Tulburarile alimentare la adolescenti

Generalitati

Multi copii, in special in perioada adolescentei, sunt foarte preocupati de felul in care arata corpul lor si de

ceea ce simt in legatura cu acest lucru. 

In perioada pubertatii se petrec multe schimbari fizice si psihice, la care se mai adauga si presiunea

sociala.

Din nefericire, pentru un procent din ce in ce mai mare de adolescenti, dorinta de a avea un corp perfect

devine o obsesie care se va transforma intr-o tulburare alimentara.

Tulburarile alimentare ca anorexia sau bulimia nervoasa cauzeaza fluctuatii dramatice de greutate ce

afecteaza functiile vitale ale organismului si ritmul normal de viata. 

Parintii pot preveni aparitia tulburarilor alimentare dezvoltandu-le copiilor o stima de sine sanatoasa si

incurajand o alimentatie echilibrata. 

Daca va suspectati copilul ca ar avea o tulburare alimentara este imperios necesar sa cautati ajutor cat

mai repede.

Despre tulburarile alimentare

In general, tulburarile alimentare implica autocritica, ganduri si sentimente negative legate de greutatea

corpului si de mancare, iar obiceiul de a manca este privit ca perturband activitatile cotidiene. 

Desi tulburarile alimentare sunt mai frecvente in randul fetelor, sunt afectati si baietii. In SUA 1 sau 2

adolescenti din 100 se lupta cu anorexie sau bulimie nervoasa. Din pacate foarte multi adolescenti

reusesc sa se ascunda de familie, luni si chiar ani de zile.

Adolescentii cu anorexie au o teama extrema de a nu castiga in greutate si au o viziune distorsionata

asupra dimensiunilor si formelor corpului. Ca urmare nu pot mentine o greutate normala. Sunt foarte

stricti cu ceea ce mananca, tin dieta, post si exagereaza cu exercitiile fizice. Cu greu mananca si atunci in

cantitate mica, devenind obsedati.

Bulimia se caracterizeaza prin chef exagerat de a manca si epurare. 

Adolescentii cu bulimie experimenteaza fluctuatii de greutate dar niciodata nu ajung sa cantareasca cat

un anorexic.

Desi cele doua tulburari (anorexia si bulimia) sunt similare, adolescentii cu anorexie sunt, de obicei, foarte

slabi iar adolescentii cu bulimie au o greutate normala sau sunt supraponderali. Este important de retinut

ca tulburarea alimentara nu este un comportament care poate fi controlat. De aceea se impune

necesitatea ajutorului medical si psihologic.

Cauzele tulburarilor alimentare

Cauzele tulburarilor alimentare nu sunt in totalitate foarte clare. Sunt implicati factori psihologici,

genetici, sociali si familiali.Exista un mare decalaj intre felul in care adolescentii isi percep corpul si felul in

care acestia arata in realitate. Adolescentii cu anorexie sau bulimie au frecvent o teama intensa de a nu fi

grasi sau cred despre ei ca sunt grasi cand, de fapt, in realitate, nu este deloc asa.

Exista sporturi ca baletul, gimnastica si luptele care pot constitui factori de risc pentru aparitia tulburarilor

alimentare.

De asemenea in randul adolescentilor cu tulburari alimentare creste riscul pentru alte tulburari

(anxietatea, tulburarea obsesiv – compulsiva).

Sunt cercetari care sugereaza contributia mass-mediei asupra cresterii incidentei tulburarior alimentare.

Multe femei care apar in filme, in reclame sau la tv sunt foarte slabe si acest lucru le indreptateste pe

adolescente sa creada ca frumusete inseamna sa fii slaba.Baietii, de asemenea, pot incerca sa copieze

idealul media si vor exagera cu mersul la sala si cu atentia asupra a ceea ce mananca.

Aceasta preocupare incepe de la varste foarte fragede. Cercetarile in domeniu arata ca 42% dintre

fetitele cu varste intre 7 si 9 ani isi doresc sa fie foarte slabe iar 81% dintre cele de 10 ani se tem sa nu

ajunga grase. De altfel, tulburarile alimentare se instaleaza in jur de 11-13 ani.

