şase săptămîni de cînd inima iubitoare a tatălui, socrului şi bunicului BOC IVAN DORIAN a încetat să mai bată. Dorul şi dragostea din sufletele noastre fl vor însoţi şi dincolo de mormînt. Tătuţule drag, nu te vom uita niciodată. Dumnezeu să te odihnească. Copiii Angela, Dorel şi Adrian, ginerele Teodor, nora Mariana, nepoatele Monica, Ana, Anamaria şi Mirela. (356136)

« Lacrimi, dor şi durere nesfîrşită acum cînd s-au scurs şase săptămîni de cînd scumpul meu soţ, BOC IVAN-DORIAN m-a părăsit pentru totdeauna. Dumnezeu sâ te - odihnească! Comemorarea va avea loc duminică 20 octombrie 1996, Ia biserica din satul Răchi{ek. Soţia Sabina. (356137) y

• Se împlinesc 6 săptămîni de cînd ne-a părăsit pentru totdeauna iubitul nostru soţ, tată, socru şi bunic, PODARIU VASILE. Slujba de pomenire va fi duminică,20 octombrie, la biserica “Sf. Dumitru” . cartierGheorgheni. Familia. (356170)

* • Cu aceeaşi durere anunţăm că a trecut uu an de cînd inima dragei noastre mamă, soacră, bunică, ANDALUZA I.EÂIIU, suflet nobil, a încetat să mai bată. Ceremonia de pomenire va avea loc sîmbătă, 19 octombrie, ora.9, la capela ortodoxă din cartierul Grigorescu. Fiul, nora, nepoţii. (356198)rHT'ni'i 1 ii i,jfi rmi’ 1 , „ , pg

* Se împlinesc azi 12 ani de lacrimi şi durere de cînd DANIELA BACIU a plecat din casă pe drumul fără întoarcere. Dragă DANIELA, nu vei lipsi niciodată din inima şi sufletul nostru. Mihăiţă, mama şi tata. (364709)

• Acum un an era printre noi dragul nostru soţ, tată, frate, socru şi prieten bun, ec. POP N. TITUS. L-am iubit cii toţii şi nu-1 putem uita, chiar dacă a plecat în eternitate, li vom cinsti memoria duminică, 20 octombrie, orele11, la Capela Grcco-Catolică din str. Eroilor nr. 10. Familia. (364778)

• Mulţumim tuturor celor care au fost alături dc durerea şi şuferinţa noastră. Familia Mocăncscu şi familia Bărăgan. (364912)

A D E V Ă R U Ld e C l u j SPORT vineri, 18 octombrie 1996

D u p ă ce a b ăg a t spaima şi viruşii in "old-boys" .PRESA VREA S i ...

DESTABILIZEZE ARMATA!

lată că, la mai puţin de o săptăm înă după ce a administrat o severă victorie echipei de “old-boys” a lui “U” , lo tu l lărg it al' selecţionatei ziariştilor clujeni se pregăteşte de o . nouă confrun tare / In cadrul “parteneriatului pentni pace”, bună înţelegere şi relaţii, amicale, “Armata” a lansat ziariştilor o provocare demnă de luat în seamă, dacă ne gîndim că mulţi dintre jucăto rii noştri sîn t în aşteptarea marii întîlniri cu hainele kaki şi dormitoarele supra-etajate. • •

Tabăra adversă ne-a trimis mai multe semnale (morse) şi pentru ' . dezam orsarea, tensiunilor, am hotărît să răspundem. Meciul are loc luni, ora 15, în bîrlogul adversarilor din ... Someşeni. La fel ca şi pînă acun) ne-am gîndit la o tehnică simplă, bazată pe forţă dc pătrundere a vîrfurilor de atac, şi dacă nu se poate altfel şi pe forţa fizică! Antrenorul-jucător al “soldaţilor” ne-a promis că nu vor face uz de armamentul din dotare şi asta ne face să credem că va fi un meci frumos. Noi cunoaştem cîţiva, jucători de la ei, am încercat să-i blătuim cu mai multe conserve, dar nu prea am avut succes. Cred că s-a Schimbat meniul pentru “bibani”.

• Ultimele noutăţi din tabăra noastră sînt dătătoare de speranţe, chiar dacă în m om en tu lde faţă sîntem înglodaţi,în datorii către foştii parteneri dc întrecere. Antrenorul principal Cristian Bara a fost numit director tehnic al echipei şi sperăm că în această funcţie să dea mai mult randament decît în cea de “general”. In locul lui, Mihai- Hossu a fţşst iinp, ‘principal” după, o şedinţa

furtunoasă, la ... barul din colţul străzii. A fost cooptat în staff-u l tehnic şi Loţi Horvath, în importanta funcţie de organizator de competiţii. Lotul nostru se prezintă astfel: Comăniei, O lariu, Blaga', Fărcaş, Simon, Florescu, Stelian, N istor, Samoilă, Focşanu, Mocanu, Inczefi, Lozinsky, Bele, Aiacoboaiei (noutate ... veche). Ăştia-s oamenii, cu ei defilăm.'-Vom reveni!

Mihai HOSSU

C U P A U E F AH am burg - S partak

Moscova 3-0 (Breitenreiter 8, Baron 39, Kovacevik 58). Victorie clară a nemţilor, cârc au lăcut un pas important spre turul 3. A fost ultima partidă a competiţiei.

L IG A C A M P IO N IL O R LA F O T B A LS T E A U A - W I D Z E W L O D Z 1 - 0 ( 0 - 0 )

_ -Uneori în fotbal mai c nevoie şi de noroc, să nu' te ocolească şansa. Miercuri, Steaua a avut şansa de partea ei. Ca după aspectul jocului şi dominarea teritorială, victoria trebuia să-i aparţină este un adevăr incontestabil. Numai că acest adevăr trebuia concretizat în goluri şi ele n-au vrut să apară pe ta­bela de marcaj pentru că au fost ratate ocazii foarte bune şi, în plus, atacul stelist a avut în faţă un .înger păzitor în zi foarte fastă, l-am numit pe portarul Szczesny. El a fost învins o singură dată,

-cu 7 minute înainte de finalul partidei, dar nu de . stelişti ci de apărătorul polonez Bogusz, care a

înscris în... propria poartă. ; ’ }«Am asistat la o primă repriză cam anostă' şi

echilibrată, în care polonezii au cedat deliberat mijlocul terenului invitîndu-i pe stelişţi spre propria poartă pentru câ apoi să declanşeze rapide contra­atacuri. Faze de poartă destul de puţihe şi cam confuze, fiecare dintre combatante înscriindii-şi, în cont, cîte una. O repriză secundă net superioară, animata, cu “marşuri forţate” de la o poartă la alta. Un plus de incisivitate al atacului stelist. S-a jucat cu garda deschisă, ca între doi boxeri care caută lovitură decisivă. Cîte o bară lâ fiecare poartă (Ciocoiu 50 respectiv Szymkowiak 71). Două şuturi consecutive expediate din careu de Zamfirescu (77), de fiecare dacă în... portar, mare ratare Ciocoiu (78) pentru ca în min. 83 să “pice”... autogolul amintit la început. Repet, victoria Stelei este meritată şi de reţinut faptul că ea a fost obţinută în lipsa din formaţie a două piese grele, Ad. Ilie (care cu acest' prilej şi-a ispăşit, numai din vina lui, cea de-a treia etapă de suspendare) şi-Prodan (reaccidentat). N-a dat satisfacţie nici celălalt Ilie Sabin care a fost înlocuit cu Roşu, după cum n-a corespuns nici Călin (înlocuit de Ciocoiu). Felicitări pentru această primă victorie, aducătoare de franci elveţieni ca primă, respectiv urarea de a încerca imposibilul în restul de trei partide pe care steliştii le mai au de susţinut. , ' ,

r ; ; Romeo V. CÎRŢAN

în cadrul grupei B din care fac parte ■ Steaua şi Widzew Lodz, tot miercuri s-a desfăşural partida.

, Atlctico M adrid - Borussia Dortmund 0-1. După o repriză albă, în secunda, Reuter (51) a înscris unicul gol al partidei şi astfel campioana Germaniei a luat o serioasă opţiune pentru cucerirea locului întîi în grupă. Iată, de altfel, clasamentulgrupei după etapa de miercuri.

1; Borussia 3 3 0 , 0 6-2 9 , 2. Atletico 3 2 0 1 8-2 6 ; 3. Steaua 3 1 0 2 1-7 3 ! 4. Widzew 3 0 0 3 2-7 • 0R E Z U L T A T E D I N C E L E L A L T E G R U P E) GRUPA, A _ .• ; ■ v’ Ajax Amsterdam, - Glasgow Rangers 4-1 (Dani 25 şi , 41; Ba^angida 83 ;şi Wooter 89

.respectiv Durrant 8 8 - autorii:golurilor)' )•,- A u x trre G ra sh o p e rs 'Z u ric h 1-0 (Deniand

42). CLASAMENT . '

1. Ajax • 3 2 . 0 - 1 .5-2. 6 - 2. Grasshopers 3 2 0" 1 . 4-1. 6 '

‘3: Auxerre .; 3 0 1 3 - 2 64. Glasgow • ■ 3 0 ..0 . 3 2-9 \ 0GIUiPA C - / - v

, ' . *• F c n e r b a c h e M a n c h e s te r ^ U n f te d 0-2

(Beckham 55 şi Cantona 60 - autorii golurilor “Dracilor roşii”) : • •

• Rapid Viena - Juventus Torino -1-1 (LesiaV-

20 si Vieria - au semnat golurile partidei). CLASAMENT

1. Juventus ■ 3 2 1 0 3-1 .2. Manchester 3 2 0 1 4-13. Rapid - 3 0 2 . 1 2-44. Fenerbahce i 3- 0 . 1 2 1-4

‘ GRUPA D ■ ■■‘ • IFK Goteborg - Â.C. Milan 2-1 (Wahlstad 74

şi Alexandersson 84, respectiv Weah 52 - autorii1 ■ golurilor)•" • Rosemborg Trondheim - F.C. Porto 0-1(pentru formaţia'portugheză a marcat Jardel în ultimul minut de joc) .

CLASAMENT '1. F.C. Porto 3 3 0 0 6-3 92. A.C, Milan , 3 1 0 2 7-6 3

; 3. Goteborg 3 1 0 2 5-6 3' 4. Rosemborg 3 1 0 2 4-7 . 3

Scurte amănunte din ... grupe,r >. Atacantul portughez Dani a înscris de două ori

cu capul în prima repriză a celei de-a 100-a partide “europene” aAjax-ului cînd (în min. 28) Paul Gas- coigne a văzut “roşul” pentru lovirea lui Winston Bogarde; După pauză Tijâni Babangida şi Nordin Wooter ău înscris la rîndu-le în poarta luijjoram , Ian Durrant mareînd pentru campioana Scoţiei.

• Al treilea gol al.lui Thomas Deniaud în două meciuri (reluare cu capul djn apropiere la recentrarea lui Bernard Diomede) a aruncat în aer

" clasamentul grupei, aducînd liderei Grasshoppers prima înfrîngere. Elveţienij au ratat o bună şansă de egalare cînd Berndt Haas a şutat de puţin peste poartă, în prelungiri. ■

• Primul gol al Stelei a fost un autogol, dar ce mai contează? - ; ;

• Borussia ne-a. făcutfun serviciu învingînd campioana Spaniei la Madrjd şi le ţinem pumnii să repete isprava şi pe “Westfalen” Stadium, aceasta fiind singura şansă realistă a Stelei de a aspira la

- calificare. Cu condiţia ca echipa lui Ţiţi Dumitriu să reuşească să puncteze pe contraatac la Lodz,

, unde va reapare Adrian Ilie. Ştefan Reuter a înscris în starul reprizei secunde, dar eroul partidei a fost portarul Ştefan Klos, care s-a remarcat la 6 mingi

' periculoase expediate de cunoştinţa noastră, Juan • Esnaider. ■ •• .

