Trotuar cu paveleInainte de a te apuca de realizarea efectiva a trotuarului, ar fi

bine sa te gandesti la urmatoarele:

1. ai la indemana o estimare realista a timpului necesar pentru

executarea lucrarilor?

2. ai facut un calcul daca ai banii necesari pentru aceasta

treaba?

3. ai spatiu suficient unde sa-ti desfasori activitatile ce vor

urma?

4. noul trotuar va impiedica cumva colectarea si scurgerea din

zona a apelor pluviale?

5. exista prin preajma trotuarului materiale greu de desfacut,

de demontat sau de scos, precum buturugi cu radacinile pana

in SUA?

6. pot aparea interventii la trotuar de 10 000 de ori pe luna, din

diverse motive?

7. accesul serviciilor de urgenta (Pompieri, Salvare, Politie) este

blocat de catre trotuar?

8. ai asigurata o distanta rezonabila fata de radacinile copaceilor

plantati langa?

9. ce consecinte indirecte pot aparea ca urmare a realizarii

trotuarului?

10. vecinii tin la tine?

Or mai fi multe si nevrute, oricum cele de mai sus sunt o baza de

pornire. Sa precizam totusi si situatiile neprevazute, care pot da

peste cap tot planul initial.

Trotuarul prezentat nu este carosabil, adica nu este permis

accesul auto peste el. Pentru realizarea unei suprafete carosabile

este necesara dimensionarea corecta a infrastructurii in functie

de tipul de trafic prevazut. Astfel, pentru zona cu acces auto se

vor folosi pavele carosabile, stratul suport din beton va fi armat

corespunzator iar sub acesta va fi asternut in mod obligatoriu un

strat de piarta sparta si cel putin unul de balast.

Toate bune si frumoase insa ce vei citi aici nu inlocuieste o

parere avizata de la cei autorizati sa faca acest lucru. Acea

consultare la fata locului va determina alegerea solutiei corecte,

impanata cu specificatii tehnice dictate de situatia efectiva din

teren, asta daca vrei sa iasa treaba buna. Situatia din

teren impune detaliile proiectului, in functie de tipul

pamantului de fundare, configuratia amplasamentului, prezenta

retelelor de utilitati, etc.

E practic sa-ti faci zilnic un plan de bataie cu activitatile curente

si sa mentii curatenia in santier, pentru derularea proiectului in

conditii acceptabile cat si pentru a-ti indeparta grijile referitoare

la protectia muncii. Daca lucrarea are o amploare moderata

(adica se intinde pe o durata mai indelungata de timp), ar merge

adaptata si o mica organizare de santier, sa ai un loc amenajat

unde sa depozitezi materialele necesare si sculele. Apoi gandeste-

te la accesul facil la curent si apa.

Daca ai prin preajma pante abrupte, n-ar strica o taluzare de om

gospodar inainte de a te apuca de realizarea trotuarului, poate

chiar o consolidare a versantului, prevenind astfel posibila

interventie ulterioara la trotuar.

Trotuarul va fi incadrat pe laterale de borduri mici de 50 cm

lungime, avand sectiunea de 10 cm x 15 cm. Rosturile dintre

borduri vor avea 1 cm deschidere si vor fi inchise cu

mortar M100 fara var. Pentru fundatia bordurilor vom folosi un

beton marca B100.

Pavelele sunt montate pe un strat de nisip asezat peste un strat

din beton simplu B200. Acest strat din beton va fi turnat peste

un strat de balast.

Pavelele necarosabile din exemplul nostru au grosimea de 6 cm

si sunt montate la nivelul tesiturii bordurii, cu 5 cm mai jos decat

bordura.

