tudor raducan - epilepsia 2015

Cuprins

ARGUMENT2CAPITOLUL I. Noiuni de anatomie i fiziologie a sistemului nervos3I.1. Cile sensibilitii7I.2. Noiuni de semiologie8CAPITOLUL II. Prezentarea afeciunii: Epilepsia12II.1. Definiie12II.2. Clasificare13II.3. Etiologie13II.4. Simptomatologie14II.5. Diagnostic Paraclinic17II.6. Diagnostic diferenial18II.7. Tratament medicamentos19II.8. Tratament igieno-dietetic21II.9. Aspecte de profilaxie21CAPITOLUL III. Proces de ngrijire24III.1. Cazul A24III.2. Cazul B40III.3. Cazul C52CONCLUZII desprinse din particularitile de ngrijire a celor trei pacieni66BIBLIOGRAFIE67

ARGUMENT

Am ales aceasta tema EPILEPSIA deoarece este cea mai raspandita dintre bolile neurologice afectand circa 65 milioane de persoane de pe glob. Aceasta afecteaza1% din populatie pana la varsta de 20 de ani si 3% pana la varsta de 70 de ani.Este stiut faptul ca bolnavii epileptici ridica si in prezent probleme de reabilitare, de reincadrare in familie, societate, comparativ cu bolnavii cu alte infirmitati corporale. Daca in Evul Mediu bolnavul epileptic era total marginalizat social, fiind considerat 'demonizat', in prezent acesta este inca frustrat la alegerea profesiei, la alegerea si primirea functiilor, la incadrare. Fata de cei valizi si cu aceeasi pregatire, in acceiasi masura epilepticului ii sunt limitate posibilitatile de participare la activitati culturale, sportive, artistice, jocuri distractive, Toate acestea, ca si tendinta de izolare cauzata de anxietate, de tema de a nu face vreo criza, fac din epileptic un om retras, singuratic, care se simte exclus din multe satisfactii si bucurii ale vietii.Aceasta situatie poate si, trebuie sa fie combatuta eficient prin educatia sanitara, care se adreseaza in aceeasi masura bolnavului cat si anturajului acestuia. In special o instruire adecvata a anturajului ar duce la popularizarea ideii ca epilepsia, departe de a fi o boala rusinoasa, este o afectiune ca oricare alta; ar face mai eficienta supravegherea bolnavului privind respectarea dietei si a regimului de viata prescris; ar duce, nu in ultimul rand, la inlaturarea sentimentului de condamnare, de marginalizare resimtit de bolnav si in consecinta, la cresterea calitatii vietii bolnavului.

CAPITOLUL I. NOIUNI DE ANATOMIE I FIZIOLOGIE A SISTEMULUI NERVOS

Funcionalitatea organismului depinde de funciile izolate ale diferitelor organe, coordonate, controlate i conduse de sistemul nervos. Acestea coordoneaz activitatea tuturor organelor, precum i relaiile organismului, ca ntreg, cu mediul extern.Datorit coordonrii i reglrii nervoase menionate, organismul se comport ca o unitate funcional. Proprietatea sistemului nervos de a realiza aceast coordonare se numete funcie integrativ. Integrarea este o proprietate a tuturor etajelor sistemului nervos, dar organul de integrare propriu-zis, care subordoneaz i funciile celorlalte etaje, este scoara cerebral. Se deosebesc un sistem nervos vegetativ i un sistem nervos al vieii de relaie, alctuit din sistem nervos central i sistemul nervos periferic. Sistemul nervos vegetativ nu este cum se credea n trecut un sistem autonom, independent. Este o component a sistemului nervos, care i poate desfura activitatea i independent de voin. Activitatea sa este reglat De segmentele superioare ale sistemului nervos central i n mod special de scoar. Sistemul nervos vegetativ coordoneaz activitatea organelor interne: btile inimii i presiunea sanguin distribuia sngelui, frecvena micrilor respiratorii, secreia etc.Cele dou componente ale sistemului nervos vegetativ simpaticul i parasimpaticul exercit asupra fiecrui organ aciuni antagoniste :unul stimuleaz cellalt inhib. Excitaia simpatic mrete catabolismul, deci crete cldura, glicemia, accelereaz btile inimii, diminu circulaia periferic i crete circulaia central. Parasimpaticul are aciune antagonist: el crete anabolismul. esutul nervos este constituit din dou elemente eseniale: neuronul(celul nervoas propriu zis) i esutul de susinere. Neuronul unitatea anatomo - funcional a sistemului nervos este alctuit din corpul celular i prelungirile sale. Acestea sunt: Axonul (prelungire de obicei unic i lung, prin care influxul nervos pleac de la celul i Dendritele prelungiri scurte, prin care influxul vine la celul. Fibra nervoas este continuarea axonului i este construit dintr-un fascicul de neurofibrile , numit cilindrax, nvelit sau nu de o teac de mielin. Prin intermediul fibrelor nervoase se realizeaz legtura ntre doi neuroni, legtur care poart denumirea de sinaps. Circulaia influxului nervos la nivelul sinapsei se face ntr-o singur direcie, de la cilindrax, spre dendrite i corpul celular. Energia care circul de-a lungul fibrei nervoase se numete influx nervos. Dup sensul impulsului nervos se deosebesc un neuron aferent care conduce impulsul de la periferie ctre centru (calea senzitiv) i un neuron eferent (calea motorie) care conduce impulsul de la centru aspre periferie.Sistemul nervos periferic, este alctuit din fibre nervoase i organe terminale, deservete informaia. La modificri corespunztoare de mediul extern sau intern, deci la stimuli diferii, se produc excitaii(n organele terminale senzitive), transmise prin fibre nervoase spre centru. Excitaiile mediului extern i excitaiile pornite de la muchi, tendoane, articulaii, periost se transmit prin intermediul sistemului nervos al vieii de relaie, iar excitaiile plecate de la viscere se transmit pe calea sistemului nervos vegetativ. Aceste senzaii sunt recepionate de organele specializate, numite receptori, care pot fi: exteroceptori , care culeg excitaiile pornite de la mediul extern, proprioceptori, care culeg excitaiile de la muchi, tendoane, articulaii etc. i interoceptori, care culeg excitaiile viscerale. Nervii periferici pot fi senzitivi sau senzoriali, motori i vegetativi. Pe calea lor vin informaiile de la periferia corpului sau din organismele interne, .Din nervii periferici fac parte nervii cranieni, n numr de 12 perechi i nervii rahidieni.Sistemul nervos central este alctuit din encefal, care este format din cele dou emisfere cerebrale, formaiunile de la baza creierului, trunchiul cerebral, cerebel i mduva spinrii.Emisferele cerebrale prezint partea cea mai dezvolt a sistemului nervos.Fiecare dintre ele cuprinde cte patru lobi: frontal, parietal, temporal i occipital. Acetia sunt mprii prin anuri n circumvoluii. Encefalul este format din substana cenuie i substana alb. Substana cenuie prezint diferite forme i dimensiuni, alctuind la suprafa scoara cerebral, iar n profunzime nucleii centrali. n scoar se gsesc 14 milioane de celule. Substana alb a emisferelor cerebrale este format din fibre nervoase care realizeaz legtura ntre deferitele zone corticale(fibre de asociaie), legtura ntre cele dou emisfere (fibre comisurale corpul calos), i legtura ntre diferite etaje ale sistemului nervos central(fibre de proiecie). Coordonnd funcionarea sistemului nervos, scoara cerebral controleaz ntreaga activitate a organismului. Ea deine n primul rndFuncia de reprezentare i selecionare, de elaborare a ideilor gndirea(raionamentul),denumit de Pavlov activitate nervoas superioar.La nivelul scoarei se realizeaz integrarea superioar, cu alte cuvinte, adaptarea organismului la schimbrile mediului extern, nregistrate cu finee i precizie, precum i legtura dintre diferitele pri ale organismului.Lobul frontal, care corespunde circumvoluiei frontale ascendente, este sediul neuronului motor central, deci sediul micrilor voluntare. Leziunile lobului frontal se nsoesc de tulburri motorii(paralizii), tulburri n articulaia vorbirii(disartrie sau anartrie), tulburri de comportament.Lobul parietal este sediul cortical al analizatorului sensibilitii generale. La acest nivel se realizeaz sinteza tuturor tipurilor de sensibilitate. Leziunile lobului parietal se vor nsoi deci de tulburri privind aprecierea volumului i a formei obiectelor, a greutilor, privind discriminarea tactil etc. Distrugerea total duce la agnozie tactil, adic la ne recunoaterea prin pipit a obiectului respectiv.Lobul temporal cuprinde sediul cortical al analizatorului auditiv. Leziunea sa se poate nsoi de surditate verbal, halucinaii auditive, tulburri de echilibru, imposibilitate de a nelege scrisul, incapacitate de utilizare uzual a obiectelor i de efectuare a gesturilor obinuite; uneori este pierdut nelegerea semnificaiei cuvntului vorbit sau scris.Lobul occipital este sediul captului cortical al analizatorului vizual. Lezarea sa duce la tulburri de orientate n spaiu, tulburri de vedere (halucinaii vizuale) etc.Formaiunile de la baza creierului sunt diencefalul i corpii striai.Diencefalul este alctuit n principal din: talamus, staia cea mai important de releu pentru toate fibrele senzitive care merg spre scoare cerebral (leziunile talamusului produc grave tulburri de sensibilitate), i hipotalamusul, coordonatorul sistemului vegetativ i al sistemului endocrin. Corpii striai, formai dintr-un numr de nuclei de substan cenuie, au un rol deosebit n realizarea micrilor autonome i a tonusului muscular, fiind segmentul cel mai important al sistemului extrapiramidal. Leziunile acestora duc la apariia unor tulburri ncadrate n noiunea generic de sindrom axtrapiramidal.