• Fără Peruzzi, Conte şi Del Pierro, Juve a pierdut r primele puncte ale actualei campanii. Dintr-o. centrare a lui Boksic italienii au deschis scorul

prin Vieri; Rapid a replicat cu golul liii Lesiak şi ulterior a risipit şansa unei victorii de palmares.

• Ultimele vizite ale United-ului în Anatolia se încheiaseră cu dezastru. De data aceasta “diavolii roşii” au părăsit Istanbulul în triumf, în ciuda “diversiunilor” lui “Jay Jay” Okocha. Beckham a deschis scorul printr-un şut pe jo s , apoi o combinaţie Solskjar - Jordi Cruyff l-a' găsit pe Cantona nemarcat şi francezul a expediat cu sete o bombă cu stîngul. La aeroport fanii turci au spart geamul autocarului echipei britanice!

• Norvegienii de la Rosemborg şi-au creat cîteva ocazii de a marca, pe care nu au reuşit să le fructifice. Spre final spiritele s-au încins şi în min. 75 Jan Ivar Jakobssen a fost eliminat pentru proteste la-deciziile arbitrului. în ultimul !minut rezerva^ Mario Jardel a înscris în urma unui Corner pentru

■ a menţine Porto la un procentaj 100%. v •,După ce liberianul George Weah a profitat de

eroarea fundaşului Jonas Olsson pentru a pune- Milan-ul în faţă, Goteborg a înscris de două ori în

''.ultimele 16 minute încurcînd ecuaţia calificării., Italienii au acuzat offside lâ golul doi, înscris de

Alexandersson, dar rezultatul a rămas în picioare. X ? Radu C. MUNTEANU

" i f

Etapa a V-aU” ARDAF - DINAMO 3-0

Sala sporturilor “Horia Demian”, spectatori 1300 • “V” ARADF: Oprea (Sanislav) -.Piţig'oi - Horfaş - Grozav/cpt - Stoian - Dudaş (Agoston), antrenor Neculae Pop • DINAMO: Serban/cpt (Popescu)• Vlădoianu- Bălan-Iancu-Ştefan- Rădulescu (Munteanu); antrenori Veneriu Tătarii şi Marian Păuşescu • Arbitrii Florin Scorţaru (Galaţi) şi Dan Dobr eseu (Ploieşti); observatori FRV- lonArmeanu (Bucureşti) • Servicii as 4-2; servicii greşite 12-18; blocaje 66/22 -, 54/21; greşeli tehnice 8-9 • Remarcaţi: Grozav, Stoian, Piţigoi (“U”„ ARDAF), Ştefan şi Vlădoianu (Dinamo) • Durata 70 minute (20, 24, 26).

Un meci cu Dinamo este - indife­rent de poziţiile în clasament ale echipelor - greu. Uşor de ghicit şi de ce. Dinamo aie si la ora actualăim lot valoros, cu multe individuali­tăţi, care oricînd pot da tonul: Bă­lan, Iancu, Rădulescu, Ştefan. Mai •apare şi'motivaţia depăşirii actualei poziţii din clasament, încă -deloc onorantă pentru . Dinamo, între locurile 7-12 unde, să recunoaştem,; Dinamo nu a stat deloc.

Meciul “U” ARDAF, privind astfel lucrurile, nu a fost uşor. Clujenii însă au făcut un joc bun,

S u r p r i z a p l ă c u t ă a

e t a p e i : T r a c t o r u l

B r a ş o v■ Braşovenii au învins acolo unde

nu se aştepta nimeni, la Săvineşti: RIF1L - Tractorul B raşov 0-3 (-11, -15, -5), scor ce nu are nevoie de comentarii. în celelalte meciuri s-au înregistrat rezultate norroate:^. Elcond Zalău - Someş Dej 3-jT,' “U” E x p lo ră r i B aia M a r e - Steaua 3-1, “U" Craiova - “ i r Timişoara 3-0, PECO - CSMU Suceava 3-0. în urma acestor

controlat pe toată durata celor trei rezuM e clasamentul se prczinU setun, chiar daca s^au înregistrat ;asţjej. ,egalităţi şi momente de echilibru, j “U” ARDAF 5 5 0 15-010mai ales în setul III, cînd de la 10- 3 pentru “U” ARDAF s-a ajuns la ‘10-8, apoi la. 14-13 şi într-un final incandescent, la 15-13. “U” ARDAF a jucat mult diversificat, solicitînd din plin linia a Il-a, în care au excelat Grozav şi Piţigoi, cu o apărare mobilă şi eficace 'la fileu, în foarte multe momente.

Dinamo, iepet, a luptat, a sperat în setul DI, s-a recunoscut învinsă în concluzie, a: fost un adversar: bun.

2. Tractorul3. Elcond . . 54. Baia Mare5. R1FIL6. Someş-Dej v7.“ U” Craiova8. Steaua9. Dinamo10. PECO11. CSMU12. Timişoara

0 15-310 12-5 9.

14-7.9 10-7 8 9-9 7 8-9 7 7-10 7 6-13 6 4-12 6 4-14 6

0 5 0-15 5Demostene SOFRON

Foto: Ion PETCU

Veniţi la Sala Armatei ! sÎntrecerea luptătorilor

'. ■ SK am™ INTERESAMDomnul Octavian VIDU, inspector de specialitate în cadrul DJTS, invită

pe toti iubitorii luptelor libere să participe în Sala Armatei, la finalele campionatului naţional, rezervat tineretului: luptători cu vîrstă cuprinşi între 18 şi 20 de ani din întreaga ţară vor fi prezenţi sîmbătă şi duminică, gata să ofere un spectacol sportiv pe cinste. Clujenii care-şi pun speranţele în cei de la CSM, Unimet, Tehnofiig, ASA, au obiective clare cu recent medaliaţii la balcaniada de lupte libere (Vasile Ciorici şi Vasile Vitalie), speranţe pentru ocuparea unui loc pe podium avînd şi Adrian Stratu si Romeo Frumosu. . .

De buna organizare ă competiţiei se ocupă conducerea societăţilor comerciale Unimet şi Tehnofiig, cu sprijinul DJTS. (r.v.)

Divizia Naţională de fotbal -10A v a n c r o n i c ă . . . s u b i e c t i v ă

, . « JIUL - STEAUA. A venit, deci, rîndul campionilor să se deplaseze în bîrlogul “minerului şef” Miron Cozma, unde “ortacii” au “făcut legea” pînă acum. Nu văd de ce Steaua ar face excepţie,

Tragedie pe “Matco FlorcsStadionul naţional din Guatemala City urma să primească

vizita echipei Costa Rica într-un meci contînd pentru preliminariile CM 1998. La meci urmau să asiste şi cei "doi preşedinţi dc stat care jnsă nu apăruseră în incinta stadionului în momentul în carc un val de spectatori a forţat intrarea, călcînd în picioare spectatorii deja instalaţi în tribune, ca re ,au fost sufocaţi. Se parc câ s-au vîndut mai multe bilete decît capacitatea stadionului (36.000 locuri),'în momentul dezastrului în tribune estimîndu-se că erau 47.000 dc spectatori. Peste 150 de persoane au fost grav rănite, cifra anunţată a victimelor crescînd dc la un buletin de ştiri,la altul. Ultimul anunţ indica-83 de morţi. în urma acestei tragedii, în Guatemala au fost declarate 3 zile de doliu naţional.

Radu C. MUNTEANU

mai ales în contextul “anatemelor” lansate împotriva Jiului, care acasă “s-a revărsat” numai cu victorii împotriva vizitatoarelor.• DINAMO- F.C. NAŢIONAL. Derbyul etapei. Bănuiesc că echipa lider a stat şi pritocit bine pauza în aşteptarea “bancarilor”, mai ales că au şi o datorie de “achitat”, amintirea acelui 0-3 din

, turul ediţiei trecute.• F.C. ARGEŞ - CHINDIA:

“Apele” noii promovate s-au cam învolburat în ultima vreme din multele “frecuşuri" legate de... sp o n so riza re .. P iteştenii, în schimb, au trecut peste hopul cel mare şi evoluîhd, în “Trivale”,' nu văd cum ar putea să anuleze avantajul terenului propriu. -

• UNIVERSITATEA CRA­IOVA - “ U”. Cred că “pauza cea

Deci “pauza cea mare” instaurată prin “grija deosebită ” pe care “sjînta noastră federaţie” o poartă primei scene fotbalistice a ţării şi, mai ales, celor două protagoniste rămase în cupele europene, a luat sfîrşit. Deci “pauza mare” s-a încheiat, “clopoţelul a sunat reintrarea în arenă” şi mîine respectiv duminică, Divizia Naţională reintră în actualitate, pe tapet fiind înscrise partidele etapeicu numărulX. S-o parcurgem la modul... subiectiv, cîntărirea posibilităţilor fiindfoarte îngreunată din cauza “întreruperii” care,pentru unele echipe a fost, poate, benefică, pentru altele a însemnat o scoatere din ritm.mare” a fost folosită intens de directorul tehnic Emerich Jenei-, pentru a-şi cunoaşte mai bine ' echipa, jucătorii, care în etapa anterioară au su rc lasa t pe “violeţii” de pe Bega. Nu prea văd cum s-ar putea repeta , “remiza” din turul ediţiei trecute, cînd "alb-negrii” de sub Feleac au încheiat cu un 0-0 disputa c u . colegii din Bănie şi asta în contextul că aproape 80 de minute au jucat în inferioritate numerică. In plus, la Craiova, “U” nu va alinia două din piesele

grele, Brătianu II şi Maier, care datorită cumulului de “galbene” stau pentru o etapă pe tuşă.

• OŢELUL - “ POLI”. Una din revelaţiile de pînă acum a turului, formaţia gălăţeanâ, primeşte vizita politehniştilor timişoreni, aflaţi la grea ananghie. O surpriză ar fi a... “opta minune a lumii”.

• SPORJUL STUDENŢESC- CEAHLÂUL. Un singur punct desparte cele două echipe în ierarhia de după etapa a IX-a: Ceahlăul 12, Sportul Studenţesc11, dar alb-negrii din Capitală

sînt gazde... V. < ~ r • GLORIA - RAPID. Cuvinte!

de ordine al bistriţenilor este “acum ori niciodată”. Altfel se îngroaşă rău de tot gluma. în plus. moral, ex-preşedintele rapidist, bistriţeanul Jean Pădureanu, s-s întors acasă şi sînt convins ci nu-şi va primi “cu pîine şi sare fosta echipă. Dimpotrivă... ,

• PETROLUL-A.S.BACAU La fel ca şi în partida anterioars se pune problejna şi penti* “găzari”, deţinătorii “lanternei roşii” a clasamentului şi al acel- grav -9 la "adevăr". Cred câ acel zero la capitolul victorii va u anulat mîine de “găzari .

• F.C. BRAŞOV - FAR11- Meci crucial şi pentru braşoveni “Luxul” de-a rata victoria as însemna un adevărat dezasî&> sinonim cu un mare pas spre- eşalonul secund.