Adunand grosimea pavelei cu stratul de 3 cm de nisip compactat

si cu grosimea de 10 cm a stratului de beton B200, putem

calcula cat beton avem nevoie pentru a monta un metru de

bordura peste stratul din balast:

- aflam grosimea fundatiei bordurii

(6+3+10)-(15-5) = 9 cm = 0.09 m

- alegem latimea talpii de 20 cm si rezulta suprafata sectiunii

fundatiei, formata dintr-un dreptunghi si un triunghi dretunghic

(20*9)+(10*10/2) = 230 cmp = 0.023 mp

- pentru montarea unui metru de bordura mica avem nevoie de

un volum de beton B100 de 0.023*1 = 0.023 mc

Acest beton se va turna in doua etape: prima data patul bordurii

(dreptunghiul pomenit mai sus) si pe urma sprijinirea laterala a

bordurii (triunghiul dreptunghic).

Trasarea in plan a trotuarului se va porni de-a lungul axului

acestuia, adica la mijlocul latimii, urmarind traseul convenit.

Astfel, vom marca pe teren, la distante egale, din cinci in cinci

metri sau din zece in zece metri, puncte de reper ale axei

trotuarului: 1, 2, 3 samd.

Avem nevoie si de un reper

fix pe inaltime, care va ramane nemiscat in timpul executiei

trotuarului. Acest reper ne va ajuta la trasarea pe verticala a

lucrarii, adica transmiterea cotelor si stabilirea pantelor. In

schita de mai sus am ales in mod convenabil acest reper la coltul

cladirii, fiind marcat cu rosu, la inaltimea de un metru fata de

pamant. Toate cotele se vor raporta la acest reper fix, care are

cota relativa H = 100 cm.

Apa de ploaie trebuie sa se scurga undeva, sa nu balteasca

rusinos pe unde trecem, asa ca vom asigura o inclinare a

trotuarului, pentru evacuarea apei. Vom face o panta mai mica

de-a lungul trotuarului, sa zicem 1%, iar de-a latul vom executa o

panta de 2%. Ce inseamna o panta de 1%? In plan vertical, la un

metru pe orizontala, linia de panta se va ridica cu un centimetru

pe verticala. In mod similar, la o panta de 10%, la fiecare metru

(100 cm) pe orizontala linia de panta va urca pe verticala cu zece

centimetri.

Spre exemplu, o panta de 2% pentru o lungime pe orizontala de

doi metri inseamna o diferenta pe verticala de patru centimetri.

Daca ai un teren abrupt, incearca sa nu faci la trotuar o panta

longitudinala mai mare de5%. Mai bine realizezi niste trepte de

rupere a pantei, din loc in loc, pentru a te mentine la o panta mai

confortabila, de 1-2%.

Avand trasate deja reperele 1, 2 si 3 in axul trotuarului, vei

marca marginile trotuarului cu alte repere. Acestea se vor afla

in dreptul punctelor din ax, perpendicular pe ax, la distante egale

cu jumatate din latime. Am ales un trotuar de doi metri latime,

astfel vom gasi reperele laterale la un metru distanta fata de cel

din ax. In felul acesta marcam in teren reperele 4, 5, 6, 7, 8 si 9.

De fapt, latimea efectiva a trotuarului va fi de 1.80 m, caci

trebuie sa scazi cele doua latimi de bordura, din stanga si din

dreapta.

Vei folosi niste bare de armatura cu diametrul de 10-12 mm, mai

lungi de un metru, pe care le vei fixa in noile puncte din

marginea trotuarului.

Apoi folosesti furtunul de

nivel pentru a transmite nivelul reperului fix (punctul marcat

cu rosu de pe coltul cladirii) catre cele sase puncte. Astfel,

toate semnele marcate cu alb de pe barele de armatura din schita

de mai sus se afla la aceeasi inaltime, in acelasi plan orizontal.

Semnul rosu se afla exact la aceeasi inaltime cu semnele albe de

pe barele de armatura.

Poti folosi o nivela impreuna cu o stadie pentru aceasta treaba, in

locul furtunului de nivel.

Acum poti verifica cum stai cu inclinarea terenului, afli ce

movile si ce gropi ai prin preajma. Masurand la fiecare bara

distanta de la marcajul alb si pana la pamant, afli daca te afli mai

jos sau mai sus decat cota de la coltul cladirii, unde ai fix un

metru, H = 1.00 m.

Am populat pentru exemplificare a doua coloana a tabelului de

mai jos cu niste cifre aiurea.

