tratat de teorie a muzicii volumul i
TRANSCRIPT
E;
VICTOR GIUI,EANIJ VICTOE IU$CEANU
TRAT,{TDE
TEORI E A iuUIICII
i
j
.i,ts
-i
MUZI(,-ALA A UNIUNIIBrrc{rREg.r.r
C0MPOZT]'OR[LOR
I 909
DIN R. P. R.
1I
II
II
II
!
Mrrzica in raport cu celelaite arie
Nrt ,i ull r:unl|s(:tll(:. itll.r-O ufiisrffi llltll InAfC Sa'!'t iffai in'iCI, toete af-
tr.lr I|l.tilr rr n,.rrlPlltr.il. r:orogfirf ia. mrrzica) pOezia 9i cclelalte-
I rr.r.1r l rlrrrlr'r, 1rrt illli lpat COIrtaCt, iltr-utt J:cl Sail aitrri, Cu diver'sr:
rrr;rrrrlr.rlfirr rrl,, ,r(..sr()r.;(, Iic vizitind {} exPtizitie dc picturii, fie adrnir'inrtr
ri .,l,rlrrrr. lr,. :r,.r:rrlllrrrl l.t (:Olrcgf,t Sill.l Ufnlililid lln fltnS.
(',rr-rrr.tr.r.rrl r.rrrrrlrlrrirl itl ilrt(:i, aCeastil calitAte f rlrti rle Care llu l.lOAtC
(.\r!,1:r olllt.il rlr. i1'lil , r:ottstilrrir: r:lC1ntlnttll COmUn '* esenfial 5i IleCeSAf -,,1 lulur'rrt' ttt:t'slot' ttl'ltr
l,,rrrolrr rl,, n(rullill t:r,pr'i tttit llll fablOu dc [temlrrAnrlt Sau'de llepin'
lr r rl,. r.rrrr,rsr.rrlrrl rtoslt'tl pil:tor' Ori gOre'SCu. dUpa CUfit, CIm'01ii inCefCirm
,li.ir,,r.rrrr.rrr.lr I,i trtlrrli r:rrrrl plivi,rrr o statu|e, ()p'erI a uuui illichel Ang;elO
!-.rl , trrrl ;t',t'ttllitltt r, titttIottit: rlr: [lt:'e tlroYen'
cilr'(i rliIrlrrtrtlitrzit arLrllc itlIt'c ele. Aceslea ]]rivesc ;
rn tilrr'1t ;i sllltitt,si ttrl ttt'i .rli Ir:r'i tc.
lirtrlt si tle s1ll.li.tr. rlisLirtgerrt:
- al'te care f olose.sc rleoltotriui ,r.tnbclt, posiltilitdti: teatr.u.I, ci.c-
Ilra Logra [ia.In p'icturi se irt'trebtrirtfettzri cLrlo,rile $i pinztr, scuiptura se face irrgiirs si lut, rar arhitectura utilizeazil Ii,iile geom,etrice ale gra,itrrJrri.Folosinilu-se dc rni.iloacele ,cle t xpresie ,-ir,rl,le. flc€ste arte'por infa_
fiqa tot ce'r,a ce este viziliil. o rnrrJrlillilling cle o,biecte $i f*nrr,,r*rre tlinrcalitate, il* dc*ci la irdc,rini fi terrar.ici Iargri, rrariat:i.&Iuzica insr,- f olosiind rniiloa,cele ',I" , *"p..sie auditivq {slnqtele), c*toatc ci1 are posibini,tatri nnai redu,se in a ncrdr lot ceea
"* r" crrpninde crrociriu'l (,'lu'mea aud'ibili oste orl mult rnai restrinsi. rlecit lumea uiri,lrile.. r),I'cu$e$te iotusi, sd c',prin'rlti o yarietate inIinitii de ;;0.;;;--.1;';;;ilr.f;'nta'teriale 9i spi'riluale, {jare nu sint nra,i prejos decit celg,pe care tre eferarudie strie picturala $i sr:'rrlptural ir in minuirea rneterialul,ui pla,stic, sa*decit rni'mica *si ge'stLrrile ,pit*t.minrei. ori ver.sur. ,i ,,,rrltnlrr' nilri.r.Muzica vot'he$te qi ..rlirrcolo cle cuvirrt,, --- s€ spupe,nrr"".i _ intrucit-dirr pu,ctuJ dc ,edere al acestei artc, .ncle se, t".riri*
tarr+ir,rrf , u. cor-tinuil cu sunetrrl. I'e de a.rr;i pa,rte. ea . trispuilc , tre eonstruq[ii binc irefi_uit'e a'Ic operelor sale, cit in l''i[ecr.urir. ,o.te rcaliza ;.,1*ti; Jo*1r". u.u],,r:ele rtlai tlif crite, ca In lliu'turir. 5i cs,te capabil;i sir s,gerezc coregrir f ierrniScirile gi ritmuri'le celc mai r,,aria tc, firrji de caro aceastd a,r.!rl i!pr()a,ecir nu ne : llofl ta clesf Aqtrra. :
lrli
l
rl,'
trr lt' lt'tttltttt ttlt'
l, grr lrrr'('t11 I 1'r'ttttt i
;rlr: r:rl t'or'()lI(ir{) sitrl. ilt coutintta IniFcarc, st} suptln
trr lt, ;;1ttr1ittl4. ;rlr, r.irror' ()l)or'o, rlirrrlloLri r.'ii. sittI tletttilcate, i[ruttbiitl'
I ):Jlli :: ',,,:,;::;:'',,",'i,;;,.'';:l;i::l:,il,;i#:;,'il,,",i',""",i[;JTff"J J 'ore'|aria muzicii cu Friirile,e exacre
It rrl,rt, ,,rrrr,lrrrrr. ,r slrli, $i 'rtrrraso
definitiv nemisc'te, .l Ousigur,,,cea ^o; "t"io"a
corclafe o,aro nruzica ",r
or,r"li"n. ".* "u-- I ,'.Lrir ,, r'rrtr ,rrrrr srrrt ;rrr:zia ri rrruzirr, .si Qrle sPatiule, ale carqr. opere ;, tur*" lui br.uta,
"."ri.,t.r. . ,, ., l
I 1 ,,,,r,r.,r ,,, r,,',1, lrrrr,l ,, c:rralrcrisrir:n principnla a acestora.
ll ,,, "nn.rttu;" ti-i? 1il. Counoay.I Ar'ra rrtrrrrrl"r l'rrrr r'\''l':'rl'i cste rnuzica'
i; , Rorur d.e a da un sene. emo-rionar sunolelor, de a Ie reuni 9i organiz.l, l'ntttttt ., ttlt. .t pritt t:at e se perce2' rlistiugertr: i tlin prucr de redlr!" o"i"ti", li ."ntu" ,nrri"li. -"r." ,lrir'"ro",,, ,n,fog,*t
.l
ld'IsflE
rnfl lerial Fonor hrrrt al aerrstieii intr-rrn lintho i ul stttrel.elttr , lirrrlra.i princar(, - itttorlttat ca in vorlrrre
- se. pot tr,lrtsrrtrLe- ir&ri si st rtl.intertlt": tt,nune.
Din aLeasta reiese clar piue uncle rllerge eerrstir:a .Jliirrl,tt srutetel or
$i de r-rnde lncepe tnuz.iea atttt su.nel,eltn'.
Agadar. pe cind in acustieA sunetele sint strrrlialc (:r ferrrrrrrcne izo-late, avinrJ riuruai u ualoare stiinti/icri. in muzit:ll clc se ail;i rrl raprrrtrrni
estetice $i li s€ acorda o ualoare afectiua, enr.otioruil.d.
Legitura rnuzicii cu rnatenratica se face numai in rlorrrerritrJ tooretic,nnde o serie de principii se erplica prin calcule $i (|peratii rnatcrua Lice.
eum sint. spre exenrplu. sistemul de divizare a tirnpului, masurilc si alteleNu fare inrportante este insfi aportul indirect pe care ruatcrrratica il
;r,luee muzioii prin mi jlocirea acusticii.
*Uti]irarea tlatelor pe care le ofertr qtiinlele exa,cte. aeolo rrntle &('c.st
lueru este necesar. inseamr6 pentru muzicE fundamentrrea $ttintlfica ir
Jr,rineipiilor sale teoretice $i aplicarea cuceririlor acestor :tiin!.e ln crln rI.
gr:le proprii ale artei ntuzicale. Sa dam numai un singur excnrplu: rirrrorlrreu
a cints t li fart sa cunoa see legea armonieclor t, dar de inda t* ct: geniulu rnitn a tleseoperi t {enotnenul in naturi, creaIia artistice ntuzroala l-,r Ii,-
losit tlin plin" agezindu-l Ia teurclia progresului ei, rn spoaifll rlrrprt e('ranattere stiluJ arnronic irt eompozilie (sec. XVII-XVllll.
rlin tlarlrr ) ia nagtere rneloiitt. f orrrrii superioaruzicitlc elrrrc.I
It
tIt
L
L
L
L
t,
h
hI
Muzica yeulrc intlianrtIrrn rneloti ici ta tea >ir
!'oporlrl uostr.u -- cirdeauna, ;.x"ir ruclotlii rIe uraliile sale.
r:hrair.;; fi elrinezA era
de t.xllrr:sil lr . ru lr! r rru
de itsttlttr:ltprt t.r,(,rrr,..r,r,l
llt't l,t.tr)t.l
r:rrltivrrtn
irr lirrrlr ir
tle altfr:l +i alte popr,are * ;i lr r:\lr ur;r r urr,|rrara l-runtuseIe, sirrtIirlrntclr:, nitzntrrfnlr, .,1 11elrl
Ar'Ia rrtu-z'ir:irli cttitE trtti'ersal;l". rle :rsernenea, a rrtirrs .rrrrrrr rrr,rr;r rrrrrrr,'lu.tori til IaJrlul,i r:A gettiul (:reatoJ'itl ol*ului u,,,,lliu^l r:rr;rrrsir,rr.,,1,,f,,rlrrr,Ea este produsul c,el mai arrteutic si serrsilril el lrozrliilor rrlr.,rl,rp1,6gi estetice ale creatorulrti' ca itta-r'e, rrrelotlia prezirril frrrr(.rrr rrr, 1,rr r.1ss1,ltcntr.u deslugirea mesajului artisti,-.-nruzifial ,i "r..,ut,,.,,1,,,, r,r,rrtlrrl HlrtGcaIE coul'erg toate triisdturile corupte.xe _l;,1rU,,,,, irrrrzir.;rlr:.. Ifle eiit este de puterrric o"*a', rrriiroc p";n"rf"r"cr* r:x,rr:sr. 11 t 11;.16,1 lr,zieale' pe atit este irrsd de prete,l ios' in rearizarea rrri.l{al'dn' rnaestru vesrir ui melocliei,
"d;;i;,-rr,,i,,rir..1rrlrri ir.lrrrr,l.rf{ichael Kelly, spurrea: ,Melodia cstB aceea care [ar:c [:r.rrrr.errl rrrrrrr,u,Ea este col ntai greu de realizat- Rabdarea ,, *iJ,i,,t *,,,, srrfi.i.rrrr.rr(.rrr.,:J::ii,'?J,|ll1,,isi:nete
plncute, iuverrarea ,,rei rrcr,trii rr.rrrrrr,:,.,r, r.srr. r,,,,ii
lj:,::,,':':l,i]-,i:- au. concepur rnerorria, ea mi.jtocut ttt,*_, ;:::,1:":1."::1ei
r1u,zic1r,, ,iil,,.;;";;;J,,filff|,,^,,",,,,11,1,,11 ..,,I t, aai
3*tr, istoricegte ;rpare in Llrura ritnruluiopr lr,l,. 1,,r.
Ee rrezyorra o ;;;; .l,-'*_irr;:",.i.o.,lll']"'.I..,r,,::l-.,,o nruzit,ir I I I r't,; rr. ,tocllrai acesI lucrrr cx;rr.i rrr;r
*,:,llT-,1,*,:,,:::i1"Ti:F,,,*;;;:,, ilT:,,j::lX" iiiilii;i, ,,lll,,li,,l;,,,"*"lj:: nrelodia are prirnortJialilarea) a
.;+.itgrr:;r:;t**ii:{. :.. :. i-.r, :.": ;. _. - _..
E
r!
J'rr:i sittt prineipalelc elernelte ale graiului muzical wektdiu, ri,trmi5i artnonin.
illelodinz este ideea sau ginilirea muzieala exprimat& la c sirrguri vor:e,constind dintr-o succesiune de suuete nruzicale organra* tc din x,runct devetlere intona[ional gi ritnric.
In sens restrins, rnelotlia est€ o succesiune rle sunete de diferite inil-linri (elerrrentul intona[ional) Ei de diferiie durare (elemeutul ritruic].
Alcfltuirea ei dupa arlumit€ principii rlictate de legile estetieii. alefnr niosului ; i ale expresi ei arti stice, ne determint sA nu consitlergnt rne-lorlie oriee succesiune intirnplatoare tle sun€te.
Din eele nrai vechi timpuri, omul a redat pe calea melodiei sentimen-[ele, irnpresii]e si ideile sale. In antie]ritatea greaca se cuno$rea melopeea.:rrta declanrafiei canttbile a rliscursurilor gi a versuri]or poetiee" rJin careapoi, prin reunirea ou rilmopeea (conrpozigie de tsature rrtmiea rler.i r.ipd
-*-rj++,E:{+rksa-$d+{qr*4?A." - EH;Eili"l* iiliiiEitere- are mirzicii
se vedea S 5.limba greaci nelos : etntec Si ode :cintar€, intona;rc.
.:
-!
Ea-u
,11:;,J.::-J::::,1"",r;i i,*"io"'io,"r,,;o cn, prin rner,rrie,;l#i,"*ll":",:',:,,:.:.1i:''' ,li ,;;, ,;,#;;"."')*,r*?i il:,JTI:I;:' ,,:i,, '::::pind Ia u11 inalt grad ele rneiestr.ie.;fi"t t:,,",:'j;:'":* ::" ':.ui ,:,b,e,-;;',J; ';,-;::ii,l.,,lJ,;:l:
:.:l;:,,':'::Ritmur's e'o.stituie ere,rre,rtrr]--
"o.* coortroneazd trosl,agu.areasunetelor in opera rle arti.r.
fArln
Prin rlatura s&' el cln viaf:l a!it nrelocliei, cit ri ar,roniei, lr,irrsrrllr.-pegte gi Ie inrprime -n€n,ur,
pul.salia, vigoarea +i vitari.atea.
t"'1,,: ,:,T"i,:',';il, {! ;l::,:[,llJ',..::*:' ll'* arrisric' crarorirrl ri.,,rrrrriaicala.
s --*-r irp u4r,r,{ur-r,a rr}tr-o entilate osteticd, iutr_o itJ.ee !,r}-Forfa 6a expresir,i deosehita
:t:lil,r".. {ie i,rso1i,,,,, ;:i:;,T:, .ill,,i;:;ll
:ilil,:;.:;,::1,,::o.*l
:{t,iinu$l''""" tte eo'tpozi,fie cr. ra conservaroruJ ,.cjprjan porua.n-
; jrup.? 9 &rjgor. ciLal din lucr3 lrr linrba ireaca rn.ytnios'::'t|l|,|,,._,lt . rulttnte cle E]d. witiems.
, - Traral ds rerrrc a nruzicii. rol I
lT
l6
rII
I : ::,.,::;;i " r-r' rx?!'r '. 'nrrzi'n Ic o Arrlrilrita rcrpt,, a rlczvoliir
I- I 1,, r.r,,rr,, ,.r.trlr.r ,!rucr,.r: ruuacale. el consritrrre pr.rma manifestare l,| ,1. r.,t r.r rrr/,,',rln r ,'nrrrlrri. ,r{'tlIi,r'l i silrrcN melodici. ilstruroentoic dr. }
I l,'r1'r',rrr' llrr,l 1,r',rr', li irsrrrutrt{: nrrrzicale ff,urite rlc mina omrlrr; , {I . Nrr ' rr'rrr r"tlhrl!' Inrl Irltr'. Altlrlini$d in rorl iotdnscc rnclodici. i
I ,r, "1,.,,', lrgr rlc r."t.rr, rr. l|rrrrrdsulrri Si ex?resiei arl.i6lice. csre sc rer n {- I tr llrrlizrrl rrr rrr,l,"lr,. tfl:I,'ri,. rl{xi rr caracterizeze Si rirarul. J
! ftntttttrt: esrt ,.lrrrrlrrrrrl r.rrre (:onsle ,lin eombinarea simulrsn:l r nrei | :
f r rrrrltrr -rrrr,.rr'. r'rrr,lrrrr+ In rcor,lrrr rlrrpa legi pnrpdi firtei muzic{le. tI i:.' rl,.rrrllr 1,rrr,,r1'.rl rrl rlrrrr rrrrrzrcale. ca susline mnlodia, ii rolielearn I
f I ' or'lrrrrrtrrl 1i , s, ,,:rr,' r,t ,rvi(l!:ttlx lrurrruseLile l
I .I ,, ,l:l;,1 '::'',,1il::1"':,,"1:i;,,il1;il"l",;"'lli::'J1,ff';11.:ffi,i [iHi I 'uzrcolocrA, grrrNTA Muzrcrrl
-l|J'.r.,rlr..:1,t.lliitllllllx.i'ltrillartrttrniggepotcxprimstrneleidciiisorr.{
I | $ ;i, T*1*i: .:.::1::l: T,.', nu,rrcre de mu:icorogiel.
I I ,,,' ,, ,' ;,,,,;;,;,; ,.,,, ,ris,i,,,.r . : :jo.ffi ll1l,""'r",,']"'' se.erarizarea u*pur"nrui"'e"i i,",""#i *u.i*r" a._ I lrrlr,rrrr .rr rrxi,:sr,ri r color trrri olemente principnlc * rwlodia, i Oir duror"it". " t^
I
I | ,',n,,,rt,, ,, r lrrrrrrr lrlorrlrrlaruan:. l
_ I
r rrrrrrrrjrrl.rtorrc. j
etnogrufice. ' - -- -aturli $tiinlific{ riuzicaln , aeot.etiae, isrorioe ti
I i a. Teoria muzicii.
I I yrlzica disFrune .de ur_ I t praclica nruzicali u, r,rr",' -"]"'lll
teoretic bine irrclegar. rczrrlrirxl ,lin
I ' I iistic^rl" """ril"'r' i:,;#;,.::
cuuoa$tures ralio^alr a fc,onrcauhrr er.
I f "",,"o*[',l,"tll.l',#'f,lj:'",T;,,::' 6e po,re conc€T,e rdre un €isrenr re,ts
I $ prelerri operclor sxla [,i;-.r -- ltlle' care sa stea Ia baza crealier si inror-I E
--" t"vPt'o tara regr broe ilahilile, c:rre sa srea Ia t"r" "."rr;.,'I #:il"*,,"#,"'Li"[,il:y,ll,l ::",,,","i "", "-1",i-,iiiilli"i,*ii.'
I ,, .,.,,r , ,,. r rrr,,,hl { met,ruce. - nizdfli [i conslrur:l;ei rrlrrectolti,:e re-'tir 1r,,r,,, ..t!,rn hdtuutiu - prupt[lie, coo.$dailF.
I B l[,]'#o;,ff;**,T,1;'L;#?f $i r'eas - vorbire
I I ca ansornblul l'uturur discip'lineio; teorelice muzicate.t,,rtr
It-,4
Prineipiile tle organizane, con,slrueIie gi inlcrJrrcrl,lre a operelor de aru
nruzica,lii sint cuprinse ilLt'-o serie de disclplirle teorctic€ cu preocuPtln
rlistincte. ce laolalta alcdtuiesc -teo'ria tnuzicii"' Acestea sint:
L. toori,a ele.rne.rutelor mu.zicii sau leoria mttzicii r se ocupa cu studiul
eleme,utelor rueloclice gi ritmice de baze ale Iinrbajrrlui muzical ;
Z. armonia sc ooup6 cu studiul construini ui intanluirii acordtrrilor;
3. polifoniu 6€ ocupl ou studiul co,nduterii simultaue a mai mul'
tor uelodii ;4. fgrnrele sturliaza planurl de eonstruclie, arhitoctura operelor de arte
nrtrzicali ;
5. iltstn.tm.enlo.tic gi orchestroliu s$ ocupl tj'tl studiul di{eritelor in'
etnrmeute gi f olosirea lor Ln cornpozilia muzicala 1
6. estetica ntltzicclit, studiazft legile de dezvoltare ale artei, rap(lrtu'l
tiintre arta fi realirare, .rolul ei soeial, forurele gi ruetotlele ile crea[ie, toate
acestea aplricate la spe'oif icul muzicii ;
7. coinpazi.pirt, stulliu de cfiiutesen1f,, const[ dilr aplicarca cu mitie's'
trir a tuturor tlisciplintilor sus'amilltite [a procesu'tr de cfeaIie al operei
de arte.
B. istoria rnuzicii
Ca toate celelalte arte, muzica iSi are o istorie (t sG' cnre Se hirzetzl
pe docunrente Si rnonumente ale vrenrii. avirrd drept scop cunoa;;terea Prot:e-
sului rle dezvoltare a acestei arte gi a contribuliei adusd rle ea la marirea
tezarrrului de oultura generala a outenirii,
Tratincl prolrlemele ng.tuai sub aspectul istoric qi social, 'naterialu]
_qtiu es.te cu,1-rrins intr-o singur[,lne.re disci,plinO, delrumite ..istoria rlu'
zicii*, al carei cotrfinut irrsit trtoate fi tlelirnitat Pe epoci, perioatle, ttaliuni,
gcoli etc., avin,tlu-se in verlere [actorul timp qi consideraliile de orrlin socritl
ti politic ce s[au la baza oricflrui sttrrliu istorie.
r Q' Etnografia muzicalE
iltnogrn/ia il11l7ico1d, -
folclorul - se ocupa cu shr'diul crcttiei mu-
zieale populare sub rapbrtul genulrri, structurii m'daie, ritmicii pi rnetrir:ii'
I)eoarece studiul cre,.elliei ltruz.icale popuiare ipi are particularitAtile
li specif icul s[u, etnograIia Ilrttzicitlil trebuie consideratA ca o ranlrrre
upu.i* a tnuzicologiei, cu tolto t:tl lrn() rrtulte probleme t:omune cu celelaite
di sripline de na turl teore ticll.
fir'rgtr11t Irrrr cnllrttin a cittlrr:ttlrri rrostru poprrlnr. varielal*n fle(.,rrrri,$i pr,[1ls1rcle r:otrt;rlcxe Pe oarc le Puue stutlicr.c, sa sisterrrar.icil rlr,tr:rrrrrrrrrutt d,ttrettttt turrircol'git'ltrt,ltrtu tle cercetare a Iolclurului irr Iurir,(,]r,,rlr.rl
corelatia dintre diferitere r.risciprihe are nruzicorogiei
Irrlre discipiincle care alciituiosc nruzicologia, degi I.ier:arc irrc lrr.r.or.rrperi distirrcte' existtr o strinsa corelalre, una londigiorrirrd srir ir jrrt lrrrl 1,,[nIelegerea celeilalte' Problerrrele studiate tlin punct de 'r:rl.r',r r(.r)r (rrrr.,spre e:xe!trpltr' Pot fi mai bine irrfelese daci o* [olosi'nr rlr: rrrrr.lc rlrrlrrisLoricr:. dupa cum realizari!e rinor s6l11pozitori pol. f i rlr;ri ui.)r. P;l tr.rurxldaci' in attuliza lor, ng v()rrt servi tle etnug.afiu nrrrzir:al11 , irr clrr,rrl .rrrrlla baza unor:rs[[el de conr;r,zi1ii st0 crea[ia. popu.lara- l)r: [1;rr, ll,rr,eologre nu exlsLii nici o clist'iplirrd. care sa 'se clesIit5oirrg izrlirr, Ii.r..rr.ndintft' e[e, ittcelrlrr't.[ ('tI teuria rrrrrzicii q;i conLinuirrrl (:u .ilr.rrr.rir. p.lr l,r,e,fttrrrrele' isl'onil lnrrzicii et{:-^ o{r11 st.ituie o ve,ri g{ in sistrurrrr,l 1,,, g rlt. ..*no$1.[r[.' l.cu'e[rue gi lrlrtlce roferiL,are la muzlcll.
*Asarl ar. existil in trrttzir:tr un intreg tlomerrirr rlc Jrreocupilr.i ,;liirrlr lrr.rt
izr"orite din uet'oslkte:I eunoa$Lerii artni rnuzic.ale, ,n, [,,,.,,,,,,,r,, ttrt !.t. .,letgta sau 6i.iinftt rrtuzit,ii.
Corrplexi!atca prohlcnrelor specifiee, analiza Ior sislr:rrrrrti.il. pr(.r,11r5i rrreLtrtlu de lrroru folosi m (unaliticti, atunci cind se Iat.r: (:(:r.(.clrr.r.e ,pr.1.rrlde art0" Ei sinleticri, irnbinata cu cea imaginalia-crerilrNrre. irrrrrrcr r.rrrrt ,!Hrrt*orba tle proct:sul creaIiei qi interpretirii) ne inrl replilr:sr: Hrr r.,1xlrl,,rrrrnmtrzrculugi* 'la irralpirnea artei a eiLrei e,ra,aIie *s[c.
r Cu toate cE ..teoir.ia rrt\I7.i(.i1,' r.rrrlrr-lrrrlt, t.tml.e djsciplinele teoretiee m'uzicale'"
tn mod obisn*rit p,rin acest t.(.rrnt'lr srj irrtr'lr',,.r',,lexra'ia e]ementelor muzicii". stt'b
"i.u ."""p{iune va ti folosi t rr.trl tltrl ttt,t l.t' ttt luc:rl.at'ea de fatr.
20 2l
If,
l,,
i:rialifii:{:4ti?.r
s'
-t
':t's;.tta;F
,3:
.a:9.F
t
.ni,*-!B,
::i
{l1
1
!
l{tI_*
spt6i
ri.e=J.*.r'i;
1i-;f
,:lit',!
..:.i11U
11lrieiE€l.i:iErJ
ad
-ii I
*1s&l
*i;3tE.TJ
IIII
I
I
I
I
I
I
I
I
In (1pes cc privegte conlilutlul. teoria muzicii crrprinde strrdinl nr_'url.a*el'r olelrc,te : uunetul gi cahtalile sale. scar., ge,erala .rorr,rar i rit porlttrile ce iau napt'ere inlrc sunetele aeestei .scirr. sistenrul rle, no-t'1ie" dinarnica mrizicalil, inten,alele. srstentul ritmic, tompoul. srste,nr,,lesolloro r-re stau lu Lras,a opere'lar dc 'rtii, rnodulalia nrelotlica, transpoar pra,ornarmenteJe meJorlire etc.
In c(]r]sccintil, dil cnnlinc ltn hogat mirr.erial gtiingific tle spec,iali-tittc' penLru ctlnoa$tr,rea e;Inlifl llrclluncm distribuiren lui. in .cifl* pargirlislincte" drrp;t curt urmeirzij, '* tr,urtea I : principii Leoretice ilrtroduotite,
- []ar!.e& II : rearia riCmulni,
- purtea III: teoriu tonatritalii.l-rartel I\r: teoria lnorlurilor,
- uirr.tea \i- : principii teorerir-:e ,;riruplc,rricntar$.
1'I.iOIIIA MUZICII
I)t.lirrifie, inrportanfd, confimut
'l't'rtt'itt rtrttritii (f.src tt,iirtlu cerc se ocupri al, studiul fenontenel,or ;itttltttt'lttt'il,or (r(f irrrr nugtcre tnlre suttet.e in opera de *,rtd muzicaldr. Pre-rr"r:tt;riirilc srtlr: tlirr acosl [runot de ycdere privesc mai cu seama raporturilt:+i It:rrotttt:rrt:lt: r:e rr:zrrltil d in srrcr:osiunea orizontall a sunetelor ( moiodia )ri rlirr (l()sfil$rrrar{:it lor in tirnp (ritmul) 2.
["iirrrl o rlisr:iplinri rlc naturir pti,rnlificl:i, teoria nr'uzicii constituie nr-rrtltatrrl lrractit:ii nrrrzir:ule al artei rrterpretative ti componisligs
- u1-
rtt'inrl in nrotl firesc acesteia, una filri tle alta nefiinrl posibilt.lmportu.rt(u looriei ruuziuii, t;a studiu de specialitate, rczriltx din ur-
rnltr toarel,c consideralii :
- r':sle pnmtil sLudilt, sist,cnrulic car'e ne introduce in i:unoagtereattperclor ntuzicale;
- eslc ilist:ipliru tuntluntentalti a muz;icologiei, intrtrcit cuprintlepri nr:ipiile tooreti(:o dt: lraz{ ne('esare inlelegcrii tuturor celorlalte disci-pli rrrl rrrrrzit:alt:, cn : flrrn(,nra, polif ouia, istorir,r rnuzieii, folclorul etc. I
-- rlu t.orilil rrrror r:orrrlili,i sper:if ice cie insugire a principiilor teoreti,ce,(';rt'() s() [irr:c prin citin::r gi r!llerl)l'etar.ea textului muzical, ea contribuie lcr,
'lt';t,rlktrert orictirtr.i tlonrenitt de actiuitate practicti n*tzical.d,.. cornpozipia.xtrrrlirrl inslrrrurclrlr:lor, ul <:inttrlui ete. ;
- - or:rrpirrrlrr-so irr rnorl rlr:ose["rit crr studiul rneiodiei $i ritntuitri, f)re-('u rn ii (:ll xlrrrlirrl rrllor r:lt:utcute ale linrha jului muzical. e{L dezaoltd
- l;rolrrltI r:rr r:r:ll,lirltr: rlisciplirre sensibilitatea pr gtt.stu,l l)eilLru !ru-,tttr,\('ltlt, tu-1.,i trtltztt'ttlt .
|'l't:r'rnr.rrrrl vu fl fulosit tle uici inainte tn sensul restrirrs de teorie a e{e-lill.\!tl(.l.rt ltlltz.tcil
1 'li'orirr rnrrzicll rrrr cgrlrizeuzir studiul melodiei. acesta contirnuind sA se facl;,r lrr rrll,r. rllr,r'tlrllrro : rrt'nt()nle. polifonie, torme, compozitie ete, ; ritmul, inr..'ltlrrrb, r.;itt. lrrr,l,rrl,. rltr r'irt,r'u tc<-rrria muzicii. in mod eomplet.
"t.!
T
#ilrl
Ir.##ilil4
II4
PITINCIPII ?EOITETICE INTRODUCTIYE
I
I
l
I
I
I
I
I
I
I
I
cAl'tT0l,tll,l
,;.:bQ l, Suitcrltrl eit fttttotnt,tl firie 1i [iriplrlgie
'l'uI rr,e anzirtr yroarl.ii nrtm.e]e de .,rr,.-.t- llin ;lrrtttl't .le +e.clgrt: ;t iilirrficirrsii. iirin sunet inlelegeni douf, fetrotnenc i
- !enonenu| fisir:. c€ st prorlrre.c in lut t.u,r[t. itt r]Iorl rrbir:cf iv. (:i]
rezu'lta'r al vi,bratiei r:+rpuri,lar solrofti ;
* !enornemtl, fir.rioiogir: slrrl -qenr[tlit sttuctrii" tle trat,or;-t sttlrir:e1ir,;'i.
f)c cxr€ fcnonrrlnrl fizic rlili nuirrnri il prudrrce iIsrpr;l ullttiitti 1.
Iirnrinttr ilcest eniterirr. in ilu.r$t ic'r, *ltr,tJi*] suncitdlrti s,i f ,,,r,, rlirr rlorr.t
punc,tr: tle vcrlcr,l i
- ucustica !irit,ti sltttiiirzii r,ilrrali.ik: eor.Jnrrilor son(]re. p,recrrut si
nre,ca,ni,ea prorlrrcerii ti propagiirii lor;
- acttsticu f i.ziologitir. studiirzii r<lIiunea rrndeior &supr& organur,[rr i
arlditir"- {ransml,i,lcrea inrpresi ilrr lir ore,;Dr 1i tril,nsIt,r'tttitr$a Ior .itr sen-
z.ttl'i s,onore
'.'r. S 2. Ct'l.cva tlate fiziee &supr& sunst,trltri !
L tllecanisrnu[ . producerii sunetului
Swtel,ul. cli fe,,nomen fia,iu" 'erste pfoclu,sul uibreqiil.or rcpezi ale eorpl'-
r:i,lor elastiee, fie ele sotide (ruetaltrl, Iemnul, sticta, tJifenite rneinh,rane),fie .tic.iricle (*pa) ,sarl gazoase (coloanole rle aer).
t In iii,mbile a.ltor popoare, a@ste dcvu5 tenortrene sint nqrmi.rte difeurit : lmtgi ton (iimba fueneezi), Ktang gi Ton (lirnba germanE), sound gi ton (lirnbaenglezi).
2 Datele mai imporriante, ou caracter acusiic, folosrirte in acest ca,pii:o,I, sin'"extrase din lucrarea Elemente de acusticd nl.aczi,cald, de ing. G. Buican (Edihrnatehn,icE, 1958I.
,'r'7
[/i.ltroliu sall mi.,scoreo riDraforie, eare std la har,a orieirrrri sunet, trc.buie infeleas{ oa o osciktfie 1te care un corp sorrur. durorira elasticira;ii,o exe(:uta in iunrl pozitriei sale de repaus 1.
Srrh acliunefl unei forle exterioare, corpurile au proprietaLea de I seindoi. de a se tieforma, t;i de a reveni apoi la lorrua lor iniliala {upiiilceLarea acliunii aeestei Iot'[e. arlie.i sirrt elastice.
I n naturd se produc nenulriirraLe migcari vibrat.orii.Pelrl-ru a strtrlia tnotlul culn se produc vibrapiile qi proprietiiIile aces-
fora, sd porrtirtt de la trna din osci,lagiile ceie uai cuuoscu[e in [iaic6 :
osc:ita gia pend ulului.Cet mai siinp!u pentlul este f onnat tlintr-o greutate suspenrlatf, de
un f ir ( A II), avinrl utr capet fix (irr prrnetul A ).Cirrd este in nenti$eare, rla toritrt atrat:tiei gravitagionale, pendulul se
va rrteuliue itrtr"o pozilie verticala. IJe care o rruruiur ,rs[al.e rle repaus*:
Daca deparlfinr grelrtatea dirr pulctul B pind la punetul Br $i-i dau,apoi drutttul (a se ve<lea figura urm{toare), yom glrserya cii perrdulul ylr
trece prin pozigia initiala B spre punr:trrl sinretric oJrus [lc. aDoi va reveuiin R. din notl in purtelul Rr si asa mai departe va eonlinus sa oscilezcpina Ia $urigurea sa cornpleta gi reverrirea iu slarea de rr-:puus:
A
d bBl.Q ?
