turism romanesc nr 31

42
Revista lunară online de promovare a turismului românesc editată de Nr . 31 / Ianuarie 2014 Cetatea Poenari una din reședințele principale ale lui Vlad Țepeș Cetatea Șiria “Cetatea Luminată” Aurul și Argintul Antic al României expoziție de excepție la MNIR Cetatea Devei redată orașului la Muzeul Civilizației Dacice și Romane

Upload: turism-romanesc

Post on 30-Mar-2016

229 views

Category:

Documents


5 download

DESCRIPTION

Turism Romanesc nr.31 - Ianuarie

TRANSCRIPT

Page 1: Turism romanesc nr 31

Revista lunară online de promovare a turismului românesc editată de Nr.31

/ Ia

nuarie 2

014

Cetatea Poenariuna din reședințele principaleale lui Vlad Țepeș

Cetatea Șiria“Cetatea Luminată”

Aurul și Argintul Antic al Românieiexpoziție de excepție la MNIR

Cetatea Devei redată orașului la Muzeul Civilizației Dacice și Romane

Page 2: Turism romanesc nr 31
Page 3: Turism romanesc nr 31

Revistă online de promovare şi dezvoltare atât a turismului local

cât şi naţional.

© Copyright: Reproducerea oricărui material scris sau

ilustrat din această publicaţie este categoric interzisă fără consimţământul prealabil al

editorului.Revista nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul

materialelor publicitare.

ISSN 2247 - 2738 ISSN-L 2247 - 2738

Project Manager,WebDesigner & Creator: Alexandru TutoveanuProject Manager,Grafică & Tehnoredactare: Cristiana Tutoveanu

Numărul 31 / 2014 Ianuarie Turism Românesc

Pe copertă CETATEA POENARI una din reședințele principale ale lui Vlad Țepeș

găsiţi celelalte numere pewww.turism-românesc.com

Parteneri:

Adresa:Str.Mareşal Averescu, Bl.33Ap.4, Deva, 330011Judeţul Hunedoara

E-mail:[email protected]@turism-romanesc.com

Website: www.turism-romanesc.com

http://www.facebook.com/TurismRomanescOfficial

https://twitter.com/#!/Turism_Romanesc

http://pinterest.com/turismromanesc

http://www.youtube.com/user/TurismRomanescHD

http://www.alexa.com/siteinfo/turism-romanesc.com#

O delegaţie românească, formată din 25 de companii din industria turismului, condusă de preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT), Răzvan Filipescu, va participa, în perioada 22 - 26 ianuarie, la cea de-a 34-a ediţie a Târgului Internaţional de Turism de la Madrid - FITUR (Feria Internacional de Turism). Î n c a d r u l s t r a t e g i e i d e promovare a turismului românesc, Spania este o piaţă prioritară. Cifrele privind numărul sosirilor vizitatorilor spanioli sau al înnoptărilor în unităţile de cazare din România indică o clasare a Spaniei în topul primelor 10 ţări emiţătoare de turişti. FITUR este cea m a i i m p o r t a n t ă m a n i f e s t a r e expoziţională dedicată turismului din Regatul Spaniei, poziţie de lider menţinută încontinuu din anul 1994. E v e n i m e n t u l r e u n e ş t e participarea specialiştilor din domeniul

turismului mondial, reprezentând organisme naţionale, regionale şi locale de turism, asociaţii profesionale, tour-operatori şi agenţii de turism, companii aeriene, firme de închirieri auto, societăţi de transport feroviar, rutier sau naval, lanţuri hoteliere, camping-uri şi alte structuri de cazare, parcuri de distracţii şi alte companii specializate în petrecerea timpului liber, reprezentanţi infrastructură (aeroporturi, porturi), companii specializate în congrese şi evenimente, organizaţii turistice străine, organizaţii oficiale spaniole. Prezenţa României la această manifestare reprezintă un nou prilej de a prezenta câteva dintre produsele t u r i s t i c e c h e i e a l e R o m â n i e i specialiştilor din turism şi publicului spaniol, cum ar fi turismul rural, turismul activ practicat în natură, city-breaks şi turismul cultural.

România îşi prezintă produsele turistice la Târgul Internaţional de Turism de la Madrid

Page 4: Turism romanesc nr 31

Cetatea Poenari este situată în Cheile Argeșului, lîngă localitatea Arefu, la cîțiva kilometri de barajul și lacul de la Vidraru, pe vale mai jos, lîngă Centrala Hidroelectrică Vidraru. Este construită de Vlad Țepeș, în scop de refugiu sau punct de observație, pe un vârf de munte, situat la înălțimea de aproximativ 400 de metri, față de nivelul văii. A fost construit, inițial, un singur turn, pe vremea lui Negru Vodă, și apoi, construcția a fost dezvoltată de către Vlad Țepeș, adăugîndu-i-se turnuri, ziduri și dependințe. De aici se pot admira priveliștile frumoase ale văii Argeșului, cetatea fiind un obiectiv turistic, căutat de turișii români și străini. Legenda spune că, Vlad Țepeș, fiind urmărit de turci, a scăpat refugiindu-se în această cetate, după ce a potcovit caii cu potcoavele invers, cu fața în spate, derutîndu-și astfel urmăritorii. Acest loc amintește și de o mare victorie militară românească asupra cotropitorilor unguri. Carol Robert de Anjou, cu armata sa ungurească, a venit să li se-nchine Basarab I, cu toată Țara Românească (Țara Ungrovlahiei, cum i se mai zicea, adică, a Vlahiei dinspre unguri). Carol Robert de Anjou a fost înfrînt la Posada, în zilele de 9-12 octombrie, 1330, în timp ce se retrăgea. Acest lucru este menționat și în Cronica pictată de la Viena. Cetatea Poenari a fost reședința secundară a lui Vlad Țepeș, fiind construită ca post de fortăreață contra otomanilor. Inițial, nucleul cetății a fost reprezentat de un turn pe plan pătrat cu laturile având în exterior 8,15 – 8,50 m, iar în interior 4,30 – 4,60 m – datat de către Gheorghe I. Cantacuzino, coordonatorul cercetărilor arheologice desfășurate sporadic aici în perioada 1968-1970 – în prima jumătate a secolului al XIV-lea, contemporan întemeietorului Țării Românești, Basarab I (1324-1351/1352), alți autori (Maria Ciobanu, Nicolae Moisescu, Radu Stefan Ciobanu) avansând ipoteza unei vechimi mai mari a acestei structuri: “la sfârșitul secolului al XIII-lea sau cel mai târziu la începutul secolului al XIV-lea, fără a depăși p r i m u l d e c e n i u a l a c e s t u i a ” . Amplasat direct pe stâncă, executat din piatră brută legată cu mortar, structurat pe trei niveluri (după Gh. I. Cantacuzino, pe patru niveluri după M. Ciobanu, N. Moisescu și R. St. Ciobanu), despărțite prin planșee de lemn, turnul era acoperit cu șindrilă. Aceeași trei autori au pus în directă legătură cetatea Poenari, în forma ei originară cu orașul Curtea de Argeș, printr-un experiment, aprinzând noaptea o făclie din turnul-clopotniță al Bisericii San Nicoară, semnalul luminos fiind observabil din turnul patrulater și invers.

Cetatea una din reședințele

Page 5: Turism romanesc nr 31

Poenari lui Vlad Țepeș

Ulterior, cel mai târziu în secolul al XV-lea – fază atribuită lui Vlad Țepeș (1448, 1456-1462, 1476) fiu al lui Vlad Dracul și nepot al lui Mircea cel Bătrân – cetatea a fost extinsă cu o curtină lungă de aproape 60 de m și lată, în prezent, de 10-15 m, care înconjoară turnul inițial, devenit donjon, flancată de trei turnuri semicirculare, adosate laturii sudice. Această etapă de extindere a edificiului, a fost consemnată și de către cronicarul Radu Popescu, potrivit căruia, spre a-i pedepsi pe târgovișteni “că făcuse unui frate al Vladului Vodă un necaz”, domnul “au trimis slujători și în zioa da Paște lovindu-i, au prins și pe bărbați și pă mueri și feciorii și featele, împodobiți fiind, i-au dus la cetatea Poenarii de au lucrat până li s-au spart hainele”. Tehnica de edificare a zidurilor, de tradiție bizantină, a constat din ridicarea fețelor din piatră, urmată de umplerea spațiului interior cu emplecton, consolidat apoi cu un grătar din bârne de lemn, dispuse longitudinal și transversal. Cercetările arheologice efectuate în 1968-1970 au mai relevat o serie de ziduri interioare aparținând unor construcții a căror destinație, n-a putut fi pe deplin lămurită. Un interes deosebit îl reprezintă una din încăperi, parțial prăbușită, cu o suprafață de circa 4 x 3 m, situată într-un spațiu amenajat în stâncă: cisterna. Construită odată cu zidurile cetății, aceasta prezintă atât pe pereți, cât și în partea inferioară, un strat gros de tencuială din mortar roșu, care oferea o perfectă impermeabilitate, tehnică de factură bizantină. Exceptând cele două faze principale de construcție, cetatea a suferit, evident, reparații sau transformări de mică importanță, unele modificari la deschiderea turnurilor, sau adăugarea unor mici ziduri interioare în partea mediană, fiind efectuate, probabil, în prima parte a secolului al XVI-lea. Lipsa materialelor mai târzii decât a doua jumatate a secolului al XVI-lea, confirmă indicațiile documentare asupra încetării folosirii sale în a doua jumătate a acelui veac.PROGRAM VIZITARE:În sezonul estival, luni-duminică , 9:00-18:00Taxe intare: 5 lei – adulți; 2 lei – copii, studenți, pensionariTaxe filmare: 60 lei – amatori; 1000 lei/ora – profesioniști Pentru a se urca la cetate s-a construit, în zilele noastre, o scară de beton, dotată cu balustrade, cu 1480 de trepte.

