Trichineloza - diagnostic si diferentiereEste o zoonoza larg raspandita, provocata de nematozi ai genului

Trichinella. Acestia sunt de dimensiuni reduse, existand o varietate foarte larga de specii.

EtiologieFamilia Trichinellidae, genul Trichinella, specii T. spiralis, T.

pseudospiralis,  T. britovi, T. native, T. zimbabwensis, etc.Cercetarile au dus la stabilirea a 7 specii si 4 subspecii, insa taxonomia nu

este definitivata.

  Nume   Specia afectata   Distributie

 T. spiralis om, porc, mistret, carnivore, etc. este cea mai cunoscuta si raspandita specie

  ubicvitar

  T.    pseudospiralis  pasari, rozatoare, pisica s-a demonstrat   patogenitatea ei si la oameni (6)

  ubicvitar

  T. britovi   om, vulpe, rozatoare   Europa, Asia, nordul si vestul Africii

  T. native   foca, ursi polari

  are o rezsitenta crescuta la frig, regasindu-se in regiunile Antarcticii

  T. zimbabwensis   reptile   Africa

Ciclul biologic al genului Trichinella este autoheteroxen; formele adulte paraziteaza in intestin, iar formele larvare paraziteaza in musculatura aceleasi gazde.

In evolutia Trichinellei spiralis se cunosc trei faze: faza intestinala, faza de migratiune si faza de invazie si localizare musculara.

1. Faza intestinala: Contaminarea omului se realizeaza pe

cale orala prin consumul de carne si/sau preparate din carne de porc, mistret, urs, nutrie, foca sau alte specii comestibile, iar la animalele receptive prin comsumul de carne, de viscere, de subproduse de abator, de cadavre, care contine chisti sau larve infestante, diferentiate sexual de Trichinella.

In tubul digestiv, sub actiunea succurilor gastrointestinale se profuce dechistarea si eliberarea larvelor, care se localizeaza printre vilozitatile intestinului subtire unde, prin naparliri succesive se transforma in adulti. Dupa 48-72 de ore, post infestatie, se produce acuplarea adultilor.

La scurt timp dupa acuplare masculii mor si sunt eliminati, iar femele vivipare raman viabile(cca 4-6 saptamani), timp in care depun larve de stadiul 1.

2

Femelele vivipare depun ponta din 30 în 30 de minute, iar numărul larvelor eliminate de o femelă pe parcursul vieţii sale variază între 1500 şi 15000 (Hiepe, 1985, Nizulescu şi Gherman, 1986).

Ponta are Ioc în grosimea mucoasei intestinale, mai ales în glandele Lieberkun.

2.Faza de migrare (diseminare)Ajunse în capilarele mucoasei intestinale, larvele de stadiul 1 de T.

Spiralis migrează pe cale limfatică şi hematogenă ("migrare pasivă") fiind diseminate în întreg organismul. Se cunoaşte şi o cale a "migrării active", prin cea. 5% din larvele tinere (Soule şi col., 1991) străbat peretele intestinal, ajung în cavitatea abdominală şi migrează prin ţesutul conjunctiv spre muşchii striaţi.

3.Faza de invazie muscularăDupă 8-12 zile post infestaţie (Şuteu, 1988), larvele ajung în musculatura

striată, străbat sarcolema fibrei, localizându-se în lungul fibrei musculare. Doar aceste larve se vor dezvolta complet, formând chisturi. Larvele care nu reuşesc să penetreze sarcolema fibrei musculare, cât şi cele care se localizează în alte ţesuturi şi organe nu se încapsulează, mor şi sunt distrase de sistemele de apărare ale gazdei.

In musculatura striată, larvele de T. spiralis se localizează mai frecvent în muşchii scheletici (mai ales, la limita dintre muşchi şi tendon sau aponevroză) mai puternic irigaţi ca maseteri, lanngieni, intercostali, diafragmatici, psoaşi etc.

După localizarea în musculatura striată, larvele trec prin mai multe stadii:

a. Stadiul de spiralare: la 17 zile post infestaţie, larva musculară se curbează (în forma literei "U"), este rezistentă la digestia peptică şi devine infestantă pentru o nouă gazdă. Stadiul de spiralare se produce între a 21-a şi a 35-a zi post infestaţie. Larva complet spiralată are aspect de tirbuşon.

b. Stadiul de încapsulare: la 28-30 de zile post infestaţie, acţiunea patogenă a larvei, în fibra musculară, determină un proces inflamator

subacut. Se constată dispariţia striaţiunilor transversale ale fibrei musculare şi dispunerea ţesutului conjunctiv interfibrilar în jurul larvei (pentru a o izola de organismul gazdă), constituindu-se chistul trichinelic (figura 1.1.).