Ilrumul pe cort:-l Ittt'c 1rr:rrrlrrlrrl irr jrrnrl stlrii de repaus poartil iuacu,Etir'0 rruntele tle nti.y111111, rt.tctltrl.ttrit> slul osci.[u.[,i.e,
{}scilaIla este sinrlrlti, ulrrtrr-ri r:irrrl rlo;rlasarea prerrdulrrlrri se Iar:e iutr-uleingur aon$ al pozilici irrili:rlr::
/
6i r--n,\}B
I3*rlir-:, ii sau J3-rli*-+13 : usoil&fie eiurplli,
Us'trilatiu -esle &tltl.a $4il completd'o1op6i cind deplasiu'et ;.rerrdrrlulrrise falre siuetrjic in arnbt:le sr:rrsuri ale st6rii de.re1raus. realrr.irrrl urr rlrrrrrrcom;rlet:
SArI {.,Crtu}ilet5
0-qr;ilatiile unei coartle fixate la anrho]e caJlete. aga ounr 6,ste r:azuila insf.rr-lmcttlele eu coarCc, precum si cele ale unei coloane rle aer. iptro.duse lntr-un tub sonor. a$a cunr este cazul Ia instnrmerrtele rle suflat. s{,'produc dup6 acelea$i legi des,cris,e nra,i Eius, olr rIr:osebirc ce r{ogstel iir.rfrrrma unui fus. oa in figura urrniltoaro:
II
I
I'-\E
,I
IiI
iII
,t:I
-.1.:i
--i-- I
,irl
i.,
:s:1-i; i
,n:'j
.i.
.i..,: I-:i I
..i,'I
i
I
!
i
I,l
.- -|:'r::'l
I
in, I:. 1
+;lj
t:.a
>-v'";X+
.:: ',.,-1
,' i
-.t.- -t
r. Iii:li Ir.r I
':i li::?+i.:r I
,'f. j
.K.*S.,*iii! li+,1
.gL,,;- ,
#i. r,]i ,
Eiiri:l
i :+.1,S I :
4!t'EI
*r'lffi;tffilffi!l#l
-l#l-ffi
A
B
A-
h
I r....
lt'I --t[;{---'s *B
t
,\),
/i\,'l \
,' | '.," I ''',
d'-ft$W\,B
Ii*rIIr-+E->Br*>Ii : oscilalie rlub}l
A
capii fk
\
*-l*., \\--\\--=>B.-t -
28
t [n limba iatini ulbrrfiio =: trernura,re.
Be
Bq
rj.t1I lirrrrlrl r,r,r'rr.," t,r,,,,lrr,:c o oer.ilatie rlrrhl, sarrl"omt,lcli poartE ,, ]
o secliulre ilin lenr,nrc
I ,, ,,,, ,,,,,,,r,.,,r ,lnr. rnr,r rrr! poz,itin sr inifiala. 6e nurneire e/.,r.irr..r!e (E) : i
,rl a.ar6 asrfel:
li ;UWi/li\l' .,t I
. I D' ---t- - ?- B'
..r ir cu aceeasi ",,",0-
,"-",11'1t.. :1Y ;: {uct ir, ,r,are tlireefiue de{xraraI , I ;H"i::Til::,:h,fiT:"1,,'-"ti,;";T,J;J ffi;';*il:*"*;:::::
I , [a1;r rI. pozrlra lui irriliah. bc nulne$te ahplitudiLe lj,l- .lI ,"," ,,. txrzrtrr tul llt(lallri bc nulne$te arnplitudiLe lar- I
I . Arnplirrrrlrnea- sr. masodrE prin unghiul formar rle cele dou, pozilii: | -_,,---_-__-__t
1 lr',2;lr rnrlralii All 9i ura rlin pozigiile cxrreme ABr sau ABe. L,AaI I {)scilalia se con'iilera r;6rorie sau mircare ui[rcrone ,umoi atunc; I ZZaS
!rl.:,-:ii*,il,;ll""i:il:,,j.:::::"::::T.:,::1iltll,TJ':,tIil,Ji((KFh,:::.'::I l'nn Jn'., ertlit 6e intetege rr Acustici n*nfirttl de oibratii orodus
t \\\\llZ/--
tiode/e 3an0.:
I f ,ntr-o se:: t i
.lir. ric rnasoartr . ir herzi (sirnhol uz;, un herz f iinrl egal ;,j \:/- | ;.i,,",,,;'::;ill':,,''l'i'1..::':.:::'],,:'i #. :,T'y, ?u, :1"-r,,: s,,,e,u,. io', irI
, (rb rlin ocrava t) (:itc proJns dc 264 ,Je vibraJil rluLlc ; *"".a0 iHri. .i
I i. Mecarismul propagErii sunelelor f,l care sa ac oroor," -ir,.-.::Jj.la.or8anul o*t-
"rdtttu.---Fara modiul irrI t;l u'r! sa ae propage vibro 'ile. deci' nu este o*to'*-l*,*, i*. moorul ir
I ! lr' lr'trr' 'lr'l'r'nil'( r'"r''i| in nr;scare molecu'lele de aor vocinc. Acesreo 3 prolragarca ".rr",",o" "jnl:-Tttr,
r".^r, ;;;;'i "]:'I t,, rrrrilrrl trr rm,,,,,. rrrrr ,ITnrro fcnomenul, facinil sa vibreze slte Ei eho ..Al
I , r.lrrr, crrrrrlr.rrnrrrr. 5i r.rrr.rfinrr:, r,rre Ee numosc unde.'r. Ele sinr deci nu fr Ja. vid' gunetolc nu
"" O.o-r*r.
I , .\ 1, rr,k,. ,,,,r,, rri. .j, g z E, r-brr{ro In.socunda m/secuntla i" ,n ,rJ;ii" "orla
"Jr' o uireza ,reI
I :r(, irrirrr "'| r'r s r'
BlB3rl#.r fl
s 3. Citeva date fiziokrgice asrlllrit sttrtetrtlttl
l. RecePfionarea sunetului
Yihrafiile. c.u aju,torul lrrerliului ittcorrjtrrlltor, a.irrrrg strb Iorma de
*,rie St,ltt)r€ *lrl:i la UrCCllOa IlOaStra, itUl'rest*rrirrtl tirrr,llnrrl' Care' fiirrd
gi el corp elastic. v'rbreazi la trnisort cu sursa souofil ( dill at:est nlolrrelll
int:cpe pr()t:ttsul [iziologic acustic ]'l'inrpanul trausn|lte excitalia tnai dcpilrte *_ Prin fibrele Iui corti I
oervrrlui acustic, care o comuniei apoi creierul ui, uutle Ee trlnslorura in
cenr, aIta sollor{ derrrttnita sunet'
Nr,tirrnea tle suuot 13ste aladar de nsttrr,l fiziolt'gicl, acesteia corcs-
ptrnzittrlrr'i. din punct de vcdere fizic, uibruliile corpurilor'
Aualizintl 5i prelucrtntl calitalile fizice ale vitrra[iei, creicru] le trans-
Iurrna it scnzagti sttbteetive, atllcA ,]' uorcspt-rtttlelttele lor fiziulrrgrt:e I
lretoe.rtlrt devirrc irt11llttrrc, arrtpli ,utliruea', l.d.rie, trr cttmpo;ilia in urrtt'utrice
se transforrrr6 irr tlntbr; sottor) ata uut]l vor fi tratate la capitolul 'Cali'talile suttetultti" e.
Aprou;re toate fiinlcle vii ;'osetlft eil;tar:it:rlea
urecllit, vibraliilr: st)tlure din rnetlittl ilt:uttJur&tur
apoi in seuzalii sotrore.
2. Domeniul de audibilitate al omului
Scnza!iile a.rJitive rlupa cunr este duvedit pe cale rtiintif icr
sint prrxluse tle sunclele a Curor Irecven[i iiste cuprin'sA intre lirnite'le
uprrxi,r,ari,,e, l6,s llz (limita inferioara) - 20.t)(xl llz (linrita supe'
rigarit ). lstre ac,este limi te 59 cu;r;:irrd sunetele ciue alcilUuiesc dumeurul
n()strrr rle autlibi[itate'
Vibraliile cu o lrecverla inIerioarA tlo[reniului tle arrtlibilit'ate' atlica
cele sub 16.s l-lz, se llulltesc rrinIrastloOre* sau,ritt{rasuttete*, iar cele
c.are tlepagesc 20.000 t-Iz Se nlllnesc rultraiollore* silu ,ultrastrneteo'
Ar:estea llu pot fi perce])ute direot cu tu'cuhea oNeneasci, ci nuntai cu
a j utorul unor aparate aeustice speciale'
Daetr fre.cvrrrrllr srrrrelr:lor o.sle rrrai rnieA ele l6 IIz, acesttra nu sernai atrd I dac:i fft:r:vr:rr1,r ('r'('f te Pcstc 2() 000 t'tr2. din cauzi c. vr;raliiletlu se rnai ;rrolrlrgir llr rrr.rt irrl irr<:orr-i rrriltor. clrergia lor se tr*11gf..,,111,1 irrcildur:r.
$ 4. Srlnttul ,uuzical Si zflomo[ul
I n nahti.X exist* lrn urrnrar ioarte rual.e tleobiectul muzicii.
Muzira folos'egte acele suncle care sint produ.se de ri[rraliile re.gulate gi periotlice nla corPurilor sonore,- a ciror i,arlimc se poate pror:izagi idenrii fica pri rr repro{ u(jerea cu vo(;ea sau /jrl lrn ir}sl.rlrurerrl rnrrzicaluflfeCdf€. l
Astfel rtre sunete I,;rrtff rrurrtcle tle , surtete rnu,zir.:ul,e gi , ele [1,rrneazalnaterialul sonor de cart: rl!.i scryinr iu nruzica.
Sprrt deosehire de cele rlruzicale" sunetele c:rre nu iru precizilttr i,itl-[imea, f iinrt pftrdttstr.l vibraliilcr nereg,.!a te +i ntrpcrioclice, $e punresc :.go.mote) gi nu fac ohicr:tul a,alizci qtiiirlifir:c muzirraic.
Acer;tea au o aplir:a[ie restrinsr in nruzir:i, fiiud utilizate fic pl,rtru ;rmarca ritmul' in eare scop au fost eonstruite iustrumelte speciale ( to5a.talgerele, gongul, oabr.agncte,lc etc.i, fie pcntru 661i,erea unor efecte onu.mal*peicc di, natura, ca: tunet*,I. bubuitrrl. raprtitul, tropotul etc.
: S 5. Calitflfile sunetului mrrziealcorela{iu ae*stora c} erernentele rnurieale Ia eare dau nfl$tere
S'e numesc calitnli sau insu5iri aJe sunetulu,i uruzicai aceic cle,mentepe baza 'Darora un suret se rrist.i,ge fa[:i de art suner..
Sunetul muzical are Irirtru crrlitrili : indltine- dura/d, inten.sitate git;imbru.
Zgonrotul (sunetul tterttrrz,ir:al), fiirrrl produs cle vibragii nercgulateri ncperiodice, are irtiillitttc:r l)orur:rn(.:nI l.irriabill gi nu poate Ii prccizate. Caittare' zgorrrotului i se arrilrrrit: trr:i r:alitiili: du.ratd., intensitate .si lir41rrrr.
fl,fl#,fi;ilsH
SI*lt,il
t',t
'i
I
:i
I
F
l;
de a culegc' eu ajrrtorul
gi de a le translurtua
al.ii!ri
+"tt!T,la
i?
I.E:l
#j:li
d:-'I
Ir-I1iti:t1'll
el,;tiii,l
;., i,!l
.. il
.1;i
'ti+i;. i.t
el-!.4_r.i
, -1Ffr_t.!
4itii$l-il:;"ii-.:il
.-'l*{i€3#
::ffi.ffi,ffi,'iffi
.ffi
suuete. itrsii nu tox 1g Iac
:rl.rrrrr:l <'rrrrJ I evine la starea ei iniliali in in_
I Fibrele tui corti sint un fel de coarde transvorsale. ln numir
ximatirr 24.000. a$ezate in urechea intelnEr' Pentru f iecare sunet cu o
precisa vibreaza o iibra cu anutnite climenstunt (lungime' lafime'
in a$a fel incit sd se trar-nsmiLir lrrill tlcparte nurllerl acel sunel2 A se r.,edea S 5.
32
de apro-trecven$i
intmdere),
' O vjbra[ie es1;e Jrcr.iorli<.:il,ervale de timp eg.rJe
x * fratat dc tcoric a nrrrricii, vrrl I
33
r;IrlrTIlr
I
I
I
I
I
IItI
, L lrriiltinrea sunetulul
"rrrx'lrrllr rlc rr li lltai acttt sal trmi grav, lrt scara sonorfir se
l,lrr *,, rlrr lorr'5 tc f pr:cvenf o,i vilira liilor, a{icf, numarului dc
intr r, ..rrlrt1tltl (lrr cit frecvernga este lnili rn&ror eu a'tit su-
;rr nl :r vir:ttvr:rs;t, (j,ll t:il ftrocvelpa e,rit€ nrli udci. ctl atil
I rI I I rr Ir' illit I 11 l'il v
(,rrrrl rlorrtr 'irurrrlc rrr irr:r:r,agi frecvenfrl. cte .sint de acer'-aqi inllIirne
rirr irlrl lrr 1111gr,ott
(,r,r1rr, ur'(.:,tr.r proprrr:lrlli, toillo sruretele muzictt* irot fi 8$ezate intr-rr
,rr rlrrrr. qr.r.rrHrvn, rl,, lrr rrt:l nur'i grav ;rinir la cdl ntai ac'ut, {onnind Ficara
i.I ll(lI'il
l,'rr.r.rrrr.rirpy:l rrrrrzrr:irl t:clc prorltr,a de ttu nulnir precis de vihralii. Con-
I rrr.rrr *lrrrrrlrrrrlrzill'ii rrt'ustir:r: rlin l,aro rtoirstrd (1.X.1951), sultetul l'ot salt
Irt rlrrr or:lllvn lttlti *, Ht)r(t t:xt:lttlrltt, este produs rle 440 de vihratii rl rrhle
Hrrrr llll(l rlr vilrrir;ir sirltltlc 1x: stir:ttrrtlir'
l,t,r:rt,l hitll ltrr pttt'litliv tr'slt: tlnlniltortrl :
ffi4+oHz-fr,
Irr f rrrrr:lig tlc tt,t:o$,la gt: ca,luuloazt nuruilrul de vihraIii aJ tttturor celor-
Irrllr' *rurtrlt: tttttztt:llt:. t':l scrvcgte drept etalon ucustic sau diapaaon oticiu'l
ltr r.,rrntltrr:lirr ;;i ttt'prtltt jrtl tttlttror irtstrttmentelor muzicale. preCunt 9i pentru
rrrrr:girilrllrilg ,ilrror(: rlc l6t ft:lrrl (cinelratograf, placi etc.) 1.
lsl,rrllr.<:.y11, t16[r:t'tttlntrt'tlr inIl[imii pre'cise a sunetelst s-a f[cut crr fnjiloaCe
rlil.t.ritr, Cr.l vr:<:lri ffrr:crrrr ir<:est ltrcru prin rndsurarea lungimilor de coardd'- Asa a
lrt rx'r'tlrtl. r.l,l (' t'xr:trtpltt, t'l[uliora, ti]ozof si muzician grec (secol'u] ' i'ert']'r.11., A r[.ru.r4rt.t'll t'cl rlirrt.il rttpqrtul de cvinti perfectfi in scara sur:etelor 2' Cei
rrrrxlrrrrl itrrrfi rlcllt'rrtlltfi irrillIirnt-rtl sunetelor prin numd'rarea pibraliilw eo&rd'ei'
rrrlllrr, t,r, (,rr.(. rlr.zvlltrs.grr rrrtxlsrrr[ a tizicii l-a pus la d"ispozitia nruzisieniJor liil t'ilril it' lt1il i lr rl'
'A r,t'vrrlt'u r;lltlt'rtrtt'l tx'tavelot $ l2'rlrlr.rrrr rll rr iu.rr,lulrH('lu o starndarcizare acustica s-a imrpus datorita fac-
trrlrrl r.lr irr.ir ,lr, t,c"t,trirptrl Irrl Bach Si Mozart - m'uzi'cienii intimpinau difi-r.rrliili rle.rre.lr1t, ,i, iiir,.ii,o:i'1",'e, djn cauza acordajului nsuniform al instrumen-lr.ll;1 lrl e.1rl r,'r,rlii,t, lr(' t)lutl irrternational s-a aiun^s- la o convenfiie acustico-
rrrrr;ri'rrli1, , ,r !l , -rlir,ifir ''
tnt * 435 Hz' (Paris, - 1885)' Acest aeordaj' in anii
.lt, ,.t,r11 , e,lr irrflir,'i ,f,, tirrlrlirnitrilor pe discuri $i -a radioului. a fost uqol urcat
.i,,r,rtr,,,t,i nl lttr 44(l Ilz.. (C<urvr:ntia de la l'ondra' 1939)', A .= ,e,l.a I rn
Astazi' prin i'nventaree oscjlografului, i,ibratiire sunefurui pot fi inregrstr-aEe
i;:,,'ffii, i:,J;Ti#J',:-r*:+, $i posiuiritatei examinarii ror vrz,uare Maipe care sin teild. d"J - ;;;' ;"" *:.,:1.; il:..j::, :i*"*Ly,:;-f H*,,XX".o.*,u
*'' {nd,ltimea. insugire <lt, na!.urii fieioi.ogica a aunetclor, ,intereseaz* ar&rmuziciliir in cer mai inart grad, irt.ucit,ilir.rrr"t* rre diferite indrtimi, aso.eiate cu rir.mur, iau ,r]orr*r"-" aor* ;i,,;;'";rinciparere elernente :rremrrzicii : nr'elodia +i arntonia. cu alte cu'inte- inirtimsa :st* [a haza intf,e-gului s.,istem muzical ,tu irtonntil
-
- Din irnportanIa practici perliru ir rta ruuzicale
.r*li*'I-r#,Xffi':-:":-:.*"u inflfilea suueteior drept criteriu de baae irrrarr o,,,,i.ura ;;":::r::,'J'; ::tJil'T ":[,:il'mln;ii ni*,,*,#enarmonia, ternpera]rf,, ui netemperanla.;rr;,''irtorvalele.
sistenncle 5o-rrore (rouale pi nrotlale), "*orAuriiu ,r".
. 2. Durata sunetului
'.'' Calitatea su,,etujl,ui de a se produce iu[-o fracpiune mai mare sau mairuica de drnp s€ numets te duratd,, Ea aep;rae ae continuitatea vibragiiror,Jff1r'i,".:-,ff:,'X',j'ri#X";L;" ""* rrin mornenrur prod.cerii unui suner
Iixist, dec'i su,ete cre durate mai nrari si sunete de durate mai mioi.avind cauze fizice, durata poate influenfa qi condi;iona celerarte im.susir:i ale sunetutui : inrtgi;, intensitatea gi timhrul.' :''f)e exer':pru: ,dacd 'ibraliire sonore nu si,t produse i,tr-o dura.td rnLnimd adnrisibild, ele qu .;;;';"d sau ,- ,ra'aifuz, iurrucir nu este asi-gurar timpul mirrim pentru a"rtir*"rea pi finalizsenzatriei sorore,.in care sil se1o",, clistinge ,"iiiiir."i;l;::ffi lff:n.::t'rttensitatea mai rnar? ,sau ma,i micE * o**rtor* qi titnbrul ,lor variat. : ,
*l
.,' Du,rata, insugire priir exeeleneceasra catitate a sunetutui), o,"j^]1,ffi::,lr"ll:rffi:lr:r,:.l;r ii,ffi:la ideea de rilm' un art a.*"o, aeoseirit * ;;;;lic ai expresiei nruzicare.fi'::i:#'"i:ffijj ; * ffir*r" intre direritere du.rate in opera cre arffi
sir
sg-l&
trjfir6
i4t
#,iqqi!.iq
*&a:i
.*:
A rn nr?ltat Il .\ :fdtl relrilns. 1ro:rrl;i
{:lt la rgillrca vilrrrr liilor uncirrurrrr:lr: tle ttnr.lii tntline. f,)e
cr.lilrdrj, f ala de pozil iaexenl;rlrr:
t'.Irrsensrilhrgalcuvilttultri,pentruarteletemporale-ar[calet:ilrorolrcl.e, in rlosfiSrrrr..u lor, siut suPuse migcirii dura'lrt lebu'ie corr'side'
rrlta ca elenten.t tle nlit'st'uore o timpulrt'ir'
operele ctrtehtr spnliu[t,(pit:ttrra, sctilltttrra, nr'ltitectura etc') ocuFd o
a,runlrtat por[iune rliD spa!iu I'ic.torui' spre exerllplu, irii a$aufr lirtiiie 9i ctt-
loriIe pe o piuzil ,u, u,., taIl9u rle o anurnita supra.frr1ri' Sculptorul 9i arfti'
tc.tul ag rrevoit: str fixezc opcrele ltlr - o st'atuie, tln lllglllrlllellt' o colulund'
rur erlificirr - de ascttlenea intr-trtl sPa!iu tlelerrllittat tle un atrumit uolunt
S,alitrl rle care arr,evoie rrcgst tel de irrte se poilte lllnsura prin ccle tro'
,.o,rr.l,,,ra te spalidle t:urloscllle : luttgirrre" latime' inaliime'
opcreic " urtelor tcmlt{,rttle insi (utttzica, dausrtl, poezia. baletul)' irt
exprirnareit lor au ttevoie de ,, ;e.lliurte sau un iulervel tle -tirryl'
Sttuetelc'
pa;ii, gerrurile. silaSele corrsu,ra. in desfapurarca lor, trn fragment sau o
p(,rliune din timp. coordonalele spaliale (lungirnea, lalinrea' irraltirnca) nrt
pot servi la drmeusi0nurca uDor asetllenea op'cre de artA. de ilceea aplre
,evoia unei noi coordo,at e - d.uratu -
prill Care Se pol' m[sura 5i operele
de nalura rlinamica, opere sllpuse continuu rnilcfirii'
Aiadaro pe cirrd dilneusiurrile artelor spali0le sint lungiuri' supraIe[e
sau volume, $i se l.nlSOarA Cu ulirilni fizice c*respuuzdtoare (melru' culrai
etc.). in art0lc tcmporale, acc$[e tlitnensiutli sint sec[iuni -qdu Iragntettte
Ltlrg itttutt {Ja estc a trrlrIiturlr rrea ;rrr rrrei viSral ii a 'oarrl* ,t t]. iar lrir.-gintea Oh esre arnPlirrrrlinca ecluilalte vibrarii u *urJ*ill;;,;l, )ilrr,i* ur,,deci intensita(eu lnai lnica rler:it cea de a doua.x'a ittsl-rutrterttele c, coarde, n,rlrtittrtlinea vibialiilor p,ato. [i rnir! ma*,san tnai rnica, riupfr taria elt care freef,rn areugul- pe coarrl;i" iar ia instru-mentele cle suflarn clup:i vtrlttmtrl tle aer ce .u. irt.n,ltrce. in ttibui sonor.Intensirar"eu suneteror se stutliazii in acusr.icii ar.it. crr,. ,;;r;;';; vetreretizic' cit si fiziol.gic' Intertsitateii fizica este cea Jrro;rrie eorp,lui carevibreaza' iar ittte,sitatea [iziol*gica sau autlitiva este interrsitatr.:u cu carea,zim, vibra[ia; acca-cta tii* u,,na interescaza mai nrulI muziea"[]in eauza merriurui care rresparte ure<.rrea de corpur pr,dur.E tor des.lnet{}? i*Lertsitatea fizi.logicii este intor.rleauna r,ai lnirfi rlecir cea ti.zicii un numir de 20 de vi'ri, spr;e exenrpru. rru ra ,r,;;,;* ,,.,.,,,rra unsunor tle I0 de ori nrai puternie rlecit cel produs rle o singurrl vioar, Irrilccasta igi are expli.atia $i faptul c* o vioari s,lu pu*r.e sa se auda 6struutin rniilocul uuci or.chcsLre-
j!,.fi*E
+
&**.-iliu, I
i.l
dI+.t.I1
;[ft".1
Tliri:11:i,.I
_il
si1l
,irl.J
sTI
$1;
{ir
.iiti
$t
$-*3g
rl#,tli;.f
fi.:
,s
tr3
,$
"EfJXT
ti
'f
-*E*s.E
;E,sH
'.Bt
trlin tintp, si se ril&soar0 prin durate'
Di{crenliirrd sttnetele din pLrnct de vedere
,tlura ta esto criteriul de barze in explicarea
ri i-uric trtuzical, cu coll'll'onetttele sale: tnetru?
diviziurrca valorilor' {orrnule ritrnice etc'
al desfa$urlrii lor in tinrP'
IeoreticA a intregului siste m
masura, ritur, valori de note'
'y13. lntensitatea slrnetului
- calitatea srrnetrrlu,i de a fi mai tare sau mai slab' ca rezultat a'l unrri
volum 6e e,ergre rnai rnrre sau rnai nric ce insolegte vibraliile se numelte
intetrsi.tttte. AceastI insupire de nattrrh fizica a sunetului i$i afB corespon'
rlentul firiologic in setrzafia de Ior1a pe care un sunet o produce ssrrpra
[oastrA gi care s€ num<:5le tarie'
gtiinta a,lovedit ce intensitatea sunetului depinde tle umpli.tuiine"
sau ldrgintea uibruliilor, in IDod tlirect proporlional : cu cit arnplitudinea
este tnal l[ilrs. clr atit gi intensitatea este mai mare, gi viceversa' c'u uit
arnplitutlinea esle mai micf,. cu atit intensitatea este rnai mic*'
r Notiunea de
,. vreme" : _ de .,aceea'
tarc a masulll.
36
*' Intcnsitoto,r suner.er.or i$ grisegte iu muzicn o rargtr aprieare, in speeia!in do'ltrerriul ilttet'Pl'tltirii rrPcrcl,r cle artir, trrrrJe irrrreplirreSte un r.l covirzrtor.'"rIel,rJia Itrri [,l,ti'rlit ittrrrrrrit,r'sr;lrirnhari rle intensir,are. Iara.ar:ccnte.piertle rlilr vat.arca ci c.\r,r(..srr:l , trc'irrc rrruuol,*g $i, l;r urlla Lrrllrer, crrgreLr irrlelea si.[iol,sirca c, r,iii.sl'irl rr irrrr.rr,;ir;rtii so,ore este o adevaratd arte i,mina irrLcrpl'clilur : rlrr.l.j,,1.r. uritr.rllrr:rrtr;li jt r.iptireIi.'Dirr irrtclrsitatclr srrrrrr.li,,,,ir:l(rr.(.rlirtrtttttt:u tutt,zicttld., acel factor ex-presiu rlelerrttitttrttt. i.rt iult,t. ltt.t,lut 1,1 ttltlt r,!11y rle urld.In teori a lrrrrzir:ii. rlrrrirrrrr,.:r rrrrrzrt.:rl;r rlrrlril crln se va vedea la eapi.toltrl reslret:r.iv -- (,('rlrir ,,, l,r. r.r)r.(.\rrlrrrz,:itur.iurr,orr"aglei pe cafe o ar.eilltunsittttca sutlor;l in lrr..lr.lrr.;l rrrrrz.rr.;rl;r.
t
t
r
,,timp' este folositi in acest eapitol ln sensu) ei general' de
sA nu se conrr,r-Jde-'cu - noliunea muztcali de 'tirtP"'
u'rll-
37
-.+ 4. Timbrul
.. Crrlilrrloir stu ins,n5irea r:are tace-s* se(:rrrt: l-rr pr'orlrrs se nl.rruc{ite tint.bru. In alte(:u,,r:lllolrreil" (:a.l'e deosehc,gte un ohiect rle
.riistinga un sunet dupA srlrsadorneuii, tirnbnrl este asenruitalt obiect r,
^.,---,.--..^-',--if-6-:'--':""'":"'?'I rrxe. cl tiilrl evideur chior 9i ir vorbire. i
| "rrrrrtrl rrrrrzical, iar rlirr puuct de vedere fiziologic, timbrul esle reflectaret T
I , isttt ttu,"tit:t: i, constiinta noas:u.a.
* Al%,+,€€>,
3ffifr* dtaya a dotc
T..8"
zrur;rrrfrr sn z. Ac(isl,e sunete au un nu,n-tail tie vibratii de 2, 3, 4, 5 etc. or.i mairnu,r'e tlecit cel ill sunetului generatoir pe care iJ insotesc,
I N4ecanrsmul producerii armonicelor €ste urmite l: dace lacem s! yibreze i'
I r un oorp sonor (coarde, tub ek.), acesta emite. i, atarl da sunetul strx principsl :, Pe Gale gttiotifice s-€u deterfiEnat crr Drei,iAI ,-----"^- 7 irlsot€s. ^-deterfidnat c0 precizie aornooisele supeciogre care
, I Armonrcele 6, 7, A, t). I0 ei. sinr.I tarzr,o ,rla nalnrati a corprrrilor sonore l o."oue ale coardei. ' -' -' 10 erc siD! !0roduso de vilratiile se€gilent toc. re!-
I ' ,,,,, l"ii:lrr,,i:;"]lr),',ri#. r'.,,r1"0*ii'#'ft;'f: "iri.'";.*r,r'",ixlr; I ,*,*Tlfflil T:'ff".rffi",rr;#,-"T".H','i":,,ffi1.# il:I 1 ":',",";,;;",' ;';;;,1,'; olmodce tinsotitoare iau concomrtente). caxe consfltuie re- s n*' oornFlex muzicel cu ar:cndricele sale. .
I . mentar,e"eu cedT:,1T1'3,.u:,"'ffi:1"*,"" ,",
"" ;";;r"";,- tr *"rff#ff"**" *" -'i'if, ,*^ irusbatrea renorn€Du.rur insi, De 6inrt 1 * ;":il%;';;reaza nu numai rn runsimsa
','. u'li T##"#If,i# fi uu, p"' 'n."*'r".i"";'"ffi ffiJt#1"-*,t"*'-' drrtf,e care, cu au?utr
| ' etc.), dintl nasiere armoniceltr sau sunetelor padial€. Ele se for"rieaza h purctele !t ricele lui v.ii E uaBrAt@r,ele.
I 3."rrJ11".,".*o ale sutsei sonore. in acelati timp cu surefirl tumclammt5l. I1 . ! . ,
Sunetu) tundamenlal (nu.mit impropriu fi armonj.rrl I ) e-st€ produs de vi- & rq*:--# , teM ,- ; L-bra[iile sursei sonore in toattr iungimea r (+) :ll j..__-.-4 g F,funetoenerator
-
E' .ci. n,,,l,,( .ra nihr.rill. ,,,;.,",,,"-
E ar[I}otrlicele 7 (si berol). I lia diez), 13 (14 bernol) 9i 14 (si befiol) aI 106rI ,\l !-lca srmonic este pxodus de viblatiil€ iumiutilor de coardE (+) , fi kr6ernoate dites:iq i"rA"*i-rl*r* nu r€dau exact ini.Itimee ftalE-I , ,__,--:_ --. g . .A"--*'d*'t ? sl 14 r€pftztnte urr ri uenot ;; ii
^ffi * *"",
".- r ^---><>faFri,%!r;itk $ ,f"Titffi.j:.i$"Hr#""i""il:a-{,j11,"tr;;TrTtr*TilI d I-::.tI . l-",,,*;- cu,,oscut rizician eerma,, ,B2r-r8e4) - a numit aceslti ca- 't
H;";il;T'Tt':',"L,THffi.":,'mr-G;;; Ji;L" * "'*u"
I tn termrnoloela sermana fi &ent din corpul soaor ll prodrce: armonicul B. "o* """",io^r.,I "i* o."ur" u"I ' ? ln l,mb' s.rmmi. .rnoo,..l. F6d, .!s.t. d. Ot*rav nrad.l. dc !u, s !.,&re uu!q. . segmentul al treilea ,l "";..r-r
#,#,H,-Sls#:+j,td+1.'::1
;l
:
AJ 3-lea arrnonic es,te pr<tdus de rri.LrraNi,ile treimilor de eoa:-dd
* B l*i Cvntaocfarii
( s) :
.inr rle aceeagi inJllime, 'lurati $i inteusitate. t 6 .Iiiecarc insrrrrnrcur liau ageEl sonor iri lre tinrhml eau pr.priu. la i "
t-e€> a # ll,lfr,ir"li,Il!*ra,
l'#"T:$J::,1',:fffi:'11"fl,:r'"-':",*il:TJ:Xifi*T"i1l'*1,"H:::: -e ffi-H,"Tr*yyilfl,,ff-" ;"-;;;;";;;T,ffiffi""*li
fundarrienta.l, ci, csncomitent, vibleaz6 $i in pErti (jurnAtnfl, Feimi, pEtrimi, cincimi El Da{A o c!€rd5 va prodlrce L *-"t ir-t..1' s,ncrat^r a,iiitr nl. fi ricele luj vd fi ,,^5+--^r-. Ia'D€rttel, sE6€ exet ,plu, p" do, enmo-
t3
!-.
1ro
+;
!B::
-i,
rt-
€]*r
h aparltia - alrnonieelor se observd o anun7ltu . ierot h,ie: sunetul tunda-mental do apare cle cinci ori (armonicele !, Z, 4, B, . t6) ; "rirt*-ri.ilrrr, $otr,de trei o'i (armonicel,e B, 5, 12) ; terta nri, de doui .ri (armonicele 5 9i 10).Din punct de v_edere al relafiilor dintre intertsole observim : octava do-doapa.e de patru ori (armonicele L-2, z-4, 4-8, s-r6t, cvinta do-sol de trei ori(armonicele 2-3, 4*G, B-12), cr;arta sol-io ae'tr:ei-iri (armonicele B_4, 6__8,l2-16), ter!,a mare Co-mi de d,ouI ori (armonicele 4*5, B_10] etc.Pastrind aceleaqi intervale intre armo,nic,e qi aceeagi ordine de sucoesiune,pubem obline arnronicele oricdrui alt sunet. din scara muzicald. daeE esbe eon-
sid'erat ca fundanrental sau generator.
Rezon an'ea in-terioar'6
Seria de sunete armonice * dr"rp6 unii teoreticieni -- se produce nu nurnalin sensui suitor, formind rezonanfa superioard sau armonicele surperioare aleunui sunet gene|ator, ci qi in sens coboritor, formind rezonan[a inferioari aacestuia sau a.r'tnonicele i'rtferiaare. Ele se produc dup6 aoeleaqi legi ea gi armo-nicele superioare gi intr-o ordine sin-retrica aoestora, asa cum se poate observamai jos :
,rr*.*''jl,oJ:',i":1":r:ri trogat it au cloporete, rntrucir r:nrir ,rr,,r,rrr, t,,r rr,
b" Di'stribnirett ,tt.tt'-** {111v171it Jet u arntotticelor car.at:.c'rr.irzrr, rrr. .rBr,Itr,eneal ti,rlirul' l-]aca urr instrurnent elni te arnronicele cu ,,,,,,,,,,.,,", ,r,rr.r., rrrcepind de la armonicul ?, tiln[rrul u,,ua,ui" -rl*ro rrrrrIt, s[r.irr.rrr0, rrr.r.rrr,,*retalic f eum estel spre ex*nrpra, urrrt *i tJiJeruto.t, pn r:irrrr ,rrrrr, (..r(.sruite arntonice colls()llallte' cu $oI sau fara s,i!.] dirrrpotri 'il, irrrr,.gr.rl xrrrrr.rrrreu ull tirnbru caltl^ placut (curn **ru, "pra-ul*o,ptr, timh,rl .,,1.i.,,,,,r,,1,,,1
rr,*,,.l,,olj'"iJr"!itiir,;::;::: " arnronicet. r,* -re
su,rerpt rrrrrrt;rrr,.rrr,r irrFnecare arrnonrr: r.irre crt r:aracteri sticile salsi' ,ar:ii esre mai inrens g.* n,,d" *ri ;;;,
';;:,,,I"";:,llllil'll ,l,llli,;;ll;;ltiml,rru [n cazul timbrului la coar,I", acustica clrci u,ut di,tre armo,ice di .,rrru";*;;;;,;;:'T;illi:,,,,1i,,,;i]l;::,,:;:;,,;,,.1;altul face suuetur rnai patru,rriiu. 1rrr,,r,,,"ui'ni. r,,. irrrrrr ,r,r.,,1,rr.rr.rrrr.rrrcoardelor de cel al cornr,lui (arrnonicul S1 etc.