Trunchiul cerebral este prima poriune cuprins n cutia cranian, n prelungirea mduvei spinrii. Are un rol deosebit de important, aflndu-se la rspntia dintre emisferele cerebrale i cerebel. Este alctuit de sus n jos de pedunculii cerebrali, protuberana inelar i bulbul rahidian, care face legtura cu mduva spinrii.Cerebelul, aezat n fosa posterioar a cutiei craniene, este alctuit din dou emisfere laterale, cu rol n coordonarea motorie, i o regiune median, care contribuie n mod deosebit la meninerea echilibrului, numit vermis. Funcia sa principal const n reglarea tonusului muscular i n coordonarea micrilor.Mduva spinrii ultima poriune a sistemului nervos central este adpostit n canalul rahidian i se prezint sub forma unui cilindru de substan nervoas, care ncepe de la bulb i se ntinde pn la L2. Este mprit n dou jumti simetrice, fiind format din substan alb i substan cenuie. Substana cenuie este situat central i mbrac aspectul literei H. Coarnele anterioare ale substanei cenuii sunt motorii, cele posterioare senzitive, iar cele laterale au funcii vegetative. Substana alb este alctuit din: ci motorii descendente i ci senzitive ascendente. Leziunile mduvei provoac grave tulburri senzitive, motorii i vegetative. La nivelul mduvei, din cele dou rdcini anterioar(motorie) i posterioar (senzitiv) se formeaz nervii rahidieni. Pe traiectul rdcinii posterioare exist o umfltur, ganglion spinal, care conine corpul celular al primului neuron senzitiv periferic. Nervii rahidieni dau natere nervilor periferici.Cile motorii. Sistemul motor cuprinde trei elemente: neuronul motor central, neuronul extrapiramidal i neuronul periferic. Neuronul motor central formeaz calea piramidal. Fascicolul are corpurile celulare situate n scoara circumvoluiei frontale ascendente. Axonii lor alctuiesc calea piramidal i se termin n coarnele anterioare ale mduvei, unde fac sinapsa cu neuronul motor periferic, cu excepia unor fibre scurte care se termin n nucleii de origine ai nervilor cranieni, la nivelul trunchiului cerebral. Fascicolul piramidal este format din fibre, care au deci o lungime i un traiect diferitNeuronii axtrapiramidali formeaz calea extrapiramidal, care este o cale motorie indirect. Corpurile celulare i au originea n nucleii cenuii centrali, nucleul rou, locus niger. Cile descendente se termin n coarnele anterioare ale mduvei prin diferite fascicule.Neuronul motor periferic este poriunea terminal a cii motorii. Corpurile celulare se gsesc n coarnele anterioare ale mduvei, iar axonii trec prin rdcina anterioar n nervii periferici, terminndu-se n muchi. Legtura ntre muchi i nerv se face la nivelul unei formaiuni de tip sinaptic, numit plac motorie. Neuronul motor periferic primete excitaii att pa calea neuronului motor central, ct i a neuronului extrapiramidal i a arcului reflex medular. De aceea se mai numete i calea final comun. n leziunea neuronului motor periferic sunt pierdute toate categoriile de micri.

I.1. Cile sensibilitii

Informarea sistemului nervos asupra varietilor mediului extern i intern se realizeaz prin existena la periferie a unor receptori specializai pentru toate tipurile de sensibilitate. Se disting: o sensibilitate elementar i una sintetic.

Sensibilitatea elementar cuprinde: sensibilitatea superficial sau cutanat, pentru tact, cldur i durere(termic, tactil, dureroas): sensibilitatea profund sau proprioceptiv, care provine din muchi, tendoane, ligamente, oase i articulaii; sensibilitate visceral(interoceptiv), sub controlul sistemului nervos vegetativ.Cile sensibilitii, printr-o nlnuire de trei neuroni, alctuiesc calea sensibilitii termo-algice, a sensibilitii tactile, profund contient, profund incontient(relaii despre tonus i echilibru).Primul neuron se gsete pe traiectul rdcinii posterioare a nervului rahidian, n ganglionul spinal i n ganglionii anexai nervilor cranieni.Al doilea neuron transmite excitaia senzitiv la talamus.Al treilea neuron este poriunea cilor senzitive cuprins ntre talamus i circumvoluia parietal ascendent.

I.2. Noiuni de semiologie

Examenul unui bolnav cu afeciune neurologic cuprinde: interogatoriul, examenul fizic i examene paraclinice.Interogatoriul trebuie s cerceteze sistematic simptomele de care se plnge pacientul(durere, tulburri de mers), tulburri sfincteriene, de limbaj i psihice(afectivitate, atenie, raionament, voin, memorie, orientare n timp i spaiu, comportament).Examenul fizic este examenul neurologic propriu zis i se face de obicei, ntr-o anumit ordine. Examenul sensibilitii face necesar colaborarea bolnavului i se ncepe cercetnd tulburrile, subiective care eventual pot exista: senzaii de nepturi, furnicturi, amoreli, dureri spontane, etc. dup care se cerceteaz sensibilitatea obiectiv. Secere bolnavului s nchid ochii i se exploreaz succesiv sensibilitatea superficial (tactil, termic i dureroas), profund i complex. Sensibilitatea tactil se exploreaz punnd n contact tegumentele cu pulpa degetului sau cu o bucat de vat; Sensibilitatea dureroas nepnd tegumentele cu un ac ; Sensibilitatea termic aplicnd succesiv pe tegumente dou eprubete cu ap cald i ap rece, cernd bolnavului s comunice imediat senzaia resimit. Examenul sensibilitii se completeaz cu cercetarea simului sterognostic, care const n recunoaterea unui obiect prin atingere, cu ochii nchii. Examenul motilitii voluntare urmrete depistarea deficitului motor prin studiul micrilor active i al forei musculare segmentare. Se ncepe examenul cernd bolnavului s execute micri de flexie, extensie, abducie, rotaie, i se observ dac acestea se execut cu uurin sau nu. Fore muscular segmentar se cerceteaz cernd bolnavului s execute micri, n timp ce examinatorul se opune n efectuarea lor. Modificrile patologice poart urmtoarele denumiri: parez(slbire a forei musculare), paralizie(absena complet a forei musculare), hemiplegie(paralizie a unei jumti de corp), paraplegie(paralizie a prii inferioare a corpului), monoplegie(paralizie a unui singur membru), tetraplegie(paralizie a celor patru membre). Paraliziile se datoreaz lezrii cii piramidale sau a neuronului motor periferic. Examenul tonusului muscular se realizeaz cernd bolnavului s-i relaxeze complet membrul examinat, n timp ce examinatorul mobilizeaz pasiv fiecare membru, cercetnd rezistena muscular i amplitudinea micrii. Tonusul normal este caracterizat printr-o slab rezisten. Prin hipertonie sau contractur muscular crete rezistena . Hipertoniile musculare se ntlnesc n leziuni piramidale sau extrapiramidale, iar hipotonia n leziunile neuronului motor periferic i n leziunile cerebelului. Examenul contraciilor i al micrilor voluntare. Micrile autonome fiziologice clipitul, pendularea membrelor n mers etc. sunt diminuate sau abolite n sindroamele extrapiramidale(boala Parkinson). Contraciile i micrile involuntare apar, de asemenea n numeroase boli sub diferite forme: 1. Tremurturi: boala Parkinson, alcoolism, Basedow, degenerescene, scleroza n plci;2. Contracturi: tetanie, tumori cerebrale, tetanos;3. Micri coreice(micri involuntare dezordonate, brute i rapide):coree;4. Micri atetozice(micri involuntare lente, care se schimb fr ncetare):lezri extrapiramidale;5. Convulsii tonico- clonice: apar n crizele epileptice. Coordonarea micrilor este facultatea de a pune n aciune mai muli muchi pentru a efectua o micare. Se realizeaz prin mecanisme complexe, la care particip cerebelul, aparatul vestibular, trunchiul cerebral i scoara cerebral. Se studiaz cernd bolnavului s execute anumite micri ca : aducerea indexului pe vrful nasului, a clciului pe genunchi, sau executarea rapid de gesturi alternative( micri rapide de supinaie i pronaie). Tulburrile de coordonare poart denumirea de ataxie i pot fi provocate de leziuni cerebeloase. Examenul staiunii i al mersului implic nu numai coordonarea micrilor, dar i echilibrarea acestora. Se examineaz observnd bolnavul n ortostatism, pa vrful picioarelor sau pe clcie, precum i caracterul mersului. Mersul are unele caractere care adesea precizeaz diagnosticul. n tabes, mersul este necoordonat, bolnavul aruncnd picioarele i lovind pmntul cu clciele; n hemiplegie n faza de recuperare gamba este rigid, membrul inferior este ntins, aspectul este de mers cosind. Examenul echilibrului se face n ortostatism, cernd bolnavului s-i lipeasc picioarele: dac-i pierde echilibrul n timp ce st cu ochii deschii, tulburarea este de natur cerebeloas, dac-i pierde echilibrul numai la nchiderea ochilor (semnul Romberg pozitiv), leziunea este fie vestibular fie spinal. Examenul reflexelor comport cercetarea reflexelor osteo- tendinoase, cutanate, de postur i patologice. Acestea se examineaz prin percuie, cu ciocanul de reflexe. Reflexele

cutanate cele mai importante sunt: reflexul cutanat abdominal(contracia muchilor abdomenului prin atingerea peretelui abdominal cu partea ne ascuit a unui ac) i reflexul cutanat plantar (la excitarea marginii externe a plantei cu un ac, apare flexia degetelor). Examenul troficitii ofer de asemenea informaii importante: Atrofiile musculare sunt n general, de origine periferic( poliomielit). Cnd se nsoesc de fibrilaii musculare, sunt de natur medular. Examenul limbajului const n punerea n eviden a tulburrilor de vorbire.

CAPITOLUL II. PREZENTAREA AFECIUNII: EPILEPSIA

II.1. DefiniieTermenul de epilepsie deriv din cuvntul grecesc ,, care nseamn a fi luat prin surprindere i indic o modalitate de reacie a creierului la stimuli foarte variai ce se traduce clinic prin crize cu debut brutal i neateptat.Epilepsiea este o manifestare convulsiva paroxistica, cu debut si sfarsit brusc,caracterizata (in cazul crizelor majore ) de pierderea constientei ,insotita de convulsii tonico- clonice. Epilepsia este un sindrom de diverse etiologii, determinat de descrcri neuronale excesive, cu caracter paroxistic, tranzitor, intermitent i interactiv, manifestat prin crize brusce cu tulburarea intermitent a unor funcii cerebrale, cele mai adesea nsoite de alterarea contiinei.Criza epilepticaeste un episod paroxistic avand ca manifestare clinica modificari in activitatea motorie ,a senzatiilor,emotiilor memoriei sau/si a constientei,datorat unei descarcari electro-chimice anormale la nivel cerebral.

II.2. Clasificare

A. Crize generalizate: 1. neconvulsive: absente tipice (petit mal); 2. convulsive: mioclonice; tonice, clonice, tonico-clonice de afectare a constienteiB. Crize partiale sau focare 1. Crize partiale simple (fara pierderea constientei): somatomotorii, senzoriale, vegetative; 2. Crize partiale complexe: ( cu alterarea cunostintei )psihomotorii, psihosenzoriale, dismenzice,ideatice, afective psihice C. Crize epileptice neclasificabile Includ toate crizele care nu pot fi clasificate din cauza datelor incomplete sau care nu concord cu clasificarea prezentat, cum ar fi de exemplu unele crize neonatale.