Page 6: Turism romanesc nr 31

Șiria (în maghiară Világos, în germană Hellburg, în trad. "Cetatea luminată") este un sat în partea centrală a județului Arad, la contactul d i n t r e — C â m p i a Aradului și Munții Zarandului . Es te reședința comunei Șiria. Atestat documentar pentru prima dată în anul 1169, satul Șiria se prezintă la mijlocul secolului al XIV-lea drept reședință de cnezat. În secolul următor face parte dintr-un vast domeniu

deținut între anii 1444 - 1445 de către Iancu de Hunedoara. Parte din istoria localității, Cetatea Șiriei datează din secolul al XIII-lea. Un rol deosebit de important în viața acesteia l-au avut voievozii și cnejii români. Spre exemplu, un document din anul 1440 vorbește despre un anumit voievod Ștefan din Șiria. Posesie a lui Matei Corvin la începutul celei de a doua jumătăți a secolului al XV-lea, trece în între anii 1461-1464 sub stăpânirea familiei Bathory. În perioada răscoalei lui Gheorghe Doja, cetatea este vremelnic ocupată de cetele țărănești ale acestuia. Sub stăpânire otomană spre mijlocul secolului al XVII-lea, fortăreața servește drept garnizoană a lui Mihai Viteazul între anii 1599 - 1600. Ulterior, cetatea este ocupată din nou de către otomani în anul 1607 și deținută de către aceștia până în anul 1693. Din motive strategice, trupele habsburgice au distrus cetatea în anul 1784. Un alt eveniment important din istoria acestei localități s-a desfășurat în anul 1849, când biblioteca Castelului Bohuș, a fost folosită ca loc pentru desfășurarea tratativelor între generalul Görgey Arthur, comandantul suprem al armatei revoluționare maghiare, și generalul rus Frolov, finalizate cu capitularea celui dintâi. Cetatea Șiria este o cetate monumente istoric (cod LMI AR-II-a-A-00650), datând din sec. al XIII-lea, zidită pe Dealul Cetății (496 m), de unde domină regiunea din jurul localității Șiria.

Cetatea

Page 7: Turism romanesc nr 31

Rolul îndeplinit de cetate era strategic, de apărare și economic având arondate 110 sate. Arhitectura cetății are câteva părți: corpul central clădit pe o stâncă de formă neregulată ovoidală cu diferențe de nivel. La vest peretele este lung de 24 m, înalt și cu găuri. Spre nord se văd rămășițele unui donjon(turn). A dispus de încăperi iar la subsol comunică în curtea exterioară printr-o ușă ce se închidea după necesități. Curtea exterioară avea dimensiuni de 36-38 m cu ziduri aproape intacte. Grosimea zidului este 130 cm, și înalt de 3,5 m. Spre nord este o deschizătură ce era una din porțile cetății. Peste șanțul din fața cetății a existat un pod mobil. Donjonul și zidul înconjurător sunt părțile cele mai vechi ale cetății. Donjonul cu vârful ruinat este lung de 109 m și lat de 18 m. În fața corpului central este un zid protector la o distanță de 2,5 m, închizând o curte mică de refugiu. Zidul înconjurător are lungimea de 28 m, cu intrare doar din partea de vest. Șanțul cetății situat în fața curții exterioare avea în unele porțiuni adâncimea de 10 m și o lățime de 14 m dar pe unele porțiuni a fost mai puțin abrupt. Tunelurile subterane au înălțime de 1,9 m și o lățime la bază de 1,8 m. Porțile cetății sunt patru la număr. Poarta principală pe latura nord-est de 2,9 m la bază dispunând de doua deschizături alăturate - una mare pentru carosabil și alta mică pietonilor. Poarta pe latura verticală a zidului protector, realizând accesul peste șanțul lat de 12 m și adânc de 6 m. Poarta pe zidul laturii vestice a curții exterioare și ultima poartă (nesigură) în corpul central. Materialele de construcție folosite sunt: piatră adusă din cariera Galsa, de la o depărtare de 3,5 km, varul stins direct pe piatră (mortar cald). Proveniența lui era din varnițele de la Agrișul Mare situate la 12 km distanță peste deal. Etapele de execuție ale lucrărilor de construcție au fost 3, succesive: Donjonul, cu construcțiile anexe: zidul înconjurător și o parte a corpului central (după invazia tătară la 1241 și a doua jumătate a sec. al XIII-lea). Corpul central și îngroșarea zidurilor cu contraforturi (în timpul domniei lui Iancu de Hunedoara). Amenajarea corpului central, curtea exterioară și zidul protector din fața corpului central de vest, în timpul stăpânirii familiei Báthory (a doua jumătate a sec. XV-lea și începutul celui de-al XVI-lea). Sub stăpânirea turcilor zidurile au fost întărite sporind siguranța cetății în fața atacurilor. Stilul cetății este romanic, existând un donjon masiv, locuibil prevazut cu 2-3 etaje iar la partea superioară dispune de creneluri. Legende: Cetăţile Şiria, Şoimoş şi Dezna sunt legate de o legendă. Se spune că au fost construite de trei surori în urma unei prinsori. Fiecare s-ar fi lăudat că va construi o cetate măreaţă într-o sigură zi. Cetăţile au fost clădite peste noapte, însă tot efortul constructorilor a fost în zadar, pentru că s-au năruit a doua zi. Legenda spune că, pentru trufia lor, cele trei surori au fost transformate în şerpi albi. Fiecare poartă o coroană de aur pe cap şi o cheie de aur în gură. Ele aşteptă şi astăzi ca să le găsească cineva, să le ia cheile ca să se poată transforma din nou în fecioare, iar cetăţile să reapară aşa cum au fost ele construite. Prezent : Privită de la poalele Dealului Şiriei, cetatea pare că ajunge până la cer. Stânca pe care a fost construită, zidurile ei înalte de piatră şi turnurile de apărare şi şanţurile adânci amintesc de gloria acestei fortificaţii. Chiar dacă a fost distrusă, Şiria rămâne şi astăzi o cetate impunătoare care a jucat un important rol strategic timp de cinci secole. Localitate: comuna Șiria, sat Șiria, județul Arad P e r i o a d a recomandată de vizitare: primăvara și vara.

Șiria

Page 8: Turism romanesc nr 31

Vila “Castelul

Chiar din basm au răsărit aceaste ziduri grele din piatră, sunt vechi şi au adunat în ele atâtea poveşti, până când au devenit adăpost pentru zâne sau pentru noi, fericiţii muritori. Din anul 2002, Vila „Castelul Maria“ încearcă să fie gazdă desăvârşită pentru clienţii care îi trec pragul. Vila „Castelul Maria“ îi primeşte cu drag, pe toţi vizitatorii, în cele două saloane restaurant, iarna, în faţa şemineului, iar vara pe terasa acoperită sau în grădină, unde se pot servi multe din mâncărurile tradiţionale româneşti precum şi specialităţi internaţionale. Vila “Castelul Maria” are 3 apartamente (formate fiecare din dormitor, cameră de zi şi baie): apartamentul ROŞU, apartamentul BEJ şi apartamentul ALBASTRU şi o cameră de 2 persoane (formată din dormitor şi baie) numită CAMERA DIN TURN, un salon de mese, două saloane de fumători şi de nefumători, o terasă şi o grădină minunată. Apartamentele ROŞU şi BEJ se poate închiria cu 220 lei pe noapte, pentru 2 persoane, fără mic dejun (micul dejun este 20 lei de persoană). Apartamentul ALBASTRU se poate închiria cu 240 lei pe noapte, pentru 2 persoane, fără mic dejun (micul dejun este 20 lei de persoană). CAMERA DIN TURN se poate închiria cu 180 lei pe noapte, pentru 2 persoane, fără mic dejun (micul dejun este 20 lei de persoană). Camera de zi de la fiecare apartament are canapea extensibilă, unde mai poate dormi o a 3-a persoană, cu 60 lei pe noapte, cu mic dejun inclus. Pentru copii între 3-15 ani, cu 30 lei pe noapte, cu mic dejun inclus. Copii până în 3 ani beneficiază de gratuitate. Ziua hotelieră începe la ora 13:00 şi se termină la ora 11:00, a doua zi.