- Acestea fiind'spuse să aştept® etapa şi... eventualele surpri^

Victor ROMAN

(m vineri, 18 octombrie 1996 P A G IN A C U T IN E R Ia d e v a r u l I

Piăai 1

«ERl SI OFERTE DE LOCURI DE MUIA PEMTRtJ STUDEUfţ’I Şl ABSOLVENŢIConferinţa Naţională “Liga studenţilor din

România”, Federaţia Organizaţiilor Studenţeşti din Cluj.supune atenţiei firmelor particulare şi de stat următoarele oferte din partea studenţilor şi absolvenţilor.

CERERI: 315) absolventă materna ti că \ - ' ; medi taţi i matematică, în domeniu; 316) absolventă electronică • - electronică;- 317)’. absolvent informatică - programare/ operare pe calculator, contabilitate;primară; 318) absolvent TCM - în domeniu; 321) absolventă matematică-fizică - în domeniu, meditaţii, orice domeniu; 322) absolventă ‘matematică - matematică,' economice; 323) absolventă litere (engleză) - operare pe calculator, secretariat, traduceri (engleză); . 324) absolvent electronică, student calculatoare în domeniu, operator în sistem,- contabilitate primară; 325) student management - evidenţă contabilă, contabilitate primară; "326) studentă relaţii internaţionale - traduceri (engleză; italiană); o p era to r / p ro g ra m a to r calculatoare; ,327) student informatică - informatică; 328) student - electronicătelecomunicaţii - ^electronică, agent publicitar, agent comercial;

329) student automatică şi calculatoare - în domeniu, o p e r a to r/ p ro g ra m a t o r calculatoare; 330) studentă ISE - în domeniu; 331) studentă ISE -

• agent comercial, agent publicitar, meditaţii engleză;. 332) student medicină - orice domeniu; 333) student chimie - agent comercial, relaţii cu publicul, funcţionar reprezentanţă firmă; 334) student inginerie chimica ■ - agent comercial, public relation, translator (germană); 335) studenta informatică - secretariat, agent publicitar, meditaţii (matematică, informatică); 336) student informatică - agent publicitar, agent com ercial,. o p e r a t o r / p ro g r a m a t o r calculatoare; 337)- student informatică - operator/ programator calculatoare; 338) student asistenţă socială - tîmplar, desenator tehnic, secretariat; 339) student informatică - operare pe. calculator, tehnoredactare, design pe calculator; 340) student informatică - tehnoredactare, operare PC, design; 341) student

drept • - meditaţii germană, traduceri, corespondenţă; 342)

■ absolvent psihologie' - relaţii cu publicul, consilier psiholog, meditaţii psihologie; 343) student educaţie fizică - agent publicitar, agent comercial, portar; 344) studentă ISE - public relation, operator PC, contabilitate; 345) student matematică - operator/ programator calculatoare, distribuitor programe; '3 4 6 ) student litere . (engleză- fmlandeză) - meditaţii engleză; 347) student management - desen tehnic, meditator engleză, public relation; 348) student ISE - programare calculator, contabilitate; 349)'student ISE - în domeniu; 350) absolvent electronică inginer electronist; 351) student filosofie - meditaţii (matematică, fizică,; logică); absolvent electrotehnică - în domeniu. ~

Supunem atenţiei studenţilor/ absolvenţilor următoarele LO ­CURI DE MUNCA VACANTE: vînzători volanţi ziare - 100 posturi j agenţi publicitari; agenţi comerciali vînzare cărţi; agenţi comerciali preluare comenzi tipografice; economişti; jurişti ‘ - 2 posturi; agent publicitar (promotion) - I post; traducători suedeză-norvegiană; secretariat +

traduceriengleză-franceză; ingineri auto, TCM, informatică,

^electronică aplicată; ingineri constructori CFDP, - ,4 posturi;' electronist - 2 posturi; casieră -1 post; agent comercial'răcoritoare şi băuturi alcoolice - 1 post; agenţi de vînzare; contabil - 1 post; agenţi vînzări calculatoare - .2 posturi; agenţi comerciali - 14 posturi; secretariat; dispecer păger - 2 posturi.

CERERI DE LOCURI DE CAZARE ’ -PENTRU STUDENŢI: Studenţi şi studente în cadrul centrului universitar Cluj caută pentru închiriere următoarele spaţii: 25 garsoniere, 13 apartamente; 12 camere în gazdă. Suma oferită de studenţi pentru plata chiriei pe o singură lună este cuprinsă între 60.000- 100.000 lei.-URGENŢE: tînără pereche

închiriază cameră sau apartament în Baciu. ; •- -

Persoanele particulare care deţin spaţii pentru închiriere sînt rugate să ia urgent legătură cu Federaţia ' Organizaţiilor Studenţeşti, Centrul de Cazări, lă sediul acesteia din Piaţa Lucian Blaga nr. 1-3, camera 4, său la telefon 19-62-63. Orar: luni, miercuri, vineri: 15-17; marţi: 11- 13; joi: 10-13. ■

N o u t ă ţ i d i n D i s c o l a n d ; . ( S T U D E N T C L U B )Astă scară se deschide discoteca în Student Club. începe' tot la ora 21, ca şi anul trecut, şi se

încheie la ora 3,30-Vineri, sîmbătă şi duminică se organizează discotecă obişnuită, iar joia este program special de muzică rawe. Luni; maiţi şi miercuri spaţiul discotecii se închiriază pentm ' aniversări, zile onomastice sau mini-concerte de muzică rock, jazz şi retro. Domnul Istvan Lang ne informează că spaţiul ringului de dans s-a extins, spaţiul garderobei adăugîndu-se sălii de anul trccut. în acest fel spaţiul s-a dublat, garderoba mutîndu-se chiar la intrare. S-a mărit şi barul, unde sînt preţuri accesibile, poate chiar mai scăzute decît cele practicate într-un bar de zi. S-a modificat toată linia audio şi sistemul de lumini, introdueîndu-se efecte laser. S-a rezolvat şi marea problemă de anul trecut - aerisirea: 8 ventilatoare noi împrospătează aerul. Intrarea se face pe baza carnetului de student, preţul fiind de 2500 lei. - • : L. M IR E S A N ■ ,

La începutul săptămînii acesteia, Asociaţia Internaţională a Studenţilor în Economie şi Management (AIESEC) a organizat o conferinţă de presă, unde-a prezentat proiectele pe care le vor realiza în perioada

' anului universitar 1996-1997.Programul lansat în aceeaşi zi,

.ProAS, este un program permanent şi cuprinde mai multe obiective. Peste două săptămîni se

End, în colaborare cu AIESEC Oradea şi Budapesta. Scopul programului este formarea unei imagini corecte a realităţii culturale româneşti.

La mijlocul lunii noiembrie va avea loc Concursul local de management, care se adresează studenţilor Facultăţii de Ştiinţe Economice. Tema concursului este "Managementul resurselorumane", evaluarea concurenţilor

vor deschide Centrele de pregătire se va face atît teoretic cît şi practicpentru, studenţi (Training (studii de caz).Centers), avînd sediul în Un proiect operaţionalcomplexul studenţesc Haşdeu.: . interesant este Eurobus, perioadaActivitatea lor va'consta în de desfăşurare este 3-4 aprilie,organizarea unor seminarii anul viitor. Proiectul prevede catehnice de specialitate (utilizarea un autobuz londonez să treacă princalculatoarelor, limbi străine, 7 ţări, pe la 30 de universităţi,management, marketing etc.) şi unde vor fi distribuite chestionarecursuri legate de dezvoltarea standard adresate studenţilor pepersonală pe diverse teme (planificare, comunicare, lucru în

“echipă, negociere etc.). De asemenea vor funcţiona şi Centrele de consiliere şi angajare pentru studenţi. Consilierea studenţilor constă în informarea de către operatorii Centrului despre semnificaţia unui anumit post în cadrul unei companii şi în acordarea dc consultanţă referitor la modul de prezentare la un interviu. ProAS mai organizează şi 'stagii de practică studenţească eficientă, prin care se oferă studenţilor şansa unei pregătiri practice serioase, în. domeniile în care se pregătesc. Un alt avantaj oferit firmelor este posibilitatea unei . angajări eficiente, prin ; eliminarea perioadelor de probă. ‘ '

Pe perioada 30.10-30.11 a.c, se‘ va deraia programul Twin-Week-

tema integrăm europene. ; Jumătate din finanţarea acestui proiect este suportată de către Uniunea Europeană.

Un alt proiect al AIESEC este EXCHANGE-ITEP şi constă într-un schimb de studenţi între ĂIESEC din cele 85 de ţări. în luna aprilie, pe o perioadă de o săptămînă, 15 studenţi străini vor

. lucra la firme clujene, pe domenii specializate, primind un salariu mediu pe economie. Scopul programului este de eliminarea graniţelor dintre ţări, prin practica desfăşurată.; Conferinţa naţională a AIESEC ‘

sa va desfăşura în perioada 13- 15 decembrie lă Cluj-Napoca, anunţîndu-şi participarea peste 100 de persoane, din toate filialele locale. ■

L .P U R D E A ■

D o m nişoare cu horoscop.• Foto: Eugen OLARIU

J .

- PENTRU TINERII PROFESORI

i Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj organizează, în perioada 18- 20 octombrie, la cabana Palatului Copiilor de la Muntele Băişorii, un curs de~ perfecţionare pentru profesojii stagiari de fizică şi chimie. în cadrul acestuia, tinerilor,

realizate de.:, elevii Cineclubului f how-ul eleveţian, elaborat de, . “Kctăţuia”. • . „ ■ ‘profesorii Universităţii din Neuchatel.

CURS DE MANAGEMENT Cei mai sîrguincioşi absolvenţi vorPERFORMANT primi ca premiu finanţarea demarării

Aşa cum vă anunţam la începutul ■ unei afaceri proprii, bazată pe un planacestei săptămîni, Fundaţia româno- de afaceri alcătuit pînă la terminareaelveţiană. FREE, în colaborare cu cursului. Tinerii care vor participa laDirecţia Judeţeană pentru Tineret şi Sport Cluj, lansează tuturor tinerilor cu iniţiativă o nouă provocare de a-şi vedea propria afacere cu ochii.- Concret: începînd din 1 noiembrie,Ta

curs vor trebui să plâteasdă o taxă motivantă de 500.000 lei (eventual în două rate), cheltuielile Suportate de organizatori depăşind, în schimb; suma de~T.500.000 lei pentru fiecare; cursant.

Pentru informaţii si înscrieri văprofesori le vor fi prezentate cîteva Cluj-Napoca se organizează cursul defilme video; privind integrarea management performantactivităţilor experimentaIq .la Entrepreneurship, adresat tinerilor / puteţi adresa D)TS Cluj, B-dul Eroilorlccţiile de fizică şi chimie,-filme întreprinzători. Avînd o durată de 200 nr.40, tel 19-85-66..printre\care se numără şi unele de ore, acesta este bazat pe know- ’

; SEMINAR DE MARKETING- ; SOCIALDin 20 pînă în 25 octombrie, la

Cluj-Napoca se va'desfăşura un seminar.de marketing social organizat de DJTS Cluj în colaborare cu Fundaţia pentru Animaţie Socio-Cuiturală Lausanne - Elveţia.