Asadar, daca in punctul de referinta marcat cu rosu ai 100 cm

pana la pamant, in punctul 4 ai 101 cm de la semnul sau alb si

pana la pamant, deci in punctul 4 terenul se afla mai jos cu 1 cm

decat nivelul terenului de la coltul cladirii. Tot asa, punctul 5 se

afla cu 2 cm mai sus decat nivelul terenului de la coltul cladirii,

avand cota relativa in teren de 98 cm. Urmarind cifrele, stii ca

terenul in punctul 6 (103 cm) este cu 5 cm mai sus decat terenul

din punctul 7 (108 cm) s.a.m.d.

Ai stabilit cum faci pantele, 1% in directie longitudinala (avand

sensul de scurgere prin puncte de la 1-2-3 sau 4-5-6 sau 7-8-9)

si 2% in directie transversala (avand sensul de scurgere 4-7, 5-8,

6-9).

Calculam diferentele de

nivel intre aceste puncte pentru a avea panta impusa, diferente

pe inaltime raportate la punctul aflat cel mai sus, (cota cea mai

de sus din proiect este notata in coloana a treia a tabelului cu

zero rosu si corespunde punctului 4). Diferenta pe inaltime a

punctelor de pe marginea trotuarului este facuta dupa punctul

aflat cel mai sus. Astfel, punctul 5 este cu 5 cm mai jos decat

punctul 4, punctul 6 este cu 10 cm mai jos decat punctul 4,

punctul 7 este cu 4 cm mai jos decat punctul 4 s.a.m.d.

Cum impacam si varza si capra? Avem niste cote reale in teren

(in coloana a doua din tabel) stabilite fata de un reper fix situat

pe coltul cladirii) si mai avem si diferentele de nivel fata de

punctul cel mai de sus al marginii trotuarului, drept urmare a

impunerii pantelor.

Ca regula, iei cota cea mai ridicata din proiect, cota punctului 4.

Punctul 4 are cota in teren 101. Presupunem ca in punctul 4

pavelele trotuarului vor fi la nivelul actual al terenului.

Respectand panta aleasa, rezulta in coloana a patra celelalte cote

finale ale stratului de pavele, in punctele alese, adunand la cota

101 diferentele de nivel corespunzatoare din coloana a treia.

Dupa cum se observa, cota finala a pavelelor la punctul 7 (105)

este mai mica decat cota terenului actuala. Ar trebui ca in

punctul 7 pavelele sa fie mai sus cu 3 cm (108-105) decat nivelul

prezent al terenului. Am presupus ca nu se poate modifica alura

terenului in jurul punctului 7 (cota pamantului va ramane

aceeasi). Astfel, tot trotuarul proiectat trebuie coborat cu 3 cm

mai jos peste tot, pentru a respecta panta si cota actuala a

terenului din punctul 7. Lucru facut in coloana cinci a tabelului.

Cota sapaturii rezulta din adunarea straturilor trotuarului,

adica 10 cm balast + 10 cm beton + 3 cm nisip + 6 cm pavele =

29 cm, la cotele din coloana cinci a tabelului. Cotele sapaturii

sunt scrise in coloana sase.

Hai cu sapatura. Daca sapi in pamant vegetal, negru, iti

recomand sa-l depozitezi separat de celalalt pamant sapat,

niciodata nu strica niste pamant de gradina in plus.

Dupa cum se observa in prima imagine, sapatura o faci mai larga

decat latimea trotuarului, cam cu jumatate de metru in plus de

fiecare parte. Aceasta bancheta de lucru iti va usura munca la

asternerea balastului si la montarea bordurii.

In mod normal, daca nu dai peste un teren bun atunci cand

ajungi cu sapatura la cota, este recomandat de scos

toata umplutura pana cand dai de terenul bun de fundare. Apoi

reumpli la cota cu pamant bun, nivelezi si compactezi cu spor.

Dar tinand cont de importanta lucrarii, ne vom rezuma doar la a

nivela fundul sapaturii si a-l compacta cu sete. Fie cu un mai de

mana, fie cu un mai mecanic, inchiriat eventual.