II.3. Etiologie

Nou-nascut: infectioasa, metabolica (hipoglicemia,hipocalcemia), anoxia sau hemoragia cerebrala la nastere, malformatii cerebrale majore; Sugar, copil mic: convulsii febrile, tulburari metabolice sau structurale ereditare, degenerative, tulburari de dezvoltare(displazii), infectii ale sistemului nervos central; Copil mare, adolescent: ereditare, displazii, degenerative, traumatice, tumorale, infectioase; Adult: traumatisme, tumori, boli cerebrovasculare, metabolice ereditare, toxice (alcool, droguri), infectioase, degenerative; Vrstnic: boli cerebrovasculare, toxice (alcool, droguri), tumori (primitive sau metastatice), traumatisme, boli degenerII.4. Simptomatologie

Crize generalizate:Tipuri de epilepsie cu perderea stari de constia Criza majora ( grand mal)

Se caracterizeaza princ crize convulsive cu perderea stari de cunostinta:Criza majora cuprinde urmatoarele faze: Faza prodromalaPoate aparea cu cateva ore sau cateva zile inaintea crizei ,cu urmatoarele manifestari: motor, senzitiv, vegetativ, tulburri psihice.Bolnavii sunt contieni de aceste simptome. Simptomele care apar n prodom, de tip motor-mioclonii localizate ntr-un anumit segment, de tip vegetativ (cscat, strnut, mestecat involuntar), de tip senzitiv (amoreli), tulburri de auz (acufene), tulburri de vedere (puncte strlucitoare), gust, miros neplcut, tulburri psihice, depresie, indispoziie, anxietate, euforie, nelinite. Aura epilepticaAura precede criza cu secunde, zeci de secunde. Se manifesta complex, poate fi somatica, viscerala, senzoriala sau psihica. Este important pentru ca prin repetitie este un semnal foarte clar pentru epileptic, pentru pacient, faptul ca urmeaza sa se declanseze criza.Aura somatica inseamna parestezii cu senzatia de curentare si rar poate sa apara dureriAura viscerala senzatia de epigastru crampe, tensiune ce urca din stomac in gat.Aure viscerale cardiace palpitatii, dureri precordiale (anginoaseAure viscerale cefalice cefaleeAure viscerale gustative aparitia de gustari neplacuteAure viscerale olfactive - mirosulAure viscerale vizuale vede culori, scantei, steluteAure viscerale auditive - suneteAure viscerale vestibulare ameteliAura psihica poate fi cateodata complexa; apare starea de vis . Inainte de declansarea crizei , bolnavul emite un strigat, apoi este urmat de cadere.Aura nu apare insa intotdeauna: Debutul este in general brusc: paloare brusca,perderea cunostintei si prabusirea pacientuluiUrmata imedeat de:- Convulsie tonica, dureaza15-20 de secunde .Bolnavul este palid, prezinta contractie bilaterala tonica a tuturor muschilor ,picoarele intinse , bratele flectate ,maxilarul inclestat . Globii oculari sunt deviate in sus , pupilele se dilata si devin fixe, cianoza, apnee .

- Convulsi clonice dureaza 1- 2 minute. Bonlavul prezinta miscari violente anarhice ale membrelor ,capului , urmate de mucarea limbii i apariia la nivelul gurii a unei spume abundente i uneori sanguinolente, emisiuni involuntare de urin i materii fecale .Dupa faza clonica bonlavul pare ametit, confuz ,prezinta cefalee,dureri musculare ,respiratie zgomotoasa.Uneori criza eate urmata de stare comatoasa sau de un somn profund cu reflexe abolite. Dupa revenire amnezia crizei este completa. Criza minora (petit mal) Accesul este de scurt durat (10 -20 secunde), suprimarea contiinei nu este urmat de cdere i convulsii. Bonlavul isi intrerupe activitatea persistand doar activitatile autonome( mersul , deglutitiea amestecatu)

Starea de rau epileptic Se manifesta ca si la criza majora ,dar in acest caz crizele tomnico- clonice se repeta si pacientul ramanand in stare de inconstienta. Precipitat de ntreruperea brusc a tratamentului,traumatisme, infectii, intoxicatii. Crize tonico-clonice (cu predominanta fazei tonica )repetate timp de cteva ore pn la 1-2 zile, fr recptarea complet a strii de constient n acest timp; Tulburri vegetative severe ce pot antrena decesul bolnavului: respiratorii (tahipnee, respiratie periodic, secretii traheo-bronsice abundente, chiar edem pulmonar acut, stop respirator), circulatorii (hiper-tensiune n criz, apoi hipotensiune intercritic pn la colaps), hipertermie; Com postcritic prelungit (pn la 24 de ore), urmat de o revenire lent la starea de constiena. Crize mioclonice sunt reprezentate de contractii rapide si scurte ale muschilor corpului, cel mai adesea avand loc pe ambele parti ale corpului in acelasi timpCrize partiale sau focare;In categoria crizelor partiale cele mai importante din frecventa si complexitatea simptomelor sunt:Crizele epileptice temporale:se numesc astfel deoarece aparitia lor este rezultatul existentei unui focar epilleptogen, la nivelul unuia din lobii temporali. Crizele temporare se caracterizeaza prin aparitia unor tulburari paroxistice senzoriale, motorii, psihice, complexe, dar far convulsii.Accesul epileptic temporar se poate manifesta clinic sub forma de:-crize psiho-senzoriale-vizuale, auditive, olfactive, gustative; in cursul acestor crize bolnavii au diverse iluzii sau halucinatiiin domeniul sensorial, respective. Unii simt mirosuri sau gusturi de obicei neplacute, altii aud cuvinte, conversatii, melodii, iar altii vad scene sau personae, diverse deformate, micsorate sau marite, imagini ireale de vis;-crize psiho-motorii manifestate prin aparitia unor miscari automate care se repeta pe toata durata accesului: miscari de masticatie, sugere, frecarea maijnilor, asezarea hainelor, a patului, mers automat, etc.-crize affective, constau din aparitia brusca a unor stari de intense neliniste , furie, frica , euforie, a unor crize de ras, depresiune, etc.tot din categoria crizelor partiale fac parte si crizele partiale motorii.

Crizele partiale motorii[epilepsia jacksoniana]Se caracterizeaza prin aparitia convulsiilor partiale cu tendinta la iradiere si fara pierderea constiintei.Convulsiile [clonii]incep la una din maini- de obicei la police sau aratator-si se extend la tot membrul superior, treptat pot cuprinde membrul inferiopr si muschii hemifeteide aceeasi parte. In unele cazuri convulsiile trec si de partea opusa si sfarsesc ca si criza majora cu pierderea constiintei si convulsii generalizate. Alteori criza incepe la muscii fetei [ orbicularul buzelor sau al pleoapelor] si iradiaza apoi catre membrele de aceeasi parte. Mult mai rar copnvulsii le incep la nivelul piciorului si se extend ulterior in sus,catre membrul superior si fata. Crizele jacksoniene pot fi si sensitive fara clonii. Ele se manifestasub forma unor parastezii cu aceeasi topografie si la fel de raspandite ca si convulsiile .Cand cloniile sau paroxismele sensitive raman cantonate la o anumita regiune sau grup muscular [fata , mana, in membru] fara sa iradieze i fr ca bolnavul s-i piard contiena vorbind de crize focare.

II.5. Diagnostic Paraclinic

- masurarea TA;- punctie lombara si examenul LCR obligatorii la primul episod convulsiv cu febra la toti copiii sub 2 ani. Se cerceteaza aspectul macroscopic, tensiunea, citologia, albuminele, clorurile, glucoza, determinari bacteriologice si virusologice;- examenul FO evidentiaza hemoragii retiniene (in hematomul subdural), corioretinita (in lues, toxoplasmoza), tuberculi coroidieni (in lues), retinita pigmentara, etc.;- radiografia craniana: fracturi ale calotei, semne de HTIC (dehiscenta suturilor la copilul mic, impresiuni digitale la copilul mare);- o serie de alte explorari imagistice: encefalografia gazoasa, cisternografia, arteriografia cerebrala, etc., au indicatii limitate si sunt greu accesibile;- EEG este recomandat in evaluarea primei crize epileptice neprovocate avand in vedere procentul de anomalii detectate (27%) ce poate fi asociat cu riscul de recurenta, precum si aportul investigatiei clasificarea crizelor epileptice (B)- Investigatia imagistica CT sau IRM cerebral este recomandata in evaluarea primei crize epileptice dat fiind faptul ca identificarea anomaliilor structurale (in 10% dintre cazuri) se asociaza cu riscul de recurenta (B)- Testele biochimice (glicemie, HLG, ionograma sanguina), examenul LCR si testele toxicologice nu sunt recomandate a fi efectuate de rutina ci numai in situatii clinice speciale (D)

II.6. Diagnostic diferenial

Convulsiile febrile frecvente la copilul de 1-3 ani. n primel ore de la declanarea febrei, puseul febril este mare: 40-41 grade C. Copilul prezint o singur criz, nu respect succesiunea fazelor din criza epileptic.Crize de spasmofilie (tetanie) se pot nsoi de pierderea cunotinei, cdere, dar nu respect succesiunea fazelor din criza epileptic, nu prezint faza stertoroas, nu are semne neurologice.Crize dismetabolice are tablou semnificativ: bolnavul este flmnd nainte de cdere, este anxios, nelinitit, are transpiraii reci. Glicemia este sczut. EEG normal.Crize uremice ureea este crescut, bolnavul prezint antecedente renale. Crizele sunt tipice, nu respect succesiunea din criza epileptic, nu prezint amnezia crizei. EEG normal.Crize de pierdere a cunotinei cu contracturi tonico-clonice dup aciunea unor factori: electroocm cu electrocuie, insolaie (edem cerebral). Criza nu prezint toate fazele din criza epileptic, factorii care acioneaz se cunosc.Crize alcoolice.Crizele de isterie prezene mai frecvente la femei, sunt declarai de factori psihici, n prezena anturajului pentru a impresiona. i alege locul pentru cdere. Poate fi scoas din criz prin excitani puternici (udare cu ap, ciupire, plmuire, compresiune pe oase). Nu are semne neurologice, nici modificri EEG.

II.7. Tratament medicamentos

Tratamentul medicamentos este diferentiat pentru fiecare bolnav, este administrat fr ntrerupere ani de zile i dup dispariia fenomenelor paroxistice.Tratamentul de elecie n paroxismele de tip grand malFenobarbitalul (luminalul) anticonvulsivant n doz mic 0,10 g seara (dac crizele sunt nocturne) sau dimineaa (dac crizele sunt diverse) sau fracionat n 2-3 prize doza este mai mare: 0,20 0,30 g/24 h. Dezavantajul terapiei cu fenobarbital somnolena se corecteaz cu doze mici de amfetamin, efedrin. Efecte secundare: edeme ale feei, dermatit, eritematoas, leziuni cutanate buloase (fenomene alergice).Hidantoina (fenitoina) doza la adult este de 0,30 0,50 g/24 h.Primidona doz de 1,50 2 g/24 h. Poteneaz efectele fenobarbitalului, de aceea nu se asociaz cu aceasta.Fenurona (fenilacetiluree) doz de 1,50 2 g/24h.Efecte toxice: deprimarea funciilor hematogene. Se asociaz cu fenobarbitalul i hidantoina, pentru reducerea riscului toxic (doza de 0,60 g/zi).Tratamentul de elecie n crizele petit malTrimetadiona: 0,90 2 g/zi n doze fracionate. Stimuleaz apetitul i crete capacitatea de munc. Criza dispare n decurs de 72 h. Nu se asociaz cu hidantoina. Se mai recomand: Diazepamul (doxepine), Carbomazepinul, Temezon (atalactamida).Medicaia discontinu:Sruri de brom (0,50 1 g/zi), 3 6 zile/lun n mod discontinuu. Acetazalamida (0,50 3 g/zi), 3 6 zile/lun Sulfat de magneziu inhib excitabilitatea neuronal, efect antiedematos. Se administreaz I.V. 3 6 zile/lun n soluie de 25%, 10, 20 ml.Pneumoterapia cerebral se extrage 30 70 ml LCR i se introduce aceeai cantitate de aer, de 2 3 ori n 3 6 luni.Neuroleptice minore sau majore. Neuleptil n cazul tulburrilor psihice.Tratamentul strii de ru epilepticConst n: asigurarea unui microclimat confortabil (imobilizarea n decubit lateral cu capul n extensie, aspirarea secreiilor). se administreaz I.V. 1 2 fiole Diazepam sau Haloperidol i se continu cu fenobarbital I.M. 0,80 f n dou prize la interval de 4 h, apoi (dup 4 h) se administreaz Procain 1% asociat cu 25 mg Levomepromazin n perfuzie endovenoas glucozat 45% sau perfuzie cu barbiturice.Se mai poate folosi sulfatul de magneziu sau calciu bromat I.V., clisma de cloral hidrat 1%, 4 6 f, refrigeraie cu pung de ghea pe vasele mari, puncie rahidian decompresiv. La nevoie, aspiraia secreiilor bronhice, cort de oxigen, combaterea edemului pulmonar cu Strofantin, vitamine, Acth.