Această a 3-a ediţie a seminarului - care se înscrie în programul “Viaţă

' asociativă” al Ministerului Tineretului 'şi Sportului - va avea tema “Imagine: şi identitate la’ONG-urile de tineret”. Vor participa tineri - studenţi din

.judeţele Sibiu, Brăila, Vaslui, Caraş- Severin, Vîlcea, Bistriţa-Năsăud şi Cluj. M . T R IP O N ■

M a d o n n a ... ş i p r u n c u lMadonna, starul de muzică"

pop a cărei sexualitate deseori ofensatoare a fost premisa ascensiunii sale în galeria vedetelor culturii pop, a jucat la 14 octombrie un rol mai tradiţional: cel de mamă. Ea a dat naştere unei fetiţe de 2,97 kg, căreia i-a pus numele Lourdes Ciccone Leon,‘ a declarat Liz Rosenberg, agentul ei de'publicitate, citat de Reuter. S-a precizată că “fetiţa, care este sănătoasă”, s-a născut la ora 4,01 p.m. (23,01 GMT) la spitalul “Good Samaritan” din Los Angeles.

Acesta este primul copil al Madonnei, care are 38 dc ani. Tatăl, Carlos Leon, în vîrstă' de 30 de ani, de origine cubaneză, este antrenorul personal al ăttriţei şi cîntăreţei de muzică pop. “După cum ştiţi, cl nu este vedetă de ,

l; cinema. Nu toţi trebuie să fie YVvedetc. El este bărbatul vieţii

ei şi l-a cunoscut în urmă cu un an şi jumătate, la New York”, a declarai Rosenberg în momentul anunţării ştirii că Madonna este gravidă în

perioada în care filma “Evita” la Budapesta, în Ungaria. Anterior Madonna. declarase jumătate în glumă, jumătate în serios, la televiziune,, că s-a decis să găsească un candidat potrivit pentru a;fi. tatăl copilului ei. Dar nu l-a folosit pe Leon doar “interesai”,’ a precizat ea în ediţia din noiembrie a revistei “Vanily ’ Fair”, şi nu a dorit să rămînă gravidă doar de_ dragul senzaţionalului. “îmi dau seama că toate acestea nu sînt decît afirmaţii ale unor persoane care nu pot trăi cu ideea că mi se întîmplă ceva frumos”, a declarat interpreta, care s-a născut la Michigan..

într-un interviu acordat în această vară unui ziar columbian, Madonna declara că speră să-şi crească copilul în religia ei, ca “o bună catolică”, şi că nu s-a decis ■ dacă se va mărita cu tatăl

-copilului. “Nu ştiu. îl.iubesc pc Carlos, dar aceasta nu înseamnă că mă voi mărita cu cl”, a declarat ea ziarului “Iii Tiempo”. B

O s u g e s t i e p e n t r u w e e k - G n c f :

Depozitul salifer* sedimentar transilvan se-întinde pe toată latura .vestică a Depresiunii Transilvaniei, afiorînd în zonele antjclinale din Depresiunea Maramureşului,,falia Turda - Ocna-Mureş, Ocna Sibiului: Masivul de sare gemă Turda - Valea Sărată (Duiagu) are o formă de pernă alungită (5-9 km), cu o suprafaţă de 45 km şi o grosime de 1200 m. Acoperit de un strat de şisturi argiloase şi pietriş gros de 0 -1500 m, conţine aproape de suprafaţă sare pură de concentraţie 98-99 la şută NaCl, cristalizată în granule mari. Rezerva geologică a zăcămîntului .este estimată ca fiind de cca 38.750 tone sare.

Extracţia sării, a început la Turda încă din timpul ocupaţiei romane. în Transilvania cele mai importante mine dc sare ale sec. al XVIII-lea erau cele de la Turda, unde cxtracţia sării se făcea în mine clopot, ceea ce scădea pericolul infiltraţiilor de apă, sporind astfel siguranţa muncitorilor. Pînă la 1802 sarea sc extrăgea din cele trei puţuri vechi: “IOSIF“, “TEREZIA” şi “ANTON”, exploatarea acestuia

S a l i n a T u r d adin urmă oprindu-se în 1862, după ce a atins adîncimea de 108 m - motivul fiind amestecul sării cu steril. în 1853. s-a hotărît construirea unei galerii de transport, orizontală la nivelul superior;al minelor clopot. Această nouă galerie poartă numele'“FRANZ JOSEF”, ea fiind terminată în 1870, cu o lungime totală de 780 m la care T se mai adaugă 137 m pînă la sfîrşitul sec. X IX . Scopul construirii acestei'galerii a fost uşurarea şi ' ieftinirea transportului. Aici se depozita brînza pînă la 200 tone, în butoaie aşezate pe grătare...

Mina IOSIF, denumită şi SALA ECOURILOR, are formă de clopot cu diametrul vetrei de

•60 m şi o adîncime sub balcoane- de 78 m. Ca efect acustic întîlnim aici 10 ecouri, iar ca efect vizual la anumite ore ale zilei, lumina care cade prin cele două suitoare dă senzaţia că sarea arde. Camera octogonâlă sau s CAILOR a fost construită în 1850 şi avea ca scop amplasarea unei maşini carc ajuta

la extracţia sării, acţionată de cai reformaţi din cavalerie. SALA APELULUI . sau SALA ALTARULUI a fost amenajată cu scop religios. Aici, o dată pe săptămînă, se oficia o slujbă religioasă pentru muncitorii salinei. Mina TEREZIA, de asemeni o mină clopot, are adîncimea de la vatră la balustradă de 70 m. Pe vatră, datorită infiltraţiilor se află un lac subteran cu o insulă de sare, în partea nordică a minei se găseşte o CASCADA DE SARE formată' prin depunerea sării din soluţia salină saturată, scursă din galeriile romane. Un fenomen rar întîlnit într-o salină este apariţia stalactitelor datorate curenţilor de aer cald care, în contact cu' pereţii, se condensează dizolvînd sarea pînă la saturaţie. Pc măsura cc soluţia sc răceşte, apa îşi micşorează capacitatea de dizolvare, sarea excedentară depunîndu-se. Mina RUDOLF (SF. NICOLAE) este o cameră trapezoidală cu o înălţime de 40 m şi o lăţime de 50 m. Mediul

acestei săli este propice pentru afecţiunile respiratorii, efectele terapeutice fiind recunoscute şi în străinătate.. Temperatura constantă (10,4 - 10,7 grade Celsius) favorizează umiditatea75-80 la sută şi concentraţia de aerosoli. Vara, aerul cald coboară

'prin .puţurile de aerisire încărcat cu vapori'de apă, iar prin condens apare- fenomenul de scurgere, ceea ce i-a determinat pe lucrătorii din ocnă să afirme că vara “plîng pereţii”. Camera GHIZHLA urma să fie asemănătoare cu RUDOLF, Jnsă exploatarea ei, începută în primii ani ai acestui secol, a fost oprită în anul 1932. Mina ANTON, de

: o înălţime de 75 tn, a fost închisă în 1862 deoarece sarea extrasă avea un grad ridicat de impurităţi!

. Mai tîrziu, prin puţul de aerisire s-au aruncat cadavre de animale, ajungînd în ccle din urmă groapa de gunoi a oraşului. Intrarea în • mină a fost blocată. - •

Dintre toate aceste săli ale OCNEI de la Turda cea mai importantă rămîne RUDOLb', folosită şi în prezent ca sală de tratament, sală pentru audiţii muzicale, aici urmînd ca în viitor să fie amenajat un amfiteatru şi un teren sportiv.

E u g e n O L A R IU ■

A D E V A R U Ld e C l u j ECONOMIA vineri, 18 octombrie 1996 ( l4 )

L

Campania electorală Ion Iliescu

i r

J L

Sîntem adepţii unei campanii electorale în care să se dezbată problemele reale ale României, cum vor trăi oamenii în viitorii patru anL Dorim opinii şi soluţii, nu invective şi etichetări. I

M odelul nostru de schim bare

P r o c e s u l d e r e c o n s t r u c ţ ie a e c o n o m ie i n a ţ i o n a l e• Baza dezvoltării sînt oamenii • Sistemul instituţional creat trebuie consolidat • Ceea ce s-a făcut pînă acum nu este greşit, ci doar insuficient • Să continuăm m ai

riguros şi mai profesional • Imperativul ulei - "flexibilitatea” •Acces liber şi egal al tuturor la proprietate • Se impune, ca o urgenţă, reforma administraţiei publice• Reuşita demersului de modernizare a economiei depinde de consensul naţional. /

' Modelul schimbării . în România nu poate avea altă direcţie decît dezvoltarea economică generală şi bunăstarea individuală.

Evident, dezvoltarea economi­că diferă de la ţară la ţară şi de la o epocă la alta, bazîndu-se pe contexte instituţionale, sociale şi politice, pe comportamente, umane şi pe relaţii economice. Oamenii şi societatea judecă şi evaluează ce este bun şi ce trebuie făcut abordînd obiective şi concepte ca ; egalitatea economică şi socială, înlăturarea discrepanţelor şi sărăciei, educa­ţie şi cultură, întărirea democra­ţiei, modernizarea instituţiilor, satisfacţiile personale'. Aceste dezbateri decid asupra scopurilor prioritare ale comunităţii Sau ale celor mai mulţi dintre membrii ei. Ceea ce vreau sa subliniez este că orice construcţie trebuie să ţină seama că bazele schimbării şi dezvoltării sînt oamenii şi sistemul social naţional cu tot ce implică el (atitudinea faţă de viaţă, muncă şi autorităţi, structura administraţiei publice şi

a vieţii private, tradiţiile culturale şi religioase, sistemul proprietăţii, participarea la activităţi şi decizii publice, structura claselor sociale şi politice). ,

In privinţa modernizării Româ­niei - obiectivul, nostru de cea mai stringentă actualitate - există abordări diferite şi se propun soluţii variate. Ele trebuie susţi­nute de un autentic parteneriat şi dialog social; se poate afirma, fără a greşi, că socialul este cea mai importantă componentă a dezvoltării economice. ..

Modernizarea României implică două căi esenţiale: construcţia instituţională şi- formarea oamenilor, avînd drept bază valorificarea resurselor naţionale.

Construcţia instituţională antrenează oamenii, îi stimulează si îi angajează în efortul de creaţie permanentă în folosul lor şi al comunităţii. Sistemul economiei de piaţă este esenţialmente orientat spre creştere. Şi, dacă în ultimii şase ani sînt evidente transformări sistemice importante, mai sînt

încă multe de pus în piactică.- Ceea ce s-a făcut nu este greşit, ci doar insuficient. Se impune continuarea construcţiei instituţionale, destinată să confere libertate economică şi egalitatea şanselor, să pună în valoare iniţiativa, .capacitatea de creaţie, munca şi inteligenţa. Apreciem că trebuie să se continue cu ceea, ce s-a realizat, dar mai riguros, - mai consecvent, mai consistent şi mai profesional. Instituţia proprietăţii, formarea şi funcţionarea pieţelor ■; şi instituţionalizarea politicilor sociale sînt pilonii de bază pe care se aşează un sistem economic viabil şi dinamic.

La rîndul ei, formarea oamenilor, investiţia în oameni sînt esenţiale şi ele trebuie să înceapă cu însuşirea valorilor democraţiei şi ale economiei de ~ piaţă, alături de valorile cunoaşterii universale. -

Statul urmăreşte ca oamenii, mai ales cei care muncesc bine, să cîştige tot mâi bine pe piaţa liberă, pentru satisfacerea nevoilor lor de trai. Acolo unde

piaţa are disfuncţionalităţi şi permite nedreptăţi, tot statul este acela care intervine în procesul de redistribuire a veniturilor în societate, urmărind sănătatea oamenilor, îmbunătăţirea condiţiilor de locuit şi hrană - prin programe de asistenţă socială acolo unde este cazul

cultura şi accesul la bunuri şi servicii publice.

