tru ix irlturarumaneasc{...aldturi de celelalte institulii de culturd, si contribuie la descoperirea...
TRANSCRIPT
Coordonatori volum:
Angela Felicit BOTEZ, Gheorghe OiiNryOn
C ONS TAN TIN ruTO U LE S C U-M O TRU
ix IrLTuRARuMANEASC{A SECOLT]LTilW
Universul JuridicBucureqti
-2018-
rocunoscut.
s5i:
hunanI"gg u
, privinde intr-olor prin
ia ori aformI,ntii ori
CUPRINS
httroducere. .................. . ....................7
CO}{STANTIN RADULESCU-MOTRU - FILOSOF DE MARE RESPIRATIEINTELECTUALAIJ.S. Teodosie [Petrescu Macedon]... ...................9
CONS TANTIN RADIILES CU-MOTRU. CREATOR N FILO S OFIA,PSIHOLOGIA $I PEDAGOGIA ROMANEASCAAngela Felicia Botez ......... ..............13
O MARE PERSONALITATE: CONSTANTIN RADULESCU.MOTRUTudor Nedelcea..... .-.....24
CONTRIBUTIA LUI CONSTANTIN RADI]LESCU-MOTRU LADEZVOLTAREA PSIHOLOGIEI ROMANE$TIMihai Go1u............ ......1............. .......28
DESPRE PERSONALISMUL ENERGETICGheorghe D6niqor....... .....................35
INTERPRETARI ACTUALE PRIVIND ROLUL LUI CONSTANTINnAourBscu-MorRu iN curruna nouANAIoan N. Rogca ..............40
CONSTANTIN RADULESCU-MOTRU $I SUFLETUL NEAMULUIROMANESCMihai Bidescu..... ........49
PUBLICISTICA LUI COI\$SIANTIN RADULESCU-MOTRU, INTRECREATTE $r PATVTFLET t.i-
Victor Mihai Bote2.......... ................54
,ROMANISMUL. IN coNTgxTUL GLOBALIZARIISergiu Timaq ...............58
DREPT $I ruSTITIE NTNU UMANITATEIon Craiovan ................66
COMENTARII DESPRE IDEOLOGIA STATI-JLUI ROMAN LACONSTANTIN RADULES CU.MOTRUHenrieta Aniqoara $erban........ ........80
CONSTANTIN RADULESCU-MOTRU iN CULTT]RA ROMANEASCA...
APOLINIC $I DIONISIAC: DE LA NIETZSCHE, LA RADULESCU-MOTRUIoanLazdr.. ..................89
NIETZSCHE IN VIZI.INEA LTI CONSTANTIN RADULESCU-MOTRUDiana Dinigor...... ........97
,,OMUL DE VOCATIE" LA CONSTANTIN RADULESCU-MOTRUAnca Ileana Duqc5......... ................102
ROLUL ($r RODUL) FILOSOFTET iN OPERA LUr CONSTANTTNnAoUTBScU.MOTRUMddllin-Savu Ticu............ ............108
SAVANTUL CONSTANTIN RADULESCU-MOTRU $I REVISTA _ iNPRIMUL NANO CRAIOVEANA -,,RAMURISorin Sebastian Duicu ...................115
IMAGINEA LUI RADULESCU-MOTRU iN VIZIUNEA UNOR STUDENTI I.
AI $COLII GUSTIENE Ii'
Ioana Gabriela Duicu.... .................126
CONSTANTTN RADI.ILESCU-MOTRU - EXPONENT ALCONSERVATORISMULUI ROMANESC MODERNRamona Duminic6, Alina Gabriela Marinescu................. .....135
tr
F
[E.{SCA...