II.8. Tratament igieno-dietetic

Evitarea hipoglicemiei prin respectarea unui regim regulat al meselor i evitarea abuzului de dulciuri concentrate (pentru a evita hiperinsulinemia reactiv)Abinerea total de la consumul de buturi alcoolice care genereaz i favorizeaz apariia manifestrilor epileptice, precum i substane i droguri epileptogene.Evitarea consumului excesiv de lichide i sare favorizeaz apariia dezechilibrelor hidro-electrolitice.Alimentaie obinuit fr excluderea grsimilor, regimul cetogen este considerat anticonvulsivant.Evitarea atmosferi combinate i expunerea ndelungat la temperaturi ridicate (accentueaz hipoxia cerebral).Indeprtarea factorilor care scad pragul de excitabilitate encefalic, ami ales la copii (vegetaii adenoidiene, focare septice, parazitoze intestinale, corectarea dezechilibrelor endocrino-umorale).Supravegherea proceselor febrile la copiii cu predispoziie convulsivant

II.9. Aspecte de profilaxie

Evitarea factorilor declansatori presupune aplicarea unor masuri generale n ceea ce priveste dieta si regimul de activitate, care sa previna aparitia crizelor si a complica-tiilor lor. Aceste masuri se pot institui de la nceput si se pot aplica si crizelor acute (uneori, pe perioade limitate de timp) si crizelor unice cu teren ereditar epileptic, n ideea profilaxiei pna la o urmatoare probabila criza. Evitarea hipoglicemiei prin respectarea unui regim regulat al meselor si evitarea abuzului de dulciuri concentrate (pentru a evita hiperinsulinemia reactiva); Evitarea consumului sau abuzului de produse alimentare cu efect excitant sau toxic nervos: cafea, ciocolata, alcool; Evitarea fumatului, consumului de droguri, abuzului de medicamente (automedicatia); Evitarea privarii de somn prin respectarea obligatorie a orelor de somn n timpul noptii; n acest sens sunt de evitat profesiunile sau locurile de munca ce presupun ture de noapte (legislatia muncii trebuie sa contina o prevedere n acest sens); Evitarea activitatilor profesionale sau recreative care presupun conditii ce ar genera accidente n cazul producerii unei crize: lucrul la naltime, cu surse de foc sau electricitate, cu arme de foc, n conditii cu temperature sau zgomote excesive, conducerea mijloacelor de transport, sporturi ca alpinism Reducerea riscului pentru leziuni cerebrale prin purtarea castilor de protectie si evitarea unor comportamente cu risc.

CAPITOLUL III. PROCES DE NGRIJIRE III.1. Cazul A

Culegerea informatiilor: Date de identificare : Nume : P Prenume J Varsta : 60 ani Data nasteri :10.02.1954 Sex: masculin Nationalitate :Romana Domiciliu :Tecuci, str. Putna .nr 6 Religia: ortodoxData internari : 07.01.2015: Spitalul Municipal Tecuci: sectia : Neurologie .F.O nr. 162Data externari : 20. 01 .2015Diagnostic clinic: stare de rau epileptic Diagnostic secundar : hipertensiuneSituatie familiala si sociala:casatorit, pensionat pe caz de boalaMotivul internari:Pacientul este internat in sectia de neurologie acuzand:crize tonico- clonice repetate manifestate prin perderea cunostintei;bradipnee: hipertensiune intre crize;hipertermie;contractii bilaterale tonice repetate a tuturor muschilor ; miscari violente anarhice a membrelor ,capului , spuma abundenta la nivelul gurii; incontineta urinara si fecala repetataAntecedente personale:Epilepsie tip grand mal de peste 4 ani : A .V .C in urma cu 4 aniAntecedente heredo-colaterale: tatl hipertensiv si mama aparent sntoasa.Conditi de viata: medii (locueste intr-o casa cu 2 camere ,cu apa curenta, )Obisnuinte de viata: consuma cafea ocazional Istoricul bolii:.De peste 4 ani pacientul este diagnosticat cu epilepsie in urma unui A. V. C. Dupa spusele familiei in urma intreruperii medicatiei antiepileptice pacientul si-a perdut starea de cunostinta fiind urmata de convulsii tonico-clonice repetate. Familia mai aduce la cunostinta ca pacientul este hipertensiv: TA=200 /110 mmHg, Observare initiala:pacientul inconstient prezinta : cianoza, oprirea respiratiei , , spuma abundenta la nivelul gurii; incontineta urinara si fecala repetata , oprirea respiratiei ,midriaza,piele uscata,palpitatii,paresteziiTA= 200/110 mmHgTemperatura= 38,1CPuls= 120b/minRespiratie= 15 r/minInaltime =164 cmGreutate =50 kgNu prezinta alergii medicamentoaseExplorari paraclinice: Denumire analizei Valorii obtinuteValorii normale

VSH

20 mm/h 8-18 mm / h

TGP 25UI/I 2 16UI/I

TGO11 U/I 2 -20UI/I

TRIG

59 mg/dl 35-170 mg /dl

Glicemie 86mg% 80 -120 mg%

Uree

29 mg/dl 10 40 mg/dl

Na

139 mmol/ l135 150 mmol/l

Creatinina

1,38 mg 160 mg

AST

45 U/I 0 -37 U/I

ALT 41 U/I 4 - 40U/I

Recoltarea sngelui pentru VDRL-RBW = negativ Recoltarea urinii pentru examenul de urin: Examen sumar urinaalbumin/absentglucoz/absentsediment: rare epitelii plate Examen radiologic fara anomalii traumatice Tomograf computerizat cranio cerebral - EEG - paroxisme de CVU 3/s, generalizate, sincrone, cu debut i sfrit brusc pe un traseu de fond normal EKG: Examen FO:- angiopatie hipertensiva APRECIEREA NEVOILOR FUNDAMENTALE ALTERATE PRIORITAR1. Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie2.Nevoia de a evita pericolele3.Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura 4.Nevoia de a elimina5.Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale6.Nevoia de a bea si a manca7.Nevoia de a dormi si a se odihni8.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea

1. Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatieP1. dificultate in a respira, E. criza epileptica repetataS. cianoza, oprirea respiratieiP2. Obstructia cailor respiratoriiE . convulsii clonice repetate, maxilar inclestat,secretii bronsice abundente;S . spuma abundentea la nivelul gurii ,respiratie dificilaP3. Circulatie sanguina inadecvataE. respiratie deficitara, stare convulsiva,palpitatiiS. cianoza la nivelul buzelor, unghiilor ,extremitati reci , palide.TA=200/110 mmHgObiective :Pacientul sa beneficieze de o respiratie fara dificultate Eliberarea cailor respiratorii de secretiiRestabilirea circulatiei sanguinePacientul sa fie echilibrat psihicInterventii proprii:In timpul crizei Asez pacientul in decubit dorsal pe un plan dur. Introduc ntre dini, pe partea lateral, un obiect moale (de cauciuc sau orice alt material textil), o batist rulat. Nu fortez deschiderea maxilarului in timpul convulsiei Desfac cravata, gulerul, centura ntorc capul ntr-o parte pentru a ajuta pacientul sa respire si sa nu-si aspire saliva in arborele bronsic Umezesc aerul din incapere Monitorizez functiile vitale Abordez linie venoasa pentru recoltarea de analize hematologice si biochimice si pentru administrarea de tratament;

Intre crize: Curat cavitatea bucala Verific permeabilitatea cailor respiratorii, Aspir secretiile ( saliva ,secretii bronsice ) Recoltez sange pentru analize de laboratorDupa criza Asigur repauz la pat Invat pacientul sa utilizez tehnici de relaxare Pregatesc psihic pacientul in vederea oricarei tehnici la care va fii supus( EKG, recoltarea de analize) Interzic fumatul , consumul de cafea Aplic comprese calde pe pieptul bonlavului( au rol de calmare a secretilor bronsice) Ofer pacientului: lichide calde

Interventii delegate: Supraveghez functiile vitale Recoltez analize: VSH, TGP , TGO, TRIG ,Glicemie , Uree, Na ,Creatinina Efectuez EKG Administrez medicamente la indicatia medicului: Administrez oxigen umidificat prin sonda endonazala 4- 6 l/ min la recomandarea medicului Antihipertensiv - Nitroglicerina iv 0,75mg/h 1 f/zi (1f=5mg) Clexane 1mg/kg corp la 12 h subcutanat Antiepileptic: Diazepam i.v.10 mg/kg corp.(1f.=10mg=2ml.) Fenitonina 15-20mg/kg corp Observ si notez schimbariEvaluare:Respiratia si circulatia sanguina ameliorata,functii vitale in limite de siguranta; Nu prezinta cianozaCai respiratori eliberatePacientul este echilibrat din punct de vedere psihic2.Nevoia de a evita pericoleleP1. risc de complicatii: AVCE. contractii tonico - clonice repetate, valorii crescute a TAS. posibile complicatii respiratorii si circulatorii , persistenta crizelor