Odată introduse în circuitul' economic, resursele , se autogenerează permanent dacă sînt bine şi înţelept folosite. Schimbarea României este, aşadar, nu numai necesară, ci şi posibilă, iar modelul descris - concentrat pe elementele de bază ale transformării - este, la rîndul lui, credibil şi posibil.,

O evaluare lucidă a progresului obţinut de România posteomunistă ne arată că ceea ce s-a realizat atît ca întindere şi profunzime, cît mai ales sub raportul rezultatelor, al beneficiilor pentru oameni şi al performanţelor economiei româneşti nu este suficient. Singura opţiune care ne menţine şansele de a transforma economiâ românească într-o

economie concordantă în criteriile de‘performanţă impuse de pieţele internaţionale şi a nu pierde contactul cu lumea dezvoltată este un vast şi profund proces de reconstrucţie, o autentică modernizare a întregului ansamblu al economiei naţionale, în centrul acesteia situîndu-se organizarea (fupă regulile economiei de piaţă moderne: privatizată, concuren- •ţială, transparentă, fără paşi înapoi sub presiunea unor crize conj'uncturale.

Toate acestea se pot realiza numai prin integrarea în sistemul economic mondial Preconizăm, în viitorii ani, o deschidere tot mai accentuată către exterior, ceea ce va conduce, deopotrivă, la intensificarea concurenţei pe piaţa internă şi va oferi şansa producătorilor români să pătrundă pe pieţele internaţionale, în special pe, piaţa europeană,- Menţinerea acestor poziţii va obliga întreprinderile şi cetăţenii la un efort suSţinut şi la o adaptare continuă: “flexibilitatea” devine, tot mai mult, imperativul

zilei. Reconstruirea' economiei naţionale, în termenii şi ca soluţiile la care m-am referit, impune ca ansamblul politicilor economice să fie orientate pe trei direcţii principale: formarea unor noi structuri de producţie; mobilizarea resurselor interne şi crearea capitalului naţional; restructurarea sistemului industrial şi utilizarea cercetării ştiinţifice ca sursă a creşterii economice. Vom dezvolta acele structuri de producţie bazate pe activităţi cu volum mare de creativitate şi inteligenţă şi pe o masă semnificativi de firme competitive pe piaţa internă şi pe pieţele internaţionale. în acest scop, extindefea şi adîncirea procesului de privatizare, prin transferul activelor de producţie către cei care le pot, folosi cel mai bine şi, concomitent, asigură- ţ rea accesului liber la proprietatea; I. asupra acestora, se impun. Noi/d activităţi vor face să se nască,acei producători mici şi mijlocii de care are nevoie economia naţională - “osatura” unei viitoare clase de mijloc a societăţii;

M iş u N E G R IŢ O IU g

u n i Lvrraiiii si mu; i im r i nu \ râspuii

3. NECESITATEA PLANIFICĂRII ÎN CONDIŢIILE ECONOMIEI

DE PIAŢADupă părerea noastră, planificarea se înscrie

printre invenţiile principale ale minţii omeneşti. Practic şi istoriceşte, ea a apărut înainte de formularea legilor şi principiilor cărora trebuie să se supună. Faptul că şi alte invenţii ale minţii omeneşti au precedat descoperirea şi cunoaşterea legilor şi principiilor care au acţionat şi guvernat acţiuneâ .invenţiilor respective -nu poate să diminueze nici importanţa şi nici rolul planificării, âl acţiunii pe baza unui plan elaborat cu anticipaţie.

Din cîte se pare, necesitatea desfăşurării activităţii pe baza unui plan şi deci necesitatea elaborării unor planuri îşi are primele sale cauze în:

a) caracterul conştient al muncii, al activităţii umane;

b) apariţia şi-dezvoltarea diviziunii sociale şi apoi şi tehnico-profesionalc a muncii;

c) apariţia şi extinderea coopcrării în muncă;.d) complexificarca şi acccntuarea complexităţii

activităţii umane;e) intensificarea şi extinderea nevoii de cooperare

a activităţii diferiţilor subiecţi; 'f) absenţa unor modalităţi cît de cît adecvate de

coordonare a activităţilor care impuneau o desfăşurare organizată.

în astfel de împrejurări, experienţa înaintaşilor -acumulată şi transmisă din generaţie în generaţie, deşi a continuat să joace un rol important în organizarea şi desfăşurarea diferitelor genuri de activitate devenea, totuşi, din ce în ce mai insuficientă şi inadecvată, pe măsura amplificării intensităţii acţiunii cauzelor menţionate mai sus. Potrivit unor opinii şi consideraţii demne de luat în scamă, primele planuri au apărut în trecutul îndepărtat al istorici societăţii în domeniul militar, al organizării şi desfăşurării luptelor armate.

Fără să aştepte elaborarea unei teorii închegate şi cuprinzătoare, planul s-a impus la scară generală, la început la nivel microeconomic. Orice firmă,

orice conducere a unei întreprinderi economice trebuie să calculeze şî să stabilească anticipat corelaţii cantitative dintre capitalul fix şi cel circulant, dintre capacitatea de prelucrare a maşinilor şi instalaţiilor, pe de o parte şi volumul de materii prime ce se vor prelucra, pe de altă parte; proporţia dintre capitalul tehnic şi cel uman, dintre forţa de muncă angajată şi masa de materie primă etc. Conducerea firmei trebuie sâ calculeze, să planifice, în concordanţă cu evoluţia producţiei, aprovizionarea cu materii prime, şi materiale, să planifice investiţiile pe care firma urmează să le efectueze pentru modernizarea aparatului de producţie sau/şi pentru extinderea capacităţilor de producţie etc. De altfel, ştiinţa economică a demonstrat că la nivelul firmelor, Ia nivelul- microeconomiei şi în cadrul ei, activitatea economică este guvernată de legea raportului

. numeric şi al proporţionalităţii.. ( ,Necesitatea desfăşurării activităţii economice pe

bază de plan s-a intensificat odată cu, şi pe măsura creşterii şi dezvoltării unităţilor economice (societăţi comerciale, firme, companii, corporaţii etc.). Semnificativ ni se pare şi faptul că un economist de talia lui J.K. Galbraith a găsit de cuviinţă să includă în structura lucrării sale “Ştiinţa, economică şi interesul public”, în care prezintă sistemul economic al SUA în ansamblul său, o parte intitulată “sistemul pieţii’ şi o parte intitulată' “sistemul planificat”.

Planificarea’ macroeconomică, deci la .'scară naţională, în'ţările cu economie de piaţă avansată şi în condiţii relativ normale de evoluţie âre o vîrstă mult mai mare. Practic, ea ’a fost instituţionalizată după cel de-al doilea război mondial: în anul 1946 în Franţa, în 1947 în Norvegia, în anul 1950 în Olanda şi apoi în Japonia în anul 1955. Aceste ţări au elaborat planuri naţionale oficiale. Alte ţări, ca fosta Republică Federală Germană, SUA şi nu numai ele, n-au elaborat planuri naţionale, ci proiecte de dezvoltare ' economico-socială. în toate ţările .cu economie de piaţă" avansată au fost create cadre instituţionale juridice şi organizatorice care au desfăşurat şi desfăşoară o meritorie activitate de prognozare şi planificare. Concomitent, au fost elaborate tehnici şi proceduri adecvate, iar cercetarea ştiinţifică a înregistrat o extindere şi adîncire evidentă! într-un

. asemenea context, Jean Meynaud scria că /‘planificarea constituie azi cadrul de reflecţie şi activitate care permite guvernelor să se achite cu maximum de eficienţă de responsabilităţile lor de ordin economic şi social”. Nu-i mai puţin adevărat însă că. dacă în anii 50 şi 60 astfel de aprecieri se întâlneau, frecvent în bibliografia economică, frecvenţa lor a înregistrat o vizibilă scădere, în special în cea de-a doua jumătate a anilor 70 şi în prima jumătate a anilor 80, Surprinzînd această stare de lucruri Henri'Lepage scria, în 1978, că “După cum identificarea “imperfecţiunilor” pieţei- a condus economiştii anilor 1950-1960 să sugereze punerea în funcţiune a unor mecanisme destinate să corectcze prctinsele defecte de funcţionare ale economiei capitaliste, tot aşa de logic este ca analiza “eşecurilor acţiunii staţale să conducă la propunerea de remedii”. Printre soluţiile preconizate acum se sugerează reinventarea pieţei, dezetatizarea, privatizarea şi reprivatizarea, - descentralizarea, demonopolizarea şi, nu în ultimă instanţă, aşezarea vieţii economice pe mecanismul spontan al pîrghiilor pieţei. într-un asemenea context, unii economişti, şi nu numai ei, se întreabă din nou dacă este necesară sau nu planificarea în economiile de piaţă avansate şi dacă da, de ce? Dacă nu, iarăşi de ce? Noi credem, că adevărul este de partea acelora care susţin că, în condiţiile economiei de piaţă din lumea de astăzi, planificarea răspunde unor necesităţi obiective. Cauzele care . generează această necesitate se află în însăşi economia de piaţă, în primul rînd în imperfecţiunile mecanismelor de funcţionare şi de evoluţie ale acestei economii. Vorbind mai concret, printre aceste cauze se numără: ^

(1) Insuficienţa informaţiilor oferite de piaţă. Aşa cum se ştie, piaţa furnizează atît informaţii imediate şi,-într-o mare măsură, informaţii indirecte. Aproape nimeni nu mai crede că preţurile sînt determinate de consumator. Ele sînt determinate pe scară întinsă fie de către marea firmă, de către “corporaţiile mature” cum le numeşte J.K. Galbraith, fie de către intermediarii comerciali. Logica pieţei suferă de o anumită “utopie”. Fabricarea unui produs, punerea la punct a unei tehnologii pot să nu fie rentabile pe termen scurt sau chiar mediu, în comparaţie cu piaţa, dar pot prezenta o importanţă remarcabilă, sub aspect tehnologic şi economic, pe termen lung. Această

' insuficienţă a informaţiilor oferite de piaţă poate fi depăşită cu ajutorul planului care, într-un anumit sens, reprezintă un sistem de informaţii periodice şi previzionale pe termen mediu şi lung.

(2) O altă lacună a pieţei capitaliste constă în faptul că ea face abstracţie, pe scară mare, de costurile sociale şi în special de datele spaţiale ale dezvoltării. Pentru-a ne face mai uşor şi mai bine înţeleşi, vom spune, de pildă, că operaţiunea de alegere între transportul feroviar şi transportul auto, în termenii pieţei, constituie o flagrantă absurditate, dacă nu se iau în considerare costurile sociale foarte '

mari antrenate de. către, transporturile colective, costul orelor pierdute din cauza blocării circulaţiei,; ' costurile accidentelor care'au' 16r pe diferite rute, costurile sociale şi de incidenţă, precum şi costurile închirierii liniilor secundare ale sistemului naţional de căi ferate.

(3) Incapacitatea mecanismelor pieţei de a aloca întotdeauna resursele într-o manieră optimă şi de a opera ajustarea permanentă şi dorită a structurilor economice. Caracterul conştient al activităţii economice, al producţiei de mărfuri obiectuale şi de servicii, al desfăşurării distribuţiei-şi schimbului, ca şi caracterul conştient al consumului intra, adesea, în contradicţie cu modul de reglare a diferitelor procese economice. De ce? Pentru că m asemenea caracter - caracterul conştient - se concretizează cel mai adesea în anticiparea desfăşurării activităţii economice, în proiectarea produsului, în anticiparea calitativă şi cantitativă a resurselor, ceea ce înseamnă* o alocare ex-antea resurselor; mecanismele pure ale pieţei realizează, de regulă, o verificare ex-post a resurselor şi, pe un plan mai general, proporţiile şi corelaţiile activităţii economice, ale economiei în ansamblul ei.