Apoi verifici cota sapaturii la acele bare din punctele de pe

marginea trotuarului. O nivelare buna a terenului va asigura un

strat uniform de balast. Daca ai de facut totusi umpluturi pe

alocuri, compactarea se face in straturi de 30 cm grosime

folosind si apa, toata smecheria este sa ghicesti umiditatea

optima de compactare. Daca bagi prea putina apa risti sa ramai

cu prea multe goluri in sol, iar tasarile ulterioare vor

provoca prabusiriin zona respectiva. Daca pui mai multa apa

decat trebuie, particulele fine din pamant vor retine apa iar solul

se va umfla. Dupa evaporarea apei, aceleasi prabusiri vor avea

loc. Nu se face compactare atunci cand apa ingheata in bulgarii

de pamant!

Cat priveste stratul de balast, acesta este cel mai convenabil

agregat la pret. Ideal ar fi sa folosim piatra de cariera deoarece

agregatele concasate se impaneaza mai bine, adica se leaga mai

bine decat cele de rau, cu granule rotunjite, care se compacteaza

greu si se afaneaza usor.

Bordurile se pun la sfoara, avand ca ghidaj barele de armatura

din punctele de reper 4-9. Vei intinde o sfoara legata intre aceste

bare de otel alaturate, sfoara aliniata pentru cota finala a partii

superioare a bordurii. Bordurile se aseaza in pozitie peste patul

proaspat din beton, ajustandu-se cota superioara prin bataie cu

ciocanul din cauciuc. Rosturilebordurilor vor fi la fel peste tot

prin folosirea unor sipci de 1 cm grosime intre doua borduri

adiacente, ca si distantieri.

In momentele importante trebuie sa reverifici cotele marcate pe

barele de armatura fata de cota de pe coltul cladirii.

Inainte de turnarea betonului, ar trebui sa ai o viziune definitiva

asupra proiectului, caci dupa turnare interventiile vor fi

costisitoare. Astfel, te poti intreba cu seninatate ce minunatii de

tevi, cabluri, vor putea intersecta pe viitor traseul ales al

trotuarului? Binenteles ca exista varianta aeriana, sa traversezi

pe deasupra lui, dar mai exista posibilitatea de a pozitiona in

trotuar inainte de turnare o conducta cu diametrul convenabil, de

genul unei subtraversari, pentru a trece la timpul respectiv cu

reteaua in cauza, dupa realizarea trotuarului.

Daca ai lipsa de idei inainte de turnare, ramane cum n-ai stabilit,

asta este, torni betonul, numai sa nu fie sub 5 grade celsius, iar

cainii si pisicile isi vor lasa amprentele cuvenite peste noapte. In

betonul care trebuie udat ca sa nu crape atunci cand se intareste,

mai ales vara, pe caldura mare.

Recomand si practicarea unor rosturi la stratul de beton, din doi

in doi metri, pentrucontrolul directiei crapaturilor. Aceste rosturi

vor fi realizate din sipci de 3 cm grosime, care vor fi implantate

transversal, pe latime, cat timp este betonul proaspat.

Pavelele nu trebuiesc prinse in beton. De obicei acestea se

deterioreaza de la inghet-dezghet, iarna, de ce sa pierzi

avantajul demontarii si inlocuirii pavelelor deteriorate?

Patul de nisip de sub pavele se niveleaza cu un tipar executat

dintr-un dreptar din lemn, confectionat dupa latimea trotuarului

si se compacteaza manual tot cu acesta. Nisipul concasat este

mai bun decat cel de rau deoarece nu migreaza in timp, dar este

si mai scump. Se asterne un al doilea strat de nisip, acesta este

lasat afanat si se monteaza pavele prin batere cu ciocanul din

cauciuc, urmarindu-se ca nivelul final sa corespunda. Nu se

stropeste patul de nisip cu apa la montarea pavelelor.

Suprafata finala se verifica cu o nivela cu bula de aer cat mai

lunga, pe mai multe directii. In final se umplu rosturile dintre

pavele imprastiind superficial nisip, care va fi maturat si

indepartat in scurt timp.

Spor la treaba!