Ins&runtentistul' prin f"lttl cum emite surretcrc, l,oilr(. r;r',r.rzrr r,(. r,rrrt:ff-,X[,.:".,'
dint* arrnonice- trerennirrin,r ;;"-;,rrrrrrir (:,rr..(,r{,r. rrrrrr,r.rrrrrr
d' Gradul de acuitate al suttttt*hti fu'nrluuut,tttl, ( u.rt.rt,tt,r.ttt.) irrilrrr,rrreazfl. tle aserneuea. tinrbrul.cirrd sunetul f undamental este i*alt, [irnlrrrrr {rc(}stri, rrr:r,r,r, s t'irrr,rrr.iar cinrl su,etur funiramen,,r *;;u grav, tir,brul siirr osr(: rrrrrrrr., t,,.11. ,,lucru cu*oscut eir in regisrruJ i'alt al fiecrrrui irrsr.rurrrt:,rt s. rr',rrrrr.. l,general. suner'. crr o oarecare strideuta. pe ";;;" re:gisr.rrr r,r rr(,rtrr ,iigray' sunetele, ,irnpotriva, au ti*r'rul
"o,ir*ru r,'^ ur,are.e' llodul cunt strtt prod'use sunetele c,nferir a,ulrrite .ar.(.1(!r.. trrrrrr.rrrrrr3n"J::'"o"
r o coarcr* este pi9.rta, freoa,u cu arcu.rrrr s,rr r,virr,r ,., ,,r)Penrtru fiecare di, aceste procedee de a einta ra irr$trrrrrrr:rrt, rirrrrrr.rrruapit[ Lrtr caracter speci f ic' []e exernplu : la vioarir, exet:u1i, orri;lrrrr rfl F*!tleosebe$te ca tirn-bru
- dc execu g;, p;rii"ota sau co-n sortrilro, r:rtr r,t,tri11,1 r!rr,
*varietatea de tirnhru a diferi teror c,rp,ri so,ore, oare Ie ir,r,,,1,,, r ,,,,.nezuma lrumai Ia eea datrn tle vocile ornene$ti, a dus la iuvertarea il Jrr:r"lrrr.lionarea a nunneroese in.stgunerrte muzicale.
'l'irrrlrrrrl poatc fi : Iutninos. rlcsclris, stralucitor, carifclat. nroale oriirrtrrnr:r'u1.. irtr.lris, surrrllrrr. tltut (:tc.
armot c r? k.ngr: g; "g r rc ati, :afi.fa,nl e "oars! t
Fenomenul descris ^ii
,r, poartErilor sonore sau legea arntonicelor.t, $ibrului sonor.
nnmele du ,""ononga ,nntutald n' ,or*-el constituie explicafia Stiintific5 a tim-
sonor ?
sonor ne dez-
de P. Mersenne (li8B-1648) pi expliceti apoi dedcrlvir5rti dc clue H. Helmholtz (1821-1894) ta
(}irrri flpt se rlirr.rcsc ar.csle tlivcrsitati ale rinrbrului() arrllizti a nr.rlslll i erun nrrrrorriccle t!cternrin[ tiurtrrul
riilrrie ti il('(ist lrrr.ru.
a,[r,lrrl Iirrrlrrrrlui se datrlreaztr inti in lolrrp.,rrt:nf a rrrrtri slt rlct.
lrriruul rirrd numdrului armonicelor
"' Stlttelelc eare sirtl [>ogate in arrnonice au un tinrbru tiios, pfi,truuzitor,clltll sint. sltre excrrrplu, strrrr:Lclc rrlr,tirrlrri.
Strlrtllelc cilro c()11[i Il tuai lrrrlrrre trrlrrorrire au, dirnJrotrirtr, un tinrfurunl(ralc. tlttlt'c. etun silrt, slrre explrrplu, surrett:le Ilarrtrrlrri.
l)t'r-'i. r'rr r:it sllnettrl eslc rnai bggat in arrlurrice, cu atit tinrllrul saut:stc,urai anlprlu" gi viccvcrjl.
I I:-xirrcnte srrnenitelot n lo.t dercoPcritli mai lntiif. Saurcrr ( l6ll.t - li 16r. (,crrerarte t-,
" t,,., coorinuat!
'iluctarea *r Dp Lcbta oon dcn I on- z, p1lrrtrr,geji."
40
--
I Din cauzi cAcnrar de loe, acestaunul din ,,armonicelemeatal, ceea ce facePrloiluse die elopot.
sunetul fundamental,nu. :9 poate distinge.pri viIegiate,., eiteoditica si se determine su
tn clopote. este putirr audibll. rlurCa suner principal 'se ;;;;i'r,,.;,;,,foarte -indepirtai de sunetul -i,',,,;i;;'
g,reu inAlfimea p,recis6 " ,uri,ii.li,,
i-to!6?89r0ttr?armonceE ,ruqenmre ( xzmanla Npff off&)
,i r r0 g 6 ? C t + r < / swlilututtddfisrlAlgeoffat0l
ffi-Er-i..... ...... :
4l
(: A l'l'l'o l, lJ l, ll
rTr:t
,,,,,*U' SONOR$I ORGANIZAREA SA DUPA TNALTIME
->4 $ G. Seara generalfl muziealfl
To,talitatea sutrelelor folos,ite irr practiea rnuzir:ala alcirtuiesc la*[altasi.stentul -sunur ntuzical.-
Succesiunea trepta td" ascerrdenttr s&u descendeutB, a [uturor suueteloroare eonrplur ;lcest sistern poartl nu:mole de scard, qenerald muzicald.
Sisternrrl sonor r;i 6cara sfl ggnerale au f ost delinite inilial pe barar
lrracticii cirrlului. deci in limitele a.celor sunete ce pot fi redate cu vocileubiSnuiteo adicd -sunelele produse intr"e aproximativ frti-I056 de vibra.pii
du-hle pe secund& (patnr octave) :
limitete ale vocilor
1056 Hz
" Pentru a pu l.cl fi idtxtif icate gi dif erenpiate intre ele, sunercle s;1rtreptele sc{rii rnuzicale au cal}itat denuniri proprii.
Exista'Fapt€ denumiri rle hazii ale treptelor- corespunzir,r.rl ,,elor tirl)r(.sunele naturale ale sclrrii ruuzicale.
In practi cir se folosesc rl otra sistorne t[c rrurtrirr it fl(:e.sr()r;r:* clenutnirel silnbica: da, re. nr,i, {a, sol, la. si;*- deuunti.rec literald r: r.:. d,, e, l, g, a, h..
Cu ajutorul i,lteruliilor (diezi, benroh, tluhli-diezi Ei tfuhlr-lrcrrrulrl.ifldllinrea tre;rtelrir' ,taturale poate {i rnodificatA. iu sen.e ascenrlcrrt \.yr,desccnrlenl. acestea rlevenind trepte a.lterate 2
Cele Sapte rlenuruiri ale trepte]or sint suficiente llentru a rorlu urt.nrgrr,l
+ir ile sunete traturale din scana g6neiala rnuzicalao'intnrcit clc sc rr;pxrrlrr,r,riin 'or:Lava ir octar ir.
Scara generalE mrrzicalE cu trepte naturale
fi.c tt.t
I)enumirea sifubit:c rr [re[rt$lo1 - lj1,p, re, mi. /tr. snf, l,u, .st --- $sto ruiuraspindita in larile din estul $i sudul Europei. aa i Il.R.S^S.. llornini;r.Bulg.aria. precurn qi in Italia. Fran[a etc
Denum,irea literald a treptelor - c. d, a, t', g, a, h r:e l*lrsr:;rr.cu deosebire in tririle din vestrrl Europei, ca: Germania. Anglia. I)arr,,nr;rrc:r.Olautla, Belgia erc.
S {}. Alte denumiri ale sunetelor folositeirr muziea popoarelor
Ituzica greca-orientald f oloseEte tot $apte denumiri ale sunerelor : l)r.utt ) gtr., d'i, Iee, za, ni. Cu aceste sunete se alcatuiesc cele apr. ..scari saugla,.suri (octoehuri) ce stau Ia baza acestei rnuzi,ci, fie,care avind stnrcturirsa caracteristica. Una din aceste sc{ri , care incepe clr sunetul rri, esle co.respunzatoare, ca intonalie" sarnei modu.lui maior : ,
€'llt pA, fu, ga, d,,
vedea <rriginea <lcuurrrjr:ii titerale Sivedea $ 20.
t
I
I
I
II
I
t
!_tII
::: I
;:'
LFrin dczvrrltarea rnuzicii instruurrentale, scara generala ruuzicalalargit, cuprinzintl sunetele produse inrre L6.a-8448 de vibralii drrblesecur:da (noud octave) . t
6-8
pf
-, $ ?. Treptele de bnzir ale sefirii generale muziealeqi denumirea lor
In s;eara generald rnuzicali. [iecarc sunet ocupf, ur] ioc prccis iuurdinea frecveu[ei
- aseman[tor treptclor succesive ale unei scari, de untle
;i nr"rrrele de scard generala ntuzicald. ce se df, seriei de srunete mtrzicale,de la cel rnai grar', pina la cel rnai acut.
t.
L
t
t
r7tfr,fit,1A selg se
apr1ximaf ive
44
I A se vedea scara generali muzicali g ?. silabice a uepteltu $ 13.
45-
IIIItIII
I
I
I
I
I
inr" I(}n
rii!eil
J/
lluztcu indiand folosepte, de asenleuea, un sistem de gapte ssn€te: so.ri, sfl, iltfi, {}a- dhu, u.i, suuetul prirn, so, corespurrzind sunetului la ilinscara lroastl'i muzicale. La lraza acesiui sistenr sti irnpf,rg;irea sr:arii irr sler-turi de ton l)ouii sierturi de ior corespuntl semiion.lui eu,ropean, iar i,,-ten'alul de r este con$truit in tlotrr feluri : Loinil mar-a. format ,lin 4 sfer-
tonul mic, format diu .3 s,ie{.turi dr: ron. F*ta dtl scatuin<lianfi $€ prezinrfi a,stf*l:b
turi de torit{1. llegistre
irnparte, din punet tle ve{lere..af acuitaliirlenurnite registre: registrul grar", mecliu
sunetele din regiurtea ile jos a scarii rnuzicale {cir.ca'Ils} forrn ea,r,i. re.sistrul sonor sraa : tlrnreazfr seria de sunete ca,re alcEtuiesc regi s,tr*t .sonormeiliu gi apoi o alta serie de sunere oare fo"*uura ;:;i;rr"; "ion'n,
nrrrr.Liniita fiecarui regist*r nu esre ,r* " .isr; ihsorut*.
Scara generali muzicaiE Si cele trei registre
do . ?6t H,
sunetul do -- care are pozilie centra,ld in scara souori * p,art6 ,,,inele de tlo central {:fr+ ffri.Pentru fiecare voce sau.instru,menI insir, regisrul (grav, mediu sa,acut) vaniaza in fu,cfie de srrnetere c,ane ii sint acees,ibire rlin scara gene-ritla nruzicala.
I'ri * rl.nare- te.r*e*ur crc ..registru-. are doua sensuri :un sens general- cupritrzdtor, cinrl prin el se 6eiermirra c:ele trei nrariregiu,i sonore ale scarii generale m,uzicale;
".v!v"r"'rc' Lvrs L
- u'n sens particular, restrirts, cin,tl prin el se cleiermini cele trei seriide sunete (grave' rnedii gi actrte) ce se cuprind irr rliapazo,ul fiecarei vociii f,iecarui instru,rrrent r.
Atit voci'le cit gi instrume,tele, tlr-rpti cum cinta iuff-uu registru .sonorsau altul. prezinta ,,. ti,mbru rnai ,rnurt sarr mai p,utin exp'e,siv, . ;oi;;;;;,
--
I Notiunea rle. registru nu trebuie ocnfundat5 cu a,ceea de ,,inljnfls1g* sau,,diapazon,, al vocilor ii i*t."*;;;;1". (a se veaea 1- ,o), intrucii ,,regisbrul,, sereferi nu aiit Ia un_anumir fr;;;;;;-di;;#Hi,rt"r,r, cii mai ates ra iriuer_sttatea d'e timbruri a -sunetelor -ain aite"it*]"'r.ii,i.,I"'qt" sciri,i, djversitate care
,TiF" "i;[?iil ';Hlt *:* ii t#aau anu,Lii-?J''T.,arri*. i'.l,*"tli* senera-
..,..1.s,-.{
1I
..1iI
Ij.l beanigu4 qun
errropeanli. r!
r) CI
'.1 t r 4
l4 t 4 ttI
/d
fr9tlnA
I
I
II:l
,IIIlI.tt
9u/7, fdn, ceao,
$
Seara geueruld muzicalf, s€suneteior. in 3 regiuni sonorre.qi acut.
.t.tt | 4t lt+lttu l.r* lnnobi rb( intonalteaproximativil
rllttt'ir,tt' urubo-persttnd, are la hazit $ octava irnpirlita in tI treiirri rieI,rt' 1rt'ittttrl oi sunet tiind echivalent ou re rlin scana europeani. Intr:rvalri,ltrt:l tttitt't: diutre treptelc alaturate in acest .si.s,tern es[e aic:atuit din 3 treimirlrr lorr, inr r:el rnic. qlinti"<l tneirne de tou:
.[d dha fii ,rat4 l,t.tttl.rt4l E"tlo u'l' u tt ti o
Jor " o
J,oo -
,1*
td
I'iind formata din treirni de [(rn, aceast& scarti pare {a,i,sa }}entru euro-pentrru pop.orul ca.re o tolo,segte, avin.rirr.gi
peni. Ea este insii perfecrt nnrzicaldeducat anzu,l in acest sens.
t\'[u,;ica chineza foloseg.te rn sistern ,de' cinci sunete (pentatonir], sutl enurni'rile urmtrtoare : gun, :;un, ceuo, ciji, iu. care corespurrl ca inrl[imetrrniatoarelor trerpte tli,n scar.a europeani :
.?uil, f do, Cea?, Cll'i , ttt
S. ,rol le ,r; do re
31333 ll33l3lti3l'ig lntlll,i l+t4lrirl;ra
In cirltcr;oltl t:itt't: Iolosts,c .mai rnurlt de cin.c,i sunete, cirinezii utilizeaz6douii 'trepte a.irrl/i loiltt:n n r:irror den,umi,re nu este proprie, c,i clerivlr tlin
:,:ll::::rrr:illk, rx! lrnga oare 6q afla: beoni-ciii qi beani_gun:
t sfe.tr-rl rl. i,,.rr. lrr gurrrtr l,rrdlana, poarrti numele de sruti,
4647
rnai mare sau rna'i mica a sottol-iLliIii, [:rpt care irnpune uttlizarea cit mal
judicioasl in creafie a rli(critelor registre sonore vocale 9i instrumentale 1'
S 10. Iliapazon
l''talitatea sunetetror n"**rilril., ,r, intin,tlere unei tarrri sau untti irrstru-
ment muzical oareeare poart6 nuntole <7e diapuzortz'
Scara generala muzicalii nu poate fi auzita in intregimea ei rlecit la
orga mareo care poseda o intindere mai mare chiar decit a uuei orchestrt:
simfonice. Restui rle instrumente, precum Si ,ocile omene$ti' datorite naturii
pi colstruc[iei lor speci [ice, clrprind nu'm'ai o parte rlin s'unetele sc5rii
rnuzicale.Derm mai ios diapazonr.il unora dintre prineiilaleJe instntm'ente :
2S*+g tE
l)iapazonul vocilor est€ cu rnult mar restrins decit cel a'l instrurnentelor
pe care omul le-a creat pentru a cuprinde dileritele parli ale scerii generale
muzicale sau chiar scam muzicale intreag[.Limiteie aproximative ale riiapazonului voc{Ior f eminine si }ierbattrsti
Einl. urmatoarele :
r Disciplina care se ocupi cu repartiza:rea judicioasi. in aeafia -muzieali.a soaloc-i,tatilor pe instrurnente si registre ale acestora, se nume$te ,norchesta"afie",iar disciplina caxe se ocup6 cu studiul diapazonului jnstrumentelor se nume$te,,instrutrnstta{ie'.
2 Cu acest termen de iliapazon, Srecii din antichita,te numeau octava, carecuprindea intr-insa toate sunetele sistemulul muzical aflai in uz pe acea vreme(d,ia prin Si p&son
- toate ; tlia-pason scara tuturor sunetelo,r. octava)'Azi, diapazon se mai numeqte qi instrulnentul asustic cr: dsui b,:iate care ne dA
Irecvenla sunetu]ui etalon in acord,ure : lat : 440 Hz.
4B
vocile femiune
0t,
Orice diapazon al unei voci sau al urrul urslrrffiertI pirsetla rielc troiregisLre proprii : registrul sonor griltr', rnediu li a{.:rrt.
S Ii. Amhitus
['rin omDifas se intelege intiutlerea p€ cr;11'x'{r arrj o melrrrlir:. rlr: lir rirr
uetrrl ei r-'el urai grav. pirra la ccl rnai hcut t-
l\Ietotliile artraice poserlii un atttllitus mic. c()rnlln:'. (lir\ rlorril. tr'cr, lrltrupi cirrci !iunete. Cei vet:'lil fiiceau ur iu illusrca iur,le st.r:ttttlt.<t;'it. l)r'r rr r':u'('
se iuIclegl nrclodii de mica in[irrtlere, gi de oli,qocorrlii" nrr:1,'rlii lonuirt,'rlirrpuIirre sunletr'3.
Cilttct:ele populare arai vechi, in general, nu l'oloscsc un amhitus ;rrr:lmare. hluzir:a de l)royen!onl8 cult;i inst, mai ales cca rnoder.na, f oloscplo
in tuelorlie un anrbitus care clepiiSe.ste atleseori octava.[Ielodie populara roruiueascii, ar.irxl anrbitusul de {} o,cl.ava :
Flsricic{ de pe pesDin colectia ,,200 cintece ti doine"
Allegro ma non troprpo
pe d'8d
me - Peu /7?-d/ 8e-
tdn?
I
tI Din latine5te arnbiLus : circrjlt. dn:m impareju,r, ocol. Termenul intri. in
uz o datA cu modurile evului mediu, prin arnbitus inlelegindu-se pe acea vreme,,scaJa muzjcalS paranrsd."- In zilele noastre a ajuns cu sensul de -iatindexe', amelodiei, rle ia sunetu,l ei eel mai grar,, pini la cel mai acut.
2 A t;e vedea ca,pitolul referitoq: la sistemele sonore cu puline sunete (vo-lumul Il g 100).
:l:lr.E{-iiJE'i-;i-+€,E",#:H.#tffixffitdt
ffi
fe-am in- rlri - oil./
49
l .*if,
iEir*l.sl
_Ei'3'l
'*!1l::
+l
.+t'-lft
i,I
j
2\al
*I,j-l':i
.,}
,i,iti
l.t_-e:.i
u
se
d,
tIII
I
II
I
I
I
I
II
tj l j. ,\ Itltllztt sr'ril.ii (IeIl0ralle mttuioirlc ttupir critel.iur
0cItrvel{}r
I I ,r I 'r;t
I r.r ( r"l.I . st i;lrttttt ll(:ti ll S[I]eteiOf ift S{-:irfil genef6l'i tnttgiCAitU
i;r lro;ll.' l,t, ' tlrtl"r l.t tlrll-ttll ()(:tilv(:l()l''
Nolirrrrcit de nctav[
. * suletele di, sub(i()l!traoctav4 ,gr r;orrr-ra,0tav0 sc trttteuzi cu litcremajuscule, adaugindu-se ra bazl, ,pentru cere rrin subcontraoctavi, cifra Zsau rloua 'liniu1e,. iar pentnr cele diu contraoctavit. cifra I sau o iiuiuga ;* silnete'le din oct'nva ma,r'a se uqrteazii cu I,iterr: nrari far* rrici c, cifrx.Bau lirriu[a :
- sunetele rlin Gctar'fi rnic* se noteaz* c,u litere mici far* nici o cifr;ieau Iinirrpf, ;
l\l o;rlrrllilttttl'l (:lr rtt:t:llt5l lllilrle c1':
tr'(',plr lt,t', ,tvttttl lrll lllltrliil 'lrrllltr rlrl vibraIii
lrrrt'rtt",; lt', poltt'll'l lttilltt:lt: ic ttt] ,tt'ltti I
apare !n ordinea Succesiva
fafa rle sunetu'l de Ia sare
- sr:netele din octava l; :, ii,;! *1..gi,ndti-se srr,s cifrele l. t, S, 4 etc. sarr ulr
ee noteazfl cu ,iitere rrri<ri ada rr_
nu{n[r eoresT}uncAtor de linirrgc.
fictava ffiare$'abconrraoctavi
Sistemul octavelor
;'t;'i ll,' 528 Hi'-:.-:-*s- $g
,-O__-::-
0Cl,1V,i
aatI
E = 0- 77-=--=."=.'Eo'Oh q*6t=E+*
c' €>
I f'€ dIt
t
l'orrrrrri rl,. l:t ll(:r):,1 [;r1rf i]e (i(lllsltlLii (:itr prilr r]tr[rial'ea vihlatrii!lr lor'
r,r,lr,:;lrl,l{.hll.(:t(::irt n,t1,r,n,l ,,n'rlrr trtiti m,lte Ofi fl{: t{}atA lUngimea SCifii
rrrrrzir,itlt;.l)rrr,itr.t:sl Ir:n.,nrr:rr lt,;tlrlrltl rt:zttltil tjii lll scaril generaiii ittLtzica]f, se
X ',r'rrrr',rz:! o ';irtrilitrrrlirrrr rlt' grtlltl) alci'rlrrile rlin $llnelt) rdentice cfi nume'
lrrr{' t:trttri litttrt: .st :;lttrttil ot"tttttclor'
Ot:t;tvt:lt: si clenttnrifea lor
'l'rr;rll sttttt'ltrlt: ('{t stlll rrlilizlrlc tlr ttttrzicti se cuprinrl in[r-u[ sisl'erit tle
() r,r.lrrvr., lrr.r';rl'r. ()(:l1r,al i1,,'ltltttttl tltt sttttt:tul rlo Vi termittitttl tI-se <:tr 'si r[1la-
rrlrrr urrtrr rr(,tl ittltt'l rlt'itr*t';tltltlli irlL:e'ptttul ungi noi ootave'
( l.llryr.Ir. lrrr.r.1 ,rrrrl (:lt (:(:il ltltri gl'avl) -- p6artil urmetoal'ele tletluttrtn I
.r,tlt,t,ttlrtttttlrtrrtt't'ttlttt('t'l(t1t11'1tt'lltt'(tlllure'oclaTiamica'oct'aoa'l'-a'octatatr ',. tt ,i ltrt,rt tt 'i tt, ttr lttllt (l 'l rr t'l.r:'
l,r.rrlr rr ,,1,t'l'it :rttttt'lr'l,l' tlilr rlif crite OCtaVe 8ij lrrut'OrieaZir aSLf ei :
irnrr'1,'1,' ,r llrtlt' rrr ''lrtlrrrl irr:clt:iali octa\re se noteara la f el" pentt'u a se
.|..tt' ..|,t ,lr ,.ttttr.lr,lt. ,tll.,r. rlt,litvt:. Notarea Se Iace pri rr liter.e rtriiirrscule 9i
,,,,!;r.,1. l,r r':rr. ,(' irrlitttllri r:if rr: Satt Un nU!11[f e0fesptlllZlitOf de liniUte'
,ltl1,,l, t,,tt llltllt'il/il
i r r ,r, l[, I ,1, ,lt'l'irrltlc t'llzrtltil din ins[si legea -arrrronice]or'' qn* atrr virzut
, ,r ,rl ,l,ll.rr ,rr |','|rrtri rrf lrrl lrr int*i'"f 'J*-ott"ia t'ii--Ou sunetul fundamental'
, rr s,1,,,lrr ilt rlll lllllllill rlrtlrltt rie vibratii'
',tr
Ci d1 er fr Q' a' h' c? d? e? f? gt se /7e
fictava J d
+ a + j
ca dB er fi ge dr he c+ d4 e+fo g+ aq h4 c5 ds ei fs gs as hs,c6a++git:
.lz oato.5Ht
€e Fa 6, A, tt, Ar flt
1crava t€ keotratd) 1ctava ?d1ctaya mri
e
ec.egi--l
= -II'
Sunetu,l do din toats oc[avelede sunetutr de aeorclare normala lc
Do,:L6,a; Do,: $3, Do:G6,doa : 2LL2. tlo6 : 4224. rfo6 : B44B
are trecverr[eie ur.mAroare (iu lizi fa[a1:44A llz:do:732 , do, : 264, do?: SZ8 , dar: 1056,llz,.
,8.!
I:
5l
ln acustieA, identificarea sunetelor dupd
diterii tat6 de muzicl' Dim mal ios sistemul
principiul octavelor se lace intnrCiva
octavelor folosit de acusticieni:
i0r.,.,,"....tir 0a3--.,..."''f;e
CA PIT'OLUL TII
NOTATIA MUZTCALA
$ I3. Considera.tii teoretiee gi istorit:o
Totalitatea aentttslor convenIiona,le prin care sie qr:plrrr,irrl:i ur ir'r'lH llrr!reie nturicale poartd numele de notalie muilcul.i, sarr slttt,itttrr,t tt!i,, ( ,r.
mer{rgril f ie) 1.
Notalia muzicala are aceleaSi rrrigiui ri ncr:lir5i pl.or.r:s r:r,olrrtrv r.,r ?r
scrierea llettLru vorLrire. (Jurrrl a sirutrit nevoia sii-gi r:l'r.r,z.r rnt rr'; tr.nl ,1,.
reprezoll'lflre graficn a operelor rnuzica]e, intocrnai r:unt rr sirrrlrl nr.l,.rlit r:rl
Iar'[t ,tce:st lucru itt vorbire. FiirIr aceilstil posilliIitirtt: rle rr.rl;rr.r: llr sr.r,rH rr
nrrrzieii. t)lnelltrea ar Ii fost iipsite tle nepre[ui[e corrroli rlr: rrrtii pr.o,lrr=r, rl,.gerriul siiu crea,to'r, cu care ne mindri nr astrlz,i $i r:arr: sr: lr';rrrsrrril yirlor.rrlrrrpe at'eastd irrgelr,ioasl cale a scrisului.
Cei veclri notau sunetcle pri n senrne luate din litt:rr:lr: rrlIrrlrr.trrlrrr. ioeretle cn intlienii qi chinez\i, a caror crrlturf, se irnprrrrr)l antir:lrititl ir, rrrr f .tlprlrrrii cilre au avut. ideea de a nota sunelcle nruzica[e [,rilr lrtr:r'r." Vr.,,tur !,ir.r r
Si mai tirziu rotnatrii Ilotflu, rle asemcnen, nruzica prirr litr:rr.lr. rrl[;rlrr,trrlrr.Sisterne de notagie bine conturate insd intilltim abia irr<.cpirrrt ,.u o,.r.,,lrrl
VI e.n.. dintre care, rnai irnportar-ite de reginut, sint:a. Notulia boetiuna atrihrrim [ilozofrrlui rotran I]or:lirrs (ur.',.prrrrl
seeolului Vl ) - consta tlin Iolosirea prirrrelor L5 litere nra jrrsr.rrlc ul,. nlla
betului Irrtin (rle la A la P;, cu semnificagia sonora urrniltoar.c:
GH
1056llz-as-/c.€-=
8448 Hz i*3? ='
I
r
r
r
r
r
t
t
I
t
M
I
irl','.]'I
I
.
,.ii
i
I
iiI
I
i.:i1
:l-I.l
,;r:l.,;I
:ai
-fir:r I
t-t,
_t
,rl
tI,.
rl,"t.,la_r!1:
'H4t.ls
i'
#
)ev
.t1o 30Cfala
t+0Hz 5?8't4
,fi3 Oo+- ftrr 005 * 'fi5 006-'Si6 007-Si| 008
observA cA primele doui octave de sunete, ftird rnai
minus algebric; iar celelalte, in ordjnea iniltimii'
airci sint folosite nu'mai liter"eie maiuscule pemtru
ochva celtrall este cuprins5 intre Do3-Sil'
I cefitrala)
in a<. sst slsl'ern se
folosite, se noteazA cu
t-ti inclusiv'l\tai observAnr ci
sunetele rnuzicele, iar
putinde le
toate
ltrtruurt fil.llrlur ;r cel lllatfost uorat cu prirua {itera dinin noluIra, literala.
gr'i1 r 5lutct al siste,tuului era ltt, it(.i:Htlt rt
aif abe't (A ), aSa cum se utilizclz,r ri urr
- I In Umba greacd semeiort : s€IDf,t gi graphi : flrto de a scrie ; scriel e r..gaiutoruJ semneloi-
ti3
trl+l
'.:l
l, i\ ttttrltrt !t..:g.trri.urt(i. (dinrr.,lrr, r rrrrtlilr'tlI lilrrel,or rlofe 'la,llrt r,r'l:tt;t ,tt ot'l:tv;i
4li!l)t/(;,a
tinrpul pa.pei'Grigore
S,apte (rler ia A lri G).cel h{are. 5!10-601)su,n etele rq}al.?n,drr-se
[i'ititarr: ince'ptlt de'vers co'resPu,,dea rle.r:i unbi tre,p1.e rlin s.cara muzic:a]*:
id e f'();
(.rr lr,rrrrprr[. 'r cir rlc lt rltttrit l,itela (1]] O ltpl'€senla't ntlntai pe 'r;i benrcl'
rrr l,r:rt1r ,, tttrttlnrl l lo,st introd,tls[, in norr]e]]rc]atl]ra s{r'r'ertel(l}'. Iiten'r
ulrril lrr.tt('rlrrr rr,l llrlrl:'l (ll)lr, :rr.rr.r:rl jt rrolirlir: it'llilrc ideeu de trctaud $i l"egislru '$orl'ol'. ceat ce
r(,.r,lrtrr( ,rr rrr:;nlryrrir,l rllr-r)gr'trs frr[:1 rie rnotafia hoetianft' Foio,si'td mult in
.r,*(),,,,r ttti t.ltrltt., lrltrtttt.s, {>l avea iutsir rre,ajurlsuf ci nu *a ni'r:i'c iuilicalie
l,r ryrrrl rlrrr.lrt:r rrrrrrr:lolor (ni'trnnrl), singu.r,u[ indiciu rie aee'*stfr lratur] fiinrl
,rr','r'trlt'lt tltrtt l(:)il.c.. Ntttttlitt tt4tt,rtlolit,t'ti,ntr:) in Lrz, pe lir:gii toa aifaber.ici, in'eepind diin
u,,,.r,lrrl \i I I. 1,,;r Iolosr:gtl: rrclrmelc (.un fel de puncte Ei l'irgu'Ie ili tlif enite
t l)rttlrirrrrlii) r'ar(:. 'li()zltlt)
'doa'sttpra 's';111 dedesribfurl cTrvitlrtelor' ind'icau o
,rrlltrnrn(: :l;r.r:rrrt(:nl:r s:rrr rlt>srxrnrletrlil ;r vocii. Iia1ii dc nol.a{ilt gpergoriamii"
rrr,rrrrrrlr'Prr:z.irrlir avltltlttjrr,l t:it sugllreitz;i in Scrirs 9i icleec de rilrt' fiirr'rl
rrtilizir tr; p(: pri rrr:i;ri rrl ltt:tlt;ttld.lor grarna'tic,a'le : a{r{!ellt q';'aV, a'ccent ASCutit
rji Irc(:('nl t:irt:trrltIlr:x.i ,\totttlitr t'u port.trt.irt,si thei" rttihuith de c*t,te unii ter-r'reticierri [u,i
(,rrr,il, rl'Ar-r,z.r.o (,srx:olrrl Xl t:.rt.), Iirr:t, uII m,ar€ pa,s iinaLinte ; ngruriele sitr't
:r:.6r:i.rrlr: 1lr lronl rrl,i vnrl. ltttlitt,tlrt-st: iti ac'e$t fr-il reda ati't iniillilnear 'oit 9i
rlrr,t'lr I rt it,lrro x i ltlit I ir':l :t .stlttoteltlr.'l'rrt irr irr.r::rst:r r/r-(:nr{) st httrtttlu.c itt notapie d.utunirile silahice ale su'
rtt,tt.lrtt, pr-i n rrrlrrr:rri,r'r::r lilcrrtilon a,lfalretrrlrri la,tin c,u o,serie rle siil.aite luate
rlirr r.;rpclrlt rlr, r,r,r'sru.i rrlc rr,rttti vcclri i,ltirt.,pe on're ci,ntdne.tii tlin ev,ntr rrneditr
tl ilrvoritrr pcrtlrtt ;r rtrr-1i ;ritmlc glastr'l:
?.lll t/ttt: ,tttl ld ,<t,r, Re - to - /7a - re fi - bn,s, llli rA
t!t- - - _ Re_ _ - Mi-__-,? -_-dbt_-- _/aAi gapte:lea sunet- sj. apa,re nrai, tirziu (se,colul xvH), a,st{or c* un ti,rn,;r*lest,l tle in'delungat s-il i,rlosit litera t rlin alfabei in . itic*l ace,sruia.Prirnrrl s,ner, *t, a fost de asemeriea irirr<*rir ;";il;' p'rli.li"'.iton* rlo.fiinrl mai convenahil6 pentru ein,r.e' [n smdi 'l u,rrmitor (decorur xII gi xrII] ee ajumge Ia nofa.giri *iet_skrat{t' sau nororia nroporlionald,. car.e consta din intreb.uinrarefr un$r fisu,ride note avind intre ole raporturi precise tle du.rat6.sint crennte acum-rrr,ripiil* p.roo c€ notalis sa .se despent,, tiefinitivde r:.,
^1,^_1,*_
o_".,"or*le gra,matieale, rlet"enind io.I.rp._,t,,ota.r' uesprinsd' de text, pe linga oar.e 6-a dezvoltat, ;;i;. rna,i pa.a*rrgeo serie de rrausforrnf,ni, ajunginrr in ,secorerie xvII-xvIII r,a .farma rorwbicri. ultirynril smcliu a* *rot*pl irrai,t"a ;;i"l l"r"r, ,.In acesr stad,i. se poate obslr'a.
"r"; ;;;;;*. +i cor.,_*..;ry&*,danpa (,irsernrr.{e notafiei muzicale actu,al,e fie forrnd ,rroli,
ta o - t'uo?, $ol {eIn notafia acfuarl& pot
nruz,ieal : in5ltrirnea,,irrratu,
ilotalia actuali fuyali)
h coretpunde breviwl FX
h coretpunde nola irttreagl ol
h'eoretpunde doinea )ir toretpande pifu,imea j
tli coretpunde optinca ))fi core,rpunde ,rabfiencinea .h
Sisternul actuat de notatie
f i reprezenrate graf ic toa teintensitatea gi tianbrul.
i:l^ ;
:.'t: rrt': i
'it
ttutatia ronhhi
lf axina *-Longa Cl
I
Srevit EI,femibrevi,r
14inina
femininina
Fun
Semifusa
s
tttp
i)' .r .f--iJ
qr tltt
l--.---..r'--
/'a'mu- lt
insu6iri,le suretului{:
c' ll {}
1t1tt ltt 1,,
G}
Ir) ltt - t
----Fartiturile dinIn notatia rombic5.
ed bi ct od er
I =_
- 11118 ,fanc lo - ha,']- oe,r epoea ]ui Lully Si E.ameau (sec. XVII_XVIII) si:rt scil,ise
initinlea ; la{ (la dn oc'
tant = ++01{z)
Toate ,otele care nu au semne rle a,lteralie iuaintea lor ldiezi, bemoli
etc.) se nurnesc note natunile, [iiltlcf redau cele gapte trepte uaturale ale
acrrrii nruzicale : r)o, re, nti, lu, sol, kt, si'
(nots.-a.e == noti) $i se foiose{te^ incA de
iensul de semn gr.pfig, reprezentind sune'
-r $ 15. Portativul. Liniire s.plimentaxe. Ilara initiallt
gi finali, aeolada
Un fill,tp rle cinci linii paralele, arizontale si egal de.pdrfatu bttrerurnteste Jtortatiu. Liniile ea qi spagiile porradvului se nurnirril desus :
'fr,61s senrnele cle notaIie, precurn gi indicatiile car:e scrvesc la rr:rl;rrci,in seris a mrtzitii. se plaseazii l)e llortirtir'gi iu IurreIie rle irecsl"rr.