Procesul de închistare se realizează între a 3-a şi a 7-a săptămână post infestaţie. Chistul de Tr. Spiralis este, de obicei, oval-alungit (aspect de lămâie), având în medie 400-700pm lungime/250.

Într-un chist se găseşte, de obicei, câte o singură larvă. în infestaţiile masive, se pot întâlni chisturi cu câte 2-3 sau chiar 5 larve.

c. Stadiul de caleilicare

3

Procesul de caleilicare este specific granuloamelor de tip parazitar şi constă în depunerea sărurilor de calciu pe chistul cu larvă.

Calcificarea chişlilor trichinelici, la porc începe la cea. 6 luni post infestaţie; la 9 luni este bine evidenţiat; iar la 15-24 de luni post infecţie chiştii sunt complet calcificaţi. După calcificare, chistul trichinelic, în timp, suferă fenomenul de decalcifiere şi apoi cel de resorbţie.

Un chist trichinelic complet calcificat prezintă capsula opacă puternic calcificată; larva este impregnată cu săruri de calciu, pare moartă, este neinfestantă şi poate fi văzută numai după clarificare. Examenul trichineloscopic cuprinde trei faze: recoltarea probelor, pregătirea câmpurilor şi examinarea propriu-zisă.

Diagnostic

CLINICIn cazul animalelor, este greu de stabilit diagnosticul pe baza examenului

clinic, datorita evolutiei asimptomatice a bolii.La om evoulueaza dramatic, initial cu tulburari digestive (greata, colici,

diaree, voma si febra). Acestea apar la 24-48 de ore, dupa consumul carnii infestate. Aceasta faza este singura in care organismul poate sa raspunda la initirea unui tratament. Ulterior, dupa 1-2 saptamani, se instaleaza semne generale, datorita migrarii larvelor la nivelul musculaturii. Apar manifestari:

musculare: dureri, tumefierea muschilor, dificultate in mers, in deglutitie sau in masticatie

alergice : eruptii pruriginoase, edeme ale fetei (din acest motiv se mai numeste si “boala fetelor umflate)

nervoase (datorate migrarii larvelor la nivelul SNC) : cefalee, meningitacardio-vasculare (determinate de miocardita care poate aparea in

trichineloza) : modificari EKG, tahicardie.Dupa inchistarea larvelor, semnele clinice se remit usor, aparand stadiul de

convalescenta, cu manifestari de tip reumatoid si sechele nervoase.Simptomatologia este influentata de cantitatea de larve ingerate, rezistenta organismului si nu in ultimul rand de specia parazitului.

PARACLINIC

4

EXAMENUL TRICHINELOSCOPICObiectiv: In acest examen se evidentiaza chisturile musculare prin

examinarea unor bucati mici din muschii recoltati. Zonele de electie pentru muschi sunt : pilierii diafragmatici, intercostalii, maseterii, psoasii si musculatura de la baza limbii.

Materiale necesare: compresor, format din 2 placi de sticla care se pot presa una peste alta, placa inferioara fiind divizata in 24 de campuri egale.

Tehnica de lucru: Din musculatura de electie se sectioneaza in lungul fibrelor musculare bucati mici (cat un bob de ovaz), si se etaleaza pe lama inscriptionata a compresorului. Peste fragmentele etalate se aplica a 2 lama a compresorului si se fixeaza preparatul prin

strangerea celor doua suruburi ale dispozitivului. Bucatiile de fibre trebuie sa devina semitransparente.

Examinarea: la trichineloscopul cu ecran sau  la microscop (obiectivele de 6x sau 10x) Pentru porcii din sistemul gospodaresc se vor examina 28 de campuri/carcasa, pentru cei din sistemul intensiv 14/carcasa iar pentru mistreti se examineaza 3 compresoare.

Chisturile calcificate se pot decalcifica cu acid acetic 10%.

Zonele de electie pentru larvele de Trichinella la diferite specii (5)  Porc   diafragm, limba, maseteri  Cal   limba , maseteri  Mistret   Diaphragm, limba  Urs   diafragm, maseteri, limba

Digestia artificiala

5

Obiectiv: Extragerea formelor infestante, din musculatura, prin punerea in contact a probelor cu sucul gastric artificial. In contact cu sucul gastric se realizeaza digestia enzimatica a probei de carne, obtinandu-se in caz de infestatie, larvele care se recolteaza prin sedimentare. Zonele de electie pentru examen raman aceleasi ca si pentru examenul cu compresorul

Materiale necesare: suc gastric artificial (alcatuit din pepsina si acid clorhidric), masina de tocat, termostat, aparat Baermann.