Vila „Castelul Maria“sat Banpotoc, nr.20, comuna Hărău, jud. Hunedoaratel.: 0254 260 000 0722 382 [email protected]

Page 9: Turism romanesc nr 31

Maria”

Page 10: Turism romanesc nr 31

Comuna Hărău

Lupul, simbol al inteligenţei,

dreptăţii şi nesupunerii, apare foarte des în viaţa dacilor. O tradiţie a oamenilor lupi este atestată de Herodot, pentru neuri, locuitori străvechi ai actualului pământ românesc. „Aceşti oameni au reputaţia de a fi vrăjitori, căci atât sciţii, cât şi elinii stabiliţi în Sciţia, spun că o dată pe an fiecare dintre neuri, se preschimbă în lup, pentru puţine zile şi că pe urmă îşi recapătă forma“. Dragonul cu cap de lup şi corp de şarpe sintetizează în sine însuşi întregul simbolism zamolxian, deoarece atât lupul cât şi şarpele sunt simboluri ale Principiului - Zamolxe care se „descompune“ în energiile creatoare, masculin şi feminin, zeul şi zeiţa, Apollo şi Artemis, desemnaţi prin şerpii Caduceului Hermetic, ce tind să se unească în vârful său, în ceea ce filozofii medievali numeau Aor sau realizarea deplină a Marii Opere Alchimice. Steagul Dacilor, dragonul cu cap de lup, este unic în lume. Sub semnul Lupului, Castelul Lupilor este amplasat pe locurile genezei uneia dintre cele mai vechi legende istorice ale României. Aici, Marele Lup Alb, a unit sub comanda sa, toţi lupii din Dacia, pentru a fi de ajutor strămoşilor daci în luptele ce urmau să vină... Învăluit într-o aură de mister medieval, Castelul Lupilor este fără îndoială un reper al istoriei şi ospitalităţii din Transilvania - meleagurile lui Vlad Ţepeş (Dracula), Principe aflat sub semnul Dragonului (corp de şarpe şi cap de lup). Castelul Lupilor, onorat cu blazonul domiciliului legatului Deva al Ordinului European al Cavalerilor Vinului, simbol al preţuirii tradiţiilor şi prilej de celebrare a valorilor vieţii şi vinului, face îmbinarea fericită dintre idealurile romantice, cavalereşti şi conceptul modern al serviciilor prestate pentru a aduce oaspetelui o experienţă eclectică, degustată pe deplin, în linişte şi confort.

Page 11: Turism romanesc nr 31

Recepţie: în întâmpinarea oaspeţilor Castelul Lupilor este deschis non-stop. Sufrageria: Locul de relaxare, exclusiv pentru clienţii hotelului, cu o colecţie privată de arme cu parfum medieval de neînfricaţi cavaleri şi delicate prinţese. Sala de conferinţe: Eficienţă şi pragmatism, aparatură specializată de ultimă generaţie. Vinoteca: Vinul este o artă, este prezent în cultura mapamondului în fiecare ţară, face parte din istoria fiecărui popor. Castelul Lupilor dispune de o vinotecă cu colecţie, unde se regăsesc cele mai rafinate soiuri de vin, ce provin din diferite ţări. Crama Castelului: Inima casei vinului la 3 m sub pământ. Restaurantul: Stil, refinament, eleganţă, intimitate, acestea sunt cuvintele care pot descrie pe scurt restaurantul de la Castelul Lupilor. Profesionalismul, înalta ţinută şi atmosfera relaxantă vă vor conduce într-o experienţă unică în arta culinară, unde carnea de vânat (urs, cerb, căprioară, mistrţ, fazan, prepeliţă) este gătită într-un mod unic. Meniul restaurantului este inspirat din bucătăria internaţională dar şi din cea tradiţională românească. Castelul Lupilor oferă posibilitatea organizării următoarelor tipuri de evenimente: mese festive: nunţi, botezuri, aniversări; evenimente corporate: cocktail-uri, recepţii, întâlniri de afaceri, seminarii, conferinţe; lansări de produse; private parties & events. Hotelul: camerele cu tematică medievală, clasică şi orientală vă vor incita imaginaţia. Dotări şi Facilităţi la Castelul Lupilor: - Hotel cu 8 camere tematice, 5 simple (cu toalete individuale) - Restaurant, Pizzerie, Terasă, Sală de conferinţe, Cramă - TV, Internet Wireless, Telefon - Piscină, Salon de masaj, Parcare

Page 12: Turism romanesc nr 31

EVENIMENTE:

Cetatea Devei redată orașului Consiliul Judeţean Hunedoara şi Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, în colaborare cu SC DAMASUS SRL Braşov, organizează vineri, 7 februarie 2014, începând cu ora 11.00, vernisajul expoziţiei „Cetatea Devei, redată oraşului”. Aceasta va fi găzduită de muzeul devean în spaţiile de la parterul Palatului Magna Curia şi aduce în atenţia publicului o parte din patrimoniul acestui important monument, blazon al oraşului, cu care Deva se identifică şi se mândreşte. Piesele expuse reprezintă o parte a descoperirilor realizate în campaniile de cercetare arheologică din 2008, respectiv 2013, campanii derulate în cadrul proiectului iniţiat de autorităţile locale cu privire la reabilitarea zonei urbane „Dealul Cetăţii” şi integrarea ansamblului într-un circuit turistic mai amplu. În plus, vizitatorii vor putea admira o serie de fotografii 3D realizate în perimetrul cetăţii, MCDR punând la dispoziţia celor interesaţi echipamentul necesar pentru vizualizare.

Muzeul Civilizației Dacice și Romane organizează expoziția:

Page 13: Turism romanesc nr 31
Page 14: Turism romanesc nr 31

CABANA CASCADA - RETEZATOFERTA VERIILA CABANA CASCADAÎN RETEZAT

În perioada 1 Iunie - 30 Iunie 2013 şi 5 August - 1 Octombrie 2013 aveţi ocazia să petreceţi o vacanţă de neuitat la Cabana Cascada, în inima Parcului Naţional Retezat. Cei care vin cu minim 4 prieteni vor beneficia de o reducere de 10%, în perioadele mai sus men ţ iona te , i a r pensionarii care vin cu talonul de pensie, vor beneficia de o reducere de 20 %. Pentru detalii sunaţi la numărul de telefon: 0747 065 286.e-mail: [email protected]: www.retezat-cascada.ro

Page 15: Turism romanesc nr 31
Page 16: Turism romanesc nr 31

Pensiunea „LA POPA SAŞILOR“ Pensiunea „LA POPA SAŞILOR“ este o pensiune deosebit de cochetă, care aparţine unui preot sas, Andreas Fuss, plecat de vreo câţiva ani din Romos, dar care păstrează încă trainice legături cu satul natal.

Condiţii de cazare:Pensiunea ofera condiţii pentru cazarea a 10 persoaneBucătăria este la dispoziţia turiştilor, cu toate dotările necesare.Salonul de servire a mesei pentru 50 de persoaneTerasă rustică de 20 de locuriPistă tradiţională de popiceHeleşteu cu crapi

Page 17: Turism romanesc nr 31

Hotel AIDA Str. Vilelor, nr.10, Geoagiu-Bai, jud. HunedoaraTel.: 0745 038 770E-mail: [email protected]: http://www.hotelaida.ro/Facebook: https://www.facebook.com/hotel.aida.3

37 camere şi un apartament de lux dotari: televizor, televiziune prin cablu, acces la internet, frigider, baie în cameră. restaurant atragator de 50 locuri, sală de conferinţe care poate fi transformată într-o sală de petrecere pentru 90 persoane. bază de tratament spa biliard tenis de masă sală de fitness saună

Nu stim cat de reale sunt miracolele, dar curele de sănătate din Geoagiu-Bai par adesea miraculoase. Încă d in v remur i le colonizarii romane, sub numele Termae-Dodone, s-a ridicat o

mică localitate cu băi termale în care erau recuperaţi prin balneaţie vitejii soldaţi ai legiunilor Romei. Factorii naturali de cură ai staţiunii sunt apele termominerale, nămolul terapeutic şi bioclimatul local. Bioclimatul local este lipsit de cont ra ind icaţ i i te rapeut ice , indiferent de sezon şi deţine în schimb un rol activ în terapie. Ape le te rmominera le provin de la mare adâncime şi distanţă, după parcurgerea unui traseu subteran de cca 10-15 km. Ca urmare a acestor condiţii hidrologice particulare, ele se bucură de o puritate deosebită, fiind lipsite de surse de poluare.