Pe porl-ittiv se ittsuriu prirrcipalele.elerlente ale uotulici : t:lrr:ilr: r:u 1r.murile lor, nrusurile. notele. parrzele Ei alte.ratiile: ccrtrlulte' t:lr:lrrr:rrrt: tLrnottrliein ca : terupoul, nuurtlele etc., se lloteaza in af ara prlrLu ti vrrlrri.
t.iniile suplimentare
In r:azrrl einrl eele einci [inii ale portativuJui nu sint srrficicrr[c pcntr.u& notil:ittnelele tttai d{:ute sau tnai grare dintr-o piesa rnrrzir:al:i. ii(: irrtr.rr.brrirrleitz;,1 liniile sulilirrtertktre. deasrrpra si detlesrrhtul portatir,rrIrri. (,ir .cotl1111t,ut" a prlrtativtllrr, tle birzii, Lirriile srrplirnentare se iluntilril usllr:l :
cele de rleasttpra -
rle jns iu sus -
eele de detlesuhtul portativului - tlr.
sus in jos. Ca si liuiile, porl.aLivului, ele trebr.de st [ie pamlele, errizorrlirll9i egal {leptrtate:
-l===-i
In rnod ohi5nrrit se utilir.eazil 5 linu suplinreltare dcasupra saudedesrrhtrrl portativrrlui. [;'olosirca- mai rnultor Iirrii srrpliltrentlrc ingrcu.neaze ier-rtura [e'xtttlui tttrrziurl ; tlc aceea se preIerri seurnul octavei Fau,clnd este r:azul. sclrirrrhur.t:a r.lrr:ii.
lln uxettrylu tliu lilcratura rrruzicald in care 6e foloscsc iiniilc sppli-melltare :
*
-t.I
1i1
ttl
ii.
EC
in
elojor
A. REPREZENTAREA GRAFICA A INALTIMIISUNETE L OR
Inalgimoa sunetelof ,se reprezinttr in seris prin: note, portat'ia, clrci'
sernnu,I rle mu.tare Ia octaad, 9i alterafii.
.-, $ 14. Notele
Semne,le principole prin c&re se redau [n scris sunetele nruzicale se nu'
nesc notel, Ele reprezinti pentru scricrea muzietrll ceea cc literele repre'
airrt6 pentru scrierea vorbitA : dupd curn literele'servesc la citirea pi scrierea
cuvintelor, tot astfel notele servesc la citirea 9i scrierea muzicalil'
De [a ele igi ia numele tle "notalie* in[regul sisLetn al scrierii muzieale,
O notit, in funclie de c[eia folositn Ei de loctrl pe care ii ocuptl pe
portativ, reprezintil uu anumit sunet din scara gcneralA muzicale rleci
indl.timea aceslui sunPt '
ffid
iniltimea =do (do drnoc'<
tava micd = f32 //z)
t
+i:,E:':.::,:;t!'5-ta:;i'!
e+EEfi
-:Jmt
#
t Termenul este de origine latin[pe wemea lui Boelius (secolul Vl). cutele muzrcale.
Db57
ilIIIIIIIIIIT
II
se insernna ctt denum?rea literali sunetu| ce se
lo sau g *-- doi, iri fu'n';tie d'e car:e igi tuatr I'ocul
iinii, cie euiori d'iferite,care jndica sunrcle qi
Alte elemente gratice ale portativului
in scrie'rta rnuzicai& pe iloui sau urai.multe l.rortative se intreSuinfeaztrlara in'iliuli-linia vertiea'la care urle?,t{j eapete}e irces,tor porta,r,irre. ;+rltin6execqr[ia simulrana a rnuzicii scni,ee pe cle.
llara inipial* este precerlata ._ de obiesi - tle'o a d,o.u,a lrinie verticali,
'lenirmita a'ca!'*dd- care p'oate ii frinta, (..urn so irrtilnegter in s,c,rier-en peritfiupian, org{ pi liar-pe, sau dre.apt*, pemtru a uni fanri}ii de ,oci 1;i ,i*strurneut.e.
Portafiv general cu trar[ inifialX pf acoladI
Perttftr clelimitarea trt*surilor irnei piese llruz,icalc $e intreilt*ilr!e;rzx ulinie earc traie vertica,l portativul, mu,mitri ]grd,_.1q. fry-".111.t
l'& s firi.ritui unei ctinrrpozipii $arr Ia incheierea parIilor priuci,paLle ,]r.^acsstei,ft se intreirtrinle.azi borc rtublA lina.ki.
Portativ cu trare de mxsuri qi barfl dubr[ final5
-
%
Bura tlubla s'e mai folose+re 9i in eazul einrd p6 pancu,rs 6€ seSirpt rtouaLitalea uarei lucrlri, subliniin,rl ap,arilia aiteraliilor noi c6nsr,itptr,iye, sauFlentru a rlelimira doun pfirti distincte a,re ,nei c.:ompozipii:
P. t. Ceaikovslii ( 1840-l8g3iSimfonia V
(jra a)cituit dintr-o srngurl ]inie, caxe
(sti$itul secoluiui X $i inceputul secolului
porla&iriuJdi.apazonul
despArtea)iI e.n.i.
de 11 linii Pie caregeneral al vosilor
t'e do
r;ri rlttl,ttt'trlrt rlit'i<:l.rlLa!,ile
s0l
ce psgenta in sirtirea notelor lln ase-
Iet 4, si,
este, spre(intes'va-ljce)alr nevoie
( t;'ottLtl )., repefa runeful preceobnt
(ttlitlorrul) = urca intlnalia cu o,recundl
r qi,rl rofull , cohoan intonatia cu o rccundi
(thfitina) = urcd inlonatia cu o terfi
r r ir ii.illIllt .r rrrrllrl,it' iltl tOlOSit
i, i. r ',lrttt, ;ll rll ll,'ll'ltl ll'l VCffC qi
'1,, la,*l', ct.'tE '!'atlitai '- ru((:tv{l'
in lucririie 9i culegerile lor inain+'a$ii
mai bine (Macarie, Ant'on Pann etc')'mu-
59
L]rrcori, pe portalirrrl sinrplu Ee pnate scrie gi mrrziea penlru dorrfi sautrei vor-'i, in care caz, rrotcle l)cntrlr vocca supcrioara se scriu cu cotlilele irsus, iar cele penLru taocea iu{erioarll, cu cotlilele in jos :
Ch. DumitrescuOratoriul .,Tudor Vladimirescu"
Andante rubato
b. Porlnlirtu,l genero.l *,nunrit a.stfel pentnr cfl p.e el se'pot s(:ric t.rirtesttnelelt" st':irii geltr:rale mrrzicale ronsti din reurrirca a douir lrorlativode einci linii. avlnd o linie suplimentarf, iruaginara la nrijlor: :
[-]u asemellca portativ serveqte 6i pen'tru prczentarea tcorctir:rt ir unr)rproblerrre de notalie, ca: registre. c]rei et.c.
Pe portativul general se scrie muzica p€n'tru doua, trei gi pirlrrr l,oci,armotticre gi polifonice. El este foJosit in notalia pentru clavecin, orgil, l,uur!lurrpn si alte instrumente la cafs se poate executa nruzica l)t: lrrui lrrrrll,'vuci. I)e exemplu :
Andante sostenuto { J. 63}
J. S. Bach (1685-I750)Sarabandi din ..Sr-rite Iriurr]r'ir'"
L-, I
tlDiferite aspecte ale portativulul
Drrpfi eerintele nota[iei muzicale, porta tivul se f oloscgte in t]iFerite
flspecte: I)orrfltivul siruplu (tle cirrci lirrii), portal.ivul gctrcral fi Jtarl.itura.
i'"; Portatinil sirnplu, serye$te de ohicei la scrierea rnuzicii pentru o
eingiira voce 6au pcrtru urr aiugur insLrutuoul. :
Ch. Corrnod ( t8t8-18$3)Opera ,,Faust"
I
I
I
tI
III
iIV
i
i!
!
I
I IIl
ti6l
Allegretto *
A$ - fet dra - gul Chla
A,rt- fel dra-qul ftiu te tu -fid td il ,,T ea
Pr: lrortativu-l s,implu, noteie. pinrt la Iinia a trcia, se seritt tlc regrrla
err cotlilele in sus 9i a$ezate in partea tlreapt6 a lor; iar rrotelc da deasupra
lipiei a trr:i1, cu corlilcle in jos gi itgcza te in partca stirrgii. Notcle dc pe
[.:ria a treia a portativului pot avea cotlipeie fie itt sus, f ie in ios :
AceSt ltrcru n,u Se mai respecti atrrnci cin'rl o CcrC nrcrsu'l ascenclent
6arl rlesr"cnrlen,t al Iiniei nrclodice 9i grttfnrea notelor irr[r-ttn desen ritmic
uuitar. f)irec1ia,'rNlilclor: este indicati, itr acest c:rz, de DOt$ ucil nai 'Jc'
partatd faPa 'tle liuia a t'reia:
G. Fr. Haendel (1685-1759))Concerto grosso, oP. 6. nr. 5
*
ne- t
60
L
rsu,niil'ea a tnei, patru, cinci s,arr ntai nruhe
sau ins,tlutnen{,elor pon{ru ,c.are este BcfisE
{ r 82S- r8{}4 i,,Demofi"
Partiturd pentru cor nrixt la patru voci
I. S. Chir-escuDorulef, dorule{ule
Nl,
l4o ti
|",
f i,'{'' ir
/l', u tl
Aitegretto
do- r,u -/e!, ob - ru le-tu-te/
Partitura generaLa perltru orch.estrit. lrr pa,rtitur:ile pentru urchesu.a sgIntrehuinleaza tllr numir tie portative co,respunza tor cu f eiurilc instru-mentel*r ee alcatuiese orcltostra, nounite printr-o harA inilialzi corrr,uni..Portativele pentnr instrumonte,le tlin aceea$i famitie (de exernplu: itFsfru,rnente,le de sufla,t din lcmn, instrurnentelc de suflat tlin a.lami etc.),
11 i:(t1.\
r tl
,i,'u.i
;tHt
irrscrise pe un sistem de 2 poriatii,'e
R. Wagner (1813-i883)torcltoarelor din opera ,,Vasul fantnrrS'
il\1:::
H0nt?-Pl e y-utyrb,
J,. "[,1
(o - ru -'/ey, do - ru
-t.H_-.ft
,rll-+t{.i1
1
S I G. Forutr) exceptionale alo portativului
ln morl exoepiional se f olosesc in noralie ;xrrr.:ltive cu t, g. 3. 4. 6gi +lriar 7 linii. Astfel:
Parl.atirtul. de rt. l,i*ie: se $olcsegte in n+tafiii pentru irrstrurnerrtele rleilercusltrne near:ort]iririle. (:u: 'tlrira nlilres toha rni,ciii. ttriungiriul" ta1116uri,irg i al icile.
N. k. Rimski- Korsakov ( 1844* r t}(,rj )t*'Ja"Tamhurcrpiccolo
Cor wrbi*
a inueprr t
"N,
Oratoriul
Bqrbstr
trt
in afarlt de hara comttnil i'nitin:ln n!r si nrnlnrlll s6lprtnll' iar ilivizltrile Ia
insuurue,r"e,Ie de acelagi lcl (tle ".*orft,r: violiua I +i Il) au ttublit acolarla'
Partituril Pentru orchestrl
L. v. BecthovenSimfonia
Allegpo con'brio
(!770-1827)V
Flauti
0uoi
Clarinetti in B
Fagotti
[orni in Es
fimpanr tn
C srG
Violini I
VioliniII
Viole
Violoncelli
Contrabassi
6+
ln operele ma,i noi, cu caracter decla,ruatorju.
lrnrtat,ir.'ul qle o linie gi pentr:u voci:sA fir: Iolosit
Vogel,,Thyl CIaes'.
{F€rueil
Trombe in
C
tlD
54
2, s*
t,P. -Jn nf ,G lO ta .l
5isIL'ViLa mort-
.}*
,lu'Ipla - nait
VVVVV,s'ur la t'er-re de
I Y'Flan-dre
5
5 - I rarat ric tcoric r q!urr('r, vrrl !
cele patru voci. ade corrrlui
relativ intonaPionala Pe txrl
j,os, intonaf ia f ulose'ite re-
intuufllia foloseqte rtgistt't-rl
i.t,:l,t
i
I
'i'i'l
{l
Ir\ tritltz,ttt'rl tr iistf el cie partiturtr' nbserviine ci
rrri r r Itl Ill ttotlt{ii f iccare partea ritrnicrl gi
lrortrrtiv rla o lirric. Cirrtl notole au co'ditele in
ilistrrrl ll'l:lltt illr citr'tl acestoa au codilole itr sris'
gral' ttl vtx:ilttr rosptx:l-ive t ,"
t,on vortrit in regist,rut acuto
0or Yorhit in regist'rul grav.
l,rtrlulit,ttl (.u tlrrttti l.irtii se inlrebuinleazA in ni]tatia t]elltl"u unele irl-
xlrrrrrrlllp p.,ltttlttrtl rlt:1lCrr:usi'ntre, Clrnl Sint, SFfe eXeinplUo inStrum*nLtti
rrr.llr,r: .,illtgllrtllllls $i itrstt'tttnentul atali "qarqatllltoo
t'
l)ortative pentru nagara pi qarqabah
._)_nug'[l'aTr-
qarqabah
.utittu rfueaP"&"
Irr rrul,,l.ru sp*cialtl l)olltru sru{iul a'IililLu1llof l'$ int'ilnegtr: {upa
rrtrrrriirrrl r:r'rrlr:lor rlr: lir irrstnlmente -- poriativul de t'rei linii pentru ba-
lllrrir:i.r, <:cl rlr, llllrrr lirrii l)entrrr mandolilrir. iar cai de 9,ase 9i ;apte Iiuii
1rr:nlrtt r:ltitttr':r r:ll lit'se gi lirpl'e coar'dc'
I g 17. Clreile
.\t.tltttt,l,, lytlIit:u lillrl, St,l.l)e.sc Ia tn.scrierea yle por.tatit a tnd'lli,mii swe.
It,lrrt trttt.,tr'rtlt' .,r,' tttttttttsc cltci.
(, r:l||.ir: ltHt,T,lrlIl p0 lrrlll tlin liniile portativurlui dctertuilna itlfl'tfrmcu
pl'r'ir,r fiJl tt tltttll t.'lttt(:l rlirr $(:lll'tt mrtzicalil'
trr Irrrrr.1tf, rlr.. ts||iltlrrl Iixut de chsie se detenmine gi pozilia ps portflUv
a r,r.lorlIllr. rrllu{. 1.., 1lr: lrrrzil nucce6iunii lor in '8Cara muzicale'
l,,Nagntatta,,tlri[(.rtlrlinslnurtentdepercusiuneformatdindouf,.}azanelirrirrl fftlrtil rllrl l'ttrL ' rle Oimensiuni dl'ferrl'te - ""op*it*
* membrani din
1rl.lo ,,(Jnrlsl,Hlrrrlii.'r.r,lc un tnst.u*l.rt &--g"**siune 'asemdn5tor casta€metelcr'
l\ota[ia mraicaifi folosepte trei c]rei dif eritc r :
fr.
tlieia lui soJ $
ctteit !,ui tlo ll8 ei r:/rein
In cheia lui sol se scriu suncLotrc tlin regislrulIui do. cele clin regislru! merliu, iar in c]reia luigistuui gl'lv.
Clzeia lui sol indic&intii (396 de vihrafii dubleII a portat,ivului.
lui fa
souor a,cu t: trl ciioiar
lo, spneteir. din re-
sol din oetavaI gi pe hnia
pute,tm intilrri nunrairroci Ei instrumentc
numitE
9'
il=)=
a Cheia lui so! 6dlucul pe portatrr ai sunetriluipe secunda). Ea se ,agtza.pe linia
Ctreia lui sol pe linia I a.portativului,'flumitEgi ,.cheia veche francezE"
Aceasta cheie nr se mai intrebuinfeaz& astizi gi oin diteratura nruzicala veche, fiind udlizatit Ijentruinalte.
Cheia lui sol pe Iinia Il a pori.,tivu!ui,$i ;,cheia de violin5..
a I {central4l----41'
e
€-
I Aspectul graiic aI cheiio,r prorrineIitere G, C $i F cu care sini insemnatereprezint5 fiecare : sol, do gi fs. Vincentieie transformAri p,rincipaie ale, cheilor :
d"in moditjcarea tr.epbati a celoa tretin_-nota[ia iiterali sr.rnete]e pe- cire--t*d'Inciy (1881-1931) preztntl' ".*it,o*_
$ u* xtx ri xx
l$ ra,lif'u'.rrp,n
dol rer ttul far colr lar ,rir do? re? mi? fa? mlz laz
l$l=
,1,+
Cheia luin/ r g s€, xlt
theia lui do : C sec. xttt
Cheialaiia t F iec.xtil
-oq sec Ntl
u
( ffc. xv
CL
lL.eafr.rrc}
fiec, xvlt
ffc. xvlt
€ec. xYll
la/ dt doZ re? fii? fa? rutZ laz 6,iQ .lsi
]: cec xtx {t xx
b/
Ifrl I'" h. cheia lut do Il8
Clrcis irti rJo indiea locul pe portativ al sunetttltri do din nctflva intii
(264 de vibralii dtrhle pe secuurla) Si are cinci aspot'lte : pe_ Ittua [, lI'tll, IV si trt a trrortativtrlui:
Cheia lui do pe linia I a portativului. nrrmitfl 9i ,,cheia de sopran"sau .,cheia de discant"
Actava 2
Cheia lui do pe linia lt a portativulr-li, numitIgi ,,cheia de mezzo'soPran"
cheia Iui dc pe Iinia tll ft portativului, numitE $l ,,cheia de alto"
gsy7yp nicl
ret ia' mlr tar ,fil
Cheia lui da pe linia IV a portativului, numiti 5i ,,cheia de tenor*
cu [impur' cheia rui d'o pe rinia v a fost iniercuit* cu ut*io l,i /, ,r,linia I I I. f iind rrrai praetied perrtnr notarea vcrcii rre rraritnnFentru vocea de tenotr', eclitiite iha.liene mai utiiizeazl .,tt clrere ctmvttlntt"ttl .sol pe linia II si rlo pe linia rv. ,n ea-re nctelu ar--*r*re ca in eheia rurr s.f
Cheia lul do pe linia V a portativului, numitE fi .,cheia de haritorr.^
0ctava marr ilctava micd 1ct'avaiPentrrt)
ffe scris:
{feet:
$. Cheia lui [a
indica locul pe pr)rr,atiyeluble pe secunda). Ea
ret air fdt
tIIIII
dol$!€9-
faCheia lui fn
( t 76 tle vibr.aliiale portativlrlui.
Cheia Iui fa pe
?cfava /77are
8ot
Cheia
*'al surtc-tului {* oJin {),cta1,il rrir.;i
sc asaza pe liniile Itri. IV {r \r
Iinia Ill a portativulul. numit6 Oi ,,cheia de bar!ton
fi6f6ys tuC&
IIIItT
I
dclLa ,fi do
lui fa pe linia
re mt fa SOI ta, .fr
IV a portativului, numiti Si
da' re t
""cheia de
i77/'
b?u";
ficl. rice1l$,/i)r-
€E
la
1ctava mare 0crava nicd
8tla
68
0 ctava
fava mica
tpralg'r'!/it+
,tr da rltr- fa tol dot ret mit fat sdr Mi f a ['o/ ta J'i oo t,c, o)t h dnl
ri9
lill l$ lle llrria v a portativului, numitH si ..cheia flp hac nrnfun'd'"
\clava nare
5
Au rdmas deci in uz u,D rrunrAr. rrc 7 crrei, care, raportaTe Ia sunehrrrlo r-rcntral fdo tlin ocl41r4 l-l ). pol f i nseza tc astf el ;
l)tt frt lvli
il sl{tzl llll t{11
rrrrtrttti ttl lilcrttttlnrtlrrr rlrn I i *
Irr ,lt't'ttru,ttl v'rt',tttttri lrtt'' tlin r:elo zeee chei prezentate ntai
rrrrr'rrr:itltt u ctitltilttt I r:lrr:i'le sol pe linia tr ' ta pe I'i''nia V si
\r, rrrrtttttif iilrrl rrtikl trtrrr t:rtilt'r:izintl c'u altele'
Irr rlttztt.l t:lrrrl v()ltl lrt,ai intilni texte,nruzica{t in aoes'te
r'rl,r :tnlftrl:Nott:lr, rlilr ci.ciu
, ltt'nt ,lr lms ( f u Jre 'linin
Fa ftot ta ti da re ri$ 'r# 8ol
rrr,rri irrlrobuinge*a* cheiii tie bas profunrt; o
rurrrzir:itlit voche, fiind utifiizatrl f]sntru vo'ciie
la
intiinirrrgraYe,lt'
sus, Practicatlo ps linis
chei, le rom
,iacetut,,ga'{etfd la€lla
difa,r?e
tie.Jagrsufie!lfi tnga fui
@
Pr*r'enienga gi extragorearlin sche.ma unnitoare :
i citeie oe : chcte dcI mezru.uprai, attp
di,n portetiv,ul
i rncra .ftii tinu
ctie6 dtvtolind ehera de
bdrrlu,chere dcbas
r.,t,t:lre !runcezd (sol pc liu'i* l) se vor siti ca irl
[V), intonind"r'se inrs:l crl tlatll octave mai sus:
fo, d$, dol
ftelatia dintre ce]e ? chei,fioeare, poate fi obscn,atd fiin,Dotevei intii :
dor dor dol dat dorin coea ce pr,ivegte registrul ceJ reprezintri
pozilia pe ears o oflupfi pe portst;r, sunetelc
- Nt,rek: tlirr t;/reio tle ltas prot'und (fo pe linia V ) -*u l"t
*:lt^,tti^:i
t:lreitr tle uiolitri (sol pe 'linia II). intonindu'se ins[ cu rioufl octalte mflt ]os:
fd
l,lolrilc rlin clteiu lui tlo pe Linia v sint itlentrice atit sa intllime'
r:li pi r:u llrlziIic Jro ;ltlrt,atlv' ctr cele din cheia lui fa pe liuia III (cheia rie
lr'ril,rr), ur:t:uxt* ,1i,, rrrnrd fiind preferatf,, deoarece baritonul cintd foarte
rrrlr',xt'lt llllllt'{:ll,llll ett lln'sul, r:nre trtiliseaz'd tot o cheie cle 'f* ..
JU
ld do r 1do central) = 264 tlz
7p
fa
ilrIIprin utilizarea nmi rnultor r,hei in serierea rnrrziealil se trreeazl posi-
hilitaiea ca notele sft fie agezaLe cit mai mult in r:adrul portattvului, evi'
tindu+e astfe[ folosirea unui prea nlare rrutnf,r de linii suplinrerttare, cart
er ingrerria citiraa.
Pe {e alta parte. folosi6tl ceie gapte chei ramase itt uz, [rrrt(]rn qtabilr
doud principii :
n. O not6 care este a$ezat[ irr acelagi loc pe portativ poate primi toate
eele gapte rlelumiri ale treptelor din scara muziealfi, schimbiutlu-$i nutrtai
registrul :
Se tcrre:
(, Oc.tavLl irr f trriour0 ), ,i,ar. lrcn !,rrr vocrle de balritofreheia lui /a pe linia lV a porrativului. trn scr.,iereal$i ave,r r:heia sa propr.ir.
Schern*lr su.ierii diferitelor partituri pentrm vocl
qi de bas se folosrr,5te,preclaaicA" fiecare voco
I'l
,lSoprani r
Soprani II;tor de femei
{a 4 yoci
AlIi I
'flenom X
_ Tenori ULor de bdrb,iti
la 4 voci
Baritoni
Bassi
Sopnani
AItitior mrx't
{a 4 vociTetrolr
8*iere3pneclaticd:
Scnereaprecla,frca "
tcrrereaprectasic&:
,l
IIjtlri tIb. O not&.
ur.eeasi rlenrtmire
dor
degi i+i schirnba locul l* portativ, poate sa-$i pistreue
( in a f ara tle registru, f;are $e st:hinlha ) :
o0' dor do? dol
8e ect'ie:
€fectul:
Aceste dou, consideratii teorelice, privitoare la folosirea cheilor, stau
la baza trauspozigiei in rrruzica l.
.i1.$ lB. Utilizarea eheilor, pentru voei Fi instrurneute,
' in rlota!.ia aeLuali
a. ln srierea penti't, aoci Fe folosesc, in prezent, nttmai dnrrfi ehei :
sol pe lirria I I +i .ic pe linia I V a ,;rortativului. l)etrtru voctle de sopran,
alt1r 9i telr()r se fulosepte chcia Iui s<r/ pe linia ll (teuorul transputriud cu
)ei,,!E-
t
III
I
II
IIII
L
L72
t A se vedea ,Transpoziiia" (volumurl II, cap,itolul XY).
Bassi
c,)to
I
lrlr
lr
picioardor (podatrierul) :
nnlltrl:
1tt,'t',tlrt Iolostrytc cheia lui srllttt't'ttltt lo,l(rso$l.c clleta lul s{rt Illrttttttl, folotvt:i;,lc r:heio lui soi t
t,lrttrttl [.losr',11c clreia lrri sotr ] f'lanual {
t'ttrttrtl t'rtglc:. folosqte cheia lui soi ]t
t lttrittrlrtl lttrs (olo,sogte cheia lui sol
Itty,tttrtl lulri*o5tr: clrr:ia lui !a (cheie priuc,ipala) 6i c]rej'n lui clrt
lrr ifirri,rr lV (r:lroio lor:rrnrlara) Pedalbr
t:t"tttu l ltonl foloscgre cheia |ui fcr,rr1rl frrls;rrirl r:Luin lrr sol (clreie principala i 9i cLoia lui /o (clteie ' Instrr.mentele de percusiune neacordabile 8e oc$u lrrr oheic.
rr.rrrrrrll|r/t ) ..
,r,n,p.!ra folodo$r, r:hciu lui sol --.,l1::: t *,t:rii - i1"TtT:h'
I|eltru ,€lt{.res prei: multor linii
;;;;,;';,;il;;,, .ir" i,' fo, cheia hri rler pc linia III ,ti rireia : supli'xentar.' ee achimh chcile ei ia cadrul aceluio'5i portadiv';
lrri rI,, 1,r' linirr lV I Ee ocris,/iarlxr.rrtrl fr oscqto chein hri /a 6 -,,. e 6 e
,''t:elesktfrr.lrrsc$tcclte,illrrisoI5iclreialuilt--. tlopolcii (GkrcLenspiel) folososc clr€ia lui sol 9i cheia hri lc
-- ilolonul loloseflte cheia lui sol pi cheia lui Jo .. i
. tilrafow folosc$te oheia lui sol si cheia lui fo- oiolino ll $i It) fotoseq't€ cbeia lrri sol
.-r,ioI0[oIosc5techeialuirIopelir,iaIIt(qheieI}.itrcipald)qieheialrr,i sol pc lini$ Il (cheie eocunrlad ) - " 6
= E
- ttiolott:elttl foloeegte clrcia lui /a (eheie principah)' cheia lui do pc
lirrin lV qi 4lrcia lui sol (chei secundofi) I la eazut ctur-l ac echimba cheile pe pa.rcrrrsul urni portrtiv, aflnura. - ornrruhasuJ folosegte cheia lui fa ] retpectivd €e trotoazl numai la acea cheie cu care tucepe portativul, deolrcci
pittttut. orgu ei lrrpa. Iiind instrumeDie polilonice, utilizeorE.lorts' i * "*11-' -Tii' "11 .11 :t lqi"llti*1riuul g,r,r,rul ,,,r dorrl olci - sol oi fa - cam pot li nEozaro tu di{e{ite I Ch€ile noi ctre apar in cupriuourl portatirutrui ge ecriu ctr c4racteie mai
"j miei decit acelos care ae alortr la iDcsputul porta.tivului. Tot astfol se pro, *rrrl,irrrr|ii. rlrrlrll rrorrrsilfllc: ' c€deaEtr Fi la Ecrieroa choilo* princi,pale gi eeeurdare ale instrurrrentelor cc
fot+sesc rnai m{rlte chei.
[] ,, J 75
! I ffi=.,
.'9e scrre.'
a-
:flu.rrsllrniercra rrrelorliei la rlotr;isea,nlni[ cu cifrs I5, t:i Iri pr-in cart:
a<rJ.---__-_-
-\
(,ctave superionre sau iuferioare Bo inse noteaza du-bla-oetava.
. .,j'- S lt). Sornnrrl dc mutaro la oetavd
fn lfnrs tle cltet, puutru cvitarea fulosirii prei.r rnultor linii suplirnen-taru, se rttai int.rebuin[eazl gi serrlrurrl de nrutare la octat;d,, carg se noteaz;le,sifel:I""""""""'j : octaDaaltuqi S ._.-._.; : ocLat;a.6assa=
Cintl setruttil este agezirt deusttpru notelor', ele se vor irrtona cu o octavirrttir! sus (octaua olro), pina acolo undc se terminfl Eirul de pnncto sarr Ba
gi$s$t{} in,elica[ia loco :
,fe scrie: 1fecful:
Fr. Chopin ( l8l0-184t!)Fantezie in [a rninor, op. 49
Uacii setnnul este
ocleYfl mai jos { octuun
$au rie gassdLe int[icapia
8c rcrie:
Pialrotr,
A. hlaciaturianBaletul ,,Spartacus"
In nota!ia *etuala se iDtrehuinieaz& cinciagara inaiutea lrotelon gi nu urmalorui efect;
R. diezu.l $ urc:i intonafis rx] ulr
I. ltt,nr,ol,u.lt
h
semne de .alter;ltrie.
{-:are rre
semi{on :,
$cnillillt :
.t
$ :I$. AIaer,ruliitt:
irrrillinrea eunetslor ({-reptelori naturale ale scflrii ,muziealc+ {de , rtt, rrti.fo- sol, Io, si ) poate fi urodificari * e,sce,nrlent sau ,iescendent * nrirrftrlosirea alteraliilor 1.
A'lteraliile sint deci .serrrnele grq{ir,e cu ajumral, cd,rora se tu}ts,oad ttt*.dil'i,t:twaa tnd,lti 'ruii sun.etelor_
-
roboarfi irrtonalla eu un
$, ilublu.l-diez urc{ intonafia cu doufi coulitonuri (un tou] I
&. iultlul-ltemol 6I ,rob.arz'r intocafia cu don* semitonuri (rrrr ,,rr,,, ,
a$ezat derlesubtul6cssru), pin& acololoco :
nol.e[,or. ele se
!,rrrde se terminlyor intoua cu .)
Eirul do puncte
rianoul
76
I
:
iI
I
I
i.lq
I
I
I
II
I
;:l
I,-.t...tir-. I
'.--t+il"=ll.,.i:.; I
,i'!;. I
:;l":. l
. i,l-i:: I
..ir*:i II 'Fll;SEl
#tI,l,.BIdffi ,*,:ffi':'Ij',
8--'" '- -'-' -- 1
I bn Iirnba latinii ;r sctrirnba-
ce,lorlatte selnne ile altertatrie. re$. becaru,l q " artuleaiil efectul
rr'rlrrcin<l sunetele la urtonalia naturalir :
Altr:.rapiilr: rlublt, ;( oci W oare urm'eezir dupa a'itcraliiie eirnple de
rrr,oll5i l'trl, urr efectul ururittor:* tltilt/ul,-tliez dwpl. diez urcf; ,intona.tia numa'i c,u u{l sem'iton
Iulitrl,-lxnnol dupa boru'ol cnboaril intonatria rumai ou tlll s*tttiton
'l'coretic, siut posibile trip'lo 9i cvadruple a[tera1ii. [n acest car, lr<0ta-
rf(j* lor se va f ,"e rlin combi[area ,aemnelor de a,lterapie c'trnoscute. FJo
cxottrplu :
-- triplu.l-dier fi$ rircl intonafia cu tr"si seruitont]ni (*t ta1ar qi
irr'rrrX tu te) ;
- trililul-bemol Wb o<rboarfi iutonafia c'n trei semitonuri (uu totr
qi .lrr,rnlltltc).Itt tlut.rrntirtxr, .silabit:u '^- |o, te, nti, !a, sol' Io, si - aunetele (t'rep&rle)
nllr:r.uto rr: olrlirr rlirr cc,l1; nnturale, [a care se adaugl nume'le al'teraliei re;S-
1rt:t:tivr:. l)s cxr>rtt,1iltr: drt diez, rtt bemol, lu tlu'blu-diez, si' du'blu'bem'al' m;
Itut'ttt' ttltt,Irt irttttrrtirtra litgru,lrX --. {:, d, e, f , 8, e, h -. 6unet€1e (t'ceptele) rdte'
r;r l(t 11o olllirr trrlnrrgln,d rltr t:r:lc nnturale ter'minafiiie :
it pentru fr
- iult' Penrra *
6l' Penlra b
e,fer pentru h
tCrit - ctl)
{c*tsil = ct8t8)
(crgJ a CEti
(Ct Efes =66,IsEl
l,uJ?slfl
_r^ .Illmril'oarele note altr:rate, in no,tut.ia literllri, Iac cxceplie de Ia regul,rde mal su,s :
r,r in loc de ee,s @t b )
Eor fn loc de a6 {b F )& ifi t*c oE tru,t {ti p,
{Lrturor. su,netolor- rra turaie gi altorate, ' foinrit*
in amhele denuuriri - silabica qi literal* :
I ,*r"loararate
;=
i",* CI
Iiott ei
far
|ct- g
lad
8l-,
Urcate cuun temiFnn
Urcafe cu 6
dwd ,remitonuriCoborfte c-u
uo temttonCoborite cu*.
doud rcmitonatidr# - c6
rt* - dis
fit, fi * €hr
fefr - fitsotfi - g,a
tdfr -a$d, $ -hr€
do x - gr.rrs
re x - dttt
mt x - t,yrf
fb x - fisi,y
tnl x - gtttt
la x * amir
,fl x * nint
dab - ffrreb -datmib - fffa b - re.T
mt b * ger
tab -d.tdb *b
m Fv * ffseg
re 6b - dne,r
mi;b- erss
fa 6b - f,eter
MFa - getst
nW- a.red
$ fu * hew,r
s 21. Explieafia ieoretieir gi istoric[ a alterafiilor
a. Din punct de oedere ieoretie, alterarea breptelor rezulti, in prirnutr rind,din necesitatea impia'tinii tsrului tn doui semitonuri :
t< t. tz ,tZ tlZ rlZ {Z t/Z tle //a
[n aI doiiea rind, ea rezultE crjm ard,inea reald, a sunetelor, ordine pc.incare tntelegem succesiunea sunetelcl din cvin.td perfocti in evinti perfec6 r.Seria sunetelor natunale in ordinea cvintelsr incepe cu fa gi se terminA cusi (fa'd'o-sol-re-ta-mi-si). sunetul si va pnoduce rnaj departe, in orciinea srrin-tel'or ascendente, pe fa diez de uurde incepe seria dieziior, iar $rrrsbu.l fa ^ste gene----:-I .1 sc vedea ordinea reald e suncrelor [o rcsra muzlcall $ 36,
I)irm rnai jos talilor.rinota.tia muzie"a,la actua,ld.
tlii
IlI
i
k t/z tz ,/i r/e tb
$.,1
I
,' .l
rT
1:
I
I
rlt:
rat. in ordinea ewintejou' desCernden'[e, de si bentol, de unde lneepe seria bemo-
l,ilorr. Tot astfel se oblin mai depart e d.ubti-di'eeii 5i dubli-bemoti'i, dupa curn se
poat,e obserrva mai ios :
,feen de wnen aueralq No|rih,r lefia dP fonele-idtuglc\, [ena frlvnete aterate at0r '
S%q3ffiEb. Istoricegie, alterafiile apar in raportui dinlre fa-si, in scopul rezalvirrjl
dificultititor de intonafie prod.use de inter*'alu] de cvant{ m5::i15, nu'rnit' din
aceasti cauz5, in evarl mediu dia.bolus fii r*'tsi'eo''P^nd in secol,ul xIV singura alteralie tur uz era b (bemotul) Ace'st b;
care reprezent€ sumetul si, atit in denuq-nirre'a. Uteral,a, cit 9i in den'u'mirea si-
iabici, ss cinta fie la un ton, fie Ia un se;-niton deasuprra lul o (Lo)' Cind se
cinta la un tom deasupra lui a ([o), didea na'stere intervalului de cva'rti nlEritA
fata de fo (to-sit $i suna dur, fa[:t, pentnr ca0'e sra nurnit b-durum,
In scris, acesta se nota ou l'itma b avind parlea jnleorioaire ffitrafa f,de runde nurnele de b-gaodro.tum sau b-carrum.