RU...............89
.'......,.,...97
.....,...,,102
_.........108
_......135
INTRODUCERE
in perioada 27-28 apilie 20lJ,la Craiova, s-au desfbqurat lucrdrile Conferinleinalionale ,,Constantin Ridulescu-Motru in cultura romdneasc[ a secolului XX".Coorganizatori ai acestei conferinle au fost Academia Oamenilor de $tiinti din RomAnia,
prin seclia de Filozofie, teologie, psihologie qi jumalism, Facultatea de drept a Universitdliidin Craiova gi Asocialia culturals,,Constantin Rddulescu-Motru" din Craiova.
La conferinld au participat membri ai Academiei Oamenilor de $tiinld din Romdnia,
profesori ai Universit[1ii din Craiova, cercetdtori gtiinlifici ai Institutului ,,C.S.Nicoldescu-Plopgor" al Academiei Rom6ne din Craiova, alti intelectuali de valoare care au
dorit sd analizeze opera marelui gdnditor romAn qi sd sublinieze importan{a sa indezvoltarea culturii romAneqti, precum gi un mare numdr de studenli interesali de viafa qi
opera omului de culturd, cel care a fost Constantin Rddulescu-Motru.Nu in ultimul rAnd, la conferinlI au participat qi reprezentanli ai cultelor, la nivel inalt.
Astfel, au participat activ la lucrdri IPS Irineu, Mitropolitul Olteniei, qi IPS Teodosie,
Arhiepiscopul Tomisului. Din partea conducerii Academiei Oamenilor de $tiinp dinRomAnia a participat Secretarul qtiinlific al acesteia, prof. univ. dr. Dan Tiba.
Lucrdrile conferinlei s-au desfiqrirat timp de doud zile, in perioada 27-28 aprilie 2017 .
in prima zi, conferinla a fost deschisd oficial de cdtre prof. univ. dr. Dan Claudiu Diniqor,directorul $colii doctorale a Facult6f,i de drept a Universitdlii din Craiova carq in cuvAntul
s[u, a salutat prezentpin Aula Magna a Facult[1ii de drept a unui num[r mare de intelectualigi de studenf, domici sE cunoascd cltt mai mult despre opera qi via{a omului de culturd
Constantin R[dulescu-Motru. Profesorul Dan Claudiu D[niqor a subliniat faptul c[ aceast[
conferinld a fost posibild datoritd colabor[rii qi implicdrii directe in organizarea sa a prof.
univ. dr. Angela Botez, preqedinta Secliei de filozofie, teologie, psihologie qi jumalism a
AO$R, a prof. univ. dr. Sevastian Cercel, decanul Facultefli de drept a UniversitSfli dinCraiova qi a prof. univ. dr. Gheorghe Ddnigor, preqedintele Asocialiei culturale ,,ConstantinRddulescu-Motru". Este o mAndrie pentru Universitatea din Craiova sd-l s[rbltoreascd pe
acest mare om de culturd care amarcat genera{ii inhegi de intelectuali, mai ales c[ acesta s-a
ndscut in Oltenia qi qia fbcut o parte din studii la Craiova.
in carul lucrdrilor in plen, IPS lrineu, Mitropolitul Olteniei, a subliniat importanlaconferinlei pentru punerea in valoare a operei marelui cdrturar oltean, Constantin
Rddulescu-Motru. Viala sa dedicati promovdrii culturii romdneqti meritd sd fie cunoscutd
pentru cd ea este un exemplu demn de urmat de generaliile viitoare. Este important ca
aceastd conferinld sd se permanentizeze, astfel incAt Craiova sd devini centru de iradiere aculturii prin promovarea operelor lui Constantin Ridulescu-Motru.
In cuvdntul sdu, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a salutat organizxea confe-
rin{ei, apreciind-o ca pe un gest cultural de priml mirime, care aduce in actualitate viala qi
opera unui om de prim rang al culturii romAneqti, Constantin Ridulescu-Motru, unexemplu de d[ruire pentru alinierea culturii romAnegti la cultura europeand.