Page 18: Turism romanesc nr 31
Page 19: Turism romanesc nr 31

Muzeul Naţional de Istorie Naturală “Grigore Antipa” şi Uninvented Kids, partea mai mică şi mai zglobie a companiei Uninvented Theatre, continuă conferinţele pentru copii (preşcolari şi şcolari), susţinute de către cercetătorii Muzeului şi păpuşile de tip “Muppets”.

Interactive, pline de întrebări şi răspunsuri surprinzătoare, bogate în informaţii accesibile, fixate în memoria participanţilor prin dialog cu păpuşile, originalele conferinţe îi vor purta pe copii prin fascinanta biodiversitate a Pământului.

Duminică, 19 Ianuarie 2014, începând cu ora 11.00, Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” invită toţi preşcolarii şi şcolarii mici la o conferinţă inedită, plină de surprize frumoase, dedicată unei păsări deosebite, corbul.

Conferinţa, intitulată „Corbul, profetul înaripat”, reprezintă, de fapt, un dialog activ între copiii prezenţi în sală şi Marina Bliderişanu, muzeograf, şi cei doi asistenţi ai săi, Dodi şi Roni. Dodi este un urs polar căruia îi dă viaţă Ana-Maria Cucută, iar Roni este prietenul său vorbăreţ, însufleţit de Ramona Vornicu, reprezentantă a Uninvented Theatre.

După o călătorie de doi ani prin habitatele Terrei, neînfricaţii „exploratori” Dodi şi Roni se întorc pentru a împărtăşi copiilor descoperirile lor extraordinare din lumea plantelor şi a animalelor. Simpaticul ursuleţ Dodi şi vorbăreţul lui prieten, Roni, îi aşteaptă pe copiii cu vârste cuprinse între 4 şi 10 la o întâlnire cu Marina şi Corbul, profetul înaripat.

Temut, dispreţuit, ironizat, sărbătorit, adorat, corbul este considerat unul dintre cele mai inteligente animale. Fabulele şi legendele despre corb sunt captivante şi pline de tâlc, uneori, chiar ştiinţific.

UNINVENTED THEATRE caută permanent să dezvolte noi formule de expresie artistică. Abordând metode inovative de cercetare, Uninvented Theatre crează un cadru pentru artiştii dornici să descopere noi posibilităţi creative susţinând astfel dezvoltarea profesională a partenerilor şi a artiştilor implicaţi în proiectele companiei.

În preselecţiile emisiunii “Românii au talent” şi în semifinală, Uninvented Theatre a impresionat prin reprezentaţiile artistice originale, momente definitorii care au câştigat aprecierea unanimă a juriului şi simpatia a sute de mii de români. “Simpli creatori de emoţii”, membrii Uninvented Theatre cuceresc audienţa prin expresivitatea actelor artistice şi prin mesajele puternice transmise.

Înscrierea participanţilor se poate face în limita a 70 de locuri la telefon: 021.305.60.31 sau pe e-mail: [email protected]. Participarea la eveniment se face pe bază de bilet: 10 ron/copil şi 20 ron/adult.

Informaţii suplimentare despre programe: dr. Aurora Stănescu, e-mail: [email protected]

Sponsori: LeoBurnett, The Geeks, EmailWing, Delaco

Partener științific: DaVinci Learning

Întâlnire cu Dodi şi Roni: Corbul, profetul înaripat

Muzeul Antipa organizează:

Page 20: Turism romanesc nr 31

București, 05 decembrie 2013, COMUNICAT DE PRESĂ

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) va inaugura expoziția temporară: “Aurul și argintul antic al României”, în data de 19 decembrie 2013, începând cu ora 18:00, la sediul instituției, din Calea Victoriei nr. 12, București. Expoziţia: “Aurul și argintul antic al României” reunește peste o mie de piese arheologice reprezentative, lucrate din aur şi argint, descoperite pe teritoriul României. Structura expoziţiei ilustrează, prin aceste obiecte de o deosebită valoare istorică, estetică şi simbolică, o perioadă de peste șase milenii, cuprinsă între Neo-Eneolitic şi Antichitatea Târzie (mileniul al V-lea a.Ch. – secolul al VII-lea p.Ch). La această inițiativă expozițională a MNIR s-au alăturat 31 de muzee din țară, fiecare dintre piesele ce urmează a fi expuse având o semnificație și o istorie proprie. Unele dintre obiectele incluse în tematica acestei manifestări se află în expoziţia Tezaur Istoric a MNIR şi, prin urmare, pot fi văzute doar la Bucureşti, altele sunt expuse în diferitele muzee de istorie şi arheologie din ţară, în timp ce o parte dintre acestea nu au mai fost prezentate publicului în trecut. Insignă, însemn, prestigiu, sacralitate, bogăţie sau pur şi simplu podoabă – acestea sunt doar câteva dintre sensurile pe care le pot concentra piesele din metale preţioase. De-a lungul timpului, în slujba evidenţierii acestor roluri au fost investite pricepere tehnică, îndemânare şi imaginaţie, care au condus şi către o mare diversitate formală. Printre artefactele prezentate în expoziția: “ Aurul și argintul antic al României” există atât exemplare cu o lucrătură mai simplă, cât şi adevărate puncte de referinţă în arta metalului preţios. Mărturie pentru veleităţile artistice şi îndemânarea orfevrilor de altădată sau pentru complexitatea soluţiilor tehnologice folosite pot sta, printre altele, piesele din inventarele ansamblurilor princiare getice (Craiova, Cucuteni-Băiceni, Poiana Coţofeneşti, Agighiol sau Peretu), diversitatea şi bogăţia de forme a orfevrăriei dacice (brăţările polispiralice de aur descoperite în zona cetăţii de la Sarmizegetusa Regia sau tezaure precum cele de la Sâncrăieni, Peteni, Drăgeşti, Tăşad, Sacalasău, Rociu, Bălăneşti etc.) şi, nu în ultimul rând, inventarele funerare şi tezaurele Evului Mediu Timpuriu sau

Antichităţii Târzii, Pietroasa, Apahida, Cluj-Someşeni sau Histria. Expoziț ia t e m p o r a r ă v a f i deschisă la MNIR în perioada decembrie 2013 – martie 2014, iar apoi va fi itinerată prin cel puțin 12 orașe din România.

Aurul și Argintul Antic al României

Turism Românesc are onoarea de a fi partener media al expoziției eveniment:

Page 21: Turism romanesc nr 31
Page 22: Turism romanesc nr 31

Directorul Muzeului Național de Istorie a României (MNIR) Ernest Oberlander Târnoveanu a declarat joi, 19 decembrie 2013, la vernisajul expoziției "Aurul și argintul antic al României" că probabil un eveniment de asemenea amploare nu va mai avea loc în următorii 30 de ani. În cifre, expoziția care a fost deschisă joi seara (19 decembrie 2013, ora 18:00), înseamnă trei ani de muncă sub mandatele a patru miniștri ai Culturii (Kelemen Hunor, Puiu Hașotti, Mircea Diaconu și Daniel Barbu) pentru o echipă de peste 70 de persoane, colaborarea a 32 de muzee din țară, pentru a aduce în fața publicului 1.003 piese unice, podoabe prețioase ale dacilor și romanilor. Expoziția este deschisă la Muzeul Național de Istorie a României, până în data de 30 martie 2014, după care va fi itinerată în 12 orașe din țară, începând cu Timișoara. Rodica Oanță-Marghitu, care a coordonat această expoziție, a spus că evenimentul prezintă atât povești despre tehnicile de lucru în metale prețioase, cât și povești legate de descoperirea unora dintre aceste podoabe. Astfel, unele din podoabele prezentate în expoziție au fost descoperite în timpul excavărilor pentru ridicarea unor clădiri, au fost descoperite de copii sau când au fost montați stâlpi de electricitate. Printre exponate se află și câteva dintre celebrele brățări dacice recuperate de autoritățile române. Cu ajutorul a peste 1.000 de piese, fiecare cu semnificații și istorie proprii, expoziția încearcă prezentarea unei perioade desfășurate de-a lungul mai multor milenii. Structura expoziției punctează prin obiecte de o deosebită valoare istorică, estetică și simbolică, o perioadă cuprinsă între Neo-Eneolitic și Antichitatea Târzie. De altfel, în cadrul expoziției este prezentată o hartă a României care indică locurile de unde provin podoabele. Expoziția își propune să reunească piese arheologice reprezentative, lucrate din aur și argint, descoperite pe teritoriul României. Unele dintre obiectele incluse în tematica acestei manifestări se află în expoziția Tezaur Istoric a MNIR și pot fi văzute doar la București, altele sunt expuse în diferite muzee de istorie și arheologie din țară, în timp ce câteva, deși cunoscute prin publicații de specialitate, sunt încă păstrate în depozitele muzeelor. Valoarea unora dintre artefactele prezentate este argumentată prin faptul că provin din săpături arheologice, cunoașterea contextului de descoperire oferind sugestii importante despre momentul depunerii și îmbogățindu-le astfel sfera semnificațiilor. Expoziția de la București este completată de un catalog masiv cu fotografii și detalii despre exponate. Acest catalog poate fi achiziționat la prețul de 85 de lei.