Cind suuretul si se cil,tg Ia um serniton li'e'as'upom lui lff', caract'ar'uff de d'urd-
tate al kitonutu,i dispErea, dev€rlind ign feh-li] acesta mai dltllce, rnai moarle 6i, in
consecinli, mai ugor de intonat, rapor'tul intru fo-si bemat fiind acum de cvartiperfectp. Un astfel de si, era notat cu ii'l;er:a b, avind partea inferioar* r'ottruida
6i purta nrr.rrnele de b-tnollutn-De la b-carrum ne.a ,rflmas in notatir: semnul de alieratie becg'ffil, iirl' de
1a b-mollum, semnuf, de altes:atie bemnlul,, urimuJ cu sensul modificat fatH d€
eel vechi.In te priveqte .,dieful'., practica muzitald a eVului meditt c'unostea un )
b-carrutt't nu numai pqntru ridicaree cU un semitoq a lui si-bern'o[, ci ryi unu]
care ridica pe fc cu un serrritoar, 173t nu s:cpul de a anihila duritatee svartei
mS.rite fn-si si de a o transfarrna fu e-vsiid perfmtE:
A$a inu'A in noialie tln h cL! s€f,Lc de alrteragie suitoare, catre a cepetu{
tirzinr denurnirea de diez.
-'"'a'"'"'"*- '!
'$'$ E2-,jlror*sirca art*rntiiror in not*fia muzienrfi. &rteraliilauccitleulale, co&sti!,u[.ive ;i rlc preenurie
sern'rrele de arte,ralie, dupfi roru,r pe care ir indepri,ese i* nor.a[ic. por firie trei felrrri :, accielent.rtle, cttnstitlttiue *i de ltretuu,jie.
a. Alterafiile accidentale .
Alte'raliile care apar numai c'u caraerer accitlenta,l i, dise,rsul mrrzir:rr*uefii,d elernente co,stitutive are to,aritnlii sau are rnort*,rrri 1 i, c.ro csrcscrisa pir:sa nruzicala, se nu'mesc urteraytii u*cirre,rturr. -.;;;t ** ",,Jr",,rii
Iro
'.treguri de ortograrie a arterafiiror accirentare
l ' ilternliile accidentale (,ccidertfii.) se apqz(t t,.oi*teo nol,elor, avinr]
;lf f"-HHte noteJe cu acehsi nu*e si ,.lin aoeeaEi ;;;;;,;,
'il;';; ;rriiua
m. Ravet (ISZE_tt)87)Bolero
Prin folosit'ea rergut,-rrlui dc p.rJurrgir.e, efectur I*r i,r,"r yrA6,^ r:si in m{s.r'i le rrrmrjrrirr.: ttnurtgu'e' electul lor in'sa poa.Je fi extins
t Mod, in sotrs (lc s<.;rr;i rrrrr:..rt.rrlri.
[_
IIIIIIII
rnalIn antichi,tatea greacEo diasis (drirriziune, i,mpirteel6) erau ryT"te. inter-
t,alele mai mici decit se,rnirtonr.rl, eurn er:e. spre exernpllr, - sfeu'hrtl de ton d'im
tetc'acord;u] *n*-*r*ri"- .or" emp1il.ea- iunlilq.:i:,u.1 in d'oud, pd.tti, egale :
,l+ l+
P'in extensie, in epoca medievalA s-e n'urrrit diesis Ei sernfiTl! car aiuknrrrt
cflnnr'e se obtinea. in uu:car:e, sunetuJ ce i.rnTt*ri,e torn-d in d.mri p(trfi' egale'
80 II
til
r
6 * Trata! dt
8l
;I]IrltrlrlrlllllIIrlI!I
I
,llI
'. l't'ttlt tt ';ttrtrlt'lt: tlttt ('t:l{tae dilerite' chiar
r*,1'r.ii. :rll.r'lrtrtlr' it.r'i'rl*rtlalr: llt( sint q'a'Xabil'e'
lr,,,l r'^,pr'('ri, ;l l r l lll r;r'r'i il rtt'tt trltll rxlir:it' t:it $i in
C. Saint-SaUns (1835-l{l2l i1,Ials capriciu, CIp.78
dac:i tai: Parte din nr:e*'a;a
ele trehtrind menlionflte in
cca armonici :
tl tvl
1T tfi
v l vitc()S. V. Rahnranit'tov (tBi3--lS4;i3
'Flunroresca oP. 10, nr' 5rg'l'oA llti,
4otl'r l;;
lyt /r'rytytt:t'tt
,i ( ,r tr tr ttltt'r rtltr: rtr;t:i rlttn,lala notld' anu'le'az[ ef ectul a(tcraPiei pl'ece-
rlrrr lr' .
I{. A. Riniski-Korsakcv ( I844-- [S08i
OPera ,,Cocoqul de atlr''
.) Hlifi 'li
1lr
I
,
:i:!*$ Jj
,J
tl
Alterafiile ca,r? r-c n()rcilzii la clicit,, I.orrrrlrrrl.a trtrui rriod oar.ecare. liintl eierrrr:r:te r:orr,st,i trrtivr:pcctiv, ptrart5 numelc de ulternpii t:rrtstil.ttlit,c.
b. Alterafiile consli(rrtivc
tr'o Zt Ve
nrnrlri'rr rrrrei trllali Iiiti sarralc si,sl.enru,liri,rr,rri"*l
",r.-BfectLrl alrcragiilor r:onstitutivc st: rAsfriugc lslrl)ri{ tgtg1.(}i nolelor1.:ltacela5i {lLlrre din ic,ate ,ctat,eie. [ir ,r,at. l'i rrrrriirit,at *. te,r,,,r rrrir.rarprirr f olosirea ailteratiilor accidentale.
,
G Puccini (tS5S-rSA4iUpei'a ,.Cio Ciri San..
dea
{H
oi.diue .
cvi ntii
vo!(b)
Reguli dg ortogratie a arrnurilor
7' "lrttttttu se rrctefizd intotdeattttn kt clteie, or.dirrca apad[ici :rlt*rafiil.r-cort'uli{u'tive la attnurA',fiind di,n ,cvinta perfectfl iri*.evint1 perfect:i,. asa crr,rrse iireeilrtfr in forntilmir garrrc1or sflu r1s11-16]11rilor r.es,pt:clivc 1.
0r'diuea cliezilor
f, #, d, #, ul $, ,e #, /, # , *;#, c, $;
0rcLnea bernolilor
si b, mib , tab , nub , ,iolb ,
. I-lesfagurin,rl pc poriaLlvul gerreral aceasirir3os, ln care re este $i mai c,lara or.di,nea rtinfect[ a altera[iitror constirutire :
dob, fub;
oillinem schema tle maiperfect[ in cr',int6 per-
nu_ mai trec aJmura la cheie., Ei no-ti p. ceie accidentale. ao*t-pr"L"A"udinbru inceput tonaljtatea-**rri--*it"l
I Unii com,oozjtcri, in juerArjie lor.,teage. alteratiite cons.tititi"u ;;';;;;.., ",S iipse+te de posibiliiaiea de a stabiliur cane a fost i".i"i--iiiilrea* rlsJecuri
,q3
ila
il{:ii.:..;i
I
de cvinLe a tona.li'tiiij sol rnindn; a,I cirei matsrial g6.nn,r, i,n ordjnea c!-jnte,i(,r,este urrn,itcrrul :
lntrueit rninor"'l'J annonic ti eel meltic]ic apar @ o nrocrificare cro,matictril :fr l,,"o i,l li,i;, i,lJ." "ii,i", ili ifi IJI',I,T]'
-
";;" ; u",, "
"i# ^
JJ il' ap n ru a
Notairea ta armurd a eler'.tentelor sromatice ar aduee cijficultiti $l incazuJ transpunerii unei melodii pe alte sunete. De exemplu : o meloclje ssr-isriin t'naritarea Do major, aviirci treprele xI sr vr *ir"rri-'r*"jo"*-o*r,,r,_miental), ar avea armura u,rn-:itoare :
[.tt 6trirna veclere, aeest p,rocedeu ar pirea firresc $i simplu.Daci insi vorn ti:anspu'ne aceeagi melaclie in alie tonalitiii, pe a-Ite eentreEonore * .spre exemplu in $oi bemor major $; si .;;;;"r * comp.licatiile se vorlvi in rrrod inevitabil.ln sol betno| rnajor, armufl'a pentru rnel0dia transpus6 ar ar6.ta as[te]:
[n $* maJor. irtrmu.ra! pentru *ceea$! rneloclie. va sr5ta in felu} scesla:
A*senlenqa armuri nu sint de loc prac*ice gi prodr-le dificurtEfi considmahiletrn giti.:.ea texturui rnuzi,catr. "- F'.svqLs er *.rul
La l:aza notirii arntunii in aeest fel stE o coneeplie 1ini.a;r-meiod"ie5, ceou se poilte aplica <iecit in mod cu totul restrins la rnelodiile sourte, de obicetrnonttonale' ale cinteculu,i popular" si nurrn.ai in anurnite to,nalitEti (acelea (Hrenu au asmuri' sau a,e c,r.'r armuri au putine alteraIii eo,nstitutiveJ. In corr]-pozitiite cle anvaguri, uncle apar nroduiafi.ire qi au*ru-'*";;;;;"';iJ "u.,tr.=r*tona,e" procedeul nu se m;rj p(.lnte aplica faxe riscur . de a nu se purea face,Iectura textului muzical respectiv.
Ba'rtdk insu$i * care r'r foiosit acest procecleu in cnurlegeri.ie sarle de cintscepopulare '- r-a parisit atuu.rci cind a fost vorba si scrie rucrd,r! de propor[ii,oT ' in teorie. un llrrnciplu (]ste cs?rsideirat ca atare numai claci axe unanumlt grad de gr:n..r'arizirrr. sr,rr o;rp.rica[ie restrins6.consideram ca o 'lsl'['r'l tlt'nr:rrrir"r'5 cle a nota a-rmura, eu toatr originali-
frt?*ii; lrrlllil,^",.,t.ivele cx,us(,, rr. se ,o;rte seneraliza Ei impune ca prjncipru
I
IIIIItII
I
t
t
t'
t lrIT
I
In practicA ins&. aceastx rlesfIgurare a alteraliilor constiiutive s€ r$.teaza pe un srngur portativ, tot in ondinea eviulelor, in a$a fel incit Ba nri
rlepa5ea-sed limitele portativului :
2. ,Arnr.uru treltuie sri fie tntotdeauno amogend: numai rlin diezi sau
numai clin hemo.li. fo'losirea unei armuri eLerogene - fonnata din diezi cu
henro.li rru are funtlament gtiinlific, intrucit la srmura Febuie sA steu
nunrai elornentele constitutive ale sistemului muzical respectiv ( tonalitatesau mod), care se succed tlin cvinta perfocta in cyintfl parfectfi. Alteragiileca,re nu provin d,in succesiunea de cvinte perfecte. deci nu iau parte la for-ilrarsa torralitalii s:ru a motlulu,i natural nespectivo trebuie co;rsirlorate e,*
elemeute cromatice gi notiite pe parours.
Principiuil notdrii cu armrurd ornogeni (nuirnaii din djgzi spru numai cti,n btl-uroli) este uneori incSlcat de notErile folclorice, unde se folosese armuri ete-^
rogene (diezi cu bemoli), arrrnuri nebazate pe succesiua:ea diatonici a elernen-feloo: urnei tonalititi sau a unui mod (succesiunea din cvinti perfecti in cvintiperfectd), aga ou,rn gi istorniceqte s-a detinit a"rmilra, acest serrul af identitEtiiwnale.
Armura tonalititii sol minnr armonie se noteaz6 sprre exemplu Ce
ci'ue uni'j toiclorigti astfel : '
DacS ar fi sE notim $i a.rrnura tonalit[fii sol minor rnelod,ic dup5 ace]a$!pu'ocetleu. am o fine :
A,
ffiio'? :!sfE:a--Atit to diez, cit +i fiti becar din exemplele prezertate m*i sus este
aorect sd a,par6 pe parcunEr nu Ia armurE, deo,arece nu se gisesc in oordinea
84
:.-l
.s5
,, .lt ttttytt ,.t, t,l,,ttitttt.uturi l,c loui.e touttiitrilile $i modurile, i,tt af artr de
rrrrlr rr li. lf llrl( ttnlrtrttltr. !)intl'e tonnlitxli, uuniri Ilo nlajor' (C dru') $ kt
rr rrr ( tt tnrtll I llll rt lr itu'ltltlrii.t f ,rrrl .r, .,i, iirrr lrtt urttr.ut'rt. in intericml piesei i*uzicalc. alt.erag.iile
rr, r. ll;rlrrll nlr. ,r.'.\r'leilr srl rlu,rt,ll:azir trrrirr ltcr:aI'i +i se Furi celc noi. t]lr:ii... 1r' , ltrtrl
AA
R. Wagner ( l813-18i33)Opera. ,,TannhHuser"
chend
Sennnele de preearrlie si,nt ah;-oiutttrrtr mai courplexa po,lifooi*i';i *,,u,gureazil citinea pai.titurii.
4lteratiiJe rle precaugi,e. citeorlati.i,licute,Ior, in afarii porlativui,ut, *stfe}:
.4*,nt.{
;. $ 28, Ner[area sforturilor dc, to$
- tlnii eorn'pozitori fo.Irisesc in I*cririre ior. mri ares insfortLrrile de ton, care se noteazd in feiu,l urm&tor1:
- ju,*rd.tate de diez f rrrc* intonafia crr u. sfert
De(:eslr'(: irr liicselc rrrrrz,ica,le tle fac_rnrrlli ar:cidenli _- unde p,r.ezenIa ,lor
se nott:az*, tleasupra sau dedesuirtrrl
trltirlrrr,l tinrp,
de tor :
trri :'reonluri i*sii, ere se p,n tniotdeauna inadntea notoror:
nn. I. CItinka ( rB04-r BEZ)Ooera ,,Ruslan ,$i LudmJa.,
t,
lr'
li
ll
til
I
tl
- lunr.eitate de benlc,l i co.boar{ intona[ia eu un sfert rle torr:
.uo
Itf,
- lllllI
de ton, De care il. gisim practic Ai }ogic, aSonata III pentnL pwm gi aioard,.
hJ
ff
-, , Acest fel de arost sugerat de Gemge
nota sfa-bulEmesrru in
.:- --_:.',- ':f
i.. -:r:i
.4s rltu'
- -
Jrn -.*- --'. .- tlct Nacht t
I
c. Alteratiile de precaufie
l'r:rrt1r r.r:lrrriltircl v;ilrrhilitrlii sall nevalabi,littlii unor alteralii intil-rrr ll rrrli rrrrrirrlc, sg lttl,rt:lrtlinloilzil oltero.liil,e de precau.!ie :
Al lt:6; I'ct,l,o J), roo
t't,i| de.l rtfi - pdtlt o{
mon d 1 o,-
x = {recaatfie
ti. Bizet ( t 838- I ti75 )Opera .,Carmen"
87
F lrn diez oi iumiitute ,rrcl, intona[ia eu trei sferturi de tont
* un $ennl 5i iu'ntdtateton :
ILvp coboaril iutonaIia ou trt:i sIt:rtrrr'+
t..,
Drumul de ,[a alteragiu. coa ,tnai Srur1 p11i1 la csa rnai aer:1fi, trlrin *i+
temuJ sIi:rtu,lui de ton. este urmttorul :
&; bt r b ; [, h ; + .f, , fl iG. Enescu (lBBl-tg5n)
ionata III Pentru Pian gi vioari'
Colectia,,Melodii orientale"Eciiiori : Abdel Rohman qi Elguben G
, In rtrii{:t:ui !r(iirttli{r r(!tnu}i:s("sr. urir.r tniilncStr,r gi n;rltIei ri e rr'tirre*ierlrrrilur de [*u. ;r.!, .r,!rr a f r.r:f utiirza ii de I]. Iial.rolE : l
il)r; : s j u't, rle &ott i tt ttt.ild.lt ,r
h6* s{ert rle ra* fn "i"o!,nri,,,
Iftiru.rrtd,lulJoc din Beius cr.rierq Eje E.
fl
d.s
t
t
t
t
tIn toa!.r-. "'ra,rri
!e. rcvc:rrrrr:a.sferrri dr: t0u Lot prin hecar
la IrrtonaIia nat ura ja se f ace gi irr
B a rtoli
$r
ilofa iraqu
B8
Andante J = ee
89
f:!l
llI;;Irit;rl;rl:
l;l
It litrl'ttt;,7.riNTAREA GIlAFICA A DURATEiSI-INETE LOR
llur',rlrr srttttrlt'lot Ho t'()lll'ezlrt[t itr suris
Iu,t sr,t,. , ltttru't ,lj' yt t'lttrl,girr: 5i coroo,nd L,
prin : note, pnute. l,eg*to de Pre'
$ :!/t. Notr. sl Irun't(!. l/alnrik: hinare SI ternare
I'rlrr.iprrlr,lr: r,lr.rrrr.rrtr. l)r'nr crrrri -t, r','lrlii in i.cri s tt itlrtLu itt rrtttr.ic:A sittt
lrr,ltlr' yt pttttzr:ltt
l',.i,,,,,,1,, rrg rllllrrrurrrn{l rlurrr(rr swrclel,ar. iar priu pauze. dutala tacerii.
r\ ttt rrrltglg, r:rl ,.i lrrrrzrlc ro:,Jrrezint;l lnl flagment sati o porfirrne din
rl,r,, rrt o :trnunr l il v:rlotl"e irr tinp- lle at:tx,a lrlili Poartil lluntele rte l''cr/t'rr'
( rlr' rrrrlr: gi lltttl?,o ) sttrt rluxtltt ! -
tl*r,rirrr Iurrrrr:i lor graIicc, irrtre rliIerilele va']ori tle note 8e stithile:ci
r.rr,,rtrrri lrrllr:rnotrtr: ;rre<:ise, carc deternrinil rcla!.ia unei valori Ia;.[ rle rtlta'( llrrrt 1gt:stu ru [,ortrlri iru la bazd principirrl rliviziunii trinare a valorik:r,
rr rli,.,l nr: tlivirl r:rr rloi gi r:u rnul'tiplii acestuiil (2, 4, B, I(i). valoritre ae nu-
trrr-'ur' Iilrtu r.( l'rrrrl rlr:pr, l(i lilll,()rtrrrr a,r.r llr Iraz,l1 principitrl dilriziunii teunii're a va]ot'ilor,
;rrlr.rt r*r. rlivirl {:u tt'('r 1i r-'rl lrrrrltiplii acestuit (3, 6, lZ, 24}, valorill se
nil 1il..,1(: lt,t'tttu'a'
Atit dirriziunea dupi pa:incipiuJ binar, rlt qi ace*a dlrp6 principiul [er:n.]r,sin't expresia unor cautari indelungate in clomeniur r.eprezentarii grafice a du-ratelm' Ele se eristalizeazi si se inirod,uc in nokrfie i;;;;,"d; ";;; scrjeriiproporfimrale (notati'a rnensuraris sec. ){II-xIII), cind se stabireie raporturineaternati":e precise iuke djfer"jtele ciuna,te.Predominanta ritrnul,ui dacijl i, !n ruueica aceste.! erloc\ tace eE, in consi-ets'r'aiiiie tesretice aie timpuJui, dirdziunea drupd principiui ternar *n i io*t
"or-siderat6 ea perfeeto (mensura Tterfeeta), spie deoseuire ae dirriziunea dtrrp* prin-ci'piul ilinar* care era eonsideratd irnperfecti. (rnensura imperfecta). tlncepind or seeclsd xtrv, prm dezvoltarea politooiei, suprerna{ia 'irece asr.rprarlt'rnulu'i binarr, s1e s*a i,rnpus pi rna,i rnuJt, g datE eu erealia' tn *t4 *r*-*,r" ,r*,x!'Itr-XVtII).
Vatori!e binare
Actualul sisterit rle notaIie fokisegte. $apte valor,i de rratura 6inarn,3e f:xPri rna priil $apr.e fiqrrri de rrnte, cu palrzele eoresprurzatoare.
Tabloul vaiorilor hinare
Pauzete ibre$unzefurre
0.7C------r .-..-Y_____-_i ,ra,
-r<t sau Z ,.,du y x)
,t
6.
din lrrrnci piul dittint,,ltii bi-
,rs =! J= 4 J=dJ)= t6 $=r.intregul I*r sistem tlryiz,io,ar,, sorvesc la redarea in
I Riteul dacril cra bazat pc piciorui mcuic dc trci silabc,ric doul cilabc aeac(eatuuo <_ ,.rt ),* Fauza de_ pdtrime se noi,eaz[ in fe]ul acesba- n' se vedea ritmu,I hinar g 66.
coostind dintr-o silabi accenruaEi utmari
in sistemul de notapie francez.
Vatori binare%
Nota i,rtreaga
iloinsa
J. Pafrimea
4. 0ptimea
5. Saisprvzecinea
6. Tretzecidoimea
f $aeecipitnmsa
Aceste valori sintnare, aelitri :
Vaiorile biuare, euscrts a ritmului binar 2
iiquri da aote
.l
J
),b
"bI,$
"B
in r:tporturi ca,re rezult:-t
q
Ea)
q
Na' +rct l,lttrl,hrl tlttr':ttr:lrrt' clriar gi nurmair lr t l,rrl rl<. 't'e 1r'czultl,iurc l uct:stora in scrisItrrlrrrr lnlr,htltt[ l:rrlril<rl tleslrre rilrn", pTrtiudtl {'r'rt l,t I lit
' ;'r'rrh.u tr rllfclrtutfla nolele de pauze, unii tooreticisti,, vrrlur r lrr'tl<rtlirllt", lrrLntcit rerprezinti pafica intati, iarnr!,nll{'rl,rlr.'r (lrrrttt'), inl.r'r:cit reprezinti paritea naei'ntatE. $ijrrtiliiuli! Irr rtol ttlkr, inlrucit - dupa cumn ne este euflosgut $irtt trryrlr'6. h'r'r:r, ri'$clurge neincetat, ca un fl'u{'iifir, de armderlnrrl ;rrrx'i{1.{r ri,' nt>l,sre atit a p5rtii efntete, cit gi a crelei
rtll
ln
fi
aspeebul 1oe' grafie, ad:iei al rno-pregiteqte lrr{eiegerea teoreti<:5r a
cnmrsiderat ca Darte integrantl a
nunnesc Pe Poriimelepe celelalte ,valmiu,nele Si al,tele sint
din naturE - timPul,necesita,iea existenfeinecinfate.
gT
-: iid!;r.
i : In lireratrrra rnuzicalf,Palestrina, Vitroria etc.),r:rre se scrie ast [r* :
veehe. mai ales la preclasici (Ortanrlo dise iutilneste. in seria valorilor, $i nota
IValorile ternare
l,rin arltrrrgirea unui punct rn part$a elreapttr a valorilor binare- rlurata
*(.esr{)ru, $e urarc$re cu junrdtate, oblilrintlu-se itt acest. tel valoril'e ternffe,
valori care se put divide cu 3 Ei urultiplii acestuit.
4 etualr.ri sistettr de notatie folosegte gaple valori de naturi tor;tar['
.ro 6e exlrnnra prin gapte tiguri de note. cu pauzele 0ofespunultoafe.
Tahlotil valorilor ternare
Vaton ternqrl
f $\ta lntreagi ca punc
? iloimea cu Puncf
i Palrimea cu punct
$ Aprin*a C$ putict
5 'fai,rorezecimea
cu 7uoct
6 frerzec$amea cq Paocf
?. Jatzecipdfrimea cu /tu/?ci
fiouru de_nor€ Pau-zele core{panzitoltre-
Atoste valori siut in rap(trturl car* rezttlta
nnre. adrca z
o.E i ) :6) * r2J'= zr,j\ etc
Valorile ternare, cu rntregul
rea in sr:ris a ritrnului ternar r.lor sistern divizionar. genrese Pontnl [e'd'a'
I'auza corespunziltoarc iloter breuts ee scne in felul urmf,tor.;
Lasstr,hreuisy
rJIhd !il
Il
{
I!
IIIIIIIII
a'
)
L
Ca valoare binara, notedecit trota intreuga :
6reue"s .reprezrnta CI duratA de doua ori rnai
o'gaa --'r
E
-
liiu *-ffi4
,{' .ra, L' mu { t
e{'t
a, la,i
t.! .:q
3-i14
{.it prut.ctlttul dtut;t.LLiltL ler-
Ca 'yaln;rre tel.naril Be
f,Is{}tt)
noteaua im acsst fcl;
F{ $itr
iar pauz{r corespunzatoare, ast [el :
ruprezentind n rluratb rJe trei ori mai rnare tleciI nota intreaga
$.= (} + o + ()
$,
I
)
J
l'-'lr.t)
d),
$N
"lY
$. P" Palestrina (tEZ6-t5g4)Hosanna in'excelsis
q293
-'ry:_::
cel-
, A se veclea ritmul t.ernar $ 67-
J?d
I
rflu
{.t
t',tr;r
tl
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
Cl. Monteverdi ( I5S7*ll04SIL'incoronazione di Poppea
- fJacri intr'-o piesa nruzica.rd altcnnr:rrr.ri rnu,ipauzele corespuuzi [olr.e acestora trebuie notu te irrevidenl;t sclrimbarca rnilsurilor respective :
rrrrrlte felu,ri de m&suri,rrsit I'al irrcit sfl apard
ll
!
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
{1 * blr Yt
t d0l- ce
Ioirrrr. r.u, lrpr'()ill,(: lnunar irI teorie, se irltilnegte $i valoarea hifiarA dc
I 'll rrrr., { ju'r' r'r:prr:ziull'r o rirrnrtrl de Z ori mai ruicA tlecit 6'1'ntea, care se
rrrrlr'ilrii iurllt.l :
l'attzele se exprrura ntt tmrnai prin senrrre tle nota{ie val,ric6, ei piprir erpresii ca C.p. (Ceneralpa,use) gi tacet.irr r:azul cintl intregul ansarnhlu al unei Iornra[ii tnetr.uie
'.*f; lotour,rirorru.rr* Lrrr lno*renr executia-. ace$r Iucni se uoteaza ,; p;;,r* li,,rr,1,"iur"c'l'' lcerteralpause : pauza generalt), oane de obicei marclreaz6 un p*nctcx,presiv cuiniinant al operei respertive.
Alleori' daca utt instrument diu orchostr& nu are- de cintat lntr-un fnag-tttcnt rnai mare tli,tr-o lucrare rnuzicalf,; Ia partia*l"urp*air*- "*"0"**o
inai.caria tacer. urrui,d a se rer,ua execufia ma,i ,r*;*, "r,J;;;;;T. ans*rubluinstru rnenltrl respec.tir,.
b. Valoarea expresivE a pauzelorAclesea' 'in teorie, pauzele oint tratate uurnai ca elemerte ale notrfiei
'nu"'f':'r:.-l^r1."^ "".r". se neprezint6 in scris durarere necintate, rdcerea.rrr crealle 9l interpretare ins6, ele au o valoare expresiv&, lntrrrcit irrr:ornhirraEie cu *otele, prin care .*'opo"rir,ta ,,rr","t", pauzele ee iutir,csr;*tit in fonnarea ritmurui, cit qi a merodie,i Ei armoniei. Ele iau parte {recila formarea principarer*r erer,rerte are rirnbajului rnuzical.valoarea expresiva a pauzelor nu sste intotdeauna aceeagi, ci yariaziin iunciie de locul
,pe care il ocup& in clesenul ritmic, in rnEsura, in rnotir.,linelodic sau i, rearizarea ,.,r,orri"a. Fauzsle care i,Ioc*";;;;-srr., de ,etimpul tare ar unei m,suri
- spre exampr'u -. au u,rr ef'ect sporit fa'fr deee'Ie care inlocuiesc s,unetele d" tu timpii srabi. r q'r! srtut spurlf,
De asernonea, o pauza care este a$ezatil intr'-un punct culminant al des-faqurarii ideii rnuzicale capdtd un rol expresiv,deosebi.t fap de celelalte ilincontextu,l muzica,l (pauza "*pr""i.,r;.In ritm' dtqi ot parea paradoxa,l, pauzeie constituie elementul dina:mi-zant al acestuia, uu lntreruperea sa.
Rolul estetic aI pauzelor in creafia mr,uzica]6 este triare definit gi nu lasdloc tratarii mecanice a acestora. s's uatrv ur'rr., uetlnlr sl
(
"A gti si te opregti, a gti cur, gi perrrru ce sr te opregti gi cit ti,rp[ebuie s{ te opreqti, este a stabili echilibr.rrl in acIiunile noastre... In ti,nr,ulopririi, spiritul coriieaza acliu,ea r.recura ,i p;";;;;sre acriunea urm,toare..,(Jacques f)alcroze).In concluzie, din punct cle ve,rlere expresiv, pauzele semne rle td.cerii - au acega-gi impor.tanla ca yi rrotelc _ scrnue ale cin{drii.
,$ ('.{:,r:otnsit:amrtllr.:tr$ a $- $
li 15, l'rtrciz,itri ctt privire la not.atea pauz,elorsi lrr vitloitrelt Ior expresivS
;r t xcclrlii rle la ttolarea obiqnuit6 a pauzelon
1,, ,r l,rr,r ,lr. rrol;r1iir olri;rrrrilil u pil ,rzelor, core se Iace ltlttt semnglg cc
rr lrr,l rrr,trr',rll. r.itf ntti trrtilttt:sc llnlttlt{tflrelc paftiCulari tifpi:
l',rrr,,,r pr.rrll'rr () ntIsrrrll irrlrr:lgir - lvplgilyg al: fi durata aces'tlyin -_
,1,
lrt lu ',r.rrrrrrrl llrr'osr[ltnz,i'ltt>r rrttoi pfluze de nOta intreagA (in aIaff,
:. pr'rrlr'rr ('lrrt so Iolosr:;lo pilItr,u de breui.s) ;
l',rrrr, lr, l,r rrlr u nr.ll rrrultt; nlilsufi $o xoteaza tie 1.rt'rn f olosirea pau-
, l,,r ,lr, l,r rt,t ,. rrr corrrlriuir 1 ii (1rt lriluza de notd intreage, fie prrlltr<l linie,r rrnrt,rlir. rlr.,r ,ul)r'u (:rlt'(:iir sr: lrot:tl numinrl care reprezinttr totalul rnl,surilof' li lltlllll'
i,;
,l' i'
il
0n-
t .'ii,l,rtrty;,itli,J,t'tt:'t,qmasun,;Smisuri;6otisurr:Tmitunt;Smiarn;3n$run;t0niWirt?neyfi?tr
s5
S 16. Semne rfle pfelrrngire o drrrntci. Legato. Punetul. Coroana
Pe linga note gi pauze - prlnctPalele elenrellte priu oare se redfi in scrir
rlrrrata surretelor - se irttrchrtintenza Ei urmeltoarele semne de prelungire a
rlrrratei z l.eguto, punctu.l si (oruutto-
Q r,*sato
l-egato tl.e prelungi.re o dnratei consla dintr-un semn ln formil de arc
/*--r\ ral,, -,-*l
r:are uneste rtnue note rle aeeeagi inll1inre, contopinrl valorile acestora:
l'auzele Ilu se utlcsc prrn lego'rri'
Cu ajrrtorul legato-ului tle prelungire putem
ritnrir-e variate_. ca rezultat al inrbinani diforitelor
Cuutopirea valortlor prlr leguto are
gralrr:A - preiungrtrd duratele - cl Si de
transmilintl' eletnenrele lor expresive (incare sint legate. I)e exeruPlu I
0btrrne tlurate nor, lorntultvalori de nole.
R. Strauss (1864-1t,49)Ein Heldenleben. oP- 40
consecitr[e nu l]ulrlal tle tla[ure
natura estetica, toate notele legate
speoal accenttile) priurei note cll
J. J. Raff (1822-1882i.Cavatina Pentru vioari $i Pran
Lurind partelizAri ale sale inile legu,to ritmic.
la fornrarea ritmrrlui, gi ,pentru
notalie, leguto de prelungire a
a se deosebi de ce-lelalte uti.duratei mai poarta uumele
tl
I
", etc
ldc
6\(+unctur
llunctu'l de Ttrelungire a durafei se asaz* inrtotrleauna Ia. dreapta notelor
a. un punct a$euat la dreapta unei note Eau a unei pauze prelungegtecu jumtltate d.urata acestclra : _
'G' =o ) i")'. \i-.-/
-1.-. 3'7. Jr- ; -.rII-
- LJ}=-! .l
^ A. Vivaldi ( 16z8- t74t\Uoncerto grosso, 0p. B, nr. I0
= {--J*rl -.=- I I
J.
T,
Folosirea punctului irnprirna desenului ritmic o vioiciune pi o viggaredeosebita, care devine qi mai pregnaut* atunei einrl ufineazi {rrp[ <Iosen*eu valori nepunctat€:
b. At doilea punct a$ezatge;te durats acestora cu iuci
0. Fr. Haendet. ( !680-t75g)Concertul nr. I
pentru flaut, oboi Si orchestri
etc
la dreapta unei note ssu a unei pauze prelun-iumitate qlin valoarea pri.mului punct : '
'r-r. -.ErF r-L- I i -rr4
-- Tratal dc teoric a rnrrzicii, vol, I
1 {{ ierc
9r
,r l" - I
r;s:$
,&
*,::'t.*
,Il l l r l lr,,r l
arlrt I il :
{
J-
Ff r
A r l;tr:'t o
t,
t ll lt ('tlt il l,uilt / ltlc/.tlI
p. ',lr: rlrrrrr lir irrr',ilttt'rr (:rl ittr:jl
rrrrticst.rie, rlubhrl.punst drf ritmului o Iorlti expresivi dco'I
R. Wagner (l8llJ-ISBS)Opera ..Lohengrin"
Verd'i (l'St3::-lg0t)Recviem
d*,,
$* r"
lir rlrt:irptrt llriot r()tc satl
jrrrrrirtirlc rlin valoarea
D. t). $ostakoviciSimlonia VIll
a rruei parlzu preltttr-
punclului al tloilea :
nou adaugat p,re,lunge$ie. durata notelo,r giduraia punetrrlr.ri prcccrlent.notafie cuar).rit plul.-punct. Durata. celor 4note sau a unei,pauze; se;cal.quleazfi dnpd
ildllq
,l,i
V.