P2. risc de traumatizareE. convulsii colnice ,caderea limbiS . micarii violente anarhice ale membrelor , capului , muscarea limbi,fracturiP3. AnxietateaE. teama de a nu face crizaS. frica , ameteli , durere de cap , dureri musculare ,P4.risc de infectii nosocomialeE.mediul spitalicescS.nu sunt semne de infectii nosocomialeObiective: Pacientul sa-si pastreze integritatea fizica si psihica Combaterea anxietatii Combaterea complicatiilor si a infectiilor nosocamiale Interventii proprii:In timpul crizei: nu las pacientul niciodata singur in timpul crizelor Asigur conditii de mediu adecvate pentru a evita pericolele prin accidentare: Aez persoana n poziie orizontal (pe pat, podea). Introduc ntre dini, pe partea lateral, un obiect moale (de cauciuc sau orice alt material textil), o batist rulat. Desfac cravata, gulerul, centura. ndeprtez obiectele tari, mobile, din jur, pentru a preveni lezarea. Ridic barele laterale de protecie, cptuesc patul Evit imobilizarea pacientului pentru a evita traumatizareIntre crize: Verific frecvent valoarea TA . puls , respiratie si temperatura notez in FO Respect regulile de asepsie si antisepsie Verific eventualele leziuni Abordez linie venoasa pentru analize hematologice si biochimice de urgent si pentru administrarea tratamentului; Monitorizez posibilele fracturi Dupa criza: - Am asigurat conditii de microclimat favorabile care au permis adaptarea pacientului la noul mediu, - Am asigurat un mediu optim ca pacientul sa-si poata exprima emotiile, nevoile - Invat pacientul sa foloseasca mijloce de autoaparare Cer consentamantul pacientului pentru efectuarea tehnicilor Pregatesc pacientul pentru electroencefalografie: interzic orice medicament timp de 3 zile, explic pacientului necesitate spalarii paruluisi procedeul: durata de o ora: testul nu este dureros: electrozii sunt atasati pe cap Pregatesc fizic si psihic pacientul pentru punctia lombaraInterventii delegate: Administrez medicamentatia recomandata de medic in doze si ritm prescris: PEV- Ser gulcozat 5%, 500 ml/zi Diazepam pe cale rectala 0,2mg/kg corp; Depakine 500 mg 2 cp/zi Investigatie CT,EEG Punctie lombara Observ si notez schimbari

Evaluare: Confortul fizic si psihic se amelioreaza Pacientul nu a facut complicatii si nici infectii nosocomiale Anxietatea pacientului a disparut, Pacientul este optimist n legatura cu stare sa de sanatate

3.Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura P. .necoordonarea miscarilorE. convulsii tonico- cloniceS. contractii bilaterale tonice a tuturor muschilor ,miscarii violente anarhice a membrelor, capului, Obiective:Pacientul sa si recupereze tonusul muscular si forta musculara,Pacientul sa si mentina satisfacator celelalte nevoi fundamentale.Pacientul sa nu prezinte complicatii ca:escare de decubit, anchiloze,contracturiOprirea convulsiilor tonico clonice ca intensitateInterventii proprii:In timpu crizei: Nu imobilizez fortat pacientul pentru a nu se produce fracturi din cauza contracturilor musculare asigur mediul optim pentru pacient:, linite, reducerea numrului de vizitatori; supraveghez permanent pacientul; nltur obiectele ce ar putea rni sau incomoda pacientul; - aeaz pacientul n pat, respectnd poziiile anatomice ale diferitelor segmente ale corpului;Intre crize: - aeaz pacientul n poziia adecvat situaiilor de urgena Verific eventualele leziuni Schimb pozitia pacientului la interval de 2 ore; Verific pielea in regiunea de proeminenta osoasa,o data cu schimbarea pozitiei Masez punctele de presiune la fiecare schimbare a pozitiei; Asigur igiena tegumentelor si a lenjeriei de pat si de corp monitorizez functiile vitaledupa criza: planinific un program de mers,in functie de capacitatea pacientului invat pacientul sa utilizeze diferite aparate de sustinere pentru activitatile cotidiene ajut pacientul sa faca bae, ii fac masaje la nivelul extremitatilor Pregatesc pacientul fizic si psihic pentru electuarea electromiogramei (E.M.G.)Interventii delegate:Administreaz tratament sedative si antiepileptic la indicaia medicului, Fenobarbital iv 100mgde 2-3 ori/zi (1f=200mg/2ml) Procaina 1% in perfuzie monitorizare EMG Observ si notez schimbariEvaluare:Convulsiile tonico- clonice sau diminuatPacientu si-a recapatat controlul musculaturii, poate merge

4.Nevoia de a elimina P.incontineta urinara si fecala repetataE. convulsii tonico-clonice reptateS.perdere involuntara de materie fecala si urinaObiective:Pacientul sa-si recapete controlul sfincterelor Oprirea convulsiilorInterventii proprii:Intre crize: Monitorizez functiile vitale Asigur igiena locala riguroasa, dupa eliminare schimb lenjeria de pat si de corpDupa criza: invat pacientul pozita adecvata,care favorizeaza golirea completa a vezicii invat pacientul exercitii de intarire a musculature pelvine asigur o ambianta in care sa fie respectata intimitatea pacientului- Ii asigur un aport lichidian adecvat, am stabilit un orar al eliminarilor,- Pacientul a fost educata sa ia dimineata o lingura de miere dupa care sa bea un pahar cu apa, i s-a facut masaj abdominal n sensul acelor de ceasornic, i s-a servit pacientei un regim bogat n fibre alimentare, legume, fructe,

Interventii delegate:Administrez medicamente anticonvulsive prescrise de medic:Fenobarbital 0,20-0,30g/24 ore Carbamazepina 200mg 2 cp/zi Observ si notez schimbariEvaluare : Pacientul si-a recapatat controlul sfincterian. Convulsiile sau diminuat ca intensitate

5.Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale

P.hipertermieE.convulsi ,HTAS. Temp= 38,1C, tegumente ferbinti ,rasii, extremitati reciObiective:Pacientul sa aiba temperatura corpului in limite normale(36-37C)Sa nu prezinte deshidratarePacientul sa prezinte confort fizic si psihic

Interventii proprii:In timpul crizei: Aeisesc incaperea Aplic comprese reci pe frunte Sterg tegumentele cu prosoape umede la temperatura camerii,incalzesc extremitatile Hidratez pacientul pariental Monitorizez frecvent temperatura Calculez bilantul ingesta-excreta pe 24hDupa crize: Repauz la pat , camera aerisita cu admosfera umidificanta Servesc pacientul cu cantitati mari de lichide Imbrac pacientul in imbracaminte lejera si curata Schimb des lenjeria de pat si de corp Pregatesc psihic pacientul inainte tehnicilor de recoltare si examinareInterventii delegate: Administrez medicatie prescrisa ( curba termica, functiile vitale, aspectul tegumentelor):Algocamin IV, 1g/1f/ziPerfuzie cu gulcoza 5% 500 ml/ziEvaluareTemperatura pacientului in limite normale 36,9CPacientul prezinta confort fizic si psihic6.Nevoia de a bea si a mancaP1. dificultate de a se alimenta si hidrataE. crize grand mal repetateS. deshidratare , tegumente uscate ,P2. Alimentatie si hidratare inadecvata prin deficitE. dezechilibru psihicS. slabiciune . tegumente si mucoase uscate,perdere in greutateObiective:Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic si nuritional

Interventii proprii:In timpul crizei: alimentez pacientul parenteral calculez numarul de calorii in functie de diferite stari patologice adaug13% calorii pentru fiecare grad de temperatura peste 37C:20-30%pentru convulsii asigur echilibru ntre elementele energetice i cele neenergetice ( ap, vitamine, sruri minerale); asigur echilibru ntre principiile nutritive fundamentale: 50-55% hidrai de carbon, 10-15% proteine, 30-40% lipide; asigur echilibru ntre aciditate i alcalinitate; monitorizez functiile vitale; pregatesc materiale necesare in vederea instalari perfuzieidupa criza: cerceteaz gusturile i deprinderile alimentare ale individului; aleg alimentele innd seama de preferinele, deprinderile i nevoile individului; nlocuiesc la nevoie un aliment cu altul am grij ca raia alimentar s cuprind : glucide,proteine,lipide invat pacientul categoriile de alimente din ghidul alimentar si echivalentele calitative ale principiilor alimentare,in vederea inlocuirii unui aliment cu altu: - 100 g de glucide sunt cuprinse in:100g zahar,120g orez,135g taitei,200g paine.450g fructe uscate,500g cartofi,650g fructe proaspete - 100g proteine sunt cuprinse in:3000ml lapte, 450g carne alba, 650g peste,400g branza - 100g lipide sunt cuprinse in aceeasi cantitate de ulei vegetal,unt,untura de porc.Interventii delegate: La indicatia medicului instilez perfuzie cu:SF 0,9% 500ml/ziVitamina B1 10mg 1f/ziVitamina B6 250mg 1f/zi Urmaresc efectul terapeutic la medicatieiEvaluare :Pacientul este echilibrat hidroelectrolitic si nutritional

7. Nevoia de a dormi si a se odihniP. somn profund postcriticE.tranchilizanteleS .hipersomnie , oboseala ,slabiciune,Obiective:Pacientul sa se odihneasca adecvat,sa poata dormi linistitInterventii proprii: notez raportul somn veghe, culeg date referitoare la calitatea somnului; identific mpreun cu pacientul cauza care precede cel mai frecvent hipersomnia; echilibrez psihic individul; notez orice schimbare n atitudinea pacientului, chiar dup administrarea medicaiei; programez activiti interesante pentru pacient care s ajute la evitarea unui somn prelungit. Monitorizez functiile vitaleInterventii delegate:Administrez medicamente prescrise de medic:Depakine 200 mg pe cale oral, n 2 sau 3 prize /zi,Fenobarbital im 1 f/zi Tertensif 1,5 mg 1tb/zi Observ si notez schimbariEvaluarePacientul se odihneste adecvatNu prezinta oboseala

8.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatateaP. . lipsa de cunostinteE. ignorantaS. cunostinte insuficiente despre boala

Obiective:Pacientul sa acumuleze noi cunostinte Pacientul sa dobandeasca atitudin ,obiceiuri si deprinderi noiInterventii proprii: Identific nevoile de cunoatere ale individului; Identific manifestrile de dependen i sursele de dificultate; ncadrez individul n grupa de risc i caut metode optime pentru a ajuta individul s nvee; susin motivarea pacientului fa de cuntinele pe care urmeaz s le nsueasc; organizez activiti de educaie pentru sntate: convorbiri, cursuri, conferine, filme; stimulez dorina de cunoatere a pacientului; contientizez pacientul asupra propriei responsabiliti privind sntatea; identific comportamentul greit al pacientului; corectez deprinderile nesntoase ale acestuia; ntocmesc programe de recuperare i reeducare a pacientului cu deficite senzoriale i motorii. Invat pacientul sa recunoasca semnele prodromale:poate aparea cu cateva zile sau cateva ore inaintea crizei manifestata prim migren,:stare de rau nedefinita:;tulburarii de comunicare; furie;euforie Invat pacientul sa urmeze medicatia recomandata de medic pentru a i se reduce ca frecventa si intesitate crizele Invat pacientul cum sa-si depaseasca problemele psiho-sociale dandu-i exemple de personalitati istorice (Napoleon)care au suferit de epilepsie Includ si familia in educarea pacientului in legatura cu folosirea medicamentelor ( doza, ora, efecte secundare) Evaluare :Pacientul a acumulat cunostinte noi despre boalaStie sa recunoasaca semnele prodromaleEvaluarea finala: Pacientul este echilibrat respirator si circulator nu prezinta anxietate este echilibrat fizic si pshihic,functii vitale in limite de siguranta:TA=140/75mmHg,:puls=72b/min:resp=18resp/min:temp=36,9C nu a facut complicatii si-a recapatat controlul musculaturi, poate merge se odihneste adecvat este informat asupra tratamentului si modului de viata pentru a pastra sanatatea a dobandit obiceiuri noi privind sanatatea :cunoaste semnele prodromale,cunoaste importanta continuarii tratamentului la domiciliu:reduce consumul de cafea, consuma echilibrat lichide si sare, regim alimentar obinuit, fr excluderea grsimilor:evitarea expunerii ndelungate la temperaturi ridicate la externare pacientul este independent in satisfacerea nevoilor fundamentale la domiciliu va continua tratament cu: Carbamazepin 200mg 3 cp/zi Depakine 200 mg pe cale oral, n 2 sau 3 prize /zi, Diazepam 10mg 1cp/zi seara Tertensif 1,5mg 2cp/zi supraveghere din partea familiei.