(4) Opinia împărtăşită de către unii conducători politici şi de către marea masă de cetăţeni, potn'-v căreia raţionalitatea opţiunilor (alegerilor) colective este superioară alegerii individuale în organizarea activităţilor şi în alocarea resurselor. Se consideră că, ,introducînd termenul lung în organizarea activităţilor, planul atenuează caracterul eratic neregulat al reglărilor efectuate de către mecanismele pieţei.

(5) Existenţa unui sector public în structura economiilor naţionale ale ţărilor avansate şi prezenţa unei administraţii publice puternice, capabile să pună în operă opţiunile colective. Realitatea din ţările cu economie’de piaţă avansată atestă că, în special în anii 50-60 ai secolului nostru statul, în majoritatea covîrşitoare a ţărilor occidentale avansate, a devenit un important factor economic, în calitate de proprietar de capital tehnic şi bănesc, de întreprinzător producător de bunuri materiale, de participant activ la distribuirea veniturilor, dc vînzător şi cumpărător. Potrivit unor date statistice oficiale, ponderea sectorului public în economie a crescut de la 15,9% în anul 1973, la 23% în anul 1982, după naţionalizare, în Franţa, în ansamblul Comunităţii Economice Europene, ponderea sectorului public a crescut între cele dona date menţionate mai sus de la 13,8% la anul 1982, ponderea acestui sector reprezenta 20/i în Italia, 17% în Regatul Unit, 14% în Germana 10% în Benelux, 15% în Irlanda, 12% In Danemarca, P* în Grecia şi 24% în Portugalia şi Austria. .

(6) Existenţa unei puternice cereri interne ® provenienţă publică, cu scopul de a absorbi o oferta publică şi de a crea sinergiile necesare, (va nnwI

A u re l NEGUCIOIU *

■■-i.

Lfi6NfiiidPCidD

• S'

[15) vineri, 18 octombrie 1996 EVENIMENT a d e v ă r u l

c f le C i m

[ " . .. v - - ; c . y -

% ... CÂTAREA LUI TĂRĂCILĂ: ZIARISTUL S.O. BĂLAN“Evenimentul Zilei” publică

în numărul 1313, plîngerea pe care a înaintat-o dl. Doru Ioan- Tărăcilă, ministru de Interne, Parchetului General. Supărat pe articolele scrise de cunoscutul ziarist Sorin Ovidiu Bălan, dom’ ministru susţine că gazetarul a săvîrşit infracţiunea de ofensă adusă- autorităţii. Şi trînteşte o epistolă domnului Cochinescu, procurorul general al României! .

Bosumflatul ministru îi spune procurorului general că are onoarea să-i adreseze; “rugămintea : de a dispune începerea" şi efectuarea urmăririi penale sub aspect

infracţional de calomnie şi ofensă adusă autorităţii..."Şi pentru ca domnul Cochinescu să nu greşească adresa, Tărăcilă continuă, canalizîndu-i procurorului general atenţia spre “a rt 206 alin.1 şi art. 238 alin. I din Codul penal”...

Ieri, dimineaţă am reuşit să-l contactăm telefonic pe redactorul cotidianului “ZIUA”. Domnul Sorin Ovidiu Bălan a declarat în exclusivitate ziarului nostru:

“Este încercarea disperatului de a drege busuiocul. Prin manevre mîrşave, Tărăcilă a încercat să mă' facă...praf , (aniintiţi-vă de

documentele generalului Pitulescu. şi ale mafiei italiene, spre exemplu). Eu l-am provocat de mai multe ori să mă dea în judecată, dacă crede că.n-am dreptate. Presiunile.au crescut şi, fără tragere de inimă, Tărăcilă a dat curs invitaţiei mele.

'A făcut-o însă stîngaci: s-a adresat Parchetului, dar în scris lui Cochinescu, îi spune că totu-i în nume personal, dar îşi trimite depeşa pe hîrtia cu antetul Ministerului de Interne...!

Dl. Bălan ne-a mai declarat că “lingăii ministrului” au adoptat o atitudine rece faţă de situaţia nou creală, mulţi dintre ei manifestîndu- şi bucuria că “cineva a încercat, totuşi, să i-o... facă şi lui Tărăcilă”.

Şeful compartimentului dc criminologie al ziarului “Ziua” (şi ,totodată, redactor şef al săptărqînaluhii “Zeghea”) ne-a confirmat că va continua dezvăluirile în legătură cu acţiunile ilegale ale actualului ministru de Interne. Una din “bombele” pe care le pregăteşte se referă la implicarea lui Tărăcilă în deturnarea anchetei unui grup de mafioţi autohtoni. Domnul Bălan susţine că are o “documentare beton” şi că va argumenta lumii “corupţia la nivel înalt patronată de Tărăcilă”,

R adu V ID Ă

j . - V E R D I C T . . - /.I| Ieri, la sediul Asociaţiei Judeţene de Fotbal Cluj suh conducerea j ■d-lut Mircea Salomir â avut loc ancheta asupra cazului Adrian | Şomlea. După audierea martorilor, Comisia a hotârît suspendarea | j jucătorului Csaba Kilîn (Consaur) pe timp de 6 luni, j

Patru persoane ucise de o sobă!în data de 16 octombrie, la

ora 8.40 dimineaţa, poştaşul Viorel Muntean a descoperit în imobilul cu nr. 10 din colonia Borhanci, patru persoane decedate. La uşi şi geamuri, nu erau urme de forţare. Soba cu gale era în slare de funcţionare, iar în încăpere era un aer fierbinte, înăbuşitor. La ora.9.15 Poliţia a' fost sesizată de un dispecer de la RATUC. Din cele patru persoane decedate, doi erau copii. Cei patru au murit asfixiaţi cu gaze

emanate de sobă. Victimele sînt Paşca Viorica, în vîrstă de 39 de ani, de Perşa Petru Gligor, în vîrstă de 3$ de ani şi de copiii acestora, Perşa, Mădălina Victoria, în vîrstă de 6 ani şi Perşa Petru, în vîrstă de 5 ani. Din nefericire, în cazurile de intoxicaţii cu monoxid de carbon, moartea se instalează lent, prin asfixiere, producînd pareza căilor respiratorii., .

" D .C .

C e a v e ţ i , d o m n i l o r , c u C a r a g i a l e ?

„C urat m u rd ar, nene lan cu le !"' Foto: E. O LARI U

Ce caută Caragiale în "parcul” (dacă se poate numi aşa) din sp atele Poştei? Poate ”0 scrisoare pierdută”, s-ar putea răs­punde. Parcul, altădată loc dc odihnă, jo acă , recreere si meditaţie pentru bunici, nepoţi şi... servitoare, s-a tran sform at în tr-u n maidan. în locul terenului d ejoacă, edilii oraşului au aprobat să funcţioneze, de cîteva luni, un "parc de distracţii”, pentru copii şi o "garsonieră” pentru o fam ilie amârîtâ care nu are unde să locuiască. în tim pul n o p ţii, c îte un "cetăţean turmentat” , în aşteptarea alegerilor sau cîte un ”Bubico” pierdut de '"mamita” îi ţin de urît

; lui "nenea Iancu”. Busţul , lui • C a ra g ia le este

am plasat în tr-o poziţie nefirească cu spatele spre strad a . O B a r iţ iu , ai .impresia câ nenea Iancu

. s-a supărat p e n o i. c lu je n ii, şi ne-a întors

definitiv ^ sp a te le .Ş i pe , bună d reptate;-că )-am

uitat şi... "marginalizat”. Chiar acum, cînd este mai actual, prin inegalabila satiră la adresa tarelor morale, politice şi sociale ale . societăţii vremii. în ultim ii an i; pe so c lu l m arelu i dram aturg au. apărut scrise numele unor "îndrăgostiţi”, însemnul unei ”ste le” şi a unor cu v in te s c r ise dc simpatizanţi ai "Partidului Profanatorilor de Statui şi Monumente”. A r fi cazul ca P rim ăria sâ - Se îngrijească mai mult de acest bust. L o cu l lui Caragiale, ar trebui să fie în altă parte, lîngă un lăcaş de cultură, să zicem. Nu- la intersecţia maidanului, unde c îin ii îş i r id ica piciorul la soclu! Dar... pînă să fii aşezat la loc dc c in ste , : " a i p u tin tică răbdare/nene Iancu le” ,

l’înâ după alegeri.Vasile M OLDOVAN

C u m n i s e t r a n s p o r t ă p î i n e a ?Pop (jenuc, patronul firmei SC LENOX SRL de pe strada Dunării

a fost oprit de ofiţeri ai serviciului poliţiei rutiere, în timp ce transporta pîine la SC IMA SRL, lîngă complexul H, cu autoturismul său Dacia 1300, (nr. de înmatriculare 1 CJ 6935). Că transporta pîine, nu era nici o problemă. Problema e că pîinea era transportată în nişte condiţii care nu au nimic comun cu cea mai elementară igienă:-Pîinea eră aruncată în praf, în portbagaj, pe jos în habitaclu, pe fotoliile din jurul şoferului, peste tot... Iar maşina în cauză era departe de-a fi curată! Pîinea plină de praf urma să'fie vîndută populaţiei.” ;

'Pe.bahi grei, desigur. : • - . ; ' • ' ;■v D ia n a C Ă IE N A R U

H o l f ă r ă . . . s u f le f. ’

Căminul Şcolii de handicapaţi de la Jucu a fost prădat de hoţi. Din magazie s-au furat obiecte de îmbrăcăminte, primite din ajutoare, în valoare dc 700 mii lei. Poliţia: din comună a identificat autorul. El este Gheorghe Cijlaru, din Jucu, angajat al şcolii, ca supraveghetor. Parchetul a dispus cercetarea în stare de libertate,- urmînd să răspundă penal pentru fapta lui.

Fiscul nu iartă!-îY

- Timp de 6 luni, Boldis Atila Laslo, din Huedin, patronul firmei ”Prelux” din sat Horlacea, com. Sîncraiu a fost un om fericit. Nu l-a deranjat nimeni în afacerile firmei. A cîştigat cît i-a poftit inima, printr-o metodă cunoscută, de evaziune fiscală. Dar n-a ţinut! Poliţia a descoperit în actele contabile 12 facturi, în valoare de peste 9 milioane -de1 lei neînregistrate, patronul sustrăgindu-se astfel, dc la plata impozitului pe profit. ■

In c e n d iu la C ă lă le leIIn gospodăria lui Ioan Marta,

din sat Sînciu, com. Călăţele a izbucnit un incendiu. Au ars 3 căpiţe de fin, în valoare dc peste, 600.000 lei. Focul a fost localizai şi stins de săteni şi dc pompierii din Huedin, înainte ca flăcările & i cuprindă casa şi grajdul, foinia continuă cercetările pentru prinderea "piromanilor”. .Se pare ca .incendiul a .fost provocat'dc "cineva” care a vrut sa se razhunc ps familia Marta.

V al. M

R ă s p u n d e m c i t i t o r i l o r

" M o d if ic ă r i în procedura d iv o r ţu lu i"

, - Există o tendinţă de instabilitate familială. Mulţi soţi nu mai găsesc limbaj comun, sentimente care să-i apropie: I.M. şi G.A. doresc să afle, ce prevede Codul familiei1,''divorţul se obţine mai greu, procedura actuală este. mai complicată?