Doamna prof. univ. dr. Angela Botez, pregedinta Secliei de filozofie, teologie, psiho-logie qi jurnalism a AO$R, a suslinut cd infiinlarea Asocialiei culturale ,,Constantin
ts*,
CONSTANTIN RADULESCU-MOTRU iN CULTURA ROMANEASCA...
Rddulescu-Motru" are o importanlI deosebitd atAt pentru faptul cd pune in valoare operafilosoficd gi gtiinJificd a filosofului gi activitatea sa de promoyare a culturii romAnegti, cAtgi pentru faptul cd R6dulescu-Motru s-a ndscut gi a crescut pe meleagurile Olteniei. Adiscuta aici,Ta Craiova, despre Rddulescu-Motru reprezintd, de fapt, un act de patriotismlocal. $i Oltenia, ca de altfel intreaga !ari, se poate m6ndri cu un om de culturd de taliafilosofului sdrbdtorit la aceastd conferin!5. Doamna prof. univ. dr. Angela Botez s-aangajat ca gi in viitor sd sprijine organizarca de noi conferin{e, astfel inc6t AO$R-ul,aldturi de celelalte institulii de culturd, sI contribuie la descoperirea vie{ii qi opereifi losofului Constantin Rddulescu-Motru.
in plenul conferinlei qi-au expus punctul lor de vedere prof. univ. dr. Cezar Avram,directorul Institutului,,C.S. Nicoliescu-Plopgor" al Academiei Rom6ne din Craiova care asubliniat cd apreciazd organizarea conferin{ei qi cd cercetdtorii din cadrul Institutului igivor aduce aporhrl la punerea in valoare a operei lui Constantin Rddulescu-Motru. Dr.Teodor Nedelcea, cercetdtor la Institutul ,,C.S. Nicol[escu-Plopqor" al Academiei romAnedin Craiova a insistat mai mult pe viala lui Constantin R[dulescu-Motru. Cu acest prilej,asistenta a aflat lucruri interesante despre viala filosofului, incepdnd cu naqterea sa incomuna Butoieqti, jud. Mehedinli, studiile liceale fiind realizate in Oltenia, la Craiova, laLiceul ,,Carol I". Interesante au fost gi dezviluirile cu privire la privaliunile suferite defilosof odat[ cu venirea la putere a regimului comunist.
in finalul lucrdrilor conferintei, prof. univ. dr. Dan Tiba, secretarul qtiinlific al AO$R,a salutat iniliativa de a se infiinfa la Craiova Asocialia culturald ,,ConstantinRddulescu-Motru" gi faptul cd AO$R, prin Seclia de filozofie, teologie, psihologie qijurnalism, a adus un aport important la infiinlarea acestei asocialii, contribuind, de aseme-nea, aldturi de Facultatea de drept a Universitdlii diq Craiova, la reuqita acestei conferinle.El a mai subliniat importanla punerii in valoare a operei filosofului ConstantinRddulescu-Motru pentru cultura rom6neascd.
Prof. univ. dr. Gheorghe Diniqor, preqedintele Asocialiei culturale ,,ConstantinRddulescu-Motru" a vorbit despre m0ndria de a promova opera unui mare gdnditor olteande talie nalionalI, aqa cum a fost qi este Constantin R5dulescu-Motru. A mullumit pentruimplicarea prof. univ. dr. Angela Botez gi a prof. univ. dr. Sevastian Cercel la infiinlareaAsocialiei gi in organizarea conferintei.
DupI terminarea lucr6rilor in plen ale conferin{ei, au inceput prezentdrile de comu-nicdri cu privire la opera lui Constantin Rddulescu-Mohu. Dezbaterile au al.ut loc pesecliuni. Sec{iunea I a alut drept moderator pe doamna prof. univ. dr. Angela Botez,secliunea a II-a fiind moderatd de domnul prof. univ. dr. Gheorghe Ddnigor. Materialeleprezentate qi supuse dezbaterii se regdsesc in prezentul volum.