Multi copii cu tulburare alimentara au o stima de sine foarte scazuta iar incercarea de a mentine o

greutate scazuta repezinta o modalitate de a detine controlul.

Efectele tulburarilor alimentare

In timp, tulburarile alimentare cauzeaza probleme de sanatate fizica. Anorexia si bulimia pot cauza

deshidratarea si alte complicatii medicale: cardiace si renale. In situatii extreme, tulburarile alimentare

conduc la subnutritie si chiar moarte. 

Lipsa de hrana afecteaza organismul in moduri diverse:

- scaderea tensiunii arteriale

- caderea parului si ruperea unghiilor

- anemie

- incapacitate de concentrare

- tumefierea articulatiilor

- dereglerari menstruale (chiar intreruperea menstruatiei)

- fragilitatea oaselor

Bulimia, prin varsaturi constante si nutritia deficitara poate duce la:

- dureri constante de stomac

- afectarea stomacului si a rinichilor

- pierderea de minerale si potasiu (probleme ale inimii si chiar moartea)

- dereglari menstruale

Semne de alarma

Daca adolescentii, fetele in general, sunt preocupate de felul in care arata, se compara mereu cu alte

fete, vorbesc despre diete, acest lucru nu inseamna ca sufera de tulburari alimentare. 

Un adolescent care sufera de anorexie poate prezenta urmatoarele semne:

- devine din ce in ce mai subtire si fragil

- este obsedat de mancare si de controlul greutatii

- se cantareste in mod repetat

- isi portioneaza mancarea si mananca cu masura

- se vede gras

- este depresiv, letargic si ii este frig constant

- se retrage din viata sociala, mai ales de la activitatile care presupun si mancare

- face sport in mod excesiv

- mananca doar anumite alimente

Un adolescent ce sufera de bulimie poate prezenta urmatoarele semne:

- se teme de cresterea in greutate

- este foarte nemultumit de dimensiunile corporale, de forma corpului si de greutatea sa

- se scuza si merge la baie imediat dupa ce a mancat

- consuma intotdeauna mancare de dieta si cu grasimi putine (cu exceptia momentului in care mananca

compulsiv)

- cumpara in mod regulat laxative, diuretice, si-si face clisma

- isi petrece cea mai mare parte a timpului incercand sa scape de calorii

- se retrage din viata sociala, mai ales de la activitatile care presupun si mancare

Parintii joaca un rol major in dezvoltarea unei atitudini sanatoase cu privire la mancare si nutritie.

Imaginea lor despre propriul corp influenteaza mult adolescentul. Daca parintii se plang in permanenta ca

sunt grasi, daca sunt mereu la dieta, adolescentul va crede ca acest stil de viata este normal si

acceptabil. Este necesar ca adolescentul sa se simta iubit de catre parinti si prieteni pentru ceea ce

reprezinta el si nu pentru felul in care arata.

Material tradus si prelucrat de psiholog Loredana Ionascu

Sursa: Revista TerapiaM

Bulimie

tulburare a comportamentului alimentar caracterizata printr-o necesitate necontrolabila de a manca in

mare cantitate, manifestata de un subiect care, in mod obisnuit, nu este un "mare

mancau". comportamentul bulimic are semnificatii foarte diferite. El poate fi legat de numeroase

probleme psihologice sau medicale, poate constitui, de exemplu, o varianta a unei alte tulburari ale

conduitelor alimentare, anorexia mintala. comportamentul bulimic se instaleaza adesea in

timpul adolescentei, poate ceva mai frecvent la fete. Frecventa sa ramane inca imprecisa. 

Cauze - In afara cazurilor de dereglari metabolice (diabet, dereglare hormonala) si a unor lezi uni

nervoase, principalele cauze ale bulimiei sunt de ordin psihologic. Foarte des, comportamentul bulimic

apare ca o aparare fata de depresie si stres: faptul de a manca nu vizeaza atat nutrirea subiectului, cat

linistirea angoasei, compensarea frustrarii sau repunerea in valoare a imaginii sale. Ea poate constitui,

de asemenea, un ritual nevrotic sau o compensare a insatisfactiei sexuale (la isteric, indeosebi). In

anorexia mintala, crizele de bulimie cu luarea in greutate intrerup uneori postul, fara ca celelalte

simptome sa dispara. Psihic, pacienta devine o anorexica. Unele devin direct bulimice, fara post si fara

slabire prealabile. 