III.2. Cazul B

Culegerea informatiilor: Date de identificare : Nume : D Prenume :L Varsta : 30 ani Data nasteri :14.12.1983 Sex: masculin Nationalitate :Romana ;Domiciliu :str. Lalelelor nr 5 ,TecuciData internari : 28.01.2015: Spitalul Municipal Tecuci: sectia : Neurologie F.O .nr. 731Data externari : 03.02 .2015Diagnostic clinic :Epilepsie (criza grand mal)Situatie familiala si sociala:casatorit cu 2 copii, agricultorMotivul internari:Pacientul acuza:cefalee ,cianoza ,respiratie zgomotoasa, vertij ,sputa abundenta la nivelul gurii, incontinenta urinara si fecalaAntecedente personale:Epilepsie tip grand mal de peste 5 aniTraumatism cranio cerebral in copilarieAntecedente heredo-colateraleale: tatl si mama aparent sntoasi.Conditii de viata: medii (locueste intr-o casa cu 4 camere ,fara apa curenta, incalzire sobe)Obisnuinte de viata:fumator, consumator de alcool ocazional Istoricul bolii: Aflam de la sotie ca in dimineata zilei de 28.01.2015 pacientul in urma unei suparari ,prezinta o criza epileptica .A chemat salvarea si l-a dus la spital .Sotia spune ca pacientul sufera de epilepsie (tip grand mal) de peste 5 ani .Pacientul prezinta sputa abundenta la nivelul guri ,cefalee , ameteli , durerii musculare.Observare initiala:Pacientul pare ametit , confuz, durere de cap , durere musculara , respiratie zgomotoasa ,TA = 120/70 mmHgPuls = 75 p/minTemperatura =37 CRespiratie=17 r/minNu prezinta alergii medicamentoaseInaltime=168 cmGreutate =55 kgExplorari paraclinice Denumirea analizei Valorii obtinute Valorii normale

VSH

14 mm/h 8-18 mm / h

TRIG 45 mg/dl 35-170 mg /dl

Uree


Gulcoza 94 mg/dl 75 110 mg/dl

Na

139 mmol/l 135 150 mmol/l

Creatinina 1,38 mg 160 mg

AST

45 U/I 0 -37 U/I

ALT

41 U/I 4 - 40U/I

Recoltarea urinei pentru examenul de urin:albumin/absentglucoz/absent;sediment:rare epitelii plate Examen radiologic fara anomalii traumatice Tomograf computerizat cranio cerebral - fara leziuni porttraumatice cranio cerebrala la examinarea activa EEG polivrfuri urmate de desincronizare lent de 1-3 s, apoi ritm recrutant de 10 c/s unde lente hipervoltate de 6-8 c/s, ce se suprapun peste ritmul recrutant EKG APRECIEREA NEVOILOR FUNDAMENTALE ALTERATE PRIORITAR1.Nevoia de a evita pericolele2. Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie3.Nevoia de a elimina4.Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura5.Nevoia de a bea si a manca6. Nevoia de a dormi si a se odihni7.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea

1.Nevoia de a evita pericolele.P1. Vulnerabilitate fata de pericolE. convulsii tonico- clonice. ,S. risc de violenta fata de propria persoana,P2 .risc de alterare a integritati fizice E. perderea cunostinteiS. inclestarea maxilarului, miscari violente anarhice ale membrelor ,

P3.anxietateE.amenintarea intergritati fizice si psihiceS.frica,bulversare,somnolenta,durerii musculare,agitatie,transpiratii

P4.risc de complicatii: statusul epileptic majorE.crizei comitialeS.repetarea convulsilor tonico clonice

P5.risc de infectii nosocomialeE.mediul spitalicescS.nu sunt semen de infectii nosocomialeObiective: Pacientul sa-si pastreze integritatea fizica si psihica Pacientul sa beneficieze de un mediu de siguranta fara accidenteCombaterea anxietatiCombaterea complicatiilor si a infectiilor nosocomialeInterventii proprii:In timpul crizei: Asigur conditii de mediu adecvate,pentru a evita pericolele prin accidentare: Nu las pacientul niciodata singur Aez persoana n poziie orizontal (pe pat, podea). Introduc ntre dini, pe partea lateral, un obiect moale (de cauciuc sau orice alt material textil), o batist rulat. Desfac cravata, gulerul, centura. ndeprtez obiectele tari, mobile, din jur, pentru a preveni lezarea. Ridic barele laterale de protecie, cptuesc patul Evit imobilizarea pacientului pentru a evita traumatizareadupa criza: - Am asigurat conditii de microclimat favorabile care au permis adaptarea pacientului la noul mediu, - Am asigurat un mediu optim ca pacientul sa-si poata exprima emotiile, nevoile Verific eventualele leziuni Favorizez adaptarea persoanei la noul mediu Creez un mediu optim in care pacientul sa-si poata manifesta nevoile Monitorizez functiile vitale Invat pacientul sa foloseasca mijloce de autoaparare Invat pacientul sa evite activitatile periculoase: condusul masinii ,activitati la inaltime ,inot sa evite acoolul,sa ea medicamentele cu regularitate, sa se adihneasca adecvat 8 ore pe zi Cer consentamantul pacientului pentru efectuarea tehnicilor Pregatesc pacientul pentru electroencefalografie: interzic orice medicament timp de 3 zile, explic pacientului necesitatea spalari paruluisi procedeul: durata de o ora: testul nu este dureros: electrozii sunt atasati pe capInterventii delegate:Pregatesc si administrez medicamente prescrise de medic: Antiepileptic :Carbamazepin 200mg Oral 2 cp/z Diuretic : Fenobarbital 3-5mg IM 1 f/zi (1f=2ml=200mg ) Monitorizez functiile vitale Urmaresc efectul terapeutic la medicatieiEvaluare: Confortul fizic si psihic al pacientului este ameliora Nu prezinta complicatii nici infectii nosocomiale Nu prezinta anxietate

2. Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatieP. dificultate in a respira,E. criza epilepticaS. cianoza ,apneeObiective:Pacientul sa prezinte cai respiratorii permeabile si o buna respiratie.

Interventii proprii:In timpul crizei: Nu las pacientul niciodata singur Asez pacientul in decubit dorsal pe un plan dur. Introduc ntre dini, pe partea lateral, un obiect moale (de cauciuc sau orice alt material textil), o batist rulat. Nu fortez deschiderea maxilarului in timpul convulsiei Desfac cravata, gulerul, centura ntorc capul ntr-o parte pentru a ajuta pacientul sa respire si sa nu-si aspire saliva in arborele bronsic Abordez liniie venoasa pentru recoltarea de analize hematologice si biochimice si pentru administrarea de tratament; Monitorizez functiile vitale si vegetative

Dupa criza: Curat cavitatea bucala Verific permeabilitatea cailor respiratorii, Aspir secretiile ( saliva ,secretii bronsice) Umezesc aerul din incapere Cer consentamantul pacientului pentru efectuarea tehnicilor de ingrijire Pregatesc pacientul pentru recoltarea de sange pentru analize de laborator Pregatesc pacientul pentru tomografiea computerizata: explic pacientuli necesitatea tehnici si durata(60 min cu substanta de contrast): fac testarea sensibilitatii la iod Interventii delegate:Recoltez analize: VSH : TRIG : Uree : Gulcoza: Na : Creatinina:AST: ALTAdministrez la indicatia mediculuioxigen pe masca si tratament prescris: Diazepam IV 0.15-0,25mg 1 f/zi (1f=5mg) Fenitomina IM 10-20mg/kg 1 f/zi Efectuez EKGObserv si notez schimbari Evaluare: Pacientul este echilibrat din punct de vedere respirator.Pacientul nu prezinta complicatii.

3 .Nevoia de a eliminaP. incontineta de fecale si urina E. relaxarea postcritica a sfincterelorS. perdere involuntara de materie fecala si urinaObiective: Pacientul sa-si recapete controlul sfincterelor Pacientul sa fie echilibrat psihicInterventii proprii: asigur igiena locala riguroasa, dupa eliminare schimb lenjeria de pat si de corp invat pacientul pozita adecvata,care favorizeaza golirea completa a vezicii invat pacientul exercitii de intarire a musculature pelvine asigur aport lichidian adecvat,in functie de bilanu hidric trezesc pacientul din somn pentru a urina asigur o ambianta in care sa fie respectata intimitatea pacientului incurajez pacientul sa-si exprime ceea ce simpte in legatura cu aceasta problema arat simpatie,toleranta,rabdare,Interventii delegate:Administrez medicatie simptomatica la indicatia medicului: Monitorizez functiile vitale Perfuzie cu ser Gulcozat.,9% 500ml Carbamazepina 200 mg 2 cp/ziObserv si notez schimbariEvaluare:Pacientul isi recapata controlul sfincterelorPacientul manifesta confort fizic si psihic

4.Nevoia de a se misca si de a avea o postura adecvataP.incapacitatea de a se misca si de asi controla musculaturaE. criza comitialaS. contractie bilaterala tonica a tuturor muschilor

Obiective: Previnirea crizei comitiale Pacientul sa fie protejat de leziuni si fracture in timpul crizei epilepticeInterventii proprii:In timpul crizei: Asez pacientul in decubit dorsal pe un plan dur. Nu imobilizez fortat pacientul pentru a nu se produce fracturi din cauza contracturilor musculare ndeprtez obiectele tari, mobile, din jur, pentru a preveni lezarea. Ridic barele laterale de protecie, cptuesc patul Monitorizez functiile vitale Dupa criza: Asigur igiena tegumentelor si a lenjeriei de corp si de patului Invat pacientul sa stea intr-o pozitie adecvata Folosesc utilaje pentru confortul pacientului in aceasta pozitie Cer consentamantu pacientu pentru efectuarea tehnicilor Pregatesc pacientul psihic si fizic pentru electuarea electromiogramei: ii explic procedeu si durata ( 45 de minute pentru un muschi) pregatesc pacientu pentru radiografieInterventii delegate:Administrez la indicatia medicului:Depakine 200 mg pe cale oral, n 2 sau 3 prize /zi,Fenitonina 1cp de 2 prize/ziObserv si notez schimbariEvaluare:Dupa administrarea tratamentului criza comitiala sa diminuatPacientul nu a suferit nici o leziune sau fractura fiind protejat 5.Nevoia de a bea si a mancaP. alterarea starii de nutritieE. boala psihicaS. ingerarea de alimente si lichide ce nu satisfac nevoia organismului , apatie, anxietateObiective: Pacientul sa aiba o alimentatie corespunzatoare , Pacientul sa fie echilibrat hidro-electrolitic.Interventii proprii: Explorez gustul pacientului la diferite categorii de alimente Invat pacientul valoarea energetica a alimentelor si necesarul in functie de activitatea fizica si varsta: necesarul de proteine 4-6g/kg corp/24h lipide 1-2g/kg corp/24h glucide 4-6g/kg corp/24h vitamine: vitaminaC=150mg: vitaminaB1= 25mg: vitaminaB6=6mg Urmaresc periodic greutatea corporala Monitorizez functiile vitale, culoarea tegumentelor Invat pacientul sa consume lichide (2 l/zi)