Toate aceste activitdli s-au desfrgurat in prima zi a conferinlei, pe 27 aprllie 2017 . incea de-a doua zi, pe 28 aprilie 2017, s-a organizat o vizit[ la Casa memorialS ConstantinRddulescu-Motru din comuna Butoieqti, judeful Mehedinli. Yizita casei gi a meleagurilorpe care a copildrit Constantin Rddulescu-Motru a fost incircati de emolie. Toatd lumea afost de acord ci trebuie investit mai mult in consen'area acestui monument istoric.
CO
$rrrur
:r::;:i- Pe
:e:.:ru ca
:r: :e dg I
r:...r-jfrcirl :egiut::;':rulu'.:::nuril
FihC.- lll-:..'iilr::--:kra I
:: bnfi:::zs i
SA
;:--'-r5Ofr
:r-:na j..:- l'oc s
:: leftT(
:3lrEr';a&:el ca,-),IIEII
::gR.ili:relc
(
3rT:rtfE
:lio:fi{
F
LuescA...
l'aloare operaomanegti, c6te Olteniei. Ade patnotismLlrura de taliala Botez s_ant ^{OgR_ut.1ii ;i operei
e?r Avram,aIOVa cale astirurului isi--\Iotru. Dr.riei romdnercest prilej,Ierea sa inCraiova, lasufente de
alAOgR,-onslantinholoeie giCe aseme-onferinfe.onshntin
onstantinor olteanit pentrufiinmrea
3 comu_
Ioc peBotez,
erialele
017 instantingurilorrnea a
CONSTANTIN RADULESCU-MOTRU - FILOSOF DE MARERESPIRATIE INTELECTUALA-
I.p.s. TEODOSTE IPETRESCU MACEDON] **
Bunul Dumnezeu mi binecuvdnteazd astlzi cu o indoitd bucurie: a sufletului qi aminlii. Pe de o parte, bucuria de a mi intAlni cu inaltpreasfinlitul Pdrinte Mitropolit Irineu,pentru care am nutrit mereu o aleasd prefuire qi dragoste frIleascd intru Hristos Domnul,iar pe de alld,parte bucuria de a fi pdrtag, impreunl cu domniile voastre, la aceastd intAlniregtiin{ific5 care aduce in atenlie valoarea operei, a gAndirii lui Constantin Rddulescu-Motru.O restituire necesard qi, deopotrivd, o datorie pe care cu tolii o avem fa!6 de valoriletrecutului, cu atAt mai mult cu cAt, in cazril de fald., este vorba de o personalitate cdreiavremurile ultimilor sdi ani de via
10 CONSTANTIN RADULESCU-NIOTRU IN CULTURA ROMANEASCA...
locuin!5, l-a ttatat in Spitalul Institutului de Endocrinologie, i-a fixat o pensie gi l-aincadrat, in anul 1956, la Institutul de Psihologie al Academiei RepublLii populareRomdne. La 6 mattie 1957, avea sd se mute la cele veqnice de pe un pat al Institutului deGeriatrie' A fost inmormdntat la Cimitirul Bellu Ortodox, in proximitatea mormintelor luiConstantin C. Giurescu, Henri Coandd gi Nae Ionescu. Am dorit sd subliniez prin aceastacd in acest an s-au implinit gase decenii de la ceea ce noi, cregtinii, numim naqterea sa incer. Prin urnare, aceastr intalnire a noastrd nu este una oarecare.
Este o necesitate qi, in egal6 mdsurS, o datorie sI avem permanent in conqtiinla gipreocupirile noastre valorile trecutului. Dumnezeu l-a creat pe oM unul, aqa .u- .p*Sfinfii Pdrinli, qi i-a dat posibilitatea sd se inalle cu gdndirea, sd se desavargeasci incunoaqtere, in frumusefe, in perfecliune in general. Aceasta este vocalia omului, de aceeaDumnezeu a inso{it umanitatea dintru inceput qi a colaborat cu oamenii, dAndu-le aceast[impreun[-lucrare cu El; cand omul s-a indreptat spre Dumnezeu qi Dumnezeu S-aindreptat spre om. Un drum, o cdl5torie de o frumusele indescriptibild, un drum desprecare noi gtim cd nu se va sffirgi niciodatd.