Manifestari clinice - Comportamentul bulimic nu este preocupant atata vreme cat ramane ocazional,

cum este cazul la subiectii care au pofta de alimente cu puternica incarcatura afectiva si simbolica;

"poftele" femeilor insarcinateconstituie astfel o forma de bulimie fiziologica. bulimia depresiva si

nevrotica se manifesta in mod periodic sub forma unor porniri tiranice. Ea ofera o potolire momentana,

spre deosebire de bulimia anorexicilor. bulimiaanorexicului se caracterizeaza prin ingerarea la foarte

mici intervale de timp (in general, mai putin de doua ore) a unor mari cantitati de hrana,

cu sentimentul ca nu-si mai poate controla alimentatia. Pacientul are in plus tendinta de a-si provoca

vomatul, de a lua laxative si de a practica, in restul timpului, un regim sever cu scopul de a evita

luarea in greutate. 

In cazurile cele mai grave, accesele bulimice insotite de vomitare provocata pot antrena

o deshidratare si o pierdere de potasiu (care se manifesta prin stare de slabiciune si

prin crampe), leziuni esofagiene si dentare provocate de aciditatea lichidului gastric regurgita!. 

tratament - Este orientat de diagnostic si de un bilant organic prealabil. Pentru a fi eficace si

durabil, tratamentultrebuie sa fie instituit pe baza de incredere reciproca pacient-medic, cu scopul de

a actiona asupra cauzelorpsihologice ale bulimiei. psihoterapia, asociata eventual cu o prescriptie de

antidepresoare, urmareste o maturare emotionala si o rezolvare a conflictelor afective. Astfel,

pacientul si medicul coopereaza cu scopul de a stabili noi deprinderi alimentare. Un regim n-ar trebui

intreprins fara aviz medical, iar anorexicilor le este strict interzis un regim. 

Sinonim: hiperlarie, hiperorexie, poliorexie. 

Bulimie - Stare patologică manifestată prin senzație de foame exagerată, hiperorexie; poliorexie.

 Bulimia nervoasă este o dereglare digestivă caracterizată prin consum de harană în exces, recurentă,

urmată de un comportament compensatoriu. Cea mai obișnuită formă practicată de mai mult de 75%

dintre oamenii care au bulimia nervoasă este vomitarea  auto-provocată, uneori numită curățare; post,

folosirea unor  laxative, clisme, diuretice, precum și printr-un antrenament prelungit sunt și ele obișnuite.  

Cuvântul bulimia derivă din Latină (būlīmia), care își are originea în greacă,  βουλιμία (boulīmia; foame

nesățioasă), un cuvânt compus din βους (bous), bou + λιμός (līmos), foame

 Bulimia cauzele şi factorii de risc.

 Nu există o cauză unică de bulimie. În timp ce stima de sine scazuta si preocuparile legate de greutatea

corporală şi imaginea corpului joaca un rol major. În majoritatea cazurilor, persoanele care suferă cu

bulimia sau alte  tulburările de alimentaţie, în general, au probleme emotive de gestionare intr-un mod

sănătos a hranei. Consumul de hrană poate fi o eliberare emotional, satisfacție,  asa ca nu este

surprinzător faptul că oamenii flămînzi se simt furioși, deprimați, sau anxioși.

 Un lucru este cert. Bulimia este o problemă complexă emotionala. Principalele cauze şi factori de risc

pentru bulimie sunt:

 *  Imaginea corpului proastă: Accentul în  cultura noastră pe siluete svelte şi frumuseţe poate duce la

nemulţumirea față de propriul corpul, în special la femeile tinere ce sînt  bombardate cu imagini mass-

media a unui ideal fizic nerealist.

 *  Stima de sine scazuta: Oamenii care se considera inutile, fără valoare, şi neatractive sunt la risc

pentru bulimie. Lucruri care pot contribui la stima de sine scazuta include: depresia, perfectionismul,

abuzul fizic in copilarie, si critica celor apropiati.

