tzvetan todorov

3
Tzvetan Todorov – Introducere în literatura fantastică Ed. Univers, București, 1973 CAP.2 – DEFINIȚIE A FANTASTICULUI p.42 – “Fantasticul este ezitarea cuivzând înta care nu cunoaște decât legile naturale pus față în față cu un eveniment în aparență supranatural”. p.42 – “Fantasticul ocupă intervalul acestei incertitudini; de îndată ce optăm pentru un răspuns sau pentru celălalt părăsim fantasticul, pătrunzând într-un gen învecinat, fie STRANIUL, fie MIRACULOSUL.” p.43 – Castex în Le Conte fantastique en France (Povestirea fantastică în Franța) scrie: “Fantasticul... se caracterizează ...printr-o irumpere brutală a misterului în cadrul vieții reale”. - Louis Vax în L’Art et la Littérature fantastique (Arta și Literatura fantastică): “Povestirea fantastică vrea să ne prezinte niște oameni asemenea nouă, locuitori ai lumii reale în care ne aflăm și noi, azvârlițI dintr-o dată în inima inexplicabilului”. -Roger Caillois în Au Coeur du fantastique (În inima fantasticului) : “Orice fantastic este o încălcare a ordinii recunoscute, revărsare a inadmisibilului în sânul inalterabilei legalități cotidiene”. p. 49 – Ezitarea eroului și implicit a cititorului reprezintă prima condiție a fantasticului p. 50 – textul să nu poată fi interpretat ca ALEGORIC sau SIMBOLIC CAP.3 – STRANIUL ȘI MIRACULOSUL P.59- Fantasticul nu durează decât atât cât ține ezitarea comună a personajului și a cititorului. Dacă el trage concluzia că legile realului permit explicarea evenimentelor, ne aflăm pe teritoriul STRANIULUI. Dacă, din contră, cititorul consideră că fenomenul poate fi explicat admițând noi legi ale realului, pătrundem în sfera MIRACULOSULUI. P62- sub-genuri:

Upload: dascalualina1981

Post on 16-Dec-2015

9 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

TZVETAN TODOROV

TRANSCRIPT

Tzvetan Todorov Introducere n literatura fantastic

Tzvetan Todorov Introducere n literatura fantastic

Ed. Univers, Bucureti, 1973

CAP.2 DEFINIIE A FANTASTICULUI

p.42 Fantasticul este ezitarea cuivznd nta care nu cunoate dect legile naturale pus fa n fa cu un eveniment n aparen supranatural.p.42 Fantasticul ocup intervalul acestei incertitudini; de ndat ce optm pentru un rspuns sau pentru cellalt prsim fantasticul, ptrunznd ntr-un gen nvecinat, fie STRANIUL, fie MIRACULOSUL.p.43 Castex n Le Conte fantastique en France (Povestirea fantastic n Frana) scrie: Fantasticul... se caracterizeaz ...printr-o irumpere brutal a misterului n cadrul vieii reale.

- Louis Vax n LArt et la Littrature fantastique (Arta i Literatura fantastic): Povestirea fantastic vrea s ne prezinte nite oameni asemenea nou, locuitori ai lumii reale n care ne aflm i noi, azvrliI dintr-o dat n inima inexplicabilului.

-Roger Caillois n Au Coeur du fantastique (n inima fantasticului): Orice fantastic este o nclcare a ordinii recunoscute, revrsare a inadmisibilului n snul inalterabilei legaliti cotidiene.p. 49 Ezitarea eroului i implicit a cititorului reprezint prima condiie a fantasticuluip. 50 textul s nu poat fi interpretat ca ALEGORIC sau SIMBOLIC

CAP.3 STRANIUL I MIRACULOSUL

P.59- Fantasticul nu dureaz dect att ct ine ezitarea comun a personajului i a cititorului. Dac el trage concluzia c legile realului permit explicarea evenimentelor, ne aflm pe teritoriul STRANIULUI. Dac, din contr, cititorul consider c fenomenul poate fi explicat admind noi legi ale realului, ptrundem n sfera MIRACULOSULUI.P62- sub-genuri:

STRANIUL PURFANTASTICUL

STRANIU (A)FANTASTICUL

MIRACULOS (B)MIRACULOSUL

PUR

A evenimentele par supranaturale, dar la final primesc o explicaie raionalB categoria povestirilor care se nfieaz ca fantastice i care se termin printr-o acceptare a supranaturalului.

p.72 MIRACULOSUL PUR elementele supranaturale nu provoac vreo reacie particular nici personajelor, nici cititorului

p.73 Genul miraculosului este, n general, relaionat cu BASMUL: evenimentele supranaturale nu provoac mirarea (somnul de o sut de ani, darurile znelor, etc.)CAP.5 DISCURSUL FANTASTICp.97 TRSTURI ALE DISCURSULUI FANTASTIC:

- folosirea ntr-un mod aparte a discursului figurat (supranaturalul ia natere adeseori din faptul c sensul figurat este neles ad litteram); se trece pe nesimite de la hiperbol la fantastic (supranaturalul se instituie printr-o prelungire a figurii de stil); exagerarea duce la supranatural; -fantasticul realizeaz sensul propriu al unei expresii figurate

CAP. 6 TEMELE FANTASTICULUI

p.114 FUNCIILE FANTASTICULUI:

- fantasticul produce asupra cititorului o impresie aparte groaz, oroare sau pur i simplu curiozitate; ntreine suspens-ul; permite descrierea unui univers fantastic (care nu are nicio realitate n afara limbajului);CAP. 7 TEMELE EULUI

METAMORFOZELE (existena unor fiine supranaturale mai puternice dect oamenii care suplinesc o cauzalitate deficitar); METAMORFOZELE = o nclcare a separaiei dintre materie i spirit; fenomenul metamorfozelor orice persoan se multiplic; multiplicarea personalitii, luat ad litteram, este o consecin imediat a posibilei treceri de la materie la spirit: dac mental suntem alctuii din mai multe personaliti, acum acest lucru devine o realitate fizic (p.140);

suprimarea graniei dintre subiect i obiect

transformarea timpului i spaiului;

PANDETERMINISM = limita dintre fizic i mental, dintre materie i spirit, dintre lucru i cuvnt a ncetat a mai fi etan (p.137)

ACESTE TEME ALE EULUI se refer la procesul de structurare al raportului dintre eu i lume, n sistemul percepie-contiinCAP.8 TEMELE TUULUI

LIBIDOUL Diavolul reprezint trezirea apetitului sexual

Incest, iubire pentru acelai sex, dragoste plural, necrofilie, senzualitate excesiv TEMELE TUULUI = relaia omului cu propria sa dorin, cu propriul su incontient;