traumatisme prod prin cădere

4
 Căderea reprezintă o împrejurare de producere, în mod pasiv, a leziunilor traumatice prin agenţi traumatici mecanici, ce constă în schimbarea poziţiei corpului astfel încât o parte a acestuia se izbeşte cu violenţă de (un) plan(ul) de susţinere, fără mişcări coordonate. După cu m se cunoaşte, echilibrul se pierde atunci când vertical coborâtă din centrul de greutate al corpului se situează în afara poligonului de susţinere.  11.1 Et i opatoge ni e Majoritatea autorilor consideră că etiopatogenia căderii poate fi explicată  prin cauze interne și externe, dihotomizare evident în scop didactic, deoarece, de cele ma i multe ori, căderea este consecința celor 2 categorii. a. Cauze interne Stațiunea verticală (echilibrul static) și mersul (echilibrul dinamic) sunt posibile datorită intervenției reflexelor de postură ce implică participarea unor structuri ale sistemului nervos central ce coordonează activitatea diferitelor grupe musculare ale trunchiului și membrelor, ce  participă la realizarea diferitelor grupe musculare ale trunchiului și memebr elor, ce participă la realizarea poziției spațiale a corpului . Cauzele interne responsabile de pierderea echilibrului pot fi: -  Neintenționate sau patologice: sincope, lipotimii ce se manifestă în contextul unor afecțiuni diver se, cu modificarea stării de conștiență, ce pot explica așa-numita cădere accidentală  patologică; - Intenționate, ce traduc manifestarea voinței: pers respective, cum este cazul autopropulsiei, consecință a alterării instinctului de conservare, în căderile d e la înălțime, în scop suicidar sau a altei pers, situație în care se produce căd erea heteroprovocată sau criminală.   b. Cauzele externe au rol favorizant în dinamica căd erii fiind reprezentate de condițiile de mediu, starea drumului, nerespectarea măsurilor de protecție a muncii în cazul celor ce lucrează la înălțime etc. 11.2 Clas if icare Căderea poate fi clasificată după mai multe criterii, dintre care menționăm:  a. În fcț de distanța față de p lanul de susținere, deosebim: - căderea pe acelaşi plan d e sprijin, denumită de unii autori şi cădere simplă;  - căderea de la mică înălţime, de regulă de până la 2 -3m (diferenţa dintre acest tip de cădere şi  prima citată constă în gravitatea leziunilor traumatice constatate);  - căderea de la înălţime (mare), denumită şi precipitare, c are ar putea fi definită drept trecerea intempestivă/brutală a corpului de pe un plan de susţinere pe un altul, mai jos situat, sub acţiunea

Upload: raluca-neagu

Post on 15-Oct-2015

9 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

med legale

TRANSCRIPT

Cderea reprezint o mprejurare de producere, n mod pasiv, a leziunilor traumatice prin ageni traumatici mecanici, ce const n schimbarea poziiei corpului astfel nct o parte a acestuia se izbete cu violen de (un) plan(ul) de susinere, fr micri coordonate. Dup cum se cunoate, echilibrul se pierde atunci cnd vertical cobort din centrul de greutate al corpului se situeaz n afara poligonului de susinere.

11.1 Etiopatogenie

Majoritatea autorilor consider c etiopatogenia cderii poate fi explicat prin cauze interne i externe, dihotomizare evident n scop didactic, deoarece, de cele mai multe ori, cderea este consecina celor 2 categorii.a. Cauze interneStaiunea vertical (echilibrul static) i mersul (echilibrul dinamic) sunt posibile datorit interveniei reflexelor de postur ce implic participarea unor structuri ale sistemului nervos central ce coordoneaz activitatea diferitelor grupe musculare ale trunchiului i membrelor, ce particip la realizarea diferitelor grupe musculare ale trunchiului i memebrelor, ce particip la realizarea poziiei spaiale a corpului. Cauzele interne responsabile de pierderea echilibrului pot fi: Neintenionate sau patologice: sincope, lipotimii ce se manifest n contextul unor afeciuni diverse, cu modificarea strii de contien, ce pot explica aa-numita cdere accidental patologic; Intenionate, ce traduc manifestarea voinei: pers respective, cum este cazul autopropulsiei, consecin a alterrii instinctului de conservare, n cderile de la nlime, n scop suicidar sau a altei pers, situaie n care se produce cderea heteroprovocat sau criminal.b. Cauzele externe au rol favorizant n dinamica cderii fiind reprezentate de condiiile de mediu, starea drumului, nerespectarea msurilor de protecie a muncii n cazul celor ce lucreaz la nlime etc.