 *  Istoricul de traume sau abuz: Femeile cu bulimia par să aibă o incidenţă mai mare de abuz sexual.

Persoanele cu bulimia sunt, de asemenea, mult mai probabil  să aibă părinţi cu o problemă de abuzul de

substanţe sau tulburări psihice.

 *  Schimbări majore de viaţă: Bulimia este adesea declanşată de schimbările stresante, cum ar fi

schimbarile fizice la  pubertate, plecarea la facultate, sau la destrămarea unei relaţii. Consumul excesiv si

epurarea este o modalitate  negativă  pentru a face fpect orientate spre profesii sau activitati: Oamenii

care se confruntă cu presiuni enorme  în curs de dezvoltare sunt vulnerabile la bulimie. Din ei fac parte

dansatori de balet, modele, gimnaste, luptatori, actori.

 Sunt bulimica?

 Puneţi-vă următoarele întrebări. Dacă răspunsul e mai mult "da", cu atât mai probabil că suferiți de

bulimie sau de o altă tulburare de alimentatie.

 *  Sînteți obsedată de corpul vostru şi greutatea dvs.?

 *  Gîndul la hrană și dietă predomina  în viaţa dvs.?

 *  Ţi-e frică atunci când începeți  să mâncaţi, că nu veţi putea să vă opriți?

 *  Ați mâncat  vreodată până vă simţiţi rău?

 *  Vă  simţi vinovată, ruşinată, sau deprimată  dupa ce ati mancat?

 *  Ați  vomita  sau ați lua laxative pentru a controla greutatea dvs.?

 Efectele  bulimiei

 Efectul advers cel mai periculos al bulimiei este deshidratarea din cauza epurării. Vomile, utilizarea

laxativelor și  diureticelor  pot  provoca dezechilibre electrolitice in organism, cel mai frecvent sub forma

de niveluri scăzute de potasiu. Nivelurile scăzute de potasiu declanşa o gama larga de simptome variind

de la letargie la bătăi neregulate ale inimii şi moarte. Nivelul permanent scăzut de potasiu poate duce, de

asemenea, la insuficienţă renală.

 Alte complicatii şi efectele adverse ale bulimiei includ:

 *  Creştere în greutate

 *  Dureri abdominale, balonare

 *  Mărirea în volum a  mâinilor şi picioarelor

 *  Dureri  permanente  în gât, răguşeală

 *  Lezarea vaselor  sângvine  în ochii

 *  Mărirea în volum a obrajilor  şi glandelor salivare

 *  Slăbiciuni  şi ameţeli

 *  Carii dentare

 *  Reflux gastro-esofagian  cu esofagite

 *  Leziuni de stomac sau esofag

 *  Tulburări de  menstruație

 *  Constipaţie cronică la abuzul de laxative

 Epurarea nu împiedică creşterea în greutate

 Epurare nu este efficientă pentru a scapa de calorii, motiv pentru care cei mai mulţi oameni care suferă

cu bulimia sfârşesc cu cresterea ponderală  in timp. Vomile  imediat dupa mase v-or elimina doar 50% din

caloriile consumate în  cel mai buncaz  dar de  obicei mult mai puţin. Acest lucru se datorează faptului că

absorbţia caloriilor începe în momentul în care a pus mâncare în gură. Laxative şi diuretice sunt chiar mai

puţin eficiente.  Laxativele scăpa de doar 10% din caloriile consumate, diuretice nu au nici un effect în

eliminarea caloriilor.  Ulterior ve-ți cîntări  mai puţin după ce le-ați administrat, se datorează pierderii de

apa, și nu pierderea in greutate adevărată.

 Pericolele siropului de ipeca

 Dacă utilizaţi sirop de ipeca, un medicament folosit pentru a induce vomilei, după un chef, ia

precauţie.Folosirea regulata a siropului  de ipeca pot fi mortale. Ipeca se acumulează în organism pe o

durată lungă de timp. În cele din urmă aceasta poate duce la afectare cardiacă şi moarte subita de cauza

cardiaca, astfel cum a fost  în cazul  cantareței  Karen Carpenter.

 Daca tu sau persoana iubită suferă de  bulimie ...