Turism Românesc are onoarea de a fi partener media la expoziția eveniment: Aurul și Argintul Antic al României

Page 23: Turism romanesc nr 31

Continuând seria micro-expoziţiilor din cadrul proiectului “Exponatul lunii”, Muzeul Naţional de Istorie a României expune, cu ocazia celebrării Unirii Principatelor Române înfăptuită de domnitorul Alexandru Ioan Cuza la 24 ianuarie 1859, o piesă de excepţie –“Ordinul Unirii în grad de Ofiţer” alături de proiectul “Ordinul Unirii în grad de Cavaler”. Vernisajul micro-expoziţiei va avea loc vineri, 24 ianuarie a.c., începând cu ora 13.00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr.12. Încă din 1859 Alexandru Ioan Cuza se gândea să creeze un Ordin naţional românesc, având ca model „Legiunea de Onoare” instituită în Franţa de către Napolen I. Reprezentantul Principatelor Unite la Paris, Vasile Alecsandri, profitând de bunele relaţii diplomatice pe care le aveau Principatele cu Imperiul Francez, a cerut permisiunea lui Napoleon al III-lea, ca oficialii francezi să poată fi recompensaţi şi să poată purta viitorul ordin românesc. Propunerea a fost acceptată de împărat care, pe moment, nu a realizat că, potrivit normelor de drept internaţional, Principatele Unite nu puteau institui un sistem onorific, deoarece se aflau sub suzeranitate otomană. Revenind în ţară Alecsandri a propus crearea Ordinului „Jerbei de Aur ”, care urma să-i recompenseze pe românii şi pe străinii care aduseseră servicii Principatelor Unite. Comisia Centrală a schimbat numele Ordinului în „Ordinul Crucea Unirii” sau pe scurt „Ordinul Unirii”. Întâmpinând opoziţia categorică a Imperiului Otoman, cât şi pe aceea a Imperiului Austriac – care vedeau în această întreprindere un semn clar de afirmare a suveranităţii – pentru a nu pune în pericol dubla alegere a lui Cuza, proiectul a fost amânat atunci. În anul 1864, domnitorul i-a cerut reprezentantului român la Paris să ia legătura cu o cunoscută casă de bijuterii, în vederea realizării decoraţiilor. Casa Krétly din Paris a prezentat un model acceptat imediat de către domnitor şi, pe baza acordului său, s-a efectuat o comandă pentru cele 1000 de exemplare ale Ordinului. Modelul propus de Casa Krétly era o cruce repetată, emailată albastru – formă care, la acea dată, era foarte rar utilizată în faleristică. Neputând institui şi acorda Ordinul din cauza statutului ţării de stat vasal al Imperiului Otoman, domnitorul l-a acordat, cu titlu personal, doar câtorva apropiaţi. Acest Ordin a servit drept model pentru prima distincție oficială acordată de statul independent român, Ordinul naţional „Steaua României”. Acesta se numără printre puținele distincții (alături de Crucea „Meritul Sanitar”, de Ordinele „Meritul Cultural” și „Meritul Agricol”), care se vor regăsi, cu o formă diferită, în sistemele onorifice românești de după anii 1948 și 1989. Micro-expoziţia va fi deschisă la Muzeul Naţional de Istorie a României în perioada 24 ianuarie – 15 februarie 2014 şi poate fi vizitată de miercuri până duminică între orele 9.00 – 17.00.

„ORDINUL UNIRII” - EXPONATUL LUNII IANUARIELA MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI

Page 24: Turism romanesc nr 31
Page 25: Turism romanesc nr 31

Expoziție de pictură, caligrafie și print de Viorel Toma si Dan Toma15 ianuarie – 2 februarie 2014, Sala Irina NicolauConcert: Ilie Stepan, Dixie Krauser, Horea Crișovan15 ianuarie 2014, ora 19.00, Clubul Țăranului

Muzeul Național al Țăranului Român va invita miercuri, 15 ianuarie 2014, la Stepan Project – LUMINA, expoziție și concert. Lumina apare sub titulatura Stepan Project și conține trei CD-uri, un DVD și un booklet de 80 de pagini. Este un proiect fără precedent în istoria rock-ului românesc, finalizat după unsprezece ani de muncă, la care și-au adus contribuția zeci de artiști. Nu numai muzicieni, dar și pictori, fotografi, graficieni, cineaști și scriitori. Ilie Stepan este una dintre marile legende ale rockului românesc. Compozitor, chitarist, instrumentist, orchestrator, autor și producător de muzică de teatru și film, dar și de alte proiecte artistice, realizator de radio și televiziune. Fondator al grupului Pro Musica și autorul unuia dintre cele mai impresionante cântece ale revoluției române: „Timișoara”. Mai multe informații găsiți în documentele atașate sau pe:http://www.muzeultaranuluiroman.ro/acasa/stepan-project-lumina-ro.html.

Stepan Project – LUMINA

Muzeul Național al Țăranului Român vă invită joi, 16 ianuarie 2014, ora 17:00, la Sala Tancred Bănățeanu, la vernisajul expoziției de pictură și grafică a artistului Teodor Răducan, “De la natură la concept”. Expoziția, o selecție reprezentativă din creația maestrului Teodor Răducan, are un vădit caracter antologic și prezintă publicului românesc iubitor de artă, lucrări de pictură și grafică ce vor fi expuse în trei secțiuni. În prima parte sunt cuprinse lucrări din perioada de formare, studii și cercetări cu privire la țăranul român și la universul său, peisaje, portrete, naturi statice și flori. În cea de a doua parte sunt expuse, sub denumirea “Aproape de soare”, lucrări inspirate din călătorii în Algeria, Grecia, Italia, Israel și România: peisaje, portrete și flori scăldate în lumina mediteraneană, precum și un segment dedicat universului venețian. Ultima parte, “Între sacru și profan”, găzduiește compoziții, naturi statice, portrete și flori, opere încărcate de multiple sensuri metaforic simbolice, în care latura constructivă ocupă un loc aparte la interferența accentelor poetice sau narative. Teodor Răducan s-a născut la 4 iulie 1938, în București, unde a absolvit Școala Medie de Arte Plastice și, apoi, Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, în anul 1966. De-a lungul timpului, Teodor Răducan a deschis numeroase expoziții personale în țară și peste hotare, la București, Mamaia, Constanța, Sibiu, Oradea, Râmnicu Sărat, Târgu Jiu, Reșița, Florența, Milano, Singen, Freiburg, Colmar, Alger, Carugate, Roma, Veneția etc. Peste 2000 de lucrări ale artistului se găsesc în colecții publice și private din țară și din străinătate, la București, Constanța, Buzau, Râmnicu Sărat, Ploiești, Iași, Suceava, Botoșani, Oradea, Arad, Tulcea, Timișoara, Craiova, Blaj, și în Canada, Elveția, Algeria, Franța, Grecia, Israel, Germania, Polonia, Malta, Japonia, S.U.A., Suedia, Rusia și Italia. Expoziția va putea fi vizitată până pe 6 februarie 2014, de marți până duminică, între orele 10:00 și 18:00. La închiderea expoziției artistul dorește să doneze Muzeului Național al Țăranului Român, câteva lucrări dedicate țăranului român, opere ce vor intra în patrimoniul instituției noastre.

De la natură la concept

Page 26: Turism romanesc nr 31

21 ianuarie 2014, ora 18.00, Clubul ȚăranuluiMuzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român – cunoscut pe vremuri și ca Muzeul de la Șosea – continuă ciclul său de conferințe vizând dezbaterea publică a problematicii vaste a tradițiilor în cultura română actuală. Conferințele se adresează publicului larg, în mod special tinerilor specialiști din domeniile umaniste, și se organizează la Clubul Țăranului. Muzeul Național al Țăranului Român vă invită joi, 21 ianuarie 2013, ora 18:00, la Clubul Țăranului, la conferința Idiotul Dănilă Prepeleac, un nou eveniment din ciclul Conferințelor de la Șosea, susținut de etnologul Șerban Anghelescu.