- Despărţenia este o problemă sensibilă, extrem de delicată. Pentru că este vorba de familie, trebuie să spunem că ea rămîne celula dc bază a oricărei societăţi. Practica a dovedit că a hotărî să trăieşti singur, fară un partener

; de ; suflet, 'd e '.g în d ire ş i : simţăminte, este iiii lucru riscant:

0eşti supus la nelinişti şi zbuciume de tot felul. Pornind de la aceste considerente, legiuitorul i-a asigurat familiei un cadru juridic solid. Numai cînd apar divergenţe grave între soţi, nepotriviri, ihconciliabile, căsătoria poate Ţj ; desfăcută. Actuala procedură instituită prin lege este însă mult mai flexibilă, cu o notă mai mare de înţelegere decît cea anterioară. Preşedintele instanţei, primind cercreă de divorţ, dă reclamantului sfaturi de împăcare ’ şi, în cazul în care acesta stăruie în cererea sa, va fixă termen pentru judecarea cauzei. în , situaţia în care cererea dc divorţ se întemeiază pe acordul părţilor, ea va fi semnată de ambii soţi. Atunci cînd este cazul, în

acţiunea dc divorţ, soţii vor ; stabili şi modalităţile în care au : convenit să fie soluţionate cererile accesorii cumr.âr fi: împărţirea bunurilor, spaţiul locativ etc. Primind cererea de, divorţ ;în aceste, condiţii, preşedintele instanţei va verifica existenţa ‘consiiiiţămîntului; părţilor, după care va fixa un termen de două luni în şedinţă publică. La termenul de judecată, completul va verifica dacă soţii stăruie în desfacerea căsătoriei pe baza' acordului lor şi, în caz afirmativ, va trece la judecarea cererii, fără a administra probe cu-privire la motivele de divorţ. ’ Ca urmare a acordului dintre soţi, divorţul mai poate fi pronunţat şi în situaţia în care, pînă la data cererii de divorţ a trecut cel puţin • un an de la încheierea căsătoriei,

nu există copii minorţVrtzulţaţh din căsătorie sau'jsîbd starea , sănătăţii unuia dintre soţi face imposibilă convieţuirea. ,în ce priveşţe prezenţa soţilor la proces, legea este extrem de riguroasă. Dacă soţul reclamant lipseşte nejustificat şi, se- înfăţişează pîrîtul, i se respinge cererea ca. nesusţinută.• Ideea" justiţiei de a sta de vorbă cu fiecare pentru a le afla opiniile, cîntăreşte greu în balanţa aprecierilor. Lă art. 617 din Codut familiei s-au introdus aliniatele 2 şi 3; etichetările, vulgarismele nu vor fi menţionate în hotărîre. Tot la cerere, instanţa vă dispune desfacerea căsătoriei, fără a pronunţa divorţul din vina unuia sau ambilor soţi.

J u ris t, Io n G H E R C IO IU

Revolverul de la Institutul de Medicină Legală

Ieri, la ora 10,00 , Szcntes Alexandru, din Cluj, în timp cc cfcctua lucrări dc renovare in laboratorul nr.7 de hlstopatologic ‘ de la Institutul dc Medicină Legală din_ Cluj, a descopcrit intr-o gură dc aerisire, îngropat în-Zid, revolverul dm imaginica alăturată: Revolverul era învelit în hîrţic neagră, şi era i;i tocul său. în toc. se aflau şi şase c-artusc. Este vorba dcsnre i::v

revolver cu ţeavă octogonală, cu butoiaş, cu incărcarc foc cu foc. Este un patent L. Casser, cu seria 67948, calibru 9 mth, cu plasele de lemn, fabricat in jurul anilor ’30. Revolverul sc afla in stare de funcţionare. Pc ţeavă nu era ■ introdus cartuş.''Pistolul a fost

: ridicat de ofiţeri'de poliţie din cadrul Serviciului dc. arme-şi muniţii.'"

D ian a C Ă IE N A R UJ

Ieri, laCercul Militar

Au în cep u t selecţiile

de m anechine

Preselccţia fetelor ce. urmează să prezinte' colecţii dc modă Ia Balul Operei; care va avea loc pe 21 decembrie ax., St« transformat, miercuri, în Sala-armelor a Cercului Militar" din Cluj-Napoca, într-o simplă ... împărţire pe grupe a participantelor. Deşi, iniţial, organizatorii au decis ca numărul maxim al fetelor selecţionate să nu depăşească cifra 40, toate cele 50 de aspirante-au fost admise la cursul, foarte complex, de pregătire a manechinelor, în urma căruia va fi operată adevărată selecţie. ' ~

Cursul va dura circa o lună şi jumătate, timp în care fetele se vor strădui, cu ajutorul unor profesori de specialitate, să-şi îmbunătăţească cunoştinţele de limbă engleză, psihologie, estetică, teoria artei, secretariat. Ele vor învăţa machiajul şi mişcarea scenică, însă nu vor f i ... iertate nici de puţin sport, care, împreună cu elementare cunoştinţe de nutriţie,-le va ajuta să se menţină într-o bună formă fizică, x

Criteriile de selecţie vor ţine cont de înălţimea concurentelor; care nu trebuie să fie mai mică de 1,70 m, de vîrstă, fiind preferate fetele între 14 şi 18 ani, dar şi de standardele în vigoare privind, dimensiunile bustului, taliei şi şoldurilor.

Cursul este organizat,, ca şi preselecţia de. miercuri, de Centrul studenţesc dc plasament şi va costa 150 de mii . pentru fiecare

' participantă. Organizatorii declară că banii vor fi folosiţi pentru plata profesorilor dc spccialilaii.. J y lie ta C L U J A N

de C luj ziar independentANUL VII NR. 1801. ISSN 1S20-3S03

VINERI 18 OCTOMBRIE 1986 16 PAGINI 900 LEI

U L T IM A O R Ă vineri, 18 octombrie 1996 (16)

CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZĂ

SI METEOROLOGIE AERONAUTICĂ

CLUJ-NAPOCA -

HYarta I Cluj,\Hartu privind starea probabilă a vremii în judeţul

valabilă pentru 18 oct., a.c. în jurul orei 15.r«7]

l !

urmare din pagina 1semnalului verde dat de mărimile din NATO. SUA ne-a sprijinit intens. Franţa are -interesul să intre aici înaintea Germaniei sau paralel cu ea, dar nu era lămurită în legătură cu rolul ei în NATO. Germania îşi legase aprobarea ei de aprobarea Franţei. Franţa s-a decis şi a afirmat răspicat că România trebuie să intre în NATO în primul val. Odată limpezite relaţiile dintre cei mari din NATO, problema României s-a pus atît de răspicat, încît. ministrul de externe rus, livgheni Primakov, a spus desluşit, cu ocazia vizitei la Moscova a ministrului de' externe francez,.] Ierve de' Charette că Rusia nu se opune intrării României în NATO în primul val. . ' ' " r ; '

Pălăvrăgelile şi gargara politicianistă ale unor mercenari ai partidelor, cum că-ofensiva diplomatică românească are substrat electoral, sînt, din nou, departe de adevăr. " ■

M u ltim ilia rd a ru l |

George Soros se consideră i

u n ’binefăcâtor jurmare din pagina 1 . j

decît cea politică sau militară. I Din păcate, Uniunea Europeană | se mişcă mult mai încet decît i NATO”.

A

“ S î n t u n b i n e f ă c ă t o r ” !

“Profitul “care îl aşteaptă din România este doar satisfacţia ttansformării unei societăţi care a suferit. în regimul anterior într-o societate deschisă. Ajutorul I material sosit din exterior nu face decît să întărească forţele din interjorul ţării. “Munca aparţine românilor, ei singuri îşi construiesc viitorul”, apreciază Soros. - ' ' ;

Fără prea multă modestie, domnul Soros a afirmat că: “sînt un binefăcător, pozitivă şi vreau să.

C u c e s e p i e r d e v r e m e a

Prefectul a cîştigat garajul. O să I se dărîms gardul?Miercuri a fost dată

motivarea sentinţei în cazul procesului intentat de Consiliul. local Cluj-Napoca prefectului Ioan Rus pentru contravenţia săvîrşită prin construirea iară autorizaţie a unei copertine cu destinaţie de garaj. Sentinţa 10532, pronunţată în 27 septembrie 1996, a stabilit admiterea plîngerii lui Ioan Rus şi, în consecinţă, s-a dispus anularea procesului verbal de contravenţie cu motivarea că acesta a fost întocmit tardiv, respectiv în mai 1995, contravenţia1- sâvîrsindu-se în anii 1991 - 1992.'

Dl Szigeti Laszlo, delegatul Consiliului local în acest proces, în calitate de şef Serviciu control urbanism, ne-a declarat că iniţial s-a cerut demontarea structurii metalice, ' fără-perceperea unei amenzi. La plîngerea prefectului de Cluj, care a susţinut că este. vorba de o construcţie provizorie (de 6x8 m), folosită ca magazie, instanţa a hotărît că respectiva construcţie poate rămîne în- picioare, cu completarea că ulterior Consiliul local ’va cere perceperea retroactivă, în conformitate cu Legea administraţiei imobilelor şi a domeniului public, a taxei de

. ocupare a terenului pentru această construcţie.

în ceea ce priveşte gardul domnului prefect, despre care domnia sa spunea că "Primăria ar trebui să fie mîndră că există aşa ceva în Cluj-Napo­ca”, Consiliul local al munici­piului Cluj-Napoca a depus un proces verbal de contravenţie pentru ridicarea lui fără autorizaţie de construcţie.

Dl Szigeti Laszlo ne-a declarat că prefectul a susţinut că a schimbat doar panourile metalice, fundaţia existînd anterior. . , Schimbarea panourilor este echivalentă, în viziunea dlui prefect, cu montarea unei tîmplării metalice care, conform Legii 50/1991, nu necesită autorizaţie de construcţie. Dar, susţine dl Szigeti, lucrarea respectivă se încadrează la "confecţii metalice”, schimbîndu-se forma şi materialul de construcţie. Ori, pentru aceste lucrări, este necesară autorizaţie de construcţie, pe care dl Rus nu o deţine. în data dc 7 noiembrie ora 14, o comisie de experţi se ya deplasa la faţa locului pentru a constata situaţia, iar în 8 noiembrie va avea loc următoarea înfăţişare în acest proces.

Io an a G L IG O R

Soarta BDF depinde şi de fondatoriSalvarea de la faliment a BDF

este dependentă şi de poziţia pe care cei 30 de membri fondatori o vor adopta în adunarea genera­lă. Mărirea capitalului social şi felul în care s-ar face această majorare (prin ofertă închisă sau publică) sînt atributele exclusive ale adunării generale. Or, aici, voturile, sînt controlate de mem­brii fondatori care au, fiecare, drept de vot egal cu cel al celui mai mare acţionar (în septembrie,

-la ultima adunare generală a acţionarilor, acţionarul principal a fost firma bucureşteană AR- COM, condusă de Ionel Moca- nu). Dar, pe o altă listă a acţiona­rilor (din 27 august a.c.), locul I este ocupat de Sita Investment din Elveţia, cu aproape 30 la sută din acţiuni. ARCOM, după această clasificare, deţine poziţia a doua, cu 22,25 la sută din

acţiuni. Indiferent care dintre ceV două firme vor fi luate cs referinţă în următoarea adunare generală, pe care judecătorul sindic o va convoca, cu certitudine, votul fondatorilor va fi extrem de important. Căci, contestabil şi contestat cum este, articolul 14 din Statutul BDF îşi menţine valabilitatea, iar abrogarea lui se poate face doar cu acordul AGA (ale cărei decizii pot fi .controlate prin voturile fondatorilor). Din nou, soarta BDF este, pentru cîtva timp, îi mîinile fondatorilor. Judecătorul sindic a apreciat, la ultima sa întîlnire cu presa, că votul negativ al fondatorilor (în sensul neacceptării majorării capitalului social, - cerută de investitorii străini şi abrogarea articolelor U, respectiv 8) arc consecinţă sigură falimentul. M .S.