 Luarea măsurilor de recuperare este grea. Dacă vă gîndiți de a cere ajutor pentru bulimia, faceți un pas

mare înainte.

 Paşi pentru recuperare a bolnavilor cu bulimie

 *  Recunoaste ca ai o problema  Primul pas de recuperare în bulimia este de a recunoaşte că relaţia

dumneavoastră cu produsele alimentare este denaturată şi a scăpat de sub control.

 *  Vorbesc cu cineva. Bolnavilor le este greu să vorbească despre bulemie mai ales dacă au ţinut

aceasta în  secret pentru o perioadă lungă de timp. Aţi putea fi ruşinată, stinjenită sau să vă fie frica de

ceea ce altii se vor gandi despre dumneavoastră. Dar este important să înţelegem că nu sunteţi singur.

Găsiţi un bun ascultător, cineva care vă  va sprijini în timp ce încercați  să deveniți  mai buni.

 *  Stai departe de oameni, locuri şi activităţi care declanşează tentaţia de  abuz de alimente și respective

de epurare.Posibil să aveţi nevoie de a evita sa priviți  la reviste de modă sau de fitness, petreceţi mai

puţin timp cu prietenii, care in mod constant vorbesc despre dieta si pierderea în greutate, şi stai departe

de site-uri web pierderea în greutate şi site-uri care promovează bulimia. Â

 *   Apelează la ajutor profesionist. Consilierea  şi sprijinul  profesioniştilor  instruiţi în tulburari de

alimentaţie vă v-or ajuta să vă  recăpătați sănătatea dumneavoastră, să vă  înveţe să vă alimentăți  mod

normal, din nou, şi de a dezvolta o atitudine sănătoasă  cu privire la produsele alimentare şi la propriul

tau corp.

 Bulimia tratament şi terapie

 Pentru a opri ciclul de abuz excesiv de hrană  şi epurare, este important să apelezi  la ajutorul unui

profesionist, pentru prescrierea  tratamentului şi rezolvarea problemelor emotionale care stau la baza

cauzei declanșării  bulimiei.

 Tratamentul bulimiei

 Deoarece aspectul răspingător al propriului corp  şi stima de sine scazută  se află în centrul bulimiei,

terapia este o parte importantă a recuperării. 

  Tratamentul de elecție pentru bulimie este terapia cognitiv-comportamentala. Obiectivele terapiei

cognitiv-comportamentala include excluderea  comportamentului  nesănătos în bulimie şi gândurile

nerealiste, negative care le posedă. Iată ce să ne aşteptăm în terapia bulimie:

 *  Ruperea ciclului de abuz excesiv și epurare - Prima etapă a tratamentului bulimiei se concentreaza pe

oprirea ciclului vicios al abuzului  excesiv de alimente  şi epurare şi restabilirea modelelor normale de

alimentare. Veţi învăţa să monitorizați obiceiuriledvs.  alimentare, pentru a evita situatii care declanşează

abuzul  excesiv de alimente , să facă faţă stresului într-un mod care nu implica hrana, să mănînce  în

mod regulat pentru a reduce pofta excesiva, precum şi nevoia de a lupta cu epurarea.

 *  Schimbarea gândurii şi a deprinderilor  nesănătoase - a doua etapă al tratamentului bulimiei se

concentrează pe identificarea şi schimbarea viziunilor asupra  greutati, dietei, si formie corpului. 

 *   Rezolvarea problemelor emoţionale - faza finala a tratamentului bulimiei implica vizând probleme

emotionale care a provocat tulburare de alimentatie. Terapia se poate  concentra pe probleme de relaţie,

care stau la baza anxietații şi depresiei, stima de sine scazută, şi sentimentele de izolare si singuratate.

 

Bulimia la adolescentiAdolescentii care sufera de bulimie au adesea o greutate foarte apropiata de cea normala, desi mananca cantitati excesive de alimente. Pentru a elimina efectele supraalimentarii, tanarul isi induce stari de voma sau isi administreaza laxative puternice. Adolescenti bulimici au deseori o imagine distorsionata despre propriul corp, insa isi impun reduceri in greutate mai putin severe decat tinerii care sufera de anorexie. Bulimia nervoasa apare deseori la

adolescentii obezi sau dupa episoade de anorexie si de obicei in jurul varstei de 18 - 20 ani. 