Conferințele de la Șosea: Idiotul Dănilă Prepeleac

Muzeul Național al Țăranului Român, Muzeul Țării Crișurilor și Consulatul Onorific al României pentru Trentino – Alto Adige vă invită în ziua de joi, 30 ianuarie 2014, ora 18:00, la Sala Foaier, la vernisajul expoziției: “Arhefanii”, a artistului italian Paolo Tait. Paolo TAIT s-a născut în anul 1952, în Mezzolombardo din regiunea Trentino-Alto Adige/Südtirol, în nordul Italiei. A deschis numeroase expoziții personale și de grup în Italia, Germania și Danemarca, iar în România, a mai expus la Muzeul Țării Crișurilor, în anul 2007. În anul 2011, a reprezentat Italia la a 54-a ediție a Bienalei de la Veneția. Lucrările lui Paolo Tait sunt grandioase, tulburătoare și frumoase. Sunt fructul unei gândiri libere și puternice care nu face compromisuri cu ceea ce există deja sau a existat ca formă consacrată în timp. Pentru el, creativitatea începe acolo unde se stinge lumina zilei simplă și socială, unde pădurea tace și se strecoară în muta penumbră a tufișurilor. Paolo Tait de Vittoria Coen Expoziția este organizată sub patronajul Ambasadei Italiei în România, al Ambasadei României în Italia, al Consulatului General al României din Milano, al Regiunii Autonome Trentino-Alto Adige/Südtirol, al Provinciei Autonome Trento și al Primăriei din Mezzolombardo (TN). Expoziția va putea fi vizitată până în ziua de 2 martie 2014, de marți până duminică, între orele 10:00 și 18:00. Sponsori: Informatica Bancaria Trentina, Tassullo Materiali, Ercamedia și Fondazione San Vigilio.

Arhefanii - expoziție de Paolo Tait

Page 27: Turism romanesc nr 31

Cu această ocazie, intrarea în expoziția permanentă și în expozițiiletemporare va fi liberă. În această zi aniversară, Muzeul Național al Țăranului Român își invităpublicul la vernisajele a două expoziții și la un concert de muzică decameră. Program: ora 14:00, la vernisajul expoziției: “Rusii lipoveni din România”, la SalaLaolaltă și Școala Satului. ora 17:00, vernisajul expoziției: “În urma acului. Românii de peste Bug”, laSala Irina Nicolau. ora 19:00, Concertul orchestrei de cameră “PHILARMONIA” a Centrului Național de Artă „Tinerimea Română‟, la Studioul Horia Bernea. Mai multe informații găsiți pe: www.muzeultaranuluiroman.ro

Orchestra de cameră Philarmonia Muzeul Național al Țăranului Român vă invită miercuri, 5 februarie 2014, ora 19:00, la Studioul Horia Bernea, la Concertul orchestrei de cameră PHILARMONIA a Centrului Național de Artă „Tinerimea Română)‟, susținut cu ocazia împlinirii a 24 de ani de la (re)înființarea Muzeului Țăranului. Intrarea este liberă. În program: Preludiu la unison de George Enescu, Pastorale bănățene de Doru Popovici și Trei piese op. 4 nr. 2 pentru orchestră cu coarde, de Constantin Silvestri. Orchestra de cameră PHILARMONIA a Centrului Tinerimea Română este formată din instrumentiști de excepție, care s-au impus pe scenele din România și din străinătate prin rafinamentul sunetului și calitatea stilistică a repertoriului abordat. Performanțele artistice ale ansamblului au dus la realizarea unor înregistrări cu lucrări de Vivaldi, Corelli, Händel, Mozart, Giuliani, Respighi, precum și creații ale unor compozitori români contemporani. Orchestra PHILARMONIA a fost invitată să susțină concerte la toate edițiile Festivalului și Concursului Internațional „George Enescu”, dar și la diferite festivaluri interne și internaționale, în țări precum: Bulgaria, Rusia, Turcia, Grecia, Spania, Cehia, Austria, Germania, Polonia, Italia, Republica Moldova. De asemenea, orchestra a colaborat cu cei mai prestigioși soliști români, dar și cu reputați artiști străini, printre care: Ruggiero Ricci, Victor Pikaisen, Alberto Lysy, Alirio Diaz, Barbara Hendricks și alții. Violonist cu studii academice la Moscova și la București, Nicolae Iliescu este dirijorul formației PHILARMONIA, iar sub conducerea sa, orchestra de cameră a cunoscut o cariera reverberantă.

Rușii Lipoveni din România Muzeul Național al Țăranului Român vă invită miercuri, 5 februarie 2014, ora 14.00, la Sala Laolaltă, la vernisajul expoziției Rușii lipoveni din România. „Lipovean” a fost un termen atribuit, în România, ruşilor ortodocşi de rit vechi. Aceştia se numesc între ei „staroveri” (în traducere: de credinţă veche) sau „starooobreadţî” (în traducere: de rit vechi). După evenimentele din decembrie 1989, s-a impus termenul de „ruşi lipoveni”. Lipovenii locuiesc, în special, în județul Tulcea, precum și în zona Bugeacului, în preajma orașului Vâlcov, din regiunea Odessa. Mici grupuri de lipoveni trăiesc și în Moldova, inclusiv în Bucovina, dar și în județele Brăila, Constanța și Ialomița. În expoziţie au fost incluse obiecte având caracter religios, fotografii, port, obiecte folosite la pescuit, dar și lucruri de uz casnic. Expoziția, deschisă cu ocazia împlinirii a 24 de ani de la (re)înființarea Muzeului, va putea fi vizitată până în ziua de 27 aprilie 2014, de marți până duminică, între orele 10:00 și 18:00. Parteneri: Asociația Camera de Cooperare Economică și Culturală Româno-Rusă, TVR.

Miercuri, 5 februarie 2014, Muzeul Țăranului împlinește 24 de ani de la (re)înființare.

Page 28: Turism romanesc nr 31

În urma Acului. Românii de peste Bug.

P e n t r u n o i , a f o s t emoționant să af lăm că în U c r a i n a , dincolo de Bug, trăiau în anii '40 - și încă mai v i e ț u i e s c - c o m u n i t ă ț i r u r a l e r o m â n e ș t i . Informația a căpătat materialitate odată cu descoperirea colecției de cusături alcătuită în 1943 de către Anton Golopenția și dăruită, începând din anul 2006, Muzeului nostru, de către Sanda Golopenția. Expoziția: “ÎN URMA ACULUI” propune un discurs vizual, audio și audiovizual despre povestea cusăturilor românești din Donbas. Războaie, închisori, emigrări, amuțiri, multă răbdare: cusăturile au drumețit, au emigrat, au fost închise. Ștergare, cămăși și păretare au călătorit pe rute lungi, din Donbas, la București, din București, la Ithaca, N.Y., și de acolo la Providence, R.I. în Statele Unite, apoi, din Providence, înapoi, la București. Drumurile s-au înscris în intervalul 1943–2005. Unele dintre cusături au stat în lăzi, cutii sau dulapuri, nebucurând ochii nimănui, timp de mai bine de 50 de ani. Poate că e timpul să încercăm să scoatem de sub sfielile tăcerii de cultură mereu altfel dominată și mereu îndoindu-se de sine momente, cum a fost cel al cercetării I.R.E.B., în care s-a îndrăznit tinerește întâlnirea cu semeni înstrăinați de multă vreme, dar păstrând încă nume, vorbe și podoabe ale vieții prin care puteau fi contactați și înțeleși. Momente de acest fel luminează nu numai un aspect al trecutului românesc, ci și modul în care se poate vorbi astăzi despre o diversitate românească. (Sanda Golopenția). “ÎN URMA ACULUI. ROMÂNII DE PESTE BUG” – expoziție deschisă în sala IRINA NICOLAU, în perioada 5 februarie – 2 martie 2014. Vernisajul va avea loc în ziua de 5 februarie, orele 17:00, cu ocazia împlinirii a 24 de ani de la (re)înființarea Muzeului. Vineri 7 februarie, la orele 14:00, în expoziție se vor lansa volumele: “Școala sociologică de la București”, “Publicații, expoziții și proiecte internaționale” (număr special, Transilvania 1/2014) și “Școala sociologică de la București. Contexte, tendințe, crize” (număr special Sfera Politicii, mai-iunie 2013) Vor vorbi: Sanda Golopenția, Vintilă Mihăilescu, Zoltán Rostás, Dumitru Sandu, Radu Vancu și colaboratorii celor două reviste.

Page 29: Turism romanesc nr 31
Page 30: Turism romanesc nr 31

Locul de desfăşurare: Palatul Brukenthal, Cabinetul de stampe şi deseneDurata: 22.01 – 20.03.2014Curator: Dr. Maria Ordeanu Dorothea Schmierer-Roth a fost fiica unui consul al Ţărilor de Jos la Galaţi şi nepoata academicianului Hariton Tiktin. După primele lecţii de desen cu pictorul italian Antonio Zumino, Dorothea, cunoscută sub numele Lola, a parcurs mai multe etape de iniţiere în artă la Berlin, apoi în ţară cu pictorul Ion Theodorescu-Sion şi la Paris, unde a frecventat Academia Julian, Academia Ranson şi atelierul pictorului André Derain. Tânăra artistă s-a aflat în contact direct cu arta europeană a secolului XX, reuşind să asimileze succesiv, în propria sa creaţie elemente de secesionism, expresionism, cubism, artă abstractă şi clasicism. Dorothea Schmierer-Roth a fost redescoperită în ultimul deceniu, ca urmare a unor importante donaţii de lucrări din atelierul artistei, făcute de către moştenitorii săi, Anne-Louise Roth şi Alexandru Cezar Ionescu. 15 picturi şi 34 desene au fost donate Muzeului Naţional Brukenthal. Dintre acestea au fost selecţionate 31 de lucrări, prezentate acum pentru prima dată publicului din Sibiu. Picturile şi desenele expuse sunt o mărturie a etapelor parcurse între 1910-1970, de Dorothea Schmierer-Roth, o artistă care nu a abdicat niciodată de la crezul său artistic.