La iniţiativa lui Hillary Clinton2F un daţia am ericană Sabre a expediat un transport

de 10.000 de cărţi către Rom ânia >

Fundaţia americană Sabre a expediat, rccent, un transport de 10.000 tfc cărţi câtrc România, la iniţiativa tui Hillary Clinton, soţia preşedintelui SUA, informe&Kâ publicaţia “Sunday Telcgrara”.

Hiltary a vizitat România în cursul acestui an şi a constatat că şcolile româneşti au “nevoie disperată de aproape orice, inclusiv; cărţi”, relatează ziarul citat- Volumele vor-fi distribuite;, eomunitâţlor locale dc către voluntarii .Corpului Amcricaa al V. Păcii prezenţi în România. m '

Fundaţia Sabre este cel mai marc donator de materiale; publicistice de limbă engleză pentru Jiuropa dc Est De la fondarea sa, în 1986, Sabre a expediat în ţările fastului Moc socialist aproape 3 milioane dc cărţi, in valoare de peste 60 dc milioane dc dolari. ,

, Sîmbălă, 19 octombrie Programul 1: 7*00 La prima

oră; 8,50 Şapte note fermecate; Serial: -9,50 Drumul spre Avonfea; 10,40 Matineu muzical; 11,25 Pas

. am o influentă" I “ ^ [ f lisilIne de 12-\5 ■fi.. i„nt ™ i Ecranul (magazin cinematografic);

. - n ri, , ' 13,00 Agenda electorală; 13,15atare Referitor la a acunle | p^iadc . repere istorice 14 00 împotriva mea nu pot. sa le ActuaMti. ^4 10 Tran^ trăspund, deoarece'nu folosim 19,15 Teleenciclopedia; 20,00 acelaşi limbaj, astfel îi las să | Actualităti; 20,50 Serial: Charlie vorbească cu ei înşişi”, a declarat | Qrace; 21,50 Karaoke Show; 22,55 domnul Soros, care doreşte să , Actualităţi; 23,15 Serial: Perla lase Ia latitudinea cetăţenilor Neagră; 0,00 Festivalul Naţional şi aprecierile. I Concursul de interpretare a

romanţei româneşti „Crizantema de Aur” -avanpremieră; 0,30 Mitul Brigitte Bardot (fihn portret).

Programul 2:7,00 Întîlnirea de sîmbătă de la Cluj-Napoca; 12,00 MTV Disco Dance; 13,00 TVR Timişoara; 13,30 Est Meridian Magazin. Program al TVR Iaşi: „Lumea în culori”; 15,50 Desene animate; 16,00 Serial: Alejandra; 17,10 Itinerare spirituale. Japonia din vis (I); 17,40 Serata muzicală TV; 20,30 Pariaţi pe campion !; 21,00 TVM Mesager; 21,30 Auto­graf pentru prezent; 22,00 Serial: Santa Barbara;22,45 Tradiţii; 23,15

E toamnă ia r...

Căldura gîlgîie prin calori­fere ca mustul in budane... Prin case miroase a miez de nucă şi a busuioc încărunţit... în pofida cursului istoriei, o nechemată tihnă patriarhală dă buzna peste oameni in vreme ce televiziunile presară în ogorul bulversat al materiei noastre cenuşii sămîntă de limpezeală...

Aşa ne dumirirăm că vinovaţii principali în chestiunea encefalitei care lovit-a mîrşav ast-vară mai ales Capitala, nu sînt gunoaiele halaician patronate c i ... păsările migratoare care, ■

venind la noi, "din tropice’’, au adus sub aripi nişte “ouă microscopice” din care au rezultat ţînţari ce au înţepat populaţia cu sîrg, provocînd molima...

Tot la fel, a j l a r ă m c ă îmbulzeala candidaţilor la prezidenţiale pe la diferite hramuri; racle cu moaşte, nunţi,: botezuri, tîrnosiri - etc.,; nu demonstrează altceva decît adînca lor cucernicie, nefăţarnic afişată, şi nicidecum nedeclarata speranţă în cele lumeşti, adică în racolarea de potenţiali electori. Unul dintre ei ne-a ameţit vreo jumătate de oră explicîndu-ne cum el, înainte de "neagra " de dimineaţă, merge şi se roagă şi cum, în loc de clasica chiflă, înfulecă anafură. Altul, mai practic, declarîndu-şe reprezentantul Creatorului în campania electorală de toamnă, ne-a zis-o pe şleau: "Votînd cu

mine, votaţi cu DumnezeulNe lămurirăm şi cu demisiile

din diferite partide, cu tandrele acuzaţii gen "spion infiltrat”,, "primitiv politic" ş.a., fiecare tabără'susţinînd că n-a mîncat usturoi ci numai azimă sfinţită, după cum ne-am pus la punct şi cu cele muzicale ascultînd noua versiune a romanţei aceleia vizînd trandafirii, cîntată în ritm miştocar prin anumite turnee...

Am rămas impresionaţi pînă la lacrimi de altruismul unor candidaţi care, dîndu-se de ceasul morţii de grija naţiei-, scot din pulovere, canadiene, hanorace şi genţi diplomat salarii în dolari, autostrăzi, locuinţe, tractoare şi pensii ce n-a văzut Parisul, locuri de muncă şi locuri în campusuri universitare, autonomii, investitori străini şi ieşire Ia Atlanticul pact, fiecare încercînd a-şi vinde marfa mai dihai decît comercianţii în tîrg

la Negreni.E toamnă şi e bine’

Televiziunea funcţionează, -prin case tihna toarce molcom aidoma unui motan somnoros, încît înainte de a "închide ecranul”, omul se simte fericit, îşi aduce aminte de clasici şi recită: "Totu-i vis şi armonie, noapte bună!". .• Important e că alegătorul, conştient că soarta-i se află în propriile-i mîini, se pregăteşte şi aşteaptă optimist'istorica zi de 3 noiembrie.

- După 3 noiembrie ce va urma? - a întrebat un telespectator nocturn.

- Va urma 4 noiembrie! - i s-a răspuns, după care pe ecran şi-a făcut apariţia mult aşteptatul j)rogram “Adult Channel"..: 7

N ico lae V E R E S

Săptămînă sportivă; 0,15 Alfa şi Omega; 0,45 Promo „Fragil”.

PRO TV: 7,00 Desene animate;9.30 Serial: Flippcr, 10,00 Aven-' turile lui Brisco Coiinty (r); 11,00 Film: Vizitatorii (r); 12,55 Ştirile Pro Tv; 13,00 Fihn: Căsătorie cu repetiţie (România); 14,30 Am întîlnit şi români fericiţi; 15,00 Fotbal Divizia Naţională; 16,50 Tenis ATP Magazin; 17,00 Gladia­torii americani; 17,45 Lumea lu’ Gaiţă; 18,00 Serial: Seaquest; 19,00 : Stan şi Bran; 19,30 Ştirile Pro Tv;20.00 Film: Furtunoasa zi de luni (Anglia); 21,55 Ştirile Pro Tv;22.00 Serial: Crimă cu premeditare;23.00 Nemuritorul; 0,00 Ştirile Pro Tv; 0,05 Sport la minut: ştiri sportive; 0,30 Film: Candy, The Stripper (film erotic); 2,00 Serial: Seaquest (r); 2,45 Serial: Crimă cu premeditare (r); 3,30 Am întîlnit şi români fericiţi (r).

~Duminică, 20 octombrie Programul 1: 8,00 Bună

dimineaţa!; 9,00 Domino (emisiune pentru copii); 10,00 Serial: Dusty;10.30 Lumină din lumină; 11,30 Agenda electorală; 11,40 Melodii populare; 12,00 Viaţa satului; 13,30 Serial: Visînd la jeannie; 14,00 Actualităţi; 14,20 Video-magazin... în direct de la Palatul Unirii din Iaşi; 17,25 A doua alfabetizare; 17,40 Serial: Star Trek - Deep Space 9; 18,35 Tragerile Loto Special 6/49 şi Noroc; 18,45 Lumea şi noi; 19,15 Robingo; 20,00 Actualităţi; 20,35 Duminica sportivă; 21,00 Film: Vecinii de

alături (SUA); 22,30 Filmele săptămînii;'22,35 MTV. ,3 from 1; 23,05 Actualităţi; 23,25 Serial: Setea; 0,30 Nocturna- lirică. G.Apoilinaire. •/. Programul 2: 7,00 5x2 Magazin duminical. Program £ studioului TVR Iaşi; 13,00 MTV Greatest Hits; 14,00 Film: Omul

' mîndria, răzbunarea (Italia); 15,45 Descoperirea planetei; 16,10 Serial Alejandra; 17,00 Amintirile verii (div.); 18,00 Oglinzi paralele; 18,45 Serial: Santa Barbara; 19,30 Serial Puterea, pasiunea; 20,00 Maeştrii tenorul Cornel Rusu; 21,00 TVM Mesager; 21,30 Repriza a treia (magazin fotbalistic).-- PRO T V: 7,00 Desene animate9.00 Super Abracadabra; Serial Insula misterioasă; 11,00 Fitav.0 lume dispărută (SUA);. 12,55 Ştiri;13.00 Serial: News Radio; 13,30 Serial: Legea lui Shannon; 14,30 Stan şi Bran ; 15,00 Ltimt-a filmului;’ 15,30, Fotbal Campionatul italian; 17,20 Gillette- lumea sportului; 17,45 Faţă în fit* cu Ilie Şerbănescu (talkshow). 18,30 Serial: Beverly Hills; I V Ştirile Pro Tv; 20,00 Filni: Nâsc învingător; 22,05 Tragerea Loc Special 6/49 si Noroc; 22,10 Ştirile Pro TV; 22,15 Serial: Central Prf West; 23,00 Serial: Verdict cri».!; 0,00 Ştirile Pro Tv; 0,05 Sport b minut: ştiri sportive; 0,30 Fotbal- Campionatul italian (rez.); IA"

' Tenis Grand Prix - Toukmsc; 2> Tenis ATP Magazin; 3,00 Film: 0 lume dispărută (r). ' j

Ziaru l nostru fo lo seşte serv ic iile informative ale ag en ţiilo r de presă R om pres şi Mediafax

Autorizata prin S.C. nr. 128/1991, judecătoria ICIuj-Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului IComerfului judeţului Cluj. sub nr. J/12/308 din (22.03.1931 cod fiscal 204469

ILIE CÂLIAN (rcdactor şef); VALER CHIOREANI) (rcdactor şef adjunct);

MARIA SÂNGEORZAN (rcdactor şef adjunct), Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28 *

Secretar de redacţie dc serviciu: Nicolae VEREŞ Tel/fax: 19.74.18

REDÂCŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307

Rcdactori: 197.490, 192.127 şi 197.507;Subrcdacţia Turda: lel/fax: 31.43.23; Subrcdacţia I)cj: tel/fax: 21-60-7

T IP A R U L E X E C U T A T L A3400 Cluj-Napoca, Pascaly 7 • Tel. 40-(0)64-199898,154264

s a n G a r a m o n d• Tipografie s.r-l —