Tehnica de lucru: Se realizeaza o proba comuna din bucatile recoltate, care se va fragmenta cu ajutorul tocatorului. In continuare se poate realiza digestia artificiala prin doua metode: a) Digestia lenta: proba macinata se introduce in aparatul Baermann si se mentine la termostat timp de 24 de ore. Dupa 24 de ore, se recolteaza primele picaturi aparute la deschiderea aparatului Baermann, intr-o placa Petri, examinandu-se la microscop. In caz de infestatie se vor observa larvele de Trichinella.

Digestia rapida: se realizeaza prin agitarea probei ,in contact cu sucul enzimatic, timp de 30 de minute, dupa care se introduce la termostat,  pentru de 2-4 ore. Se examineaza la fel ca si in cazul primei metode, avantajul principal constand in reducerea timpului la maxim 4 ore.

Diagnostic diferential

In timpul examinarii la trichineloscop, pot sa apara uneori paraziti apartinand altor categorii, sau formatiuni structurale care pot fi confundate cu chisturile de Trichinella spiralis. Chisturile de Sarcocystis sunt cel mai des confundate cu Trichinella.

Criterii de diferentiere intre chisturile de Trichinella spiralis si Sarcocystis sp. 

Criterii de diferentiere Trichinella spiralis Sarcocystis sp.

Dimensiuni constante, nu depasesc 1 mm lungime variaza intre 0,1 – 2 mm

Formaoval–alungita cu prelungiri efilate la una sau ambele extremitati

variabila, ovala sau cilindrica, cu aspect de bastonas, cu capetele rotunjite si uneori efilate

Localizare

se gaseste frecvent in pilieri si diaphragm, mai rar in muschii abdominali si coapsa. Lipseste din muschiul inimii

aceleasi localizari, cu mentiunea ca se gaseste mai des in muschiul inimii

Depozite de celule adipoase

la polii chisturilor se intalnesc frecvent

nu exista depozite adipoase

Aspectul fibrelor musculare

Cele parazitate si uneori si cele invecinate sunt edematiate si modificate structural

Usor marite in volum, iar striatiunile se pastreaza

Sarurile de calciu Sarurile se depun de la periferie Se depun de la centru

6

spre centru. Uneori se depun direct pe larva sau in centrul chisturilor

chistului spre periferie, sub forma de particule dispersate.

Clarificarea chisturilor (decalcificare) Acid acetic 10%

Cu acid acetic 10%, in urma dizolvarii sarurilor de Ca, se pune in evidenta larva, portiuni din ea, sau in lipsa acesteia, capsula.

Prin clarificare, in locul sarurilor de Ca raman spatii goale.

Alti paraziti care pot fi confundati cu Trichinella spiralis Cysticercus cellulosae - erau : dupa T. spiralis. Reprezinta larvele parazitului, Taenia solium. Se dezvolta in tesutul conjunctiv dintre fibrele musculatura, inclusiv in miocard, la porc si in anumite cazuri la om. In toate stadiile de dezvoltare, cisticercii sunt vizibili cu ochiul liber.

Chisturile hidatice(Echinococcus granulosus). Sunt larvele Taeniei echinococcus. Se dezvolta in diferite organe si mai rar in musculature. Au forma sferica si sunt mult mai mari decat chisturile de Trichinella.

Alte formatiuni: Cristale de tirozina, polifosfat de Ca, fragmente de vase sanguine sau nervi, fire de par, bule de aer, etc. Se diferentiza relativ usor prin forma, dimensiunile sau structura lor.

Datorita raspandirii ubicvitare si a patogenitatii ridicate in populatia umana, trebuie acordata o atentie sporita depistarii trichinelozei in carnea trimisa spre consumul uman

Profilaxie

Efectuarea cu strictete a examenului trichineloscopic la carnea destinata consumului public, inclusiv examinarea carnii provenita de la porcii sacrificati pentru consum familial

Confiscarea si prelucrarea carcaselor provenite de la animale infestate \Mentinerea conditiilor de igiena in abatoare si unitatii de prelucrare a

carnii. Efectuarea deratizarilor periodice, combaterea hranirii cainilor si pisicilor cu resturi de carne

Educarea populatiei in privinta prelucrarii termice, adecvate, a carnii.

BIBLIOGRAFIE

7

1.BARA V. -Controlul sanitar veterinar al alimentelor in unitatile agroalimentare-Editura Universitatii din Oradea, 2010

2. BARA L. –Zoonoze in industria alimentara si alimentatie publica-Editura Universitatii din Oradea, 2008

3. http://www.vetonline.ro/trichineloza.html

8