11.2 Clasificare

Cderea poate fi clasificat dup mai multe criterii, dintre care menionm:a. n fc de distana fa de planul de susinere, deosebim: cderea pe acelai plan de sprijin, denumit de unii autori i cdere simpl; cderea de la mic nlime, de regul de pn la 2-3m (diferena dintre acest tip de cdere i prima citat const n gravitatea leziunilor traumatice constatate); cderea de la nlime (mare), denumit i precipitare, care ar putea fi definit drept trecerea intempestiv/brutal a corpului de pe un plan de susinere pe un altul, mai jos situat, sub aciunea forei gravitaionale i eventual al altei fore (heteropropulsia) care se adaug acesteia, fr micri coordonate i fr mijloace speciale de susinere. Precipitarea se poate produce: n mod accidental, ca o modalitate de sinucidere, pentru disimularea unei alte mori violente ca o form de omor. n traiectoria sa ctre sol, corpul poate ntlni diverse obstacole: balcoane, cabluri electrice, antene, crengi etc., care vor modifica morfologia leziunilor traumatice sau, dimpotriv, cderea se poate realize fr interpunerea diverselor obstacole, caz n care se numete precipitare liber.b. n fc de poziia deplasare corpului: Cderea din poziie static, ce se poate produce fie din ortostatism (cderea din picioare, frecvent ntlnit n cazul pierderii strii de contien indus de diverse cause endogene sau patologice ori exogene, spre ex toxice cderea de pe un scaun, cderea din copac ori de pe acoperiul unei case, de cele mai multe ori din cauza neateniei, fiind vorba deci de o circumstan accidental), fie din clinostatism (cderea din pat). Cderea din poziie dinamic (din deplasare), fie a corpului aflat n mers sau n alergare, fie dintr-un mijloc de transport care staioneaz ori se deplaseaz ( cru, biciclet, camion etc.).c. n fc de caracteristicile suprafeei planului de impact: Cderea pe o suprf neted Cderea pe o suprf neregulat, sit n care leziunile traumatice vor prezenta soluii de continuitate de profunzime diferit, n fc de distana de la care se produce cderea i de natura asperitilor planului de impact.

11.3 Fazele cderii

n dinamica realizrii cderiii pot fi deosebite urmtoarele faze:a. De pierdere a echilibrului (n mod spontan/provocat) faz n care se produc micri dezordonate ale memebrelor n ncercarea de restabilire a echilibrului; n aceast faz, uneori, pers respectiv, dc are starea de contien pstrat, emite diverse sunete, strigte:b. De cdere propriu-zis cnd, datorit contraciilor muscular, corpul adopt diverse poziii; n fc de distana de cdere aceast faz poate avea o durat mai scurt sau mai lung;c. De izbire de planul de contact.

11.4 Mecanisme de producere a leziunilor traumatice

Geneza leziunilor traumatice produse prin cdere poate fi explicat prin mai multe mecanisme i anume:I. Prin contactul organismului cu planul de impact:a. Prin contactul organismului cu planul de impact: Primar explic leziunile traumatice ce se produc n zona/regiunea corpului care a luat contact iniial cu planul de cdere; capul, partea lateral a trunchiului, membrele pelvine etc. Secundar de care in leziunile traumatice ce se produc prin izbire,alunecare, rostogolire ulterioar pe plan nclinat (dup realizarea contactului primar). Mediat responsabil de producerea leziunilor traumatice la distan de cele consecutive impactului primar, fiind consecina transmiterii forei traumatice de la zona impactului primar, prin intermediul coloanei vertebrale; acest mechanism intervine at cnd cderea se realizeaz n axul vertical al corpului (cdere n picioare, n genunchi, pe fese sau n cap), explicnd leziunile traumatice mediate de la nivelul cutiei craniene, n jurul gurii occipital prin aa-numitul fenomen de telescopare a coloanei vertebrale.b. Prin mechanism indirect, care este implicat n apariia leziunilor traumatice la distana de locul/zona de contact primar, ca effect al forei de compresiune ce rezult din acceleraia corpului, n cdere, urmat de oprirea brusc pe planul de impact; n cadrul acestui mecanism nu se realizeaz contact direct ntre zona corporal de impact i regiunea anatomic n care se produc leziunile traumatice, apariia acestora fiind datorat numai transmiterii forei consecutiv decelerrii brutale cum ar fi, spre ex, fracturile costale bilateral sau se stern n cderile de la nlime cu impact primar n zona toracelui posterior ori rupturile unor organe interne sau ale vaselor mari de snge mediastinale.II. Prin contactul corpului cu diverse obstacole aflate la nlimi diferite fa de planul de izbire: marginea balcoanelor, cabluri electrice ( pot produce leziuni traumatice la nivelul gtului asemntoare celor prin strangulare), antene, pomi, grilaje metalice (pot genera plgi penetrante abdominal, uneori cu evisceraie) etc.

11.5 Caracteristicile leziunilor traumatice

Leziunile traumatice ce pot fi produse prin mecanism direct (primar, secundar i mediat) sau indirect, n urma contactului violent cu planul de impact i/sau diverse obstacole pe care corpul le ntlnete n traiectoria ctre sol (cabluri electrice, marginea balcoanelor, antene, pomi etc.) au urmtoarele caracteristici:a) n cderea pe acelai plan sau de la nlime mic: sunt unipolare adic sunt situate pe o singur parte a corpului; sunt localizate, de regul, pe prile proeminente; sunt superficiale; nu sunt periculoase pentru via.b) n cderea de la nlime (precipitare): sunt multipolare, fiind ntlnite, n funcie de mecanismele prin care se produc, pe mai multe regiuni ale corpului; sunt numeroase; sunt variate; sunt grave, frecvent fiind mortale; de cele mai multe ori, se constat o discrepan ntre leziunile traumatice externe (de mic amploare) i cele interne (grave: rupture de organe, fracturi etc.); de fapt, n precipitare se i spune c rezist numai pielea.