Preludiu,
, .l
Frankcoral
( t822-r8s0)qi fugl pentru.pian
I r fl , t-., . 1, 1 4 g i €tc'
Parti*ularitd.file folosirii punctului de pielungire a iuratei ' j
. i '. i i ,
- Dupd funcfiuniie ce sint atribuite '\io ,,otr1ie' punctului de 'prelungire
aI**t?,,acesip poaie fildq .dou5 feiuri .: .augrnentatiu
-(suprirnlt*l
""-"r"?ii"rri{compiementar).
r- 1., !.y?g.r|t ayorneniatiu' sau supliirehtar . are' un rol aseminator regato-uruide p,reltmlire, fiind ,consi.de.rat ca lo: augrnbntare .sau .o ad.itiune a lyaior.iloq
binare, in caire caz poate fi inlocuit in scriere prin legato, "rit"i,
- c.u punct augmenlaliu: r
l'u{', rnai ales rrt redarea unor r'itmrui de *
Fr. Liszt (t8ll-1886)Opera ,,MazePPia"
,) i ), J.. * )-)--J\i J." - J-[t.B i ,rc
'l r r1'lll pttrrr'l Hr: trrltltrrr;lt:
u, r.1rl1llrtrtlrl,'tlt t'.,ivilltlrl :
I
Ioi
i
I
I
iI
I
I
i
I
I
i
I
I
i
lI
i
I
I
iI
I
I
i
I
I
II
I'I
I
I
I., jiJ
'*tEI
"ffi
$lr:f
Ada.gln rrraestosa 1 J.rz1
Ret rreflenga€*u-7, - oE
In consec.inl*, fiecare punott pauzelor eu in,c6 jumlrLate din
Foarle rar 6e intilneE te inpuncte. adimgate la dreapta uneiar:eleaqi criterii ca mai sris:
- cu punct augmenlaliu:
99
In lttes'atuna muzicalA veche,
unitl prin legato de durratl, carepunc'bul augmentativ lnloeulase s<rrla asttel:
o valoare binar'6i
b, punetul canstitutio sau arnplemcntar esrte acel punot oane, ada'trgart la
dreapta valorilor binare, c.cmstituie cu acestes valou:i unitare noi, valorile te'r-
naxe, ce se pot divide dup6 principiul ternar 1. Un asemenea puact nu poate
ti inlacrrit tn rnod firesc prin legata, gurn se poate obseqrva d;in urmatorul
exemplu :
- ?r, nttnrl rm,ftiluliY
Spc.e deosebire de p,,'otu't anr€rnerrtativ sujlJ suplirnenfiar, ca[re es&e pa.TLl:l
rltrnicservinddecilaformarearitmu.lui_ptrnctuleonstitutivserve.rte]llfoo*ur* metrului ternar qi se nalmegte purlc$ metnc:
b) Puncf 07€lrtg
Q"orounuCrirguna sau fer'rrtoru l7a eStS setnnul care, a'$ezat deasupra 61 u
<Iedestrlrtul uuoi urote 6au l)$uue? prelu.ngcgte tn mod nedetinit duratu
ucestoraz-f)e obicei, eoroana prelu,ngest€ 'cn aprrxinrativ iumtrtate 'durata valt'-
r:iior pe caFe se aqazl. Interpretarea ei insa oste in luncfie Ei de allr
f,"toui ca : stilul piesei, ternpoul- sinrtul Oi g'gstul artistic aI interpretu-
Irri etc^
lPunctrtlconstitutiytrebuiccgtsidelaicaticirdpmreinteg,aDtidiocoostitutlavalolicltootcipcilingi cse estle Pus, inlocuind dcci altc rernne grafice' carc 6t [i putut rcprezentt prin exclusivitatc volorilc
.'rBarcIPeotru6lcdeosebidecclcbinre.Muzicieniiaudiscutatindiferitctimpuriposibilitateacavblorilcrcrnare s5 fie redate in ecria prin 8emne aPartc dc celc binarc, pcnru o mai u6oar6 demarcafie s titmului
t,inar fstl dc ccl tunr. Au fost _ 'Pfe
cxemplu _ ptopuneri ca ritmul tcfoal str fie insemnat prio nott
rombice. riunghiulare, negre. elbe etc- o aseqrcoca inovalie insl a: fi adm o data cu mirtrea conslderabil]
r.qumirutui dc smrc grafie in sistemul de ootalic ri o inwitabili complicofie q acestuiz'
2 Iri limbs itp'lisni. lamata - oPrirc, Popas'
"l:00
,Ess**tEetri!i5EI
.,;;i
,tl
li
{
IL=I
Freiungirile de d,uurtd obtinutemf,surii r
folcloricA se lutrlizeazarnicd (un semn mai micmici ale duratelor;
ntare ( serrnnul obignuitrnari ale rluratalor :
prin soroarrl nu intrii in calculul
C. m. v. Weber (17S6-1826)[-ivertura la opera n,Oberon"
uneo,ri doua teluri cie c(lroane :
de coroant), ,p,ri4 care sint notate
atr eoroanei). -prin
oare sint nota{e
B. Bartdk ( lBsl-1945)Culegere din Hunedoara
r,,
tIn nota[ia&.. coroan&
prelungirile mailt. coronna
p,relungiriile ,mair
Coroana se p,un€
,rtrelea$i reguli c& $i
nu nurna,i pe noter ci qi pe
tn eazu.l coro,anei agezate ipe
pauze, prelurrgiildu-Ie dLrpzi
note :
H. Berlioz (1803-1869)Sinrfonia Iantastici
f''t
r-L.
,)lI
I'ri
Liteodala uorualra D€ puuc pe bal'aurica sutspensie in execufie, o rpauzi de
rnosso ol.=so
-
F'
A tleuri, e (!r'rrlrr.r Du
s.cestsa.
de ruasura, intlrcrud in aces,[ eaz $scurte durat* :
I. DurnitrescuBarcarcrlS
rit.
.....'.'.-=
--
frirf d:-J. s l's--pir c grd iutre
1
:Ir0l
I
Poco meno
I :.:]l:l:]].i::, l*l:",,. a coroaroro| in compoziriile nrrizicate de miecarii ; .. o[ure. o elute t
Din colectia ,,200 cintece Si ijoine,'I r lill'^::'l:i::l:il;lfii1i,';,::i'::*,*"::Ti;,,[1"i'# l#::i;Jl :lll,;"'; I
fi{str
{l''olo'Hir'<rl Irocventtr a coroanelor in coinpozitriile' niuzicale tl*' niigeiilii i
,trr(,'ir.,r ri rar,, rr:srriclia r;il; ;TA;:Ji'";",:;,t,,1:T;",'ff"": ""*" " fAllegretto tJ=tet
I - .)!' - s. Todu{ii
Molr,o runato Doini gi jo'6
.r*! -L,r!/'
:#il1tr-
-3.-
lrrl
? ', ',r-N, {i toa:te pt: rc - i;- h, .a.'"*
n,f;.I'
I lvlrrlr)r.rl.r, l.rrb,.'o Din colec[ia .,200 cintece $i doine" , 'e
te-ni-.tc Pt''trilc- ie bq cu 'pi'cioa-ti -le
_ I . ;r_rl ---r_4_a ,,r:.\a\ .f,\ a , t?,
l,.fa-.E"]ls2B.Cutupotreprczen1oditedteleduratcsourgerea: I
u,-7- 4 rr, ort Fo--ie ver- dc o7'*rnro__ .. rimputui ln muzietrL]'ll .- .....r.,,, -..^,,:-r^ . .. DifA,a" yalori de note gi pau4 por rqprerout{ orjce {.actiun€ dr.I S i!7- Scnrrrt specinlc dc duraltr folosile_ I rimp ilarorite I doi facrori:
ll ' irr .ol,[ia lolclorici a' relatitinlii ror tn ,imp;
_ I nrtIl r'on0rr vrlirrre. rrrr l,ont,. Ii i t,rrrl{.runa nolar dupr sisremul obi$nuir,
I l]ll ,l , ,,. lr,rtrrnrrea originatirnrcr. I)c lccea. fololori5tii, tn ofara de sem. a. nelativitatea semnelor de durattrI -
r",r,. itr nr,t,rlro [l,r! utto. xri lolosesc, peltru Dotarea dnratcl. Br urm;],'Toate taloile de Do,e 9i Wuze au o dutatd /elr,it d,, rDtnrcit cle nn r..
I l] i,.litt un su,,'t lourte Putin scurl.t prerinra o {"a"rirn",," u,nr- i. -"t-i""t"r" "r,n,ii,r-*"""I - t t,,tlittt tL sutxt Joarte pu.lin tuattii' ' prezinta o {racliune de timp de mai inainte stahilir'
Prin divizurea maternaticd a valorilor se obgine numai raportu.l ulei- I 1,.1r, "",,,,,. ,,r, Irrrr rltnsrrlr.rr sau derles htul valorilor obigruite 9i nu r --r^j r^ _^.^.^.r r- _r.-vsr+'u'w tr xu ' valori de note fali de altt. lu li timpul concr€t pe care ll reprczintd fiec,{rc.'ir r rl' rl', rn tx ornBrr/t, Iiirrrl nr:dclinite ca durarr
I ll,l',r.r'lrrlll. rlrrrtrr. rlrrr.arc, pr: care le marclear* astfel de semoe, 'eoncretiaarea tirnpului pe care il reprezinttr fiecare dintre valorile rleI ,
Flr'l l.irtl'.lrrrr' tr'.rrrrrl rln In notA la nou. do acoea nu pot fi rorlate prio note 9i pauze iD compozilia muzicala urmeaz{ a ae defini ln funcrie r!!or-l'tttttl "l,t'rrrttrl rL: rr.tnlir:. (lc'le mai multe melodii populare in carc tempoul aau migcarea generali a piesei. De exemplu:rlrr'rtrx hhl rrrrlizrrtr rrrr rrrr i;ar"lcier Erritiv, collstilld .dintr"un smesroc de -.lacd intr-. niesr m-,i.,ta n.r,.n.e .ann^-r
I loarea de patriue nr rept€r,ent, o lracliune de timp egale cu o secundi,lll'
r03
llru
0/- tu -le, Al- ft- tu--/e, nY,- 8e-ca-ti.ar. tt
^*E
E$
$
.:
Iatu,nei cclclalte valori de fiote
- yor reprezeuta:
i = rl+,r* t)= nfe orr., ) = z tec.;
- dac{ ternpoul sau rnigcarea piesei muzicale esteaceeaii pfltrime p()ate reprezeu.ta o fracgiune de tirnp maif, securrrla. In acest caz, fatf, de concretizarea in timp anele,lalte v()f reprezenta :
- pe baza raportului matematic dinme ele
o = 4 .tc6.
rnal rellede, atnrcimir:i. spre exenrpluvalorii de patrime,
in cartrl ofi nrr este intlicatl In mod expree de cetre compozitor -
curnse intirnple adesea i'n multe lucrflri
- ea etalon-duratd se considera valoarea* 'Tffi:l:',-':i:il:l,,i",,liilll,
dnepr etaro,* rt duruteiserye$te. rre cere rnaitnulte ori, valoarea de patrirne. cil.eodati optimea gi rnai rar doimca I inritnrurilc tfi'nare, piitriturla cu f]rrrct, cileodatir opti.nma cu prrrct Ei mai rarrloi mr:a cu [run(:t
lritN;aro dintre aoeste saiori reprezintf, o rnigeare scurtit" aserhtrnatoareia rratu.r6 ctl accea a utrui pas, a unei batai de peutlut, ori a nnei miqceri ahralului. care in muzicir poartI numele rle timp sau bd.taiet,
Ile [a valoarea luata drepl. irtalon in mf,surarea timpului se p,lear:a lartahilir+:n tem,;roului in care ,se vfi executa intreaga pie_sa muzicala
b, Raportut mratematic dintre valori
Sistemele de divizare a valorilor
Ilalrurturilu rtlatematice dintre diferitele yalori de note gi pauze sint de.ttrtnttraLe de cele troi sisteme de divizare a valorilo'r folosite in notatiarnuzica[;i:
L. rliriziunea binoraa valorilor! care sr: cons,itle,r[ diviziune norma,Lii insistorlrrri valc,r'ilor birrare ;
2. diuiziune-c ternnrri a valorjlor, care se consiclerii dir.iziune .norniala iu:istertrul vaIor.ilor terlrare :
3. diuiziunea ercep{i.onufti, care se considerii ca o excep!;e de la regullrle divizare rrorrnala a va.lorilor binare Ei ternare p.
I .A se vedea $ S0.3 Uneie tratate.. sub influenfa consideratiilor de ordrin: m,atematic, numes{;grup,ul rle valsri obtinul pnim diviziunea_ excepfionald cu expresia d; .valorrirafioner'lr:" _ Din , punct de vedere muzical nu 'este nirnic iraiiCI;tj 'rn- aceast5diviziune, inhrucir ea este o torrmd exceplionala oe reoiie ;'un; *it**i ceexistE iI realitatea artisticA si care nu pot fi reprezentate in r"ir pAn ,f i*mijloace. De exemplu : in rnuzici." in moq excepfional,
- r d;;; 'L*r"..u
pot fi trhivalente in himp eu 2 durate de aceeasi 'vaioare (crioletul), , iden,ti-bat€ care in matematica nu poa[e avea loc, este ir-alionald (in matbmaticdLln numir eSte considerat irafion,al cind n,u se poate repo.ezelta p:r:intr-un
raporrt inbre doui nurrrere ir-rtregi. ca in exempltril nostru. B uu poa,te fi ega.lolr 2)' In consecinta, coea ce Oin purnct de ;ed-""" -
matematic este irational.in scrierea Si ritnric:t mtlzicalS este rafional, a$a cA socotirn nepoirivitdpenf,ru rnuzicd exp,re:iia cle,,va,l<x;i ir:ationale'ce se atribuie d-iviziunilotr ex-ceplionale de cetre urrii l(:()r'r.ticteniIn alte tr€tat(: riiviz"irrnilc excepfionale mai sint nuririte qi*vatori s;l].pra-
abundente"- cons:rlett'i rrtltr sc <:;'r il('esl.ea depasesc ca numir pe cele obtinute pa-indiviziUnea norrn;rlii Si ilr.r::r.sl.rr rrxl-}r'esie este nepotrivitd, inlrucit existi $i clivi-zi,uni ex<:epqional(' ..:.;rrlr;rlrrr.rrrlr.rrtt:". curn ar fi, spre exemp.lu. cazul cind in modexceplionaJ 2 valorr irrlocrrilrir':l (le arcela$i tel (duoletul). Deoaorece expresia nupoate fi qeneralrzirl,a l;r tol r;,i:;l.r:rn,ul de divizluni excepfionale, eg nu poate fiiustificaLr.
I
I
,
tl
tI
t
I
L
iI
i
t
I
t
105
i =/uuur., )= r/+rrr.;
@ ) = rtec; o = z,ec,
At:easta inseamni er orieare dintre valori, consideratl ca etalon in rn&-surarea tilttPttltri. poate reprezeuta deopor.rivi d.urate mai mari sau mai nricirle tirnp, putinrlu-se subsutui oricaror tracgiuni de timp, adica sint reLatiue,nu au o durat* [ixe.
llelativitatea duratelo-r mai este evidenta gi ttin faptul cr o vatoare rrrairnare de n.te
- cunr ar fi spre exenlplu d,imea - inr-un teup, repetle
poate sa reprezinte o fracgiune de timp mai mici decit p6trinrea dintr-uptentpo mai rar. ceea ce denotrl ca o comparalre a valorilor r-ntre ele. dinpunct de ve'dere al durate,i in timp, se poate face uumai dacn sint raportateaceluiagi lerupo.
Cind valorile apar[in aceluiagi tempo gi Ee concretizeaza pentru u1adin ele fracliunea de timp pe eare o reprezinti, fie in mod aproximativ (printe'rtnettii de nri5eare). fre cu preeizie absoluta (cu ajutorul nretron.mulrrr ),attlnci. in mrld aut()lnat- l.oate celelalte clurar.e, datorite raportului matenral.iorlintre ele. se srrrru* acestui fel .de rnasurare a tirnpului.
llelativitillee duratelor asiguri sisternului de notalie aeea Jtlasticifate 5imobil.itute r:are fae posihila rerlarea iu scris a combinaliilor ritruice de ogcefel, cu ssrrue de uotalre retluse ca ,rruruar.
valorile care servesc drept etaton in m[surarea timpului
La fiecare pies:i mrrziralA, una din valorile rle note se ia drept efalonin masul'ureu ttttrPrtlul pelitru toate relelalte valt,n ale sistemrrlrrr de n()ralre.O asetttettea valoure p(rarta nrrrrrele de etrtktrt-tluretri. Ea se lrece. o rlal!t cuintlicapa lucrrouuuuua, la incepuL, deasupra prruului portaLlr al luurar[.
t04
Va lorileclC trrr:rr tc.
f'or.rri rrrl
rJc f olosc; lr:
t'ilor hirrarc
B ete.
I Diviziunea norrnaltr a valorilor ternareValorile toinare .se elivi'd nonna,l p,rin irn,pilrlirea lor in 8,. 6, lZ etc.
elemerr te. .:.i
Pornind tle la lrota intreagrl cu l)urr(jt (o.) valolrea terlartr cea maiinflre ce se ftilosegte in notagia actua ll. 9i pl'ocodin.tl la tlivizarea acest*ia.rihginenr rrnynAti;rul sislenr :
Valori \ivizi!!g,!, hiyiziulea Diviziurti'ternare cu J, I!0-- @
t{otarntreasi *.-J JJ -JJJJJJ=Iff:.ffl1 JlTjAiviziltni€acui-
Ntla ilirea,qi
0oimea
l-ldlrimea
0trtlimea
tairyrezecimea
o ))
) E J J
J&f:l)- rf:
-r
-D. J-:
,Scriere
ca Punct
Aoineacu puttct
Patrimeaca puncr
0pfineacu punct
J.-J J J,J:Ilfi-mffiffiJ._ff:*frTTJ=_ffi
:-J]:J ) J:TJT:JJ=
cu puiTc[
Pauzeie csres,putrzatoars valorilor lernaro se divid nomna{,,rlup*,,,a'oelaqiprinr:ipiu ( tornar)
In sistem'ul de mad sus tr,ebtrie considenate oa valori terrrrare nruu:ral acelescirre posedE punctul (v.dmile punctate), singurele d,ivizibile cu trei oi muttipliiscestuia' cici maj departe, ln lanful de val<rii su,bdivizionare, avem de-a facenumai cu valori binare I.
Sint casurri eind oompozitorii utilizeaz.E rfiviziunea bindn5 a valorjjca. te!.-na,le, realizind uqnnAtorul sistern :
llota intreaga
0uimea
Pilnnr:;,
0p/inoa
tl ai,rprez-et:imoa
OJ))
),b,b_ rb
,b ,h
,b - ,b ,h ,h ,h _ ,&,h,h,h.h.Djj
,B * ,B .B .H ,F = ,B.BJ.B.FJ.N.ftetc.
valorr-lor trrnare se divid n+rm,al .dupa ace,lagi
Vatori Aiviziuneate.*are W-.-),J,).J J
J"J;-.j).- j:= -
l'rt trzrrltr (..rr.(lslru nzil I rru,l.t,
;rrr rrr.ipirr (biurrr.).
I0(i
t rl nu se ronruncia n9[ronca \)s .lrorzt*nc I varorrror - cafc poarc !l Dtnara (eu e, riissoarB (cu ,, 6' r:, r.;) sau chiar cvinarr (crr 1, s6, ro) -- cu nofiunea de oaloti dc soic !i*.rt ti suoai binare .6i teruare.
D' tb,r ffipluze: carc
t07
@o,r,riunea...normale a valsrilor binare
birrare se divirl nornra,l prin irnpfirliree flccstora in Z. 4,
tl+' la nota intreagrt t o't vr'rioar.eii liirr;rr:ii {:ea niai mar.,B c(,
irt notalia aetualil, ,qi proc,oilifr,tl io ,li1;i7x;rg.a nor.nralc a *a lo-ohf inem urmltonrl sistetlr:
,
Seriere instrumeatald .
b!A! Diyizimeahinare ca 2
0iviziuneacu4
JJJJBfi"TJTJJ;- -
G-
J J JJ IJT],L,I?
--
) J ) ) -Irfi.nffI-- _
- -.t d t d -dJalllltt
- -
::J I I J - J7T1 .t7Tfi
elc,
uocala @bpi dlabete din iextl
o b ) JJJ*"b,b,bJ)"h.b},$
r-:_
Se lnfelege cd prinhr-o astfel dese obfin pe intregul lant subdivizionarri'tmul ternar, ci numai cel binar. Ofolosegte in locul divizi.rii excepfionale
dlvizare (!inarE) a valsriior ternare, deqinumai valorj ternar.e, n.u poate fi redat
astfej de divizare a valori.Lor ternare sea acestora:
L'uittolefzl eslr.. un
aceea;ii yaloare t. [,I se
Iui tlin divizitrnea binarf,
grull cle 5 rrite eare $e exeerrtf, ln I(}c de 4 rlr.
noteaza prir cifra 5 Ei semnul legato" frrovenierl,lfiind urmatoare,a : '
ir
[1
r,
t
E. Pozzoli (t873-1957)Solfegii
'S. Diviziunea excepfionald a vatorilor
Atit valorile binare cit pi cele ternare se pot clivirle excep[ional gi in alrr-*lemente rlecit cele ohginute p,rin divizarea ror normalil.
, ,.,. Diviziunea exceptionali a vatorilor binare
valori,le binare se divid exce,p[ional prin B. s. 6, ?, 9. 10, ll etc- ,el*"tttcnte, cle unde reztrlte urmetoarele formrrle ritrnice: trioletul, cviploletul"sextoletul, septoletul, nonoletul, decimoletul, urrdecinr.letul etc.
Trioletul este un grup de .3 note care se execula in loc tle Z 6e acecagivaloare. BI se noteaza prin cifra 3 9i sernuul leqatol" proverricntra lui dindiviz,iunea .norrnalri f iind unnd toanea,:
)JJBJ-JJ,IJ)
J
,h
Sextol,etul este uD grup de {t uute oare $e executd in Inr: tle 4 rlr ;rr,rlirql,'aloare. El se ttoteaz:I prin cifra 6 5i-semnrrl lesofo. Tlrovc,nioirla lrri rlirr rlirraiunea normalE fiin.rl rrrmit{}area :
ilivkiunea normal$ Ui,iz i u nga e.r cep t i o r rt,fir---6JJJJIJ
6
biqarg
JAblq, Auil:ylglinaii , oqryrqle '
o*))"
j l*l-l=mJTr=+ffi
In practica muzicalii se nrai intilnesc Ai atrte dou;r forrue alr., sextolr
tului, rliferenliate prin distrihuirea accentelor:
-- sextoletul cu doua accenle nurnil gi dubhrt.riolet:
t.,
h1.1
rji
l"
i,r09
B>''c
i(j
t&
):
l*.b
.bE
' 1 Fiind diviziurreatare pi la diviziulile
exceptional6excep,trionale
prin eI tns,u$i, eaintoletulale valorilorr ternare-
se va intilni ca
,-rT=
J ''j
Il-JJ-H
-Jrl
CIiviziuneaeiefiilaft+6--
-,J-E ) ) ),,
:f'-:-,3..-t----,JJ J
-"*-JJ J_l_
-Ed
JIJI
ffi
-
ts-a-ttt )
I Semnul legato pentru d.ivrzrunile excep[rona.te se roteaze fie in formi deare -'fie
printr-o_ linie intrerupti, avirid- ungrriuii d;p," -i; ;;p";r_Juneori. semnul Legarc poate lipsi, scriindu-sJ nurnai
"iti -"r."-Ii.prezint:
diviziunea excepfionali. De exemplu:i
--
iJJ))J ett
108
I * sertolotul eu trei :teeente:
lrIr>
! ,lt
are ekplicaIia in pror,enieiita liecfl:.uia t(iri-
I
I
I
1
I
lT
I
II
I
IIII
tlt, a t"1'",r r,' ^t,
( 'r ''r'rtoltrl It'oPl ttt-zir, rrltrtinr: tn:ill Jrrrrrtt[, iltrucrl. ueest:r irrezintfi ce!lrri, l,rrr. rrrt.'ir'rlrr rliviz.i rrrrrl .xr:r:pl.i,rrirlii i, ga,se n r-r*ei vtlori [rinirrg(h vrrlor.r irr'1o,. ,tc rl rlr: rrr;r:lir6i fOl ).
'\t'1tl1l1'1111 t:slt: lrtt grrrP 1le ? rro'lc oarc so execrrti in loc de 4 tle fleeDilgtvttl,ttrrr t. t'; ; ;c ttolt'irr.,'l Pri rr r.:if ra 7,gi serrrnr-rl legttto, provr:,nierrIa lr-ri dirr lli-virirrrrr.rr lrirrru'il fiirrrl nl.nriltr)ri:.cl :
!
Afuts!!ugg-!!rnab;
J ))'J,*
J)iIr.r,r'nlitrr,ir
rrrr lolr.lrr : I
V,f lotr'_
tJ!tllrf0ivizrunea exceoliona/a
7 ___-__
J )) JJJJ/
,)
)
ha
,t-, JffiI
-r--J ) t 'd d I d't I c d
i l'1r,r'l'lrurrfi[rF .r.onri.umliilrrl ril r,lrtrrnF ex<:olrf itxrala, t)n]} e.l rnsugi, septoletul se uttilnegte eatilrtt a {l lq vHlill I lt! ltr tt0.t.e,
il0
#fr$H
$.f1
{Il
'l
" Ni,nol.olrrl eSte ,rn g.u'1, tle 9 rrore (:iu.o s(: r'xcr.rrlii irr
yal'rrare t. Fll se noteaza pri n ci Ira I $, sernrrrrl l<rsut.o.
digizirinea binar{ fiinrl urma[(]aren
Itic,le I rle aceeagip,'ovetuelId lrri rl rn
iliviritinea normaia
leguta, dtrJra aceleagi fr!ncipi'i "eEr. rnai sus ;, i;i! : ,r ;.
lor-11eto.
u Jl ) J JIIJJJ : J)JJJtJdJtt11
- qldd'ldrlldadi
. Diviziunea excep[ionala a valorilor rernare
liolorile ternut'e se di,id exr:cpgi.nal irr 2, 4. 5, ?, B, 9. 10, I I etc. ele.me.nle. rle .utlrl e rezttltit urntil t('arr)le IorrrrrrIe ri Inrrce : tl uoletri[. cvai"tqleIr-t1,cvintuietu[.'septoletul" ocro!ctrii, rrr,uoler.ril. dccirnoletul. urrdccrnrolotul uto.
2 Fiind diviziune excepfionaiA prin el insu5i. nonoletu! se intilnepte caatare gi la valorile ternare.
J
l4-r
--h-Ei-i-.--J4r:Jdttt)tt
llf
VatorL
lit ar€
I
d
I
J
kJJ
JJ JJ)JJJ J))).)JJ).7I
* I d l. I d I d i
(,elelalte dir.iziuni excel[rouale alc vaiorilor biharemoletul. tluodet;inroletul etc., se noteazi prin cif relc
: cleeitnirletr:1, unrleel-respe,ctive si setnrrrrl
1ivi zi u n ea ex ceptionai i
r-d8
Bffi
:-i-_.il
rrl
r,.I
II
l)uttletul este un srrryl de 2 note care sc execut?l in loc de 3 de ileeeaFr
valoare. lil se noteaza prin cifra 2 pi soutnlul legato, provenienfa lui rlirr rJi.
yiziu.nen uonnal[ fiind urmatoare.a ;
,
I.]2
-oi
VStoti Aiviziunea,ternar€ normata
;} J
I )))-
J-Jla
0*izAOqa_exceplionald
-;,-Irodt-Z-,J)
Ill-jffi=
Coartoletul este un grup de 4 notr: oaro se executa iri loc de 3 de aeeeagi
valoare. El se noteazi prin cifra 4 $i seumral legata, provenien{a trui rlin rlivi'
riunea uo,rmalA fiind urmetoarea :
J ) J
r.n--
J J )
Piviziunea.exceDtionaldt--4
---rJ)))4-1
JJI )&ITN4fTT]
note care !--* exe$uta in loc de 3 de aceeagi
gi semnui legato, provenienpa lui tlin divi'
Valot:i
tqtoaiL
;I
J.
Aiviziunegnoimald
E )}J
J.€
CaintoletuJ este un grup de 5
vaioane. El se noteazl prin eifra 5
aiunea tsrnare fiind urmf,toarpa:
-tt
kJl
Septoletu,I eswaceeagi rraloare. B,l
!tu dut (lr1'rr,trnea
Valori
@€
it
d, E
I).L
t)ot.
OctoLetu,l" es,te
aceeagi yaloare. Eltui din rliviziunea
\ vato,,iternare
ur grup rle 7 lrol.e uare
se noteazi priu cifra 7
f.erilaril fiinrl rlrnlirnarea :
Diviliunea narqald
JJJJJJ F
0iviziuneaexce?rianali,
6-5----1)))JJr--.f-r
JJJJ J
s€ €xecuta itr loc de & de
Ei senrnul l,egato. provenienla
A iv i z iu nea exctp lio na ld7
--tJJJJ )J)Tffir
Valorilernare
o'
i
d.It
),
0iviziunean*orgale
J }JJJJJ-I-j
..+<i-rG..JrdJ t)
I
rfiruTlds-aE..+rl-rtrl
J )) )J)
-rrll
ffiEr.r--.-J)JJIIil:l;,
;r;,
;r;'
-z-ffi,,
u,n gru,p de I note cane se exesuta . in loc de 6 de
se noteaza pniu cifra B qi sernnul legato, provenientanormal* fiind rrrrnfitoarea:
j:
Diviziuneanormald W
'o' q
).
'J' F
"h*i - Tratat dc tcorie r
J-J-J*M;
-!l
L&rolff))))")J
-
L-.r-t-+.d.-+-rTra-rlr l3'muzir:ii. rol I
l-- I
rt ilt rttrtrl rrtrl ,r,slrl rr,n grup de I note care se execut.it in Ior; de o cic
rrt'irrrrirJr vitltt;tt'r' l'; I so noteazi prin cifra I $i senrnul Iega.to. proyep|en[aItn ,lrrr rlrr,r,/,rnlr.lt lr:r'rrrrrii fiin,d rrnmritnarea r
l';lttrtI t r'rt;lt'f
t)
,)
!)ivziunea nornali :r'U v E i u n ee _e x ce o! io na l3r_g __..-.T-_
J J J ) ) J J J Joffi(,
t ) ) ) J J
JTJ-IT]ry+ffib..ra-+4sJJJ ) J J J
l-#L-J
JJt)))
lllltlII
I
I
I
ll
ll
ll
)
Jr
lillllllit
(,r,lrlullr rlrv'ir.i tttrt oxctll)lio,ntt,le ule yalorilot tenrare : decimt,tlefitl,
'ttttl"t ttttt,lrlttl tlr " sr rrolr:ilzri pri lr <:ifrcle respocl.ive .ri ,gemniil Jegr:frr tlirp;ltrr:tlt'rt,.rr ;lr'rrrrilrii (:il ltttri !tuh :
V,tltt,r l)i,i:tttrtr,n,q!?!q!A -WI r'trt,rrt: lo---'------'-t r--I1-n;:- J J ) ) ) ) - ) ) ) ))JJJJJ - )il)))JJJJJ,) .Jl-l-J-Jl m-ffiJ JTIIfr ffi..ffi."'
L _ ,t)''-ffi-,,ffi-ffislr;r lqltl ,jl o !l'tA vtt,rtu.tttd <Ie notan:e a divizi,uniloc' excep{icrnale, cag'e se
lrl ,'i-lrrlfl lrrlr ni'll v,r rtlflrltrl ftrfrl de cea descris6 rnai inainte, fiind alcituiti pelIt==sr ltttlrt ttrtrttlttltrl flrlr'l rlc vulori din sistemul bina,r in eel tetrrrar gi vicer;ersa"I tl 3'ar ?!Iiln fl lt'lrtlrrl. 'I'le l,rrlui, 0-letulu,i, 10-ietului, Ll-letului, ea,re sint cansi-rle'r rrtr rrt rllvlr.lrrrrl lxcgJrIl1;nUle prin ele inSeie f=
I lll eeltrl 'l6.lrlrur rla rricre l diviziuoilor cxcepgionalc rc utilizeczn ilr cdigiiie {renceze f i*r!icac.
,ltl
Diviziunea nourrnal5" gi excepfiona'lir rr valorll<lr btnare gl teruare ixt acestsistem arat6 astfel:
Nat. *inand
L,o,*,n
r:r:
. -rJ -"iji JJJ t -fri))-iJli ji rljill-riiiim.irmrlrre: [ ,J-" .-r*-, I ,-- r- *
- - r r . J ) ) itjj . ilijj - rrrrr " jjjjili-iTJl'Ji"r- #iTiilll
rS- , ii- ,t ,:
J.,r J-JJ J_fill_ rJlll -ffml-fiI]m-m."Erim. rl-' .i" t J t *j- g
;-r ) _ JiJ-fiTl-Jll-il_ Jl}ll.IJITIJI _ffi_ffirat ,iixra i - J J - i t,t - [Tl - J-fIIi - j-nTJ] " IT]ffIJJ" ffi - ffiIIiIiT'1v,, re,*e J.- j-J - JTi - Jffi - "ffi- "ffi-rm- -,ffi
hn r*= ffi # -r e
tat bioari tt-j ) - J ) t* JJJ J - JJJfi " ffi-"ffi-rffi-,ffiI .t r I i ---:i---I A I -lu 5 t t. c
- s::
- :
-: - -
LYat temari J/.- J t - d i a - a l)J * JJJ J J - d Jl ;JJ-JJ l)il)- fil?l7Il: l'ilTiTffi
O asemenea notagie :r divizi,urriLor excepfionale a valorilor ne dg mai cla11inEepehunderea elernentelm titrnice bina.re c-u c"ele ternare.
se prefera insE prima variantd de notafie, deoarece zugereaz5. ti vizual ofunterpretare ma.i subliniati ca intensitate a diviziunilor excepfiona,le. De altfel,cele mal murie con:rpozifiii sint scrise iq prkna variant6 de notafie.
mezza p10n0
nezzo fortefortef or tissint.<o
' Ficcare dintreaparilia unei alteia
preseurtat
presr:urta tprescrrrta tprcscurLa t
aceste nuanfe are efect,qlin oirul uuanlelur ;
nu prea incct (interrner'liarinLri piano gi ntezzo {orte)pe jrrnri ta te taretare. pu Lernie
{oarLe [are, (oarte puternrc.
in textul muzical. pinir la
D. D, $ostakoviciSimfonia X,[ ,,Anul 1905"
ntp
rn!
ff{
C. REPREZENTAREA GRAtrICA A INTENSITATIIsuxnrELoR
1-
DINA[{ICA MUZICALA
[ntensitatca sonorA se reiirezints in..scris pe dor-ra cai:
- prin termenii denunili tn totalitatea lor ,nltail1e'*, alrc cxtin(le asupra unui {raglnent sau asupra unor pdrti intregirrruzical;
- prin s..ccente, al cfuol efect .se extinde numa{ a,supra
cAror efectdin textul
notelor ;rrca.re sint a$ezate.