Dorothea Schmierer-Roth (1893-1981): Pictură şi grafică

Palatul Brukenthal din Sibiu organizează expoziţia:

Page 31: Turism romanesc nr 31
Page 32: Turism romanesc nr 31

2013 a fost anul marilor investiţii în staţiunile balneare, investitorii privaţi investind în sector peste 150 milioane de euro, a declarat preşedintele Organizaţiei Patronale a Turismului Balnear din România (OPTBR), Nicu Rădulescu. “Investiţiile au fost făcute fără sprijin din partea statului, fără nicio facilitate, nici măcar scutirea de taxe locale. Considerăm că acest trend demonstrează valoarea acestui segment, care ar merita mai multă atenţie din partea tuturor factorilor implicaţi. Aceste investiţii au dus la creşterea numărul de turişti, care au apreciat creşterea standardelor infrastructurii şi a calităţii serviciilor. Aceste cheltuieli reprezintă un efort al investitorului, care a înţeles valoarea potenţialului natural şi al oportunităţii turismului balnear”, a precizat Nicu Rădulescu. În prezent, unele societăţi îşi renovează şi îşi pun la punct infrastructura de cazare şi masa sau baza de tratament, în timp ce altele se străduie să îşi atragă clienţii în această perioadă, cu costuri mai reduse. Mai mult, conform reprezentanţilor OPTBR, această perioadă de extrasezon are şi avantajele ei, deoarece clientul beneficiază de mai multă atenţie din partea personalului, mai ales medical, şi nu trebuie să aştepte prea mult să efectueze procedurile recomandate, ca în plin sezon, când cererea este foarte mare. Situarea staţiunilor balneare în zone cu bogat potenţial turistic oferă turistului şansa de a vizita obiective culturale, istorice, religioase sau de a “proba”gastronomia locală. “Avem semnale că şi în 2014 se vor face investiţii în bazele de tratament. Trebuie avut în vedere faptul că, în multe staţiuni, bazele de tratament erau construite pentru a deservi o întreagă staţiune. În ultimii ani, conceptul s-a schimbat şi hotelurile îşi fac fiecare propria bază de tratament. Aceasta presupune fonduri mai mari şi sprijinul fondurilor europene este dorit şi binevenit. Sunt multe hoteluri, majoritatea de 3 stele, chiar şi de 4 stele, care oferă servicii diversificate, pe lângă procedurile de tratament pentru diferite boli (reumatice, digestive, respiratorii, dermatice), ca şi pentru relaxare, antistres sau tonifiere, în cadrul departamentelor de wellness amenajate în ultimii ani în multe hoteluri. Astfel de unităţi se găsesc la Sovata, Tuşnad, Govora, Băile Felix, Vatra Dornei, Călimăneşti-Căciulata, Covasna, Geoagiu-Băi”, a spus preşedintele OPTBR. Investiţiile şi o mai bună promovare a staţiunilor balneare au condus la creşterea numărului de turişti români şi străini, dar mai ales a structurii acestora. A crescut numărul persoanelor active sau a familiilor cu copii care vin pentru vacanţe de refacere şi relaxare în staţiunile balneare, ca şi al evenimentelor tip corporate organizate de diferite firme pentru personalul propriu, al seminariilor şi conferinţelor, la care, pe lângă programul specific, participanţii pot să se relaxeze în bazele de wellness din hotelurile unde sunt cazaţi. “În general, cifra celor sosiţi în staţiunile balneare se menţine, din aceştia cam 10% sunt străinii. Se constată, însă, în structură unele modificări. Vin mai mulţi turişti din Federaţia Rusă, Republica Moldova. Se extinde reţeaua staţiunilor solicitate şi nu doar Sovata sau Slănic Moldova, ci şi Călimăneşti-Căciulata, Vatra Dornei, Saturn, Mangalia, Govora, Buziaş”, a explicat Nicu Rădulescu. Ţinând cont de ţările din care vin cei mai mulţi turişti, OPTBR a demarat pregătirile pentru o campanie de informare şi atragere de turişti din Federaţia Rusă, Germania, Israel, Republica Moldova ca principale pieţe

furnizoare de turişti şi pregăteşte, concomitent, unele acţiuni promoţionale pentru piaţa internă. OPTBR va participa la Târgul de turism de la Romexpo din martie 2014, dar şi la unele târguri regionale ce vor avea loc în următoarele luni. În plus, OPTBR colaborează cu autorităţile de resort la organizarea unor evenimente de anvergură benefice şi pentru turismul balnear, dar şi la crearea unui cadru legislativ adecvat pentru segmentul balnear. “Pentru anul 2014 ne vom intensifica eforturile pentru certificarea unor unităţi hoteliere, dar şi a unor staţiuni balneare. Deschiderea pieţei serviciilor, inclusiv a celor medicale, creează oportunitatea atragerii de turişti străini la tratament şi refacere în România, unde costurile sunt mai mici decât în multe ţări europene, iar calitatea actului turistic şi medical este mult apreciată. Au fost demarate negocieri cu case de asigurări din câteva ţări europene, pentru recunoaşterea costurilor provenite din plata serviciilor medicale. Aici este nevoie de susţinerea autorităţilor statului şi a altor structuri pentru a finaliza negocierile”, spune Nicu Rădulescu. Investitorii din staţiunile balneare, interesaţi de creşterea numărului de turişti şi de ocuparea pe întreaga perioadă a anului a capacităţilor, au lansat, prin intermediul OPTBR, câteva programe speciale cu tarife prietenoase, adresate tuturor categoriilor sociale. Hotelierii au menţinut tarifele pentru toate programele lansate sub egida OPTBR 'o săptămână de refacere', 'Decada balneară', Hai la băi' şi 'wellness balnear'. “În prezent, derulăm o campanie pentru aceste programe speciale, în care cel mai mic preţ este de 330 de lei la un hotel de 2 stele pentru programul 'O săptămână de refacere', al cărui pachet cuprinde şase nopţi de cazare cu mic dejun şi două proceduri sau cel de 650 de lei pentru 'Decada balneară', cu un pachet de servicii de 10 zile cazare cu pensiune completă şi tratament pentru minim 7 zile, câte 2 proceduri. Acest program este mai solicitat de cei care vin pentru tratament, celelalte având o nuanţă mai pronunţată de relaxare, datorită şi duratei mai scurte a sejurului. Preferinţa clienţilor pentru acest program este bazată pe faptul că îşi pot programa mai bine concediile pentru tratament, beneficiind de servicii complete, în perioadele de extrasezon. Din păcate, suntem încă puternic influenţaţi de ponderea numărului de turişti veniţi la tratament prin Casa Naţională de Pensii şi Asigurări Sociale, de la care încasările sunt reduse. Este evident că acolo unde s-au făcut investiţii vin şi clienţi cu un potenţial financiar mai mare şi deci cresc şi încasările. Apoi, sejurul într-o staţiune balneară este, conform statisticilor, cel mai lung (7,5 zile), ceea ce înseamnă că turistul are nevoie de diversitatea acţiunilor în care să se destindă şi să cheltuie', precizează Nicu Rădulescu. Românii au devenit mai mari consumatori de servicii, chiar mai buni decât străinii. Este vorba despre cei care vin pentru relaxare, întreţinere, refacere, care reprezintă o categorie cu venituri mai ridicate şi care se îngrijesc de sănătatea lor pentru a preveni îmbolnăvirile. “Există o serie de 10 - 15 staţiuni balneare care sunt mai intens solicitate pentru că, mai întâi, sunt cele mai cunoscute datorită tradiţiei, care şi-au menţinut clienţii păstrând calitatea serviciilor şi investind. Pe lângă acestea, avem o serie de alte 15 - 20 staţiuni, de nivel naţional, unde s-a investit, dar nu sunt suficient de cunoscute. Un aport al autorităţilor şi al investitorilor în promovarea acestora ar fi binevenit. Dar nu trebuie să uităm că avem circa 160 de staţiuni balneare, multe dintre ele cu veche tradiţie, iar un astfel de potenţial merită valorificat. În multe din ele s-au făcut investiţii din fonduri private sau prin proiecte europene, dar insuficiente, mai puţin cunoscute sau promovate. Aici e nevoie de o cooperare mai largă şi un parteneriat activ public - privat”, a spus şeful organizaţiei. Momentan, piaţa tur-operatorilor specializaţi în turism balnear şi de sănătate e încă în formare. OPTBR apreciază că nu avem încă tur-operatori specializaţi, puternici, mai ales pe turismul medical, care reprezintă o tendinţă nouă în turismul de sănătate. “Acest turism medical, momentan de nişă, oferă staţiunilor balneare oportunităţi deosebite şi sperăm că în 2014 vom putea accesa fonduri europene pentru dezvoltarea şi promovarea lui. Suntem la finalul unui program european de finanţare. Unii hotelieri au folosit aceste programe pentru îmbunătăţiri, up-gradări hoteliere, alte activităţi necesare”, a precizat Nicu Rădulescu. OPTBR a derulat un program POSDRU de calificare a 2.200 persoane în meserii din domeniu, al cărui valoare a fost de aproape cinci milioane de euro şi a durat trei ani. Au fost antrenaţi lucrători din staţiunile balneare şi s-a creat o reţea de rezervă de personal calificat.

ȘTIRI TURISTICE

2013 - anul marilor investiţii în staţiunile balneare. 150 de milioane de euro investiţi de mediul privat

Page 33: Turism romanesc nr 31

Numărul de nopţi petrecute de turiştii străini în structurile de cazare din România a crescut anul trecut cu 5,1%, dar turismul românesc este în continuare cu mult în urma statelor vecine, mai puţin de una din cinci înnoptări revenind vizitatorilor din afara ţării, potrivit datelor Eurostat. Turiştii străini au petrecut anul trecut în România 3,5 milioane de nopţi, printre cele mai scăzute niveluri din UE, de peste patru ori sub rezultatele Ungariei sau Bulgariei. Doar Letonia şi Lituania au avut mai puţini vizitatori străini anul trecut, 2,7 milioane, respectiv 2,8 milioane, însă în aceste state turiştii străini reprezintă 70%, respectiv 51% din piaţă. În România, turiştii străini reprezintă doar 18% din piaţă, cel mai redus procentaj din UE, faţă de 67% în Bulgaria, cu 14,3 milioane de înnoptări anul trecut, sau 49% în cazul Ungariei, unde străini au petrecut în 2013 aproximativ 12,3 milioane de nopţi. Numărul turiştilor străini care au vizitat România a crescut cu 3,6% în primele 11 luni ale anului trecut, la 1,62 milioane, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Astfel, turismul românesc este în continuare predominant intern, cu 15,6 milioane de înnoptări ale rezidenţilor în structurile de cazare, dintr-un total de 19,1 milioane înnoptări. La nivelul UE, 45% - aproape jumătate - din înnoptări revin turiştilor străini, numărul nopţilor petrecute de străini în Europa urcând cu 4,8% faţă de 2012. Cea mai puternică creştere a numărului de înnoptări ale turiştilor străini a fost înregistrată anul trecut de Marea Britanie, plus 16,7%, urmată de Grecia, cu 13,2%. Bulgaria şi Ungaria au avut de asemenea creşteri solide în zona turiştilor străini, de 6,6%, respecitv 5,9%. Cehia a înregistrat anul trecut 20,8 milioane de înnoptări ale străinilor, dintr-un total de 39,1 milioane care include şi turismul intern, astfel că turiştii străini au reprezentat 53% din piaţă. În Austria, străinii au acoperit anul trecut 71% din înnoptări, petrecând 78,1 milioane de nopţi în structurile turistice. Spania este liderul Europei în turism, cu un total de 251,9 milioane înnoptări ale turiştilor străini, reprezentând 65% din piaţă. În Croaţia şi Cipru, peste 90% din turişti sunt străini, la polul opus regăsindu-se Polonia şi Germania, cu procentaje de 20% fiecare, ambele state având însă un turism intern bine dezvoltat.

Duckadam, Maia Morgenstern şi Dan Puric vor promova turismul românesc

Maia Morgenstern, Dan Puric şi Helmuth Duckadam vor promova turismul românesc şi vor fi numiţi de autorităţile în domeniu, la sfârşitul lunii ianuarie, ambasadori ai turismului românesc alături de alte personalităţi, a declarat agenţiei MEDIAFAX , Maria Grapini, ministrul delegat pentru IMM şi Turism. "Pe data de 30 ianuarie, într-un eveniment care va avea loc la hotelul Hilton din Bucureşti, mai multe personalităţi vor fi numite ambasadori ai turismului românesc şi vor promova astfel România în baza unui parteneriat pe care îl vom semna cu ei. Printre aceştia se numără Maia Morgenstern, Dan Puric, Dumitru Prunariu, Dinu Săraru sau Constantin Chiriac, directorul teatrului din Sibiu", a spus Grapini. Acestora li se vor adăuga Octavian Bellu, Mariana Bitang, Nadia Comăneci, Helmuth Duckadam, Ovidiu Lipan Ţăndărică şi naistul Nicolae Voiculeţ. Toţi vor primi

paşapoarte diplomatice. "Ei vor promova România în baza unui parteneriat, iar noi le vom acorda titlul de ambasadori onorifici ai turismului. Fiecare va promova turismul românesc la evenimentele din ţară şi străinătate la care va participa şi vor merge şi la târgurile de turism din afara ţării", a arătat Grapini, menţionând că "ambasadorii" nu vor fi remuneraţi. În luna august au fost desemnaţi opt ambasadori ai turismului, respectiv Grigore Leşe, Elisabeta Lipă, Ilie Nastase, Ivan Patzaichin, Ştefan Popa Popas, Iolanda Balaş Soter, Gabriela Szabo şi Gheorghe Zamfir. Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, le-a acordat, vineri, paşapoarte diplomatice foştilor sportivi Iolanda Balaş Soter şi Ivan Patzaichin, precum şi artistului Grigore Leşe, cei trei urmând să participe la campanii de promovare a României în străinătate. Până în prezent au mai fost înmânate paşapoartele diplomatice fostei campioane mondiale la atletism Gabriela Szabo, fostului jucător de tenis Ilie Năstase şi artistului Gheorghe Zamfir.

ȘTIRI TURISTICE

România a atras în 2013 mai mulţi turişti străini. Cum stăm în comparaţie cu alte state europene

Page 34: Turism romanesc nr 31

Miercuri, 15 ianuarie 2014, începând cu ora 19:00, Ministerul Culturii organizează, la Ateneul Român, un eveniment dedicat celebrării Zilei Culturii Naţionale. Programul serii va cuprinde un concert extraordinar susținut de artişti consacraţi şi tinere talente ale s c e n e i l i r i c e r o m â n e ş t i , acompaniați de Filarmonica ”George Enescu”, precum și vizitarea expoziției ce va include lucrări semnate de prestigioși

pictori români, obiecte rare din patrimoniul enescian și costume purtate de mari interpreți în spectacole de referință montate pe scena Operei Naționale București.

La momentul festiv, sunt invitați să participe personalități culturale, membri ai Academiei Române, membrii Guvernului României, ai comisiilor de specialitate din Senat și Camera Deputaților, reprezentanți ai corpului diplomatic acreditat la București, directori ai instituțiilor de cultură, conducătorii uniunilor de creație și reprezentanți ai mass-media. Celebrarea Culturii Naționale, la data de 15 ianuarie, a fost instituită prin lege în anul 2010 și marchează, în acest an, 164 de ani de la naș terea poetului Mihai Eminescu, "omul deplin al culturii române". Evenimentul este organizat cu sprijinul Filarmonicii ”George Enescu” și al Operei Naționale București.

15 ianuarie - Ziua Culturii Naţionale

Page 35: Turism romanesc nr 31
Page 36: Turism romanesc nr 31

D u p ă u n sezon de vară excepţional, în Club Tarabostes - Geoagiu Băi, plin de evenimente şi p e t r e c e r i incendiare, din 18 octombrie 2013, revenim cu o nouă locaţie, pregătită special pentru sezonul de iarnă, î n O r ă ş t i e , C o m p l e x Comercial Palia (la subsol). Distracţia va fi la cote maxime, iar noua locaţie se va ridica la standarde fără precedent în zonă, şi cu siguranţă va satisface şi cele mai exigente gusturi. De asemenea am revenit cu un ,,Fan Page" pe facebook unde vă invităm să daţi like pentru a fi la curent cu tot ce urmează să se întâmple în noul ,,Club Tarabostes ". TARABOSTES CLUB - distacţie garantată!

www.tarabostesclub.ro

ORÃSTIE, HUNEDOARAINFO & REZERVÃRI+40 722 488 123; +40 761 164 105 www.facebook.com/clubtarabostesofficial

TARABOSTES CLUB

Page 37: Turism romanesc nr 31
Page 38: Turism romanesc nr 31
Page 39: Turism romanesc nr 31
Page 40: Turism romanesc nr 31
Page 41: Turism romanesc nr 31
Page 42: Turism romanesc nr 31

www.turism-romanesc.com www.facebook.com/TurismRomanescOfficial