Interventii delegate: La indicatia medicului instilez perfuzie cu: SF 0,9% 500ml/zi Vitamina B1 10mg 1f/zi Vitamina B6250mg 1f/zi Manitol 20% 250ml/zi Observ si notez schimbariEvaluare: Pacientul este echilibrat hidroelectrolitic Pacientul se hraneste adecvat

6. Nevoia de a dormi si a se odihni P. somn profund dupa crizaE.contractii clonico-tonice,tranchilizanteleS hipersomnie , oboseala ,slabiciuneObiective :Pacientul sa se odihneasca adecvat 8 ore pe zi.Interventii proprii: Identific,prin discutie cu pacientul cauza hipersomniei Observ somnul, calitatea acestuea, raportul intre stare de somn si veghe Creez un climat de incredere,incurajez si linistesc pacientul pentru a-si recapata echilibrul psihic Observ si notez toate schimbarile care survin in starea pacientului Ajut pcientul sa-si planifice activitatea cotidiana Stimulez increderea pacientului in fortele proprii Monitorizez functiile vitale si vegetativIntreventii delegate: Administrez medicamente indicate de medic:Fenobarbital 0,20-0,30g/24h Observ si notez schimbariEvaluare:Pacientul se odihneste adecvat 8 ore pe zii

7.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatateaP. lipsa de cunostinteE. inaccesibilitatea la informatiiS. cunostinte insuficiente despre boalaObiective: Pacientul sa acumuleze noi cunostinte Pacientul sa dobandeasca atitudin ,obiceiuri si deprinderi noiInterventii proprii: Explorez nivelul de cunostinte a bonlavului privind boala Stimulez dorninta de cunoastere Motivez importanta acumulari de noi cunostinte despre boala Invat pacientul sa recunoasca semnele prodromale:poate aparea cu cateva zile sau cateva ore inainte crizei manifestata prim migren,:stare de rau nedefinita:;tulburari de comunicare; furie;euforie Invat pacientul sa urmeze medicatia recomandata de medic pentru a i se reduce ca frecventa si intesitate crizele Invat pacientul cum sa-si depaseasca problemele psiho-sociale dandu-i exemple de personalitati istorice (Napoleon)care au suferit de epilepsie Includ si familia in educarea pacientului in legatura cu folosirea medicamentelor ( doza, ora, efecte secundare) Verific daca bonlavul a inteles corect noile insusiriEvaluare : Pacientul a acumulat cunostinte noi despre boala Stie sa recunoasaca semnele prodromale Pacientull a inteles importanta administrari medicamentelor Evaluare finala: Pacientul este echilibrat respirator Nu prezinta complicatii nici infectii nosocomiale Nu prezinta anxietate sau tulburari senzoriale Este echilibrat fizic si psihic:respiratia=16resp/min: TA = 120/70 mmHg: Puls = 75 p/min:Temperatura =37 C Prezinta buna dispozitie Este informat asupra tratamentului si modului de vieata pentru pastrarea sanatatii:(abtinere totala de la consumul de alcool) Pacientul a dobandit obiceiuri noi privind sanatatea:respecta tratamentul cu strictete: nu mai consuma alcool: nu mai fumeaza: consuma echilibrat lichide si sare Stie sa recunoasca semnele prodomale La externare pacientul este total independent La domiciliu va urma tratamentconform Rp. Monitorizare ambulatorie. III.3. Cazul CCulegerea informatiilor: Date de identificare : Nume : M Prenume :A Varsta : 50 ani Data nasteri :05.10.1964 Sex: feminin Nationalitate :Romana Domiciliu : Matca , Jud. Galati Religie: ortodox

Data internari : 20.01.2015: Spitalul Municipal Tecuci: sectia : Neurologie F.O .nr. 152Data externari :03.02 .2015Diagnostic clinic:: epilepsie ( criza grand mal)Diagnostic secundar: diabet zaharat tip II (hipoglicemie)Situatie familiala si sociala: casatorita, pensionara, Motivul internari: pacienta acuza: cefalee, insomnie, irascibilitate, durere musculara, ameteala , piele rece ,HTA, cianoza, incontinenta urinara si fecala,apnee, Antecedente personale:epilepsie grand mal de 2 ani :diabet zaharat tip II de peste 3 aniAntecedente heredo-colaterale: in familie sunt persoane cu bolii croniceConditii de viata: medii (locueste intr-o casa cu 2 camere ) Obisnuinte de viata: consuma cafea Istoricul boli: pacienta cunoaste sectia noastra din internarile anterioare . Este adusa de familie in urma unei crize de epilepsie,pacienta suferind si de diabet zaharat tip II. Criza declansanduse pe fondul unui conflict de familie.Pacineta a urmat tratament antiepileptic cu Depakine 3cp/zi si Carbamazepina 2 cp/zi.Observare initiala:pacienta inconstient a ,prezinta : ameteala, confuzie, durere de cap, durerii musculare , amnezia crizei, piele rece,transpiratii , cianoza , incontinenta urinara si fecalaTA= 170/80mmHgTemperatura= 37,1CPuls= 79p/minRespiratie= 17 r/minInaltime =160 cmGreutate =54 kgNu prezinta alergii medicamentoase

Denumirea analizei Volorii obtinute Valorii normale

VSH

16 mm/h 8-18 mm / h

TRIG

50 mg/dl 35-170 mg /dl

Uree


Glicemie

60mg%80 -120 mg%

Acid uric3,5 mg%3-5 mg%

Na+141 mmol/l 135 150 mmol/l

K+46 mEq/l40-80 mEq/l

Creatinina

1,38 mg % 160 mg%

AST 44 U/I 0 -37 U/I

ALT 41 U/I 4 - 40U/I

Rezerva alcanina(RA)23mEq/l 27 mEq/l

TTGO 200mg%

210mg%200mg%

Hemoglobina glicozilata6,54,5-6,5

Explorarii paraclinice

1. Recoltarea sngelui pentru VDRL-RBW = negativ1. Examenul sumar de urina: Ph=5 Densitate =1015albumin/absentglucoz/prezentasediment:rare epitelii plate1. Examen radiologic fara anomalii traumatice1. Tomograf computerizat cranio cerebral - 1. EEG 1. EKG:1. Examen FO:- angiopatie hipertensiva

APRECIEREA NEVOILOR FUNDAMENTALE ALTERATE PRIORITAR

1. Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie2.Nevoia de a evita pericolele3.Nevoia de a elimina4.Nevoia de a bea si a manca5.Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura 6. Nevoia de a dormi si a se odihni7.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea

1. Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatieP1. dificultate in a respiraE . criza comitialaS . cianoza extremitatilor . spuma abundenta, apnee P2.circulatie sanguine inadecvata E. respiratie deficitaraS .cianoza , extremitati reci, TA= 170/80mmHg

Obiective:Pacienta sa beneficieze de o respiratie fara dificultateRestabilirea circulatieiInterventii proprii:In timpul crizei: Asigur repaus la pat .in decubit dorsal Introduc ntre dini, pe partea lateral, un obiect moale (de cauciuc sau orice alt material textil), o batist rulat. Nu fortez deschiderea maxilarului in timpul convulsiei Desfac cravata, gulerul, centura ntorc capul ntr-o parte pentru a ajuta pacienta sa respire si sa nu-si aspire saliva in arborele bronsic Umezesc aerul din incapere Monitorizez functiile vitale , glicemiea Abordez linie venoasa pentru recoltarea de analize hematologice si biochimice si pentru administrarea de tratament;Dupa criza: Curat cavitatea bucala Verific permeabilitatea cailor respiratorii, Aspir secretiile ( saliva ,secretii bronsice) Recoltez sange pentru analize de laborator Asigur repauz la pat Interzic consumul de cafea Aplic compresii calde pe pieptul bonlavei( au rol de calmare a fluidificarea secretilor bronsice) Ofer pacientului: lichide calde

Interventii delegate: Administrez oxigen umidificat prin sonda endonazala 4- 6 l/ min la recomandarea medicului Supraveghez functiile vitale si glicemiea Efectuez EKG Administrez medicamente la indicatia medicului: Nitrogricerina I V 0,75mg/h 1 f/zi (1f=5mg) Antiepileptic: Diazepam,i.v 10mg/kgc (1f=10mg=2ml) Diabetic orale:Siofor 875mg 1cp de 2ori/zi Observ si notez schimbariEvaluare:Pacienta respira fara dificultateRestabilita din punct de vedere circulator

2.Nevoia de a evita pericoleleP1.disconfortE.convulsii tonic- clonice,S., cianoza , oprirea respiratiei,durere muscularaP2 risc de traumatizareE. criza epilepticaS. miscarii violente ale membrelor , capului , muscarea limbiP3.anxietateaE.senzatia de rau, S. frica , somnolenta, durereii musculare,P4 .risc de complicati acute:coma hipoglicemica: stare de rau epilepticE. diabet tip II, criza comitialaS. scaderea glicemiei, crize repetate

P5.risc de infectii nosocomialeE.mediu spitalicescS. nu sunt semne de infectii nosocomiane

Obiective:Reducerea crizei ca frecventa si intensitateCombaterea anxietati Combaterea complicatiilor si a infectiilor nosocomiale ,traumatizari;Interventii proprii: Asigur condiiile de mediu adecvate pentru a evita pericolele prin accidentare; Aez persoana n poziie orizontal (pe pat, podea) ndeprtez obiectele tari, mobile, din jur, pentru a preveni lezarea. Ridic barele laterale de protecie, cptuesc patul Evit imobilizarea pacientei pentru a evita traumatizareDupa criza: Asigur un climat de calm, securitate si incredere Fovorizez adaptarea pacientei la mediul spitalicesc Supravechez dieta pacientei si implic familia in respectarea prescriptilor medicale si alimentare privind diabetul zaharat Verific frecvent TA, glicemia, pulsul,respiratie, temperatura si notez in FO Ajut pacienta sa-si amelioreze anxietatea Respect regulile de asepsie si antisepsieInterventii delegate: Admininistrez medicamentatia recomandata de medic in doze si ritm prescris: Ser F 0,9% 250ml/ora ,500ml/zi Ser Gulcozat 5% 500ml/zi Fenobarbital IM 3-5mg/kgcorp/zi (1f=2ml=200mg)Obsev si notez schimbariEvaluare: Pacienta nu a facut complicatii Confortul fizic si psihic se amelioreazaNu prezinta traumatisme nici anxietateNu prezinta complicatii si nici infectii nosocomiale3.Nevoia de a elimina P1.incontineta urinara si fecala E. relaxare post-critica ale sfincterelorS.pierdere involuntara de fecale si urina P2. Emisie urinara inadecvata cantitativ si calitativE.diabet zaharat tip IIS. urinari frecvente,cantitate mare;P3.diaforezaE.aportul crescut de lichideS.transpiratii abundente ,tegumente si mucoase umedeObiective:Pacienta sa-si recapete controlul sfincterelor;Pacienta sa prezinte eliminare fiziologica de urina;Sa nu mai prezinte transpiratii;