Impreuna. termenii de nuanle gi accentele alcf,tuiesc cli.n.tni,ru tlu.zicald, r,
S 2$. Nuan[oXe
Termenii care expriml nuantele se noteazd prin euvinte, semne grafice,sau prin combinalii de cuvinte cu sernne grafice. Acegti termeni sfurt luagide ob.icei din lirnba italiarla.
In privinla e{ectului lor, distingem:a. ternreni care intlicl o intensitate unif ormd,:
b, termeni care indicd sch,imbarea progresiad" a intensitdpii,;c. terttteri care inrlicl atit sch.intbarea progresiad o intensitdlii, cir
+i o schint.bare progresiud, a miscarii.
{n unele partituri,i€ rnai intrehuirrIeaztr ;
pianissinro pros.si6ile
fartissitno possibite
peutru redarea efcctelor de limita a intensitafilor
prescurtat ppp : cit se poate de incctprescurtae f/f - sit ae poate de tare
tn, Jora",Privel igti molrJovene$ti'
wp
Gh. DumitrescuOratoriul,,Tudor !'laclimirescu*
a. Tenmeni care indicd o
pi.anissinto prescurtatpiurto prescu.rtat
intensitate uniformi :
pp : foarte ineelp : incet
putere, lntensitate.
il6
I
i
l
I
I
I
I
J-t
a
F{- I-3-'
I In lirnba greacd d,ynomis : forti,
1'1,7
{ItF r'l JniJ
'1
I!
iII
I
I rr r:rrlrrri rill.e, $e initlnese ixtlirrt lrl lii :
Chtinet in AArlngio mosso J=60
parti turi qi iridicaliile ex.rcil:e ak: lrr"
P. i. Ceaikovski ( rB40-lBilS)Simionia \'l
T" CiorteaSonata nr. 2 pentru pian
1
I Prl, E--
^ - t-.. *,@! - ryp- Termeni carc indica o schimbare progresivi a intensitilii si. a,mtf ciriicaland$ : p,tolind tlin ce in"ee mai nrurt!t iI l ' -\r:-!" - Pult4rrru
I t,t,t,t' \-' -=ryw \3+ aancanit,, : Iil;:'J:,ff:,1l,llT,,n"o-l ltlsr rnril,,r,,,, a1xrr, r, ,r,rte luszrjc nrelxtice. vocale sau iusrnr:moo. more*ilo : *l;:l'"r:iTil::i i*pt o.
I rrrr,,. r.rrrurrrr: rensitatea.pinii ia. sriugerea
rx irrrnrrrc voce, jumilaro irteni{tare 4'omplo'itr { -sun€'ului 9i 'nc+tiniixl ririgcaraa,;
{ tttltl| ttnt t' -. ru vin.0 r.ti|tsl, slabA, Sterasl
| | inlensitatea sunetului 9i do.
t dolind oigcarea.t-] I ,rrinot in, .,*,,oni',flo,l$il'oo*1,u"i,u" i -",,"0,tTfi'r1Tilil,H;ilftll#l5',:ff",ii,1:l;lf':,',*""i{'1'
nug'
I;*gg;'"uhito:*n,,',',*-,";;';,"";.;.,.".',"*o,,*-o,,"":rlietr.odata piano, trecere brusca l-.t Stiatto);'p ffP sotto t'oc nss.ri : foarre. rlestul dc fpic,issirlu .rssci : Ioarte iacet, dostulile ircet) i
! , - ben : bite (ben lorte - lorteeubliniat. puternic);Il lr trrrix{rt r4re lrdlcl o schlmbare progresivtr a.inlersitifil nolto : mu:, (molro lortissimo _ fo issino Eult. foarte pu,fl - -i-
,"*r") ,
rr,r, rorttsstnlo E rortasstnro n
I -,1 ,t.t\,ttth t,r'r'i..rrlnl cresc. sau r< : crescinil inre:! pitl - mai (mai mult deci.t; pid, forte: aai tare, mai rnulr
ll "itatea dirt ce tu c€ rEai muki declt lo e)a
f ff ,1,', rdr ,rrri' lt *cnrhl drrresc. sau >. : descrcsctrrd in. wi,, : pufin fah poco piano : pulin mai prano ) iI Iensitalea din ce in ce moi multi : .ebpre - merc:g (sempre lofie - fletev Jorre, mereu tare):
ll in ce trlai multi I iltensitatea gutin ctte putiD);
I _, .tinga sunettrl pird ls o itr ren6itslea);
ll ensitaie abis auzittr i pochissimo : cil Be poate de pulin (poci,issi mo d.ecrescendo = descror.r U ttnlq t ln lltfi|rrrtnt rh - ctos.ind energic, r,iguros iD. I cind ctr se poate de puli!);
I -, "'" t'O tersrl'alea' possibile : cir se poare le .,. (forlc pos.eidile - cit Ec poate de tsr€),
Il r,,ll , rre
lil iIl rr
eIE
.si&1*
$ N.LJvert
Buicliiuura I(stir:
III
tIIt
t
S 20. Aeeentelei
Seoaterea in evidenfl, e inLeusitate, a unui su,net fagil tle alte aunr:te
se nulnel le accettt,
In cornpozigia rnuzicah ce intilncse doutr feluri de accente : irnpuse 6inaturale.
Accentele inrpuse constau din semne qi tormeni pe care compozitomri
le prevede ln mori intenfionat, pentru a marca rolul deosebit al uu.or suuete
tn rodarea expresiei muzicale.
Acecentele naturale rezultA in motl fircsc din elernentele creafiei muzi-
c'ale eutn sint :
- accentul '(ictusul) meloclicr care provine rlin sensul ascenrlent alliuiei molodice;
* accentul ritrnic, care provine din tlosenul ritrnic;
-,accentul tonic Ai expresiv (pateLic), care provine tlin text.
Uneori, acccntele impuse coincid cu cele naturale, cornpozitor-ul vrintlsa suhlinir:ze el lrrsugi unele din accentele naturale, alteori insd ele nu
eoincid.
: Accentele impuse I
Pentru aeeentuarea impusil se folosesc o serie de $em.ne grafice qri
ternt eni.
Semnele grcfice folosite in notafie pentru aeest scop sint urmf,toarele:
acceu[uarea gi dirninuarea imetliatA a intensittlii sunetului.
S. V. DragoiDin culegerea ,,85 de jocuri'"
Cind mai mul te sunete in Sir primesc un asemenea accerr.t, pasajulrnelodic resl)ectiv capata o v.igoare gi o for[A ritmica deosebitt:
ifl,
IIII
?dp o.
: ntU,rCAtO STACC{IIG
scurtfl suspensie :
indicA acceiltuarea sunetului, urnlirtil
I
.iI rne,rl r il,
I
{I
I
l
c lin, ltx
I
lr
trI
D. Cu6,l}unlollI:
i
['oiosirca unglriului iu atnbele sensuri (< >), pe uil sunet .,o.{.'ur",intlica o creltere gi o desr:re$tere a ar:estui0 (notii fitata 1. 5e irrtrrllrrrin.
leaze de olricei pe note Iungi, a r:lror' .du.rata irenurle oreg terea l;i ,lelcrev.iterea iuter;sitr gii r i
I
J. Brahms flB33-iSS;1Sinr tonia I
]
@,: portoto. liniuta onzontala r-:e se pulle
notelor. inrlrcitid o ext:r,utie cocreltte. srrstirrrrllr,eitalii pe toatil rlurata uotelor. Se irrtilue;;te tuui
pe urai rnulte surrete in gir;
Oh. DunritrescrrOratoriul .,TLrrJor \/l a d irrri relcu^'
d r:d e srll
ilreil 'i,,
s ucccs
deasullra sau[t) rii d i ttt i rr rr
rnr"rlI ir l ur''lua
[,tulIer1-
il\rtl,
t In acest eapitol seknpuse". cele naturale fiind
l2u
va dszvolta numai partea privitoare la oaccenteietratate ulteorior.
t
t
t
l-
Presto 1J=eoo;
Pesante
r --"f'
I
I
It
r
tT
II
* - ltttr'l,tlt, sll(,t'u[(,
=llillll ttrrlrrlut ?t rlt.lrr5lr'r::r( ltortnto nta ilar. legata) intlicn suslincrea inten.s(:rlrtil a aceslora :
n = ntnt rnli tril ,,t,, tltllir:0 lr lr0rJ$rr)& riurletuiui cu t.fra16 [urg.:r, f iinrl celtttal ;titlr;r rrlr lllrrllc rl't rlnlo ;
$ :rl' eons;itlerafii eu privire la rrti!i''rruil nrr{rntolor $i a ilecentolor!n Iucnirile ruuzicille
Iil geiteratr, compnzitorii, tirai (jil s$arnir irr lucrhrile de rrlar.i prerporg ii.pi-tlr'ad atil iutli'latiil* rle ttt:anJe, cit gi orliti crre privesc accertele, ceei.r ctr*onstitvie p!wtul dintmic ar opc,r.cror de *rtd respecr.i*e, in. scoputr cre * r;eflasird () t:onr:el)tie unitarrl in interpretarer !or. .
In lrrcruriie cle f actur& mai rlouax, s,rlre exempJr.r, se f or'sesc f our.ternrr!te deralii de n*anle perttru a j*dica ri exec*fie rit ,o*i :orruot*, ,te ir]ter-
Cl. Dehussy (rBrit. t$rB).Scirita _simionicd ..Mareai,
17r:--.<:rJ-iA- pp
_ C. Enescu ( ttJgl*ilJEb1Sonata nr I pen[ru vioara gi piian
W. A. lVlozarr i l z56-t 7gt ).(loncertul pentru vioara li orchest16 nr. 7..
a.aCfenr a c!t, Ene.scrrt $1 sr
I tli*
G. EneseuOpera
(rri8r-rrf55),,Oeriip*
l;I
I
,bFbF
It;
Atlt ltt
/\ ': tt,.,r a tt I t :,.r, rtr tt
Itr;ttrlrli, l e1jsrrt1g1l111
lilrrulrr l.o
nr(11. Am in u'ul,r See,n tEi @63 __
tltt...,rl.t rlrrllr:Jt ltlrii.bttfoiJ lltrtol.nictl. ,tilllr s(.:ltrl.it, in_
l)" (.lrnslirn,tinescu(,otrr:ertul Jrenlrrr orctreslrA de coarrje
ll
III
I
I
IIII
1
i
I
l
1r r r,rrllt,.t. rl {lillolt'11,1 Ht' [t:tt ttol(:flzil 1i Uu Iertnent ue se pulr tica-rlll,r r d,u, rlt'rloerrlrluI r.l1il1p1 . Iir 'lr lntregilne. Iie Iu frirnlit prescurtatfr :
It, ( ltfitd t,t,t,to) ttrrltr:ll o nr:(:cnluare in .forfe gi dinrinuarqa bruselir errrrr.lulrti ;rltt,t lA lttttt,tt;
rl" t ,l , ll, , l. t ( rlttr;tttttltt, s.[rrxuto) =: indicil q: acr:entuare priler-lll fl tl anrlr:11;J111 ,
trl ( t,trtrtt, lrtt to I rrrrlrr:rl rr.r(:(lt,oroa in piana li & creiiter:e hnrscit a
=trrr'frrltn lrlrrrl lo ltr,11, .
t.tru lt,llttltt - *rrrrrlul rzlrit. lovit, cioc:tnit;tu ut,ut,.,.tl.t r,rrrrllrrl l,irlt pl.olrrrnIat. clar. seos in evitJenta ;tilttttr, ( ran ) xurrct,rrl ur:oeut,uat qi pulin relinut (cu e{ecr de co-
I lt tl I I tl tttt r.rl )
t"''
Alpi ctimpor,rtori ins* prevad iu rnasuril Eiai ruicrr nuanfele, i*rrrhtilitarea" pricep,or'ea ti Fregf,tirea interpretului frr:buie sfi Ieti si le rcalizcze.
[-,orarile rnai,eclrr. prec,las,ice gi c.]asice, ilu foarteprrvind nuangele. La Bach, spre exernplu, in prima part.e din[n si ntinor. pe a,roxin:atir, lg0 de masuri n,u apar clecitde rruanf& : un pinna Ia inceprrt gi un Jorte in mdsur.a 46. In
cafe {:ap
descopere
pufinc intliceriilucrarea I:f es.scr
tloua irtlicagiiorato,riul ./urfrrlf accultaeus, I{aendel procetlcazi ia f ei.
Iu acest eazl inrerpretul rrcbuie strrttten[ele nat4rule, eare rezu]tI din naturaItir corn,ponistir:i : Iinia rnelodicfl" stilrrl.
ait,a in vedere nuangele riescrise,lucrlrilor respective, din factura
desenul ritmic, tempoul r:tc.o etc.
123
D. REPREZENTAREA GRAFICA A TIMBRULUI
S 32. Timbrurile voeilor gi instrumentelor. Notarea lor
La instrumentele mrrzicale gi la voci distingem patru feluri de tirnbruri:individual. proirriu. general (al grupei) Ei mixt (cornplex).
a. 1'imbrul indioiclual este ercela care face ca un instrument de o anu.mitii corrstruclie sa se deosel-reasca de un i.nstrument tle alta eonstrucfie.lil apare tlistinct la un instrument sau la o voee solo. f)e exemplu: limhnrde r ioarir, f lau t.. $c{}ranil, tetror ete.
b. Tin$ru.l. proltriu este o caracteristic:li sui serreris a fieclroi sg,rsesollot'o, in cadnrl aceieiapi familii de instrunreute. Dor.r[ viori, spre exern-plu, se disting iutre ele ca timbru, rle asernenea, doua soprane etc.
c. Tirnbrul general san.t al grupei reprezinttr sonoritatea generald a uneitamilii de instrumente sau voci tle acelagi fel. De exemplu: grupul vio.rilca', al trorugretelu,r, vocile de sopran din cor etc-
tl. Tintbrrt.l nixt sau, cotttplex rezulLe <lin combinarea tiru[rului de voei1i instrurnsnte diIerite in an,sa,mblu. De exernplu: soprani cu tenor gi tra.riLorr : r'ioa16 cu f Iaut Si ohoi ; violoncel cu corn gi [agot ete.
ln a f artr de tinrbrul propriu, care nu poate f i redat in scris, toate cg.lclaite feluri cle tirnbru (individual, al grupei 9i mixt) pot fi rerlate in scrisprin ins?l5i rnengtonarea in partitu,rd a vocilor Si instru,ment.elor utilizatcde uu,urlrozilur, ceea ce se face prin notafia obignuita. , :
$ 33. Notaraa unor sehimbflr.i ale timbrurilorrle bazfl voeale si instrumentalo
Anrrmite schimbr,ri sau 'modificrri aleqi irrstrumerrtale (.le exemplu: strigdturiletele. p.rzzicatele gi surdina la instruurenl.e)exirlesii gi sotrrne aparte, cum silt :
I21
ti mJrrurilor de baza vocale
$i reci tlrile la voci. fIaieole-
- pot f r redate iu scris p,rint..i
1'-;l
ilil
I
lrir
a. t\atele tn f ornir de cruciuliye oblice, care se {olose,s'c pentru a rodastrig[turile ritmate din muzica voca,la. declalraliile, precum pi diferiteugo'moLe ca: bntaia din pahne, detu,niturile, iovirile in rinel etc.
In iucririle voczr,le tnai noi se fo{osese citeodatf, declamatiiie ritmrte.care sq noteaza {ie 'n,rin crucirilile, in loc de note ovale, {,ie nu,mai c,u c(}-
ditcle tr,otelriro pentru a se roda nitmul. In acest gen de declanrat.ii -
tlegiole rru au o itttonalie fixn _. tsgi131ea textului se far:e respectintlu-se irrillimea aproxiruatird reclat[ pr,in pozitia noteior pe portativ. f]e exernplu ;
A, ilonegger . {1892-1955}f)ratoriul -,loana d'Arc pe rug'
- bu - ra -tur? Con- bu- ra- tur
C. palade
Balada despre Ghecrghe Doja
I
t
IIIII
t
t
t
t
t t;tom
t
IIIL
Ll-ne ta-te ndifi ?ubilene rc-\raplut di-vi-,re - e!
Corn - bu -ra-tur,
Rtrbato
Hai ,fi ,s'ar - ltt r,litt ile - ca b -
r O:tL.t
I
E-'r
_ H. Wiemiawski itSAE-IBS0),Sielanka", mazurcd plntnr uiorr; $i pi;rn-
In scara gerrer;ri* 'muzieal6, su:rere'[e sint agezate in- qrcline* inril[irrii.os,,lire determinata de frecven[a vihragi,ilor ',- =."'--
{,l1,.p..',^,"^x!,;::,:,;i"*i;i,;;.;;;,;;;:;,,,;:",ecu|recoer.td-dilerihdpoafui,pl(fl'1)
'll'7-=l-= ---::--- i cut .o,ui *iJ"inr"""al sau rapon de inalrim; diairc rroua surete ata.turiri.€ ale sctrrii nruaicale se numegte semitont.
Iiaportul cle inalginre obpinut din,s,um$ a dout pernitnnur.i sertiegte l,on.
l'ocul semitonurilor in scara rnuzicaltr cu trepte naturale se afh irr[re
I " -.;.,"o; i,'iT:i,,1,lttt;'r?ti,'.",, I :m* ';'f" si d"';iu; '*'i'ffii"'' #""#:'ii:'::::,::#:";IT
l r{}.ffi-r*hrl^,^ J,r-<t- - .
fr
l/rr: - rnea p/i - ni de ne vli,_ fra- {i * lo4
It. l\t ,t.lt' ln .l ttrrrrri tie ront,b s&u. (,.t. *,tt. ccr, rl*asttgtrtt. (liire $(1 iulc,ir,s<:r,'rrr,'rr ir rr:rtrr flrr i-rr:ctelr: instrnmen,re!or {:u coaitle. Fiaje,letele pol fitttt ltrr trlr ' '' ttttl ilr oIrlirr 1re lraza utiIizarii cotirr]ei inl.regi, qi arli.f icicrle, cin,clIrrrrp rrrr.rr IrirIrlci $srr: rrrir:goratA prin ap:isarea ei cu rregetti,r. EIe se for-rrr'\;17'11 lir tt^rlttt'i lr: tlt'' irrlt:rIe'rcnIa a arm.*ice'lor, prin ati ngerea rrqciard curl.tl.lrrl t"lrr.lrrl rl.r'srrlril ,lrIin.t in acest fel se caracrei"izettzil primtr-o
:1:":'lilrrl. ttltttt'lt', rrri('rltrirriiio:rre clr irceea a rrechiu:lrii fiaut rleuu.mit filaje.let.rl' rrr !.ntr. \t;ttt luttl tttttilt:lt:.
CAPI'I'0I,TI I. IV
I?APORTURTLE DE INALTTME DINTRE TREPTEI-EALATURATE ALE SCARII MIJZICAI-E
$ lrd. IVotiunsa rle imtervatr" Ton si somiton
num5.rdtorul indicA numf,lul tie
I qt l44t' / ('1'4o&' =- tr -a--:i t
| .{tit tond cit pi 'emitonul aervesc ca elomeute de mesurarc ai de
t 1 organizare - diu punet de vede.e al hiltimii * a iuteryalelor. tetracor,- | H, Busser I rlurilor, gamelor 9i modurilor folosite in muzici6.
- I Preludiu si dans neniru harpi
I -- --"- r'!!ieis rralPc ' i kDrim.s!6 mstemstict n hacrsalelorI
HlI=,,,
I -,
1,,,, /,t, p' , u' 7--=.-- i ffi: f.lJ$.,*ET*i, d" #"i-i;;-;il";;i:,L;e,,i: J*iIi .*o,,i,,i au ,,,r-
rltt
tllx",r,.\.f.|r-=ffiuib.ratliale$jmeiLtb,ifuEll.,iarnufiLitoru.lpeceleaIesunetulu,igtaY..Deex6rnplu:
:;ll',,'fr',t,'-.1l"J.".,T'T-..""ji:#,;"fl"-;,;T"""'-ea!{l).pE,tru.t
l: It;L
Irlrrlrrr ImnqullLo.
Pentnt redarea lnteroalelor nanzlcale (primi,cifrele diri serja aa-monicelor intne care se producs'ub formd de fractii.
Toate intervaJele vor fi redate pu,jm exp,resriicifri prin caire se inseamni r_rnisonuJ sau primul{sunetul fundaarental).
Cele m,ai .uzuale
It-II
-6-
I
6
+
0
s
tt
l6i55
o
I6-
{
octavii, cvintA ete.), fo,Iosimjalterrvalele respective, agezatn
foac{ionare mari mari deci.t Lsunet din seria armonieelor
Unisonul
Oclava perfecti
C.;inia peu{ecti
Cvarta perfecti
Ter[a ma,re
?erfa mic,E
Secunda mare
Secunda mic5
Sexta mare
Se>:ta micA
Septinra mici
- intmval.u'l)I
: intervalul
- intea-valul
drintre inteu-varle se ex,p,rim.* prin urnnitsafl.ele r:a"parturri(1) : sunetul fundamental rep,eiat ;
: inter-valul dintre arrnonicrele 1 qi 2 ;
- intervalu,l dintre ar,moqilcele 2 qi B ;
* inteivalurl din,he arrnoorjcele 3 gi .l ;
, - intLlr:valul drintre armoe-rjsele 4 Si E ;
- intervalul dlnke aor'mo,nicele 5 Si 6 ;
: fu:terualul din,bre armonjcele g Si g :
Pri ntr-o accept.ie specificii, ternrenul ,tou" ar putea inlocui, in ruuzicrt. !,eacela de
',sunet'1, care este proprirr acustic,ii. In acest f el, s-ar clif erentia
n6liunile in mod caliratir', pcrrt.rrr c&, trecirrd peste valoarea fizica a sune-telor. rnuzica <lrtpit cuII| i-ir tttai ar:ltat utribuie il{,:r\st(}ra yalgrititel.ice $i le folosegtc iu seoJrrrl unor realiz6ri artistice. fapt ce irrstific2;ttloptart:a Llner termeni ;rropri i ;
b. ".Ton'n cu initrle.s de ..t.ona.l.itate". Adesea, ir: teoria nruzicii. cuvintullorr este urilizat in locul celui de t*nalitole. De exeru.plu: 'tr:nul Do majorin loe rle torralitatea I)o majo,r".
Ir: evul metlitr, prin ron se inlelegea totalitatea Jormulel.ar. de intoruutiesi 'cel,e de catlen{d caracteristice
-unei ruelodii, ,gr"* ,i"rr.ebire rle nrocf. pril
eare se iuIelegea struct[ra sttnetelor itr carlrutr urrei octave, deci sr:ara l]r{}.lrriu-zisA .a *costor rnoduri. ilaca se spunea 1 spr€.axenrplu --- "rtonul l,rti".Qo se intrelegeatr formulele rnelodice speci{ice acestui nrot! mcdieval. nr}Jcarn pr.opriu-zisii. cu struc!ura ei, care prlrta nulnele tlc rtotl.
Lr perioada cind sc cristaiizeazil stilul arnrouic iir colrrpozr t ic(sec. XVII--Xlrl lI), ,r;nul es,lc folosit ea lermen tle tranzitie intle rnodulrilediei'al pi'tonalitatea clasicrl. intrr.reit rletermiharea tonalitRrii se face ppiuentrn[aroa ;'tonic'ii" Eau a prittter trepte a nrotlu]ui, f ernrenrrl d.e tgn se !rir r]s-rtrite terlriei c]asice cu seusul de ton:i"litate;
e" ,;'l'ano' at inlsles le ..t.imbru" ol sunefului. Uesure uri iilstrurucrrtist(ilrLi $tilllinegle intr-un grtrJ inirll i.r:lrnica instrumentului sau. cr.l rlare estecapabil sa seoatii suoete de o rutuljinre 5i o culoare deosehitt, $e spune citirre ,'rle tnt nr'os. Farri indoial;i cf, ficeaste expresie se ref era la timhrul in-s[umentului. pe care interpretll] il poate pune in va,loare prin arta cle a 9tisA fat'orizeze lrt:umite artunrrice ale sunetelor instr.unrentului respecti r..
Tot cu aceast{ expr'esie se iudicir $ i calitatile sonore superioare pecare Ie Jroseda ttneJe ittstruutente rlatorita constnrc[iei Ior trnne pi a rllte-rialulrri din care sint alr:iitui1e.
S 36. ordinea roalir $i eea aparentr a sunetelor in scaramuziealfl. [mportanfa intervalului de evifltI
in gcnerarea suuetelor
Dirr Irrttct rll vt':tlere Leoretic, suecesiunea sunetelor in scara nruzicaleIr()rtter [i explicatrr |u rlortii r:ili : prin orclin.ea. reald gi prin ortrrueu apilrenlA
;r. 0rdinea reale (naturald)
Se c{lusirlttr',r t,rrlirtt' r'r'ttli srnr n.trt;urald a sunetelor in scara muzieaiii,ttce{r ,trrlirrc reztt.l ltttrt rIitt .slrr:r'c.sirrrrea lor din coiruta per.f ectd. in cuintd per-fectti. [i]a estr: r:r,irlr:rrtjl rlirr irrsilsi natrrra prorlucgrii sunetelor.
I
din,tre arrnonjcele 1b qi 16 ;
dinhe amnoni,cele 3 pi E ;
ddnf,re armoniceie b gi B ;IIII
t- intervalui dintre arr:nonicele 4 $i ? ;
Septima male f : intervalul d.in.tre annronicele B si 15.
Pentru aflarea vibrafilitior unui strnet mai aout. se inmuJl.eryLe n,urm5nul deuibraf ii al sunetu)ui de la care se poa,neEte cu fracf ia care reprrezln,tA iutgr_valul ce le desparte. De exemplu :
dot X -; (terrfs mare) : mil284 Hz (d.ot) X a tterta male) : 380 Hz hnit).DacA se porne$te de la un sunet inalt, pentru a se c,unoarste vibrafiile unuisunet ma.t puiin inalt. se procedeazA invers, prin impErfirea ou traclia ce xepre-
zrntA inrervalul despArtitor. astfel :
la, :; (sexta mare) : dol440 Hz (tat1 : f tsexta mare) : ?64 Hz 1d,ot1.
S 35. Alte sensuri ale noliuuii de ,rrt,orr.',
Nrtirrnea tle ,on mai are in muzi cir qi alte selrsrrri :
- a. ,.'l'ou," cu tnreles de nsunet muzicul". Este sensul original c,u ctrrpa intrar iu vorahrrlarul mrrzical iucd de la grecii artici ( tortrs : ton,sttrrut) Corrsirlcrat in acesl Iel, cuvilrtuJ tan a tlat na$tere aeeluia deintonrttie- l)rlll (:are irrIclegem retl area inaltinrii cor]crete a ,,ui sunet oare-cat'e tltu scura muzicala, atlica euril,orea lui cu vocea sau cu un irrsl,rullretlt.
I28
tIIIIII
rL
t
t129t -' f r;rtirt de troric a rrrrrzir ii. r.,l I
.{-" I
l)rrlll frtrcttt sil vihreze o coardd trt toatd I.Ltngimea ei, o}ginern unnnrrr'l r,lr'rrrrrrril lttntlttnu,ttlnl.
Itrtrrtilttrt,tt ttt't,srt,i t:t,rrrtle" rrillrind. ne v& cla aectra5i slrnet si cetr
Ittrrrlirrrr.rrl,rl tr Ilirt irtsil clI tt octttt;d titai sus, fiinrl irrorirrs 1e un t]u*!air,,lrrl,lrr ,lr.rrl,r';rlrt
e"( I rt tttttr, ,t r t,rtrtlt,i vt prorlrree (.Lti.nlft srriletillui f gnrl amental.In ,'rnrurrrru'r' l'r':rgrrr.rrlrrl al ;ratrulea, al cirreilea etc. ne
t t'ttr lrr lt't ltt :,1 ,.r'1,'l:rltt rrrlr:rvrrle rlin OfrliUea afuttl11iUOiOf" A]a,l jr l{rl l,r lr.rr,,nrr.rrrrl t.r'zoluull(ii ttattrrale.
I lt rttt'rt [,r ulrrrl r'nt,or'r rr::rliz.al irt rezonan[tr, consti trrie prirnarr Er it r il ililrtr. itlr rlrrl,ri (.unt s-a vilzrrt la sisl.ct.nttl octavelor.
l,r llr"il nrr ;r't'null prllr('r'irr(';r rrrrrri ciclu tie sunete noi, drtci1 se psr.rrr .lr rlr' 1,1 11 11'l1l ll rllrrrl. llttlrot'lrtl rrrnriltor, gi anunte, cel de cainta perie{ttd,vn rlrrlrtrrlrrr F,r'n(.r'iu't.l ttllot. stutt:tc.
l,ntt, trlrl trt,l rillt'(: tlxllttlrlrr. r:;l snnclltl f rrndamentai ia genereaza ca
l)r llrl frllrrr'l rrn prr r/o. rtccslu rlilr rrnna" pus ilt acelea$i conditii fizice tlenttttr'f lrrtrrlirlllr'ltlitl. t,:t llr:tr(:rir pt: .srrl, rnai tleltirrte so/ pe rg, re pe la etc.,r'r irr ,rcltr.rtttt lu.tilil loiI.(: :
St olrlllrrf ltl ttt't:st ltil o srrct:osirrne rJe surrete agezate din cvinta perfcctuItt Irurrir ll('r'[(,{'lil: ./o, tlrt, sri,. rc, lu. ni, si. "fu dit:z et(:.. care. fiinc] aiclo,lnarr lrr t't':tltl;tlt'rt lizicn tr prorlrrrcri i lor. poart:l nurDele de ortline reuld, r;aurrttlttt,, tttrlrtrttltt n -ul(:l(:lor rri --i(:ilt.a utttzi,.alit 1.
l'r'rtrltl,trrl rlr'('r'\nnui ;rrirr ('r'lnte JterIecte (pri ncipiul sueeesiupii nri.Ittt,rlr') .',.t(, ,1,. r.r.r nlll rnilt.(' irtrp,,plx;1 g6 pelltrlt ntrrztt:rl. cleoa,rec.e e{ neI rrrrrlrrr'.' l,r tttlt't tlt'1t1'11tlt'rrltt Ituit'lionttlo a sutret.e,leir in sc,ara tnuzicala.I rrrt,f rrrrrrl ,.it rrr.r,lirlr lrr,.r.rr (:u lrint.iTtiul cltttttinrtntelor (orice sultet €rste.lolrrriurt,r ,rlt,nrr ) rlrrr "r*tr.rrrul lonl[. sistetilul cel mai uLilizat in muzir:A.
| ,,\r r.;r',t;i or rltn,. sr. rruri nlr,rneste $i pitagorejce. deoarece a fost stabilitarlrtPit lrt tr t'tlrt tl r,ll( ( ('i,lutllt prrn cvlnte perfec[e descoperit de piLagora (strco-lrrl Vl I r: tr l
Ltir
b. Ordinea apareniE a sunetelor in scartr
Se eon"irl eri ordine apurentd a slrnetcior iu scarn rrruziealil sr,..eesi,r,reascestura pri ll tolturi $i setrti [orrr-iri, adica ir(:ca ordinc rlatil {e frecveug:r6onoril.
Aici. nuntai in tnntl fipilrcnt srrnetcle se p.rczinti Ia irrtersale,le to-ouri $i seittitonttri . in reirlitirte, ele trr:l,rrie tratitte cir prrrierrirril 'rlin $gc"cesiuttea lor ltalrlrala (tlin cviuta pcrlccta in cvirru lrer:luctir], adica inordinea fuuclrouulit.
-.
t '
Scara muzicate cu cete doufl ordini de succesiune a sunetetor
S 37. Semitonurile gi tonurile rliatoniee $i cromatiec
A tit semilonllrile eit $i tonrrrile duprl treptele rliu care sint alci.luite
- pot fi : rliutonice pi cronuttice.
Sernitonurile eare se forlneaz6 intre tloufl trepte aliturate (cu nuqriridiferite) se nrurresc sentitunuri diatonice t :
sernitonuriie care se f ormeazE pe aeeeagi treapla (cu ajutorul alte-rafiilor) se numesc semitonuri crontatice z :
vor ililcl"rrll s-o
diviziurre
1
I
I
I
I
I
II In irimba greaci dio - prin
ee trece de la uD sunet (treapta)? in Lirnba greaci. chtumn
trepte.
t3tI
gi tonos : to1.la altui.culoa,re, in seirrs
sunet; dia-tonos : iniins,
de alt aspect al aceleiagi
lL-Sa constnrim'citeva succe6iiini 'ile se,tnitonuri diatonice si eronrntiee,
po,rni,utl de Ia sunetul da :
-*,H-51
'g,;J
frni
iJ.,I
I
rt
'Ionuriledif erite) se
*eare s€ ilnneaza intre doua Fepte a,lxturate (avind numiri
numesc f.onuri elinioniae :
Dc'.asenrcnea. sii t:ttlrstrttittt citeva tonuri c,romatice pe rliFeri te qrrnete J
*C0urpoziliile muzicalc f okrsesc der"l[rotriva, tn rnolocl,ie, sut:cesiunik-l tlc
tonrrli rql semitonuri tlialonicc q;i cromatice. Tonuriie croilatice. tiin,t tnairuuit rie natura [eoreticir, se intilnesc numai in rnod ou tutul exc'ep[rorral.
['eutru stiiul rnuzic,ii . clasice si ,rrmautice, predomiilalrte sipt srruce-siunile melodice tliatouice :
L. rr, Beethoven {[770-1827]''. ' "' Simfonia IX
(jlrttsflil..uostru lropular se intillresc cu precadere srro.
Drum .la deal qi drum la valeDin colecfia,,,200,,cintgcer g,[, rlqrirrt"'i;ri,r, lrii ,.,, i' rri .,il ., 1.,,.
'fonul diatonic este a.Ic{tuittonie sau vieeversa :
drntl-un sqmitol cromatic +i unul dia-
I
I
il
I
Il
II
I
II
II
II
II
'L
i
I132
'fouurile care se formeazd
se nlrmesc tontri u'omatice :
pe aceeagi treapin (cu ajutorul alterutiilor)
lf onul. crontatic este a,lc6tuit din dott:l sem'itonuri cromat'ice:
S* cosstruim, spre exerrrirlu, o succesiune de tonuri diatonice diferitoyrornind de ]a sunettll tlo:
. ,f;,,, ,0y,,- wi;,-:,4f - b, , hru,fi i;; /tou":;: ' io'- *i,,,i h' -'l!.",i 'lr Adixlea,'se,, irrtilte'sr ioste;oo{npoaip,ii, it}i: uarg supcesiurArle diatouice : re
irrrpletesc cu cele crornirtice, lorniintl pasajele cramatice,,, [ri1r . care inIe-legern' succesiunilq,,.rnr:lqrrlir:t: .ul,pittuite, din senitoT4tri ( (iqionice $i ,c.rorni-tiau,),i ob,titr,in,du-$q, in accst fel imagini.. dc urrl colgrit aparte,,... ,,,
l. ,,,: t ,i,,: { , ,N. A,,RimSki-Ko.rsakov;,,t1,g44_t,g0E)Ai].egro rflo(l(,r'11,t, J. too ( r' i opera,
'.Coco$ul '{e aur" '
&,*UleneA. .i llr
',,4l[ep;fo,., ili .i.r,,.
I 'rJr rr I
.t,i )
ffi',ffi.i*.t
stffi-E:-:uj:.1j, !
:, .i
:l
Tr:rrrJro rl i val ,", ).=r,
1.r.1;eu rrlrteliei sunetelor .[n rmelodia
Ch. Counod (18t8-lB{}B)0pera ,,Faust"
6e atageaz* Ai este atrasf; in nrtxlinrediat supericrr, s,pre eare 6c trr
tl rrr,'1,,,1r,,, ri rrolfl rrllr.t.rtlA sttitorlirl, el ;r"'rlrrr',lr' prrrrr.lrrl rlr: irrlorralierrr[1 6 ttr urorl l 11 r.sr, ;
O rrollr rrllr.r'nlir r:olro,t.rtor. $c utagr:uziIrt,,,rl Irn:,rr:, rlr, prrrrr. lrrl rlc irrlonirgic irnorlial
gi este atrasA cle asornenea,
inferior in eare se rezolvA :
lrr ;,r'irrrrrl ri?, irvtrrr rlt:-:r Iur:e ci er;pansiuitateu suneteLor in melodie,riu'trr rrl rlorlcir crrz.. (:u dcltresiriluleu lor.
A trt iult'o htllrtltc, r:it 5i tn cealalL6, se observ6" datorite legii atrac.lr, r, u lrit pitt'r' ir ttrlorrirlici soruitrrrrului cromatic in defavoarea celui rlia.!ililrr'. .'ril't, I n iltttr.: lttIt tilit: rlr.r:il pfilftUl 1.
Irt !r.'ttrtl.trrrrt ('r'oruirllr:, srrnctt:le co!nponento au tendinla de a se reg.lrtrl'.'ltr rtliuit, pnn ttlrlr:liir Ior spre sunetele vecine (tendinIa centri frrgri],tiil lrl n,'ttltlottttl rlillotrit:. rlinrpotri vA. sunetele au teutlitrla de a se atrage,rrrrl lrrlrt rlr. ltrrrl ( tr:rrrlin!1t centri petA).
t t\ s(' ttt'tlcir rlil'erenla dintre semrtonui diaionic Si cel eronratic in sis-l,'nntl ut,tt,nlf)(.r-ltt la !i 40.
l:t I
-_r
I
I
I
I
I
IIrl
1rt-
Datnri ta scestui f apt pc planrenrezinta t€rrr111 115'x. rne.)r(l trrea. eIrrrtrrl,fr.ar:ea, deslrrrtlcrrea, stirrgcrea elurtului :
Fr" Schubert (l7SZ-rBZB)Cvartetul ff. I
'' .,:' ,
Din punct de vedere intona;iona}, tiiferenIierea dintre Eemitonul dia.t.onic ai eel erontatic se poate olrgine numai Ia voce :9i la rnstrurnenrelenetetttperate {vioar&. flaut etc.}, dar, din punct de uedere psihologic, flcestlucnt este pe deplin realizobil - prin fotosirea anutnitor variafii de inten.sitate - Si la instrumentele eu acortlaj fix (pian, orga etc.).
S 3$, fntervale mai miei deeit semitonutr
Itlicrointervale rcuzicale fi aeustiee
ln discr:tiiie teoretice din zilele noastre se vo'rbe5te tot mai mult desprelntes'vale mai miei decit semitooul, cum sin.t : sfertul de "ton, treimea, gssunea,optirnea qi noimea de ton. ,
Cu un ierrnen generic, acestea ar putea fr deoumite m,ietointeroaEe tmi-crosunete) muzicale.
Pe de alti parte, in acusticE se utilizeaz6 deja subdivjziuni ale oetavei,mai mici decit semitonul, inventate pentru necqsitatea de a m6sura eele maifine diferen{e dintre sunete, cum sint : cornc, saaortul si eenti,sunetul,
Acestea ar putea ti dernumite tntcrointeruale {nnicrosunete) acustice.
psilrologic senritnnrrl cronraticiar cel diatouic reprczinu rola.
\ry. A. Mozarri ( f 256- l Zg t )Concertul in A4i Lrcrtr0l major
pentru corn $i orchestrd
8.Cr0m s.diat.
t. cr0m,
t35
+
_
l_,l
a Mlarointervale muzlcale.
O serie de intervale mai miei decit sernito,nul aiparth slsternuilui s,feutu,iuid€ uom. Acestea sint : sfertul d,e ton pi aptimea de ton.
l. Sfertul de ton lll4 ton) rezultS dirn impi.rtiree tonului in 4 intelvaleegale Octava, in acest cez, va avea 24 de sferturi de ton :
Considera$ii teoretice gl istorice cu privire la mlerointervalele muzicale
O teorie asupra intervaleJoa' maii miciinc5'. Practica muzieali actuall nu ne dnconsideralii de ordin teou:e[ic asuprra lr:r.
Ce elelnente ne oferi, din acest p.unct de vedere, istorja creafiei muzrcalede pitrl acum ?
Sfertul. d,e tan s-a utiiizat pentru p,rima datl in practica qi teoria muziciientice g,recesti, fEcind parte dlin tetracordul enarmanie I ,
tefracord enarmonic
<-! T'r7;La vechii greci. enannon,ia constiluia un gen aparte de ereafie, caracte-
rizal pr'rn prezenla constan[a] in meiodie. a sfertului de ton, ceea ie cleosebeaacest g€}n de ceielalte dcud genuri ale muzicii grecesti : diatonic si cl.omatrc
Muziea indian5 foloseS[e de a^sernenea stenbu] de ton, care poarta aici nu-nrele cle sruti.
Sfertul de tori mai este prezent gi in muzica psalticl, unde lonul se dirridein 4 ser;tiuni (spatii sono{re egale).
Iri muzicd' noastrA popularA, g.rrecum gi tn muzica attor poplare rlin risiiritul Europei, intilnim de asemenea rneiodii care confin intervale mai nrio decrlsernitonrrl (probabif sferturi de, ton), care au sugerat unor c.orhpozitori, ca Georgr.Enescu $i B. Bart6h. ideea cie a Ie iolosi in jcreatia culta.
Treimea. d,e ion se intilryeSte - $rpa cum s-a mai aritat in rrrtrz.i<rrpopoarel.or 'din Orientul Apropiat, in special la popoarele arabo-peu'sAndi
Celelalte iltervale mai mici - gesJmea, apti,rnea 6i noimea de t()n ;ur
o pi mai iestrins[i utiiiza;r'e. ] i
Se podte'afirma c5, irr riluzica unoir popoare, in special a celor risS.rlt.r:rr,..mdiodia .r'eali estb adesea ir,isotitn cle u$oare crlunecdri er;presLpt .(ascerr<rl+.rrt.t,
sa,u des<:endeirte) de la trepteie obi.snuite ale scErii muzieale,. aluneciri de irri.o.
natie rnai mici dLcit semitorjul. I EIe insd trebuie considerate mai rlegrabir , <:ir
flne ornamehgri $e sunetelo,r'i reale di"n melod-ie, care nu au forp de a i...ng;r1,r
trecerea dac6 ls-a,r' putea i"pl.rn-," intr.un sistenl, al sfertuiior, treiIIrrl(,r',sesimilor, optirnilor gi noimiior de ton"
Ca sd poatd alcirtuj un sistern rrtuzica.l bine conturat, eie trebuje sE ,incle-plineasci' o. condi$ie esenfiala Ei imume sd poqtd, in*a i*. dom,eni.ul ,.lwnctionali-td,lii, ceea ce inseamn5r ci astfel de microsunete lrebuie sE primeasci functiunjtcrnale (alcituirea de tonalitati bazate pe aeesCe sunete), modaie (organizire cli-ferenfiaili a scAri.lor aicatuite din mjcrosunete) Si chii:r acordice (pe' 'ele Si suele si se poat6 alcdtuj difedte acorduril. r
Daci aeest lucu'u ar fi posibil, ar trebui s5 se ajungd Ia sisteme alcdtuiteexclusjv din micr<,r'interrvale. SA ne rmaginam insa su,rn .s-ar auzj o meiodie alci-tuita nurnai ctim aces,t fel de inferva.le : ea ar semana maj deEirabd cu unperpetu'wn glissrnt'rlo. r.rrr! fel rle .,zgomot organlzat".
Penlru acesl.{,} trt<tl.i vrt, rrLiliz-trre:r microintgrva.lelor in arta muzlealS rno-dem6 irebuie cottsitlt'r';rt;r nuruir.l <:a o inrbogA.lire, ornamentare $i infrumuse[area sis,tern,el<x' tl.iitl,ottacc [i r:,r'orur;rl.i'cli existenle, fA.re ca vreodatd sA le poa,tE in]oc,ui.
decit semiionul nu s-a clistalizatposibilitatea si facem prea multe
2. Optimea de ton (ll8 ton)ega-le, un sfett de ton fiind egal
rezultS din knplrtirea 0ontr'lui in I jntervaleou dou5 optimi de tor :
I.(r-
O altil serle de lntervarle mal rnisl declt semitonul apartin sistem,ulu,lhreimij de tnn. Acestea sint : treimea de ton gi lesimea de ton^
L,' T'reimea de ton (1/3 ton) rezulii din impSrfirea tonu]ui in 3 interva.leegale. ASa cum se folosqte in muzica arabo-persana, octava €\ontine 1? treimide ton, dispuse astfel:
+LJt-JI-IL_'UUUUr/a th t/s h r/a t/g r/a t/a
fl
ll
I
2. $esimea de ton (U0'egale, o treime de ton fiind
ton) rezultS d,in imp5rtirea, tnnuilruri in. 6 intorvaleegal6 eu dou5. gesim.i de tm :
In sfirqit, un alt rnicrointervai muzical, noinxea de ton (LlS ton), apartinesisten'ruiuj intonatiei absol,u,te (intsnatia netemperati) qi rezu,lt5 din impdrfireatonului in I interva.le egale (9 come), semitsn,nl diatomic conlinind 6 asemene;ainrervale, iar cel cromatrc, 5.
Cctava, in totali+.atea ei, va avea 53 de norimi de ton : l'
€ It+UUUUl} UUU
h fsh'h ls hhh
r36 r\7
--r{
I
i
I - , ,:'t
t" rlrl*l{l rr'|'llrFtti 't'|,GrGl'.rr
I
II!r
O oc,tavi perfecti ecrntine S01.03 savarfi, un semiton temperat fiind egalc'tl 25.08ti savarti. tConfinutul in savar[i al celorlalte interva_le se ta arAta Iafiecare sistem de intonalie in parte.)
3. Centisanelul. Pentru soopuri de .natrrrd practicA. ce intereseaz5 acrrstica,s-s ajuns la djvizarea octavej djn sjstemui temperat in eenli, un semjton tem-6reat fiind egaj cu 100 centi.
Octava in intregimea ei confine 1200 cen:ti (12 semitonuri temperate X 100centi : i200 centri) t.
Calcrulul prin centi are avantajul c[, ln eazul unbr 'aduniri. ssu scEderide intervale, nu trebuie sd inmultim sau sd impariirn tractii.le ce reprezintEraporfurile de iniltirne d:ntre sunete, ei se pot aduna sau scidea valorjle inaenIi.
In aeest fel au fost, inlocuite operatii aritmetjce de ggadul doi, cu operafiimai simple de gradul tntii.
S 40. Intonafir netcnnperatfl gi temperat*
In mrrriea se inlrehuinfeaz& dou5' fe.luri tle intona{ie a sunel.elr)r' ]
netemperatA gi ternperata.Intonnpin netemper*td, numit* fi intonagia absohttd, folosegte, in ca-
drul unei octave. toate sunetele ce sint posibile din punrjt de yedere
aeustie, respectintlu-se orice diferenli de inallirne .rlintre atestea. Din aceastdcauze, eele doue semitonuri - diatonie pi crornatic - in intouafia nelem.peratA sint inegale.
Intonolia temperatd, nuurit{ gi intonulia relatiua, {olosegte, ln cadru}unei octave, 12 sunete desparpite invariabil de un semiton cu o valoaresonord egala gi constanta, deuumit semitan temperat, Aici, sem.itonul dia-tonie este egal. ea intonafie, cu csl cromatic.
Utilizarea uttui fel de intorragie sau o celuilalt depinde de natpra gi
construclia instrumentelor produeatoare de sunete.Instrumentete c{il'e folosese neortlajul netemperaf sirrt: toate instr'u-
mentele cu coarde - cu arcug - insu'umentele de suflat (lemne oi ala.muri). preeum gi vocea omului.
Instrumentele care f otosesc acordajul tenrperot sint : pianol, org", harpa9i instnunrentele cu irnpirfirea precisA a grifu,rii : chitara, mandolina, ba.latraiea etc. ,
Cu toate eA intre sunetele sistemutrui de irrtonalie netemperat gi celtemperat sint rliferenle aetrstiee, din punct de vedere muzieal insd acestea$int neinselnnate, eonstind mai mult dinlr-o u$oara inflexiune expansiva saudeprcsivi a aceluiagi sunet.
octava lD (roo ccoir oparfinc fiziciauului cnglcz Alcxandct John Bllic (l8r+-r8qo).
l39
I
I
I
I
Allfr.l. sfcrl.rrl de ton ql celeialte mjcror'ntervaie rdmln ca intervale de ra'flrrttllrr.rrl ,r(:ilhllL. rnglneresc. iar crea[ia bazatA ex€luslv pe acestea ne-an'duCerrlrlrr il ttrrrrlcfr ClDeItrner:l,ala, foTma]d,.
b. Sfiarointervale aeustice
l'r,ttlrrr rlrilslrrtrt'crr cclor mai mici diferg:i" Srr** sunetele diferite'icyr sistemerlr, lrrlilil,rll3'tll{'1rrilll,('r'rl.c iii temperate}, in acustica se folosesc subdtvizrunr aleo, 151 1'pi rrrllt nrr.l nlt('l rlr:ci1 scnutrtnul. eum srnt: cori:a, savartul Si centtsunr:htl.
I I orrrr (lrr llrrrlrrr greac6 komma, : tEleturA, subdjrnziune) este un in-tr:r r.rtt ilr.ll riltI rlt,l'tl rctrrrt,onul $i aparline sistemeior netempera.te,
F.rtilR r.rnr. rlr. rllfe,r'll,c md,rimi, deosebindu-se dup6 sistenrul de i,ntcratie
rure'l ('urrrr. r;(: mhsoar6 de obicei in savarti, unitdti acusticr: gi
li corrfrrnrhrl.e, dlm mai jos tabloul eornelm din cele majur.tr,tnl)crlrte, in ordjnea mArimii lor 3 :
I I '.t ltt,'tttir q.ril tttlllrtllu | /,,lrllll(, I 0,49 I JI jl.,l:;,,.n lfl:::::: I l:;l I Tl ; ,,;;
; I ,.,,,, ,,,r ,,,,,,,,,,,. l *,ltll*n l ;'mr,,
I u,xxli]l'll1',1i,,
lll..tltt,,tttitq.lllllllllltllul,,,.,-"---;
I . , ,'1.,,,,-'',,,,0 I ",*'-,';,,,r,r*. | ;; I .'r -,'u u(r
r | :: l;,',';:i'r,:"'o 1il,;l::1" I l:ll itil;;1';illI "t ;;,,,, | ;;;; I ,;:;; I ";;;; ";;;
I tr ttrr;rrrrrrrtr i1 | .2.,,r1t,,,, I ir,i, I uioi , uruur I ,:: ',',1.,,1,,,,,,. I ;:::.ll,; I ll,ll I ,rr:i: : ,rr::;
I d ? 'rrilor lll 't t'alo ., trnlhrle tr<lusticd de mSsur-are a intervalelor muzicale,
t :;:,,1ilI rlnr l,rsarrurrlt rln'rrunll lnrnulftfi cu 1000, valoarea unui savart ti.ind
I lllaerr! ul *,s lllrrr vnlr,lul llnn suvu.l'[i permite diferenfielea cea maj tinb a
I EJ i+rBlliltrli riltrt'lr-llt ltr tilrrlr.tttr.ltt nol.()nlpefate,
I I llrr'r,r,tr iFr, tl lr,rlFrl er rrrrrst rrlcrce DcioiclcScri iD privroga valorii corcclor, tle untlc implicir
f - ll l:r 1:11111111 ,rtrrr rlrGrrlrt tr r Lerttrrltlrtr Acclr lrrcru ic datoteirc taprulur ci pttmt' (muzrctenri) grudcsc
I i[r rr|rlrrr rlc il[r,,rFtl. .trtettrol .ollctr.]r( * '.lvlercar()r.HDlref), lar ceriall' :fizlctcori). rn gl!
I ii?r=,' rlErrl rllilr rElrlor (Trtlrtro) l)c crcmplu : oua.rcrenri Justttr c, ao 4Ea esre rDel tnalr oecitI ti P= !{l rcr lFr,rrnil [r\rFr,, ri,t Ltnol c\rt tnr' rorlr le;it ,to 4.?? lr sonsccrnti Ccga ac cgie luit mtt-30
I .l.lE,lr E!rE lEl. rr relalelr ir t. !.rlra,,5rrtcnrclc o€ rBronstlc rretemprtacl'I rll.I ' I'rrt r ll rtrFrr l,niidrr, rltl ,l r.ltrrr 4. ao qb.tquc {Parrr. qlr}| ! l,rr a ilrrrFr! lrlr rrlrrlrl lrlrrrer l.clrr Sevur (179r-164r), qrc * sueEJat o arcmcng so$ate d?
I lde.-a dc I funpirii
De at:eea, cele tlorr{ sistoutc ,rle into,uatie - tenrperat .;i rretemPerat -ooexist&. cottvieluiesc; nedaunind' p,ractioii muzicale, ci, dirnpotriva, irubo-
gr[ind expresia muzieale. i
Intr-o orchestr{ alcrituit{ diu instrumente t:u acordaj temperat sinctemperat s'ai pilrea ca trehuie sal se producA o clisoordanla, dar ac€agrsnu se intirnl>lir tlin cauzl cf, irrstrumsntele cu acor{ai fix antreneaza'pe'r:ele cu a,,nr:d*i netemperat inti-o fuziune 9i ambian[a sonor[ placutt
'1rlc,
cxcrirplu: un concert pentnu pi,an qi ore.hestra). :
, Instrunrentele tqmperate dau precizia in intonafie, iar cele netompe;r,rate. fiind ea'"hile de a'reda :lrmonice rnai numeroase gi ,mai variate decitpri,rnel,r, irnbogalesc colorittrl orchestral. , : )
Fornrind de la acela$i sunet do -lucale cobori,toa,re, ,ale ciror raportua-iurnratoau'ele :
IA
T3,do la
in coborire - se .pot fcvr-rna 1"2 crinte na-de in6l{ime, exprimate in 6rretii, sin't
256 102+ .lugti
243 725 2rB?
rc benwl sol }unrol da bsn1s1
l(i ll2927
si bemol nri bentol
128
T1
It bemol
t
t
8192 33761t 6553(i 202144 . i0485?6 Ie'i61 19CrS3 f,9049 fiit47 : SEr++f . I
la bemot si dublu bcnwl mi dublu-bemol ltt d,ublu-ltemal ps.dul)lu-litu:mol
,DagI a$ezim apci inrtreg acest rnateriarl somor in cadrul rlnei octave,irn oa'tlinea lbeevem,{ei, se obtine giairna uretennperal5. pita,gooreicS, foo"nratErlin sunete rerultate din succesiuni de cvinte natunale,
D6rrr mai j<x su,netele si.sternru,Iui pd(agou'eie df,u vail0arrea lcrs'
,i*: l'
temperatI folositeln -qavarl;i :
$ 41. Sisteme de intonatie netemperat[i i ,in muzie{l
I
, A. Si-stemele netemperato
SI,
Principalele sisteme netemg:eate folositeItii ' Pitggora, sisteml.r.l lru'i Zanliiio'qi sistemurl'
- 1., : :'. i;, ,:
1. _{dplepul tui . pitagorq.
I
t
ttt
t
t
,2 6561 22 fl!,tg ;!113 +096 't6 , J2768 ffl
1:tI27:-j r. 1 : $ S-;,,,i6tlo so/ te la
I
tI
It
in practica muzicalA sint,:lVlercator-Holder.:: rl ,, t . i :.'',ri
Sistemul lui Fitagora
,Raporturite de inXltime ale t'reptelor f atd de sunetul'dc
VatoareatuQ"t'0,ooo 28,5t za ?70.as ,?0l,or
acu.rtce I &g'5t2
Caracteristialle sistemu,hti svnor pitagcneie
Din inlinlurirea prin cvinte rraturale a sunetelor rezultA u,rrnitoalrele cit-raeterristici :
* posedd un singur fel de eomt& (coma pirta,gou:eici), ce diferenliazA intreele sunel;ele ena,rmorrice ale acestui sistem, De extirnplu: si diez estelrriai' acutdecit do cu ,o comd pitagoreici, a cdrrei valoare rezurltE dirr ra,por:turl : i
531441 \si d.iez) _ 7 4
rz4a88 (dol ,, (sau de 5'88 savau-fi) ;
- semitottul ili.otonl,c, nurnit lgntma, este rnai rnic decit sern;iton,ul ..olrqratic qi decit orlcare dintre semj,ionuriXe di"atoniee ale celorlal,te sisterne de int+-
nagie, r,'crl.oarea sa tiind d^atf, O. "*pootU ffi (22,63 savargi) ;
- semitottu.l erornatlc, rrrrmit in acest sistem ogtotont,, este, ln sahimb, mai fmarP, der:it oaicare dinill'c sertrll,,onuu-ile cromatioe a-Ie eelorlalte sistemen valoarea Llui tiind da,ta de 1
:2 lt'i7'aportrrJ -,1",il1 (28,51 savarfi) ;
,, , Si,rfflrul !:qtep+p?rat pitagareic, .1p.q1it qi ..014y1g, instrameiti1titorsau ,,garno. uialonilqtilol' 2, foloseote o' scari' muziiiti' construitE d.in'de cvinte pbrfecte 'naturale, ascendents $i descendente (crrinta ;,;nati.tral5, atunai cind coresptrnde c"elei din rezonanfa: Sonori,, ceea:
;"f i: . j.itrli I
| ,t ;li'lit.r,.:
cu coarden. i: ,.11.su.prapunein'cirnsihdteCe, Sgi 'eX-'primi prin raportui fl)
, ,,IPH'd .ae f $qPelul:d,9,:--,in.-;uire,-, se pot forqna 12 cvturte .npfuraleasce,ndente, ale c5"rot rapor.tu,ri de inallime, expr:irnate in fracfii, sint 'unmd_krafgle: ;r j,.,:ir i : .j ii,r. :i.r:r
, tl ':\'g1"' '
243 'i 72g 278764 12S 512 ,o.a8,i
.r:.:,:,'jir
rni sr' fa dicz dd rtiei .': / i :
' r:.'. \, i I ! t :. il6561' 19683 59049 177747 531441aoe6 16SA'i:8768 ;E1ur6 5E42&s 'i r
sol diez re diez tq d.iez mi diez ti diez ' r I ,. .'., ,. i ,. I
' I I ,,,, i i ,
' I Peotru ffaiatea accstui subist au frist folosite, diferirclc considcralii teotetice elc lui Robclt .nussauti
din Tratatc! de tcorn a mu{cii d.e l. cbaillay si H, cbattan $i dia Inons!6 d., lc mtsiqrc. paris, rql?.
' Pitagbta o-i conslruit ei ihsrioi 'ro listc. modern,' L '"*t" care,i poaitl nuocle, ci A ;.
-;.","r
de a fi descopecit ptincipiu! succesiunii suoctclor Drin cvint. oaturElc. Accst Iucru, pitagoro l-a dedus -
drpl,cum 8-a ma! aritat
- ob+ioiod cviota ,Ptia vibraliile reimilor dc coardl, ca primul suoet .(rou dup* ccl
tundamcotal.
l,4t)
i4l
airlI dr,. r!,,rrr r ,r ,l,l'. ,liii
""1 !-l:l"] (50,r? savarli,. Sase ronuri de ace6r ret I
rl{!,1 }'ir,r.lrtr. {x'l.lvrr cu {, (:()n)A pitaBoreice da - fe - n)i - la d,iea * sol die.t *Itt rlte; -' r, tltcz (rrll,tlnul sunet si diez tlLnd mai acu,t cu o come pit.agoreicd
I t
'l.arr,l',. 'r!r,,n{,,.r,1 sr,u): I Raporturile de inilfime ale treplelor tati de sunetul do
I tt,tn uir ttttlle,.tcirii (102,30 sava,rti) este mei Dtare d€cit t4rta rnare I
I I r,,r'l .r,rtn ,t,. rl0lt sllvur'tl), Ir schimb, te4a micd, qbttago.?t4d, (?8,?g savaftt) esrE I
..l,ll'llilx'.!illn,.llt1(,llfistici!gamapItago.reicenu.'oiylnesflnglleL|,^^.'lA!!lllIltrllFlltllltrrlP[.lllnIll!e.tarcelemicipIesjoase.Eaestelnschimbceai^tr.;y-'I :rlll,,::';l*.1:,,,1''::llll ll.iff:1""i:ffJ$H,1TtJ,Y*T:HtriJ,Lff i W;ttrlt'#+rw.lr#lwlf 2
. t ur,,r,,, vkJ,{xf\r,,1) fln,, ,lrr avilu perfe.La i.n svarLA p€:tscte (conrrabaeru. t lfrl l#l l#l. 1 lz. t lr. I - lrzl
! ; 2 .sisremur tut z,rtitw I tr.t,A . (,ttunt tz'i.?t
- ) I ruX,,'i* lri|*l "., nt eae t*l.l,iit) ra.* zu.o zz.olzi{,',lz,t ar,.
|.xllrn4lnLlJ,lI11llnlLniZa|linol'nUmit9i"gamasgrsticienll0r"lol}.i6*g,*| !'rr, ,, l,r,rl r,ir,/r'1'lt r1'rrslrultl drn suDraDuneres de terte mtlrl DElurare -{& I *^: tnt 11 6 5 , tJEl 3 t I t91 1l .I, !'rr,,, l,r,rlf [ir,/r'1'lt r1'rrsLIUID drn suprapuneres de terte m8n Eslura]e -aa- I -tu,^: lat 1l tt f tldl t t Ilttg 2
| ,,,',,r,,,,r" lnr ,krnr.,xr,.nrr. - ft drncvinten€rursleascendenLeaidescende4lie-l;A'Ej,lt't'ljjl '-5 ?ltl"
a ) ('r,,r{ ,,,',. ,j,ri ,,trr,,r,,til rind c.orespunde cerei rezurtare drn re?onants so- | 1# I [15tl t+lI ,,,,0, oxlninril I n ruportul i.) I
t . l'rnrlrxl '|t lr sruncrul do - in sulre - se pot lorrna 3 terta rftri na.. III t,'r1,1,. nx..rr'k,rlc, lllc c&,ror raporluri de inellime, exprirnate in trectu, sint I
_ I r|l|Drnkrucrc: 1 "otrc-terlstldle ,lsler]'^l,llrl so,not ol hi ZarUiE
L b 2s l2E : l
I . i ? i6 ;i : i r,tn tntdn@eo pr.k tete ,i colnte 'r,,tt
tole tezl,ltd urflt to.!..el| catocte-{ , * rrr tr* I frtI ,1 do mi sol diez si diez i nsti,ci :| "0
ut. $ut rrrez !;r utez I _
I ' l,'rtr|,. rr'. r lllrllrtlrl r1r I (cvlnta as.endente), fie cr ; {cvinta descendente), I obrin, sple exemplu. doul feturi de diezi gI doue fetuii de bemoli:I ,,,',,,,,"r,,,1,r r. rr tr.r.i:r fr.l {rsrcnrul c! toale celelslre trepte. L"I i lfn''a r!r',i,,r" tx, rnrrcg acesl matef,ial sonor in cadnrl unei octsve fn I a" ain (fosrte ios),'cu valoa,reE datl de rapodut t
I ,"'l',r,{ t,Fvrrl.lt, r}t,ltncrr grrnra neLemperat5 a tut Zartino sau "gama acus- i t35I ,,,,..,..,... --,.-.: --.- .- ' I d,o diez (lG). cu valoeres dat5 de rapoitul :::
. I I - iosedd ital mtllte telitl ile cofle, de dif€aitE fiG,rirnt, care deocebe6.
I P,'rniDd (lF la ocela$i s{.met do - i$ coborlre - se Dot foma 3 terte msrt I U,U" ele sunerele cu tr€cvelte foarte apropiate t.
- I I 8 s2 r28 mr.rzic(i, slnt i. "r-. "mt-ri"a lfr), care difeaentiazd tonrll nare de tonul mic,
I /rzE\I tt25 12i
I 1 ,to ta b.mot ta b mot ft dubt -b.mor
I :,,xa mare [;;1, ca're diferentiaz6 sunetele. enarmonice din sistemul l,i
. I l', r!,rrt," n 'r.nrn ru{' sut)ropun.rea de ierle m€rl naturale Fi cvinie pertec{_e r. uc!4 sE rryt !q/ l2E
.,reo) - e.ruind .r.sd6 | t" "t-"
(lnalt)' cu vsloares ttau de ranotur f,I rr' -,'.. tv t,..n,). rru.r, B rd.i. nDditr(rn, t. lhEoul er @d. | 27
_ I 6 l,m.t r,nxdn,. ntaut.b. tn,r). i ?e bemol (foa,rte lnalt), c1l valoarea date de raportul tt ' ,r ..u{rci. 8'nd pr6t.. ..rcur.rr rl I
I -, -'r l.'"r. l. (,c8 EdE.. p A.c,!!sr r r,.'rourE, ru iad r(sd I
I I r E v'da ebrour
'oo'ror ! $'-tt- I r{-
I!ilt__
Sistemul lul Zarlino
,,,n'f'! 'r
.r., rr ,1!, lr,nrrruul (?5 eavarti,) i waa,a l4,rl l,qyl P"Lel . ,t ,,,-.,A0*1,7_l ir.e 6ED 95,t, t2+,t l,Znl o6.0t ,,i.s? 2ztdtbrf$ l2lJ J4t o
€itJrl
':.1'li
Din aceasti cauzA, in ac.est, sistern existi d,oud' leluri &e semitotwri die-
ilt, de rapontur fl (33,42
savarti) ; de asemenea, doud, feluri de sernitonuri cromtltiee, unl'rl dat de ra-25 135
nortul fr (1?,?3 sa,,'arti) si eeL51alt, de raportul Gs (23.12 savarfi)'
Dupd eurn se obseu-vl. sermitopuriie dia,ton,ice siart aicj ma,i mari deejt c"e]e
cromatice.
- torntrLle sint inegale : torutl ntare se afli lntre suneleie do-re, fo-sal-
lo-si, a,vind o valoare oe se expri.rni p,rir naportul ! t5r,t5 savas'ti) ; torrul, nxit
se afla inhe sumetele re-rnl., sol-[,c, avirnd o valoao:re ce se expri,rna prin ra-
por.tui 'B (4b,?6 savarti). Intre tou-rul ma,re gi to'rurl rnic exisL5 o diferen.ii de
o eom;, sintga1/,cd. (cornd d.iferenfial'i d.{mil.r.e tonuri), a cnn:ei valoane est'e de
II E:81
I ho 80S)
; ln muzic5^, gama lnri Zar}ino, flind cqnstru,itd din tes'te pi cvlnte naturale.
c<rnvirie ceL mai bine arrnoniiei. Acordurile majore (armonicele +-5--6) gi acor-
durile rnjnrore (arrrrorliaele 1G-12-15) isirrt ce] rna'i just redate, din punct de ve'
i*. -rf
intonqtiei, in acest sistem.El xtu eonvine insi moduialiei Pi transprr'rnerii gamei pe alte sunete' irt-
tructt la fiecare Sctrimbare de tol ralitate sa'u la fieca're transp;uulene, pentru a
obtine un asemenea sistmn acrustic trebujie modiifica,te aproape toate sunet'ele.
. \ . ii
3. Sistemut lui Mercator-7lolder
Sistemu,l netea-nperat MercatOr-Holderr, numit '$i .,,gs.rw salfegistied"' sau
egarrLa cintdre[ilor", utiilizeazf, octava d,ivizata ln 53 .de come, valoarea rurnei cnme63
tiind datl de rela{ia y'T ariica de 5,680 savarfi 7'
Dlm mai jos . sunetele sisternului solfeg:istic su, r,-aloarea lorr in sava,r-ti I
Sistemul Iui Mercator-FIolcler
Raporturile de inHlfime ale treptelor fatx de sunetul do
Corrtrvqiacu diezi
I Nicolaus Mcrcatot, matcmatician fr qstronom gcrmau (t6zo-r637) fl Wiliiatn 'HoUa; teoretictan englc?
(1514-1695) -
lo dorinla de e rcda pc cale oatematic5 ideea de puriatc a intervalelor -- ;i-au imaginet
lmpirgirea ocuryei in Tl de comc, fiecatc ton aviocl g,asemenea come (semitorul cromatic -., come' i8r
semitonuldietonic:4come).I.aacestsistemscrefericelemaimultetratatedcteoricarnuzi<iisi.malualc
lculare, fiind avantaios pentru cxplicarea peciagogici a difrenlei dintre semitonurilc diatonicc ai aomacicc
tetem0er:te.
14{
i2 79,52 t02,8e fZ$6 ffi,sc fry'o? 20!'$ ry
Vei aaiei,in $va(i n,ss, ZZ,l Jt,tz 73,0i lzz,ztt 124,96 l+7,68 176,0? 198,w 22.7,X e49,ct 270fl 101,0J
E tu benb:!frapcrturi ff " q \i ,6 t0 Ze ?6 it Js +ti t/$ +9 ' 53
m ccmS
Caro.cte'risti.cile sisCemulut sqnor solfegi,*tic
'..Din impprlirea octavei in 53 cle eome rezulti un'mitoas"ele caracte,ristici :
* rrosedd un singtrr tet d,e con'Ld - eolna holderiani -. cale diferenfiazds€]nitonul diatrrni,c de cel cromatic -(de 5.6t] sava,rt'i).
Aceasta este mai mare decit aool* siqttonjai din ga'ma Imri', Zau:lino (5,39 sa-
varti) +i mai micS decit, eoma pita.goreicE (5'88 savarti) ; -* actala contine 5 tonuri. a I corne .tieca,re, $i 2. serrxitcnufr:i diatonice. a
4 co.me fieeare (loLa] : 53 de come).* tonu]- este alcatutt dir:tr-un semitotr cromatic de 5 come Si un semitoct
cliatornie de 4 eome, inf,re aeestea tiind deei o diferenti -de o coma (d.ft-do diez
este rnai mare cu o comd decit do diez * rg,' iar rtro * te bemol este mai rnie
cu o errrnA r:lecit re lranrol * re heeo.r.t'
+ c7fie
I
I
llt{
fro IIllln
$ clm€
- ?.rt ead.rul unei octq.oe din cauzagi cel (romalic ,* dac5 nu folc.sirn triple flnete de iniltimi diferite :
',7 wnete fiaturdf&
jt,runete alterate cu drbti
ll ,runele alterate ca bemolt
":7 runete alleratc cu dub/r'- dtezi
difererrtei dintre semit'onul diatrlrtl<'
cvadnrple alteratii, arrem 35 de s't't-
?Nncle altcratt ar dublt bemol
i il;rl l ilrrt: dc s,isternurl pitagoreic'rrrr.lotlili si in