Gdndire qi civiliza{ie existd de la inceputul omenirii. Au existat civilizalitle vechi,gdndirea veche qi vedem cum in gdndirea veche avem atdtea opere importante. $i fiecareepoc[ istoric[, fiecare perioad[, fiecare generalie igi are gdnditorii sei. gi orice generaliepreia gAndirea 9i operele inaintagilor. Pentru cd numai astfel cunoaqterea sporegte. Este oinldnfuire prin vremi in care generaliile nu numai cd se intAlnesc, ci sunt prezente uneleintru celelalte, cu cele dobAndite de inaintaqi gi duse mai departe de cdtre cei ce ii urmeazd..Din vechime, filosofia qi teologia au alut acest orizont infinit. in acest orizont seincadreazd gi Constantin Rddulescu-Motru gi intAlnirea noastr6 de astdzi. Umaniqtilor le-afost intotdeauna aproape domeniul filosofiei, iar ieologii au luat din filosofie termeni,elemente din gAndirea acestora qi le-au dus mai departe. $i iatd, in felul acesta, fiecareetap6 a umanit5lii a alut reperele sale culturale, filosofice, teologice, gtiin{ifice. De aceea,este nevoie si valorificdm toate aceste opere.
Din p[cate, intr-o perioadd, Constantin R5dulescu-Motru a fost dat uitdrii. Opera sa afost ascunsl de ochii cititorilor. Doar cei curiogi, cei doritori, cei insetafi de cunoaqtere aua\ut acces la scrierile sale. Eu insumi, in perioada studiilor, nu am putut avea lesne accesla scrierile sale. $i il pomenesc aici cu recunogtinld pe vrednicul ocrotitor al BiblioteciiSffintului Sinod, Pdrintele Arhimandrit Grigore Bdbug care mi-a fost qi naq de c6lugdrie gicare, mai ales in vremea c6nd biblioteca a fost mutatd in incinta Mdnlstirii Antim, mi-apus in mand, cd\i, sd le spunem ,,ascunse", la care nu mulli aveau acces. intre acestea s-anumdrat 9i o carte al cdrei format mic mi-l amintesc perfect, o carte cu foile ingdlbenite detimp, Romdnismul - Catehismul unei noi spiritualitdyi, de Constantin Rldulescu-Motru,apbrutd in anul 1939 la Fundalia pentru literaturd Si artd Regele Carol al ll-lea; imiamintesc exact qi adresa: Bulevardul Lascir Catargiu nr. 39. in acea cdrticicd, pe carePirintele Grigore mi-a dat-o intr-o inlelegere tdcutd, discretd gi caldd, a$a cum ii eia felul,Romiinismul era definit ca spirit rom6nesc, sentiment nafional al romdnilor , iar Catehismul
:"pY:tu o expunere a principiilor religiei cregtine, sub formd de intrebdri gi rdspunsuri.In felul acesta, am fost un privilegiat care am putut pefunde in orizontul ie refieclie alunui mare g6nditor cu adevdrat qi unui mare scriitor care a lf,sat o operd at6t de frumoasd.
f ;"as:,aru
DEng
};rgx:eli::.,:trfe f t
+airnli*;lzi r::::3iOCttr
:roh4b 1
Drsfuola.hrrt c
5i5m Si
=ergcillc,::eardFlmt$-"rdiE-\ Io,sf ilegea i:ni,ntiliumind3CeEa IanrlindrS$pr€iledtc
vpurtetdoo rsofii r
aced1
idEtrknbti
;i fiz@Sfu
ii ad
Rnd
@tritrumrid
,{-\E{scA...