Bulimia nervoasa este de 2 tipuri: in primul caz adolescentul isi provoaca stari de voma, isi administreaza laxative, diuretice si clisme, iar in cel de-al doilea caz, dupa abuzul alimentar, tanarul urmeaza o dieta restrictiva sau face miscare fizica in exces. 

Diagnosticul de bulimie nervoasa include episoade frecvente de mancat necontrolat,compulsiv si haotic, urmate de inducerea frecventa a starilor de voma, consumul excesiv de diuretice si laxative, post, clisme sau / si diete restrictive. Cu timpul, starile de voma devin un reflex automat. Pentru stabilirea diagnosticului, aceste episoade trebuie sa se repete cel putin de 2 ori pe saptamana, timp de 3 luni; adolescentul isi evalueaza in mod gresit forma corpului si greutatea. 

Adolescentii care sufera de acest tip de tulburare alimentara au un nivel foarte scazut al stimei de sine si se considera urati si grasi (in mod eronat) . Adesea pacientii spun ca manancatul excesiv le "amortesc" starile de depresie sau anxietate, insa aceste sentimente reapar si sunt urmate de un nou episod de mancat compulsiv. Bulimicii mananca in secret, iar teama de a nu fi descoperiti duce la izolare sociala. 

Cauzele bulimiei la adolescenti sunt diverse, insa nu exacte. Exista si o predispozitie genetica pentru aceasta tulburare alimentara, insa factorii de mediu pot fi la fel de importanti in declansarea bolii. Aceste cauze externe includ presiunea societatii, atitudinea familiei sau influenta media, bulimia fiind doar un simptom al starilor psihice negative. Adolescentii sunt mai predispusi la aparitia bulimiei deoarece se confrunta cel mai des cu scaderea stimei de sine si ganduri negative cu privire la propria imagine, grija pentru greutatea corporala, stari de depresie si sentimentul de vina pentru propriul comportament. 

Simptomele bulimiei la adolescenti includ:• buze crapate• eroziunea smaltului (provocata de acidul gastric) • iritatii in gat• inflamatia esofagului• calusuri la nivelul mainilor (datorita contactului cu dintii in timpul provocarii varsaturilor) • inflamatia glandelor salivare• capilare sparte la nivelul fetei (cauzate de efortul in timpul varsaturilor) • sangerari rectale (provocate de laxative) • fluctuatii in greutatea corporala• deshidratare• afectiuni renale• rupturi in tractul gastrointestinal superior. 

Adolescentii bulimici mananca in secret, evita restaurantele sau intalnirile sociale la care se mananca, merge la baie imediat dupa masa, foloseste pastile de slabit, se teme tot timpul sa nu fie gras, indiferent de greutatea corporala, vorbeste tot timpul despre mancare si greutate, urmeaza deseori diete stricte. Starea sa psihica este foarte schimbatoare, osciland intre extreme. 

Datorita faptului ca poate fi ascunsa mai usor, bulimia nervoasa este considerata a fi o tulburare alimentara mai putin grava decat anorexia. Efectele negative evidente apar mai tarziu, insa 10% dintre pacienti mor de inanitie, atac de cord si alte afectiuni medicale sau se sinucid. 

Tratamentul bulimiei la adolescenti consta in psihoterapie si terapie nutritionala.Psihoterapia are rolul de a elibera adolescentul de sentimentul de vina, a-l ajuta sa-si recapete respectul de sine si sa faca fata starilor de anxietate. Totodata pacientul bulimic are nevoie de o reeducare nutritionala. Puteti ajuta tanarul sa recapete un comportament alimentar adecvat in felul urmator: • portia la o masa trebuie sa aiba dimensiuni medii; • luati masa in familie si evitati locurile asociate cu mancatul compulsiv - ex. locatii fast-food; • indrumati-l pe tanar sa manance incet si sa lase din mana furculita / lingura in timp ce

mesteca; • evitati intreruperile si distragerile in timpul mesei; • planificati o activitate imediat dupa servirea mesei.