Interventii proprii: Monitorizez functiile vitale; Limitez consumul de carbohidrati:160 HC/ZI; asigur igiena locala riguroasa, dupa eliminare schimb lenjeria de pat si de corp inavt pacienta sa poarte sosete din bumbac(absorbante) si sa le schimbe frecvent invat pacienta pozita adecvata,care favorizeaza golirea completa a vezicii invat pacienta exercitii de intarire a musculature pelvine asigur o ambianta in care sa fie respectata intimitatea pacientei evit supraancalzirea incaperii asigur imbracaminte usoara si comoda recoltez probe biologice pentru analizeInterventii delegate:Administrez medicatie la indicatia medicului:Perfuzie cu Ser Fiziologic 0,9%,500ml; Neuroleptic - Haloperidol 2 mg/ml flacon de 10 ml;Antidiabetic oral: siofor 850mg 2 cp/zi;Evaluare:Pacienta si-a recapatat controlul sfincterelorPacienta prezinta eliminare fiziologicaNu prezinta transpiratii4.Nevoia de a bea si a manca;P.alimentatie inadecvata prin deficitE.program dezordonat al meselorS. slabiciune ,oboseala,deshidratare,cresterea metabolismului glucidic,polidipsieObiective: Pacienta sa se alimenteze in raport cu nevoile sale cantitativ si calitativSa fie echilibrata hidro electro liticInterventii proprii: Explorez gustul pacientei la diferite categorii de alimente Asigur un regim alimentar echilibrat, cu scopul de a furniza ratia calorica necesara 35-40 cal/kg.corp/24 ore evaluez nevoile calitative si cantitative in functie de varsta ,sex masor greutatea corporala la interval de 2,3 zile stabilesc ratia alimentara cu:proteine13-15%:lipide30-35%:glucide50%(250-300g/24 ore) aleg alimentatia in functie de continutul de gluden:mamaliga(12%glucide), branza de vaci,paina(50%glucide) , cartofi 20%glucide):paste fainose,fucte, legume ,peste 5% glucide) limitez consumul de carbohidrati:169HC/zi Invat pacienta sa consume lichide (2 l/zi) Interzic consumul de cafea,alimente dulci(in continut de zahar),produse zaharoase,fructe uscate, prajituri, siropuri,struguri, stafide , curmale; Invat pacienta ca painea se cantareste inainte de a fi prajita, Efectuez bilantu l ingesta-excretaInterventii delegate: La recomandarea medicului: Recoltez produse pentru exzamene de laborator, (sange urina) Administrez perfuzie cuSer F 0,9% 250ml/ora,500ml/zi Ser gulcozat 5%,500ml/ziVitamina B1, 10mg 1f Vitamina B6, 250mg 1fcarbomazepin 200mg 3 cp/ziUrmaresc efectele acestora;Evaluare:Pacienta este echilibrat hidro electro liticPacienta este alimentat adecvat

5.Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura P1.diminuarea miscarilorE . repaus impus, ametealaS . cefalee, ameteli, dureri muscularaP2. Agitaie psihomotorieE . criza comitialaS. miscari violente ale membrelor , capului , Obiective: Pacienta sa aiba tonusul muscular adecvat activitati depusePrevenirea crizei comitialePacienta sa-si mentina integritatea fizicaInterventii proprii: supraveghez permanent pacienta , pentru a nu se rani inlatur obiectele contondente inlatur stimuli din mediu inconjurator :(asigur semiobscuritatea incaperii, izolarea fonica, reducerea numarului de vizitatori) pregatesc psihic pacienta in vederea efectuariide EEG planific un program de exercitii si de mers, in functie de capacitatea bonlavei ajut pacienta sa-si satisfaca nevoile organismului monitorizez functiile vitale si le notez in FO asigur conditii ca bonlava sa faca baie calduta, sa consume lichide la temperaturi moderate;Interventii delegate: Administrez tratament tranchilizant si antiepileptic la indicatia medicului: Desitin pe cale rectala 0,2mg/kg corp Depakine 500 mg 2 cp/zi Observ si notez schimbari;Evaluare: S-a diminuat criza comitiala Pacienta poate sa se deplaseze

6. Nevoia de a dormi si a se odihniP1. hipersomnieE.tranchilizanteleS , oboseala ,slabiciune

P2 obosealaE efecte adverse ale medicamentelorS. somnolenta,slabiciuneObiective :Pacienta sa beneficieze de un numar de ore de somn corespunzator varstei Combaterea hipersomniei

Interventii proprii: Identific cauza hipersomniei Identific cu pacienta metode de diminuare a hipersomniei Creez un climat de incredere,incurajez si linistesc pacienta pentru a-si recapata echilibru psihic

Elaborez un program de activitate care sa corespunda stari pacientei( plimbari) Aerisesc salonul observ daca perioadele de odihna corespund necesitati organismului observ si notez toate schimbarile care survin in starea pacientei monitorizez functiile viate si vegetative,Interventii delegate:Administrez medicamente indicate de medic: Lorazepam iv 1,5 mg/kg corp/hObserv si notez schimbariEvaluare:Hipersomnia si oboseala sunt ameliorate;

7.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatateaP. ignoranta fata de dobandirea de noi cunostinte,atitudini, deprinderiE.lipsa interesului de a invataS. cunostinte insuficiente despre boalaObiective:Pacienta sa dobandeasca atitudini obiceiuri si deprinderi noi Pacienta sa acumuleze noi cunostinteInterventii proprii: Identific obiceiurile si deprinderile gresite ale pacientei Corectez deprinderile daunatoare sanatati (Interzic consumul de cafea,alimente dulci(in continut de zahar),produse zaharoase,fructe uscate, prajituri, siropuri,struguri, stafide , curmale Stimulez dorinta de cunoastere Motivez importanta acumulari de noi cunostinte Tin lectii deformare a deprinderilor igienice,alimentatie rationala (Alimentatie echilibrata, cu scopul de a furniza ratia calotica necesara 35-40 cal/kg.corp/24 ore, sa consume lichide (2 l/zi) ratia alimentara cu:proteine13-15%:lipide30-35%:glucide50%(250-300g/24 ore) Invat pacienta sa recunoasca semnele prodromale:poate aparea cu cateva zile sau cateva ore inainte crizei manifestata prim migren,:stare de rau nedefinita,tulburari de comunicare,furie,euforie; Invat pacienta sa urmeze medicatia recomandata de medic pentru a i se reduce ca frecventa si intesitate crizele Invat pacienta cum sa-si depaseasca problemele psiho-sociale dandui exemple de personalitati istorice (Napoleon)care au suferit de epilepsie; Includ si familia in educarea pacienteii in legatura cu folosirea medicamentelor ( doza, ora, efecte secundare) Verific daca pacienta a inteles corect noile informatii;

Evaluare:Pacienta a dobandit obiceiuri , atitudini si deprinderi noi despre boalaA acumulat noi cunostinte,cunoaste semnele prodromale

Evaluare finala: Pacienta este echilibrata din punct de vedere respirator si circulator Nu prezinta traumatisme,anxietate Este echilibrata fizic si psihic: TA= 138/80mmHg:Temp= 37,11C Puls= 89p/min:Resp= 18 r/min Este echilibrata hideo electri litic,este alimentata adecvata Poate sa se deplaseze Nu a facut complicatii nici infectii nosocomiale Este informata asupra dietei, tratamentului si modului de viata pentru pastrarea sanatai I s-a stimulat interesul de a invata cum se pastreze sanatatea A dobandit obiceiuri noi privind sanatatea: dieta echilibrata:reducerea consumului de cafea, alimente dulci(in continut de zahar),produse zaharoase,fructe uscate, prajituri, siropuri,struguri, stafide , curmale; consuma echilibrat lichide si sare Cunoaste importanta tratamentului si efectele negative la nerespectarea acestuia La examinare pacienta este independenta in satisfacerea nevoilor fundamentate La domiciliu va urma treatament conform Rp.CONCLUZII DESPRINSE DIN PARTICULARITILE DE NGRIJIRE A CELOR TREI PACIENI

Cazul A P.J, 60 ani: Pacientul s-a internat cu stare de rau epileptic ,hipertensiune, perderea stari de cunostinta indelungata. Pe langa problemele de dependent legate de circulatie, respiratie , odihna, eliminare pacientul manifesta si un important deficit de cunostinte privind sanatatea. Dupa revenirea pacientului am discutat, l-am incurajat , si l-am ajutat sa comunice cu cei din jur,sa manifeste inters pentru propriile ingrijiri. In cele din urma pacientul sa echilibrat fizic si psihic, a acumulat deprinderi noi despre sanatate.

Cazul B D.L, 30 ani:s-a internat cu tulburari comitiale ( epilepsie cu criza majora generalizata), ameteala, anxietate ,cefalee cu manifestari vertiginose si tulburari de echilibru. Dupa identificarea nevoilor alterate am aplicat ingrijiri specifice, astfel ca in cateva zile pacientul si-a recapatat echilibrul, nu a facut complicatii ,a invatat cum sa-si pastreze sanatatea. Pacientul a dobandit o buna comunicare cu echipa medicala si mult interes pentru a invata cum pot fii prevenite crizele comitiale si cum sa-si pastreze sanatatea.

Cazul C M.A, 50 ani: s-a internat cu criza epileptica grand mal si diabet zaharat tip II, dupa un conflict in familie, Am identificat problemele de dependenta ,am acordat ingrijiri specifice. Nu am lasat niciodata pacienta singura pana la recapatarea echilibrului. Am incurajat-o si sustinut-o mereu ,astfel pacienta si-a recapatat incredrea ,optimismul , a depasit momentul si a invatat cum sa-si pastreze sanatatea.

BIBLIOGRAFIE

Albu R. M. - Anatomia i fiziologia omului Editura Corint, Bucureti.Titirc L. - ngrijiri speciale acordate pacienilor de asistenii medicali , Editura Viaa Medical Romneasc.Enescu L. - Farmacologie Editura "Dimitrie Cantemir Tg.Mure.Titirc L. - Ghid de nursing Editura Viaa Medical Romneasc.Titirc L. - Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate de asistenii medicali.Balt G. - Tehnici speciale de ngrijire a bolnavilor.C. Arsene, L. Popoviciu - Epilepsiile.C. Arsene , I. Stoica Crizele Epileptice.Nota Curs Neurologie si Nursing in Neurologie.

0

2

tudor raducan - epilepsia 2015

Documents