-----pensie $i l_a
{icii populare
Insriruruiui deormintelor luiz prin aceastanagterea sa in
con$riinla $i
$a curn spunrl'ar$eascd inIui. de aceealu-le aceastlmaezeu S_aIrum despre
agiile vechi,:. $i fiecare:e generalie
ryte. Este ozente uneleii urmeazd.
orizont seLigtilor Ie-ae tenreni,ta fiecareDe aceea,
)pera sa a)astere aume accesiiblioteciilugarie 9iim. mi-aestea s-arnite der-\fotru,lea; imipe carera felul,Ehisntul
ltmsuri.
ecde aloasd.
Constantin Rddulescu-Motru - filosof de mare respiralie intelectuald
Desigur c5 fiecare regiune a llrrii noastre igi are, prin purtarea de grijd a luiDumnezeu, niqte repere foarte evidente, cum este Rddulescu-Motru pentru Oltenia, qi nu
este el singurul. $i c6nd spun asta, m[ g0ndesc 1a Constantin BrAncuqi, a c6rui perso-
nalitate a str[bdtut prin timp gi spa]iu, dob6ndind recunoagtere in toat[ lumea. Oltenia a dat
g0nditori, oameni de culturd qi artd de mare importan{I in toate domeniile. De aceea, iat5,
astdzi ne oprim la Constantin Rddulescu-Motru, gAnditor cu o vastd arie de cuprindere
intelectuald, care a fundamentat sistemul personalismului energetic, conform cdruia
evolulia personalitSlii umane spre desdvArgire este rodul tuturor energiilor Universului.
Discipol al lui Titu Maiorescu, Bogdan Petriceicu Haqdeu gi Grigore Tocilescu, un om de
cultur[ care rdmAne un luceafbr al gdndirii romdnegti qi pe care noi trebuie sd il valori-
fic[m gi sI il punem in eviden
12 CONSTANTIN RADULESCU-MOTRU iN CULTURA NONNANNASCA...
Tocmai de aceea e bine s6-i recuperdm gdndire4 s6-i drimuim cuvintele pline deinlelepciune care au o rdd[cini divin[ gi se afld inscrise intr-o ra{ion alitate atdtde ad6nc[.Prin gdndirea sa, el imbrdliqeaz[ gi pe Dumnezeu, gi oamenii, gi universul, gi in generallumea. Tocmai de aceea trebuie sd ii cuprindem aceste raze delumin[ gi de inlele]ciunedin gdndirea qi din opera sa, s[ il punem in valoare. Pur6ndu-i tn valoare ganairea, prinaceasta ne ridicim noi inqine propria noastrl valoare.
Este un lucru pe care se cuvine s6-l fbptuim de fiecare dat6, anume acela cdtrebuie s[ne autodep[$im prin inaintaqii nogtri, ca noi sI mergem mai departe gi cei ce vor veni dup[noi sd ne aib[ 9i pe noi drept reper, qi pe cei dinaintea noastrd, gi sd duc6 mai departe$tiinta, gdndirea 9i spiritualitatea. Aqa sr gAndim la aceastd sesiune gi sa il -ga- p.Dumnezeu, Care ne-a trimis Lumina invierii Sale qi in anul acesta, sd ne luminer"li ra rr.dea puterea de a cunoagte gi de a inlelege, de a spori mai cu seami in puterea de tnlelegerea inllJimii dragostei Sale. O putere pe care nu o putem dobdndi decdi inscriindu-ne qinoialdturi de inaintagii nogtri qi aleturi de generalia tdnfud" gi cele ce vor urma ?n acea conti-nuitate de dragoste, cunoagtere qi inlelegere ce trebuie se tind5 prin wemi spre eshaton,spre vegnica zi a opta, cdnd cuvintele vor fi lisate de-o parte spre a ne ldsa imbraliqali denesfhrgita lumind a Cuvdntului.