tulburarile de limbaj

6
Investeşte în oameni! Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară: 1. Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere Domeniul major de intervenţie: 1.3. Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare profesională Titlul proiectului: „e-Mentor: Dezvoltarea de competenţe şi abilităţi TIC şi Mentorat educaţional al persoanelor cu dizabilităţi, pentru profesori” Cod Contract: POSDRU/157/1.3/S/140877 Beneficiar: Universitatea ″Lucian Blaga″ din Sibiu Partener: Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi” Program: „Mentorat educaţional al persoanelor cu dizabilităţi” TOPICUL 5: „TULBURĂRILE DE LIMBAJ” Cursant:(EPURE) LUCHIAN ADELINE-DANIELA Seria 5, Grupa 2, Perioada de formare 29.01.2015 – 01.02.2015 Identificaţi două modalităţi concrete prin care cadrul didactic poate susţine şi ajuta copilul cu tulburări de pronunţie în efortul de depăşire a acestora. În viaţa şcolară, cele mai frecvente probleme de limbaj ale copiilor pe care le-am întâlnit sunt cele din categoria tulburărilor de pronunţie, în special cele de tip dislalic. Dislalia este o tulburare de pronunţie care constă în deformarea, omiterea, substituirea, înlocuirea şi inversarea sunetelor. În cazurile grave de dislalie, astfel de fenomene se produc şi la nivelul silabelor şi chiar al cuvintelor. Exemple de silabe inversate: porcatoliu în loc de portocaliu, cerlanea pentru cerneala, camara în loc de carama, gea greanta în loc de geanta grea, etc. Limbajul, în perioada lui de formare, se caracterizează printr-o dislalie fiziologică şi una defectologică. Dislalia fiziologică se referă la dificultăţile de pronunţie care apar la marea majoritate a copiilor, sunt fireşti, pasagere, au caracter temporar, nu se fixează şi nu se menţin după vârsta de 4-5 ani. Aceste tulburări nu intră în sfera patologicului. Dislalia defectologică se referă la fixarea tulburării de vorbire şi se caracterizează prin pronunţarea defectuoasă a 1

Upload: luchian-adeline

Post on 21-Nov-2015

248 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

PT. CONSILERE

TRANSCRIPT

POSDRU/157/1

Investete n oameni!

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013

Axa prioritar: 1. Educaia i formarea profesional n sprijinul creterii economice i dezvoltrii societii bazate pe cunoatereDomeniul major de intervenie: 1.3. Dezvoltarea resurselor umane din educaie i formare profesional

Titlul proiectului: e-Mentor: Dezvoltarea de competene i abiliti TIC i Mentorat educaional al persoanelor cu dizabiliti, pentru profesoriCod Contract: POSDRU/157/1.3/S/140877

Beneficiar: Universitatea Lucian Blaga din SibiuPartener: Universitatea Dunrea de Jos din Galai

Program: Mentorat educaional al persoanelor cu dizabiliti

TOPICUL 5: TULBURRILE DE LIMBAJCursant:(EPURE) LUCHIAN ADELINE-DANIELASeria 5, Grupa 2, Perioada de formare 29.01.2015 01.02.2015Identificai dou modaliti concrete prin care cadrul didactic poate susine i ajuta copilul cu tulburri de pronunie n efortul de depire a acestora. n viaa colar, cele mai frecvente probleme de limbaj ale copiilor pe care le-am ntlnit sunt cele din categoria tulburrilor de pronunie, n special cele de tip dislalic. Dislalia este o tulburare de pronunie care const n deformarea, omiterea, substituirea, nlocuirea i inversarea sunetelor. n cazurile grave de dislalie, astfel de fenomene se produc i la nivelul silabelor i chiar al cuvintelor. Exemple de silabe inversate: porcatoliu n loc de portocaliu, cerlanea pentru cerneala, camara n loc de carama, gea greanta n loc de geanta grea, etc.

Limbajul, n perioada lui de formare, se caracterizeaz printr-o dislalie fiziologic i una defectologic. Dislalia fiziologic se refer la dificultile de pronunie care apar la marea majoritate a copiilor, sunt fireti, pasagere, au caracter temporar, nu se fixeaz i nu se menin dup vrsta de 4-5 ani. Aceste tulburri nu intr n sfera patologicului.Dislalia defectologic se refer la fixarea tulburrii de vorbire i se caracterizeaz prin pronunarea defectuoas a unuia sau mai multor sunete. Ea se manifest prin omisiuni, substituiri, distorsiuni de sunete sau erori motrice permanente pentru un anumit sunet sau pentru un grup de sunete.Tulburrile fiziologice de limbaj care se menin peste vrsta de patru ani se caracterizeaz prin permanetizarea unui mod defectuos de vorbire. Ele formeaz grupa dislaliilor defectologice. Pentru lichidarea lor este nevoie de un tratament logopedic, pentru c ele nu dispar de la sine. Sunetele cel mai des afectate sunt cele care au o structur articulatorie mai complex i anume s, z, , ,j, ce, ci,ge,gi i,mai ales, teribila i buclucaa consoan r care a dat de furc i marelui nostru poet Lucian Blaga. Aceste sunete, neputnd fi pronunate, sunt omise, nlocuite sau pronunate deformat, cum ar fi: caun n loc de scaun, sase n loc de ase, tas n loc de cas, erei n loc de cercei, sirese n loc de ciree, ia sau la n loc de ra, toto n loc de coco etc. Aceste dificulti apar la marea majoritate a copiilor, sunt fireti, pasagere, proprii acestei vrste, au o natur fiziologic i dac nu se menin i dup vrsta de 4-5 ani,ele nu intr n sfera patologicului . O alt tuburare este blbiala. Blbiala reprezint o tulburare a ritmului i a fluenei vorbirii, n care cursivitatea exprimrii este grav afectat prin apariia unor blocaje sau a unor spasme puternice, odat cu ncercrile de rostire a primelor silabe din propoziii, sintagme sau chiar din cadrul unor cuvinte. Dei nu este att de frecvent, are implicaii emoionale deosebite. Suferina nu se vede n oglind, ci direct n sufletul copilului.

Eu consider c educarea personalitii, nlturarea negativismului fa de vorbire i a tulburrilor comportamentale sunt necesare la copiii de vrst colar dar, n special, la cei care se afl n perioadele pubertii i adolescenei. Acest proces trebuie s nceap, ns, odat cu corectarea tulburrii de limbaj. Dac n perioada precolar, tulburrile personalitii sunt ntlnite la puini copii, la colari, fenomenul dereglrii verbale se contientizeaz, devine apstor i poate determina, la unii copii, devieri comportamentale, atitudini negativiste, o slab integrare n colectiv, delsare la nvtur, lipsa iniiativelor, reinere sau obrznicie, nervozitate etc. La instalarea acestor tulburri contribuie adeseori, fr ca ei s-i dea seama, prinii i educatorii (prin apostrofarea i solicitarea insistent s vorbeasc corect). Pe de alt parte, atitudinea colegilor de ridiculizare i ironizare i determin s devin retrai i nchii n ei nii.

n aceast situaie, educarea personalitii trebuie s urmreasc: redarea ncrederii n propriile posibiliti; crearea convingerii c tulburarea nu presupune un deficit intelectual; crearea convingerii c dificultatea de limbaj este o tulburare pasager, care poate fi corectat; crearea ncrederii n logoped; nlturarea negativismului i redarea optimismului.Personal consider, ca n calitate de profesor trebuie s respect i s aplic urmtoarele reguli pentru a-i ajuta pe copii cu tulburri de pronunie:

1. Intotdeauna vorbesc corect cu elevul, nu stlcesc cuvintele i nu le deformey pentru a fi mai amuzant sau pentru c este foarte mic i oricum nu nelege. Va nvaa s vorbeasc aa i apoi va fi mai greu s il corectez;2. Cand nu tie ce nseamn un cuvnt, i explic ct mai pe nelesul su i ii ofer exemple variate, ncurajndu-l s foloseasc acel cuvnt n limbajul cotidian;3. Folosesc ilustraii, cri cu poveti, atlase cu imagini, cartonae ilustrate, vederi, pentru a creea impreuna cu copilul povesti despre imaginile vizualizate, pentru a-l invata cuvinte noi, cu ajutorul imaginilor; astfel cuvintele se fixeaz, prin asociere cu imaginea;4. ntotdeauna ncurajez socializarea cu alti copii, in cadrul jocului, nvatnd unii de la altii, in colectivitate.5. Muli care se lupt cu aceast problem nu au permis ca ea s le rpeasc bucuria de a tri. Unii chiar au devenit celebri. ntre acetia pot fi amintii fizicianul sir Isaac Newton, omul de stat britanic Winston Churchill i actorul american James Stewart. Alii au cultivat unele abiliti care nu presupun comunicare verbal. De pild, au nvat limbajul mimico-gestual sau au nvat s cnte la un instrument ori s picteze. Cei care nu au aceast deficien de vorbire ar trebui s aprecieze eforturile uriae pe care le depun cei ce se blbie. S le acordm deci tot sprijinul i ncurajarea de care au nevoie!6. [Note de subsol]7. n acest articol se folosete genul masculin pentru c peste 80% dintre cei ce se blbie sunt brbai.

8. Dei au elemente n comun, teoriile curente asupra cauzelor blbielii i a terapiilor asociate acestei afeciuni nu concord ntotdeauna. Revista Trezii-v! nu promoveaz un anumit punct de vedere sau tratament.

9. n anumite cazuri, specialitii le propun unor pacieni s poarte aparate care i ajut s-i aud propria vorbire cu ntrziere, ceea ce le mbuntete fluena, sau le recomand medicaie pentru reducerea anxietii cauzate de vorbire.

10. [Chenarul/Fotografia de la pagina13]11. CUM L PUTEI AJUTA PE CEL CE SE BLBIE?12. Ajutai-l s se simt relaxat i nu-l zorii. Ritmul trepidant i stresant al vieii nu face dect s agraveze problema.

13. n loc s-i spunei s vorbeasc mai rar, vorbii voi niv mai rar. Ascultai-l cu rbdare. Nu-l ntrerupei. Nu terminai frazele n locul lui. Ateptai o clip nainte de a rspunde.

14. Nu fii critici i nu-l corectai. Cu ajutorul privirii, al expresiilor feei, al limbajului corpului i al comentariilor, artai interes fa de ceea ce spune i nu fa de modul n care o spune.

15. Blbiala nu ar trebui s fie un subiect tabu. Zmbind prietenos i admind uneori c are aceast problem, l vei ajuta s se simt n largul lui. Ai putea zice ceva de genul: Nu e ntotdeauna uor s spunem ceea ce dorim.

16. Lucru important, asigurai-l c-l acceptai aa cum e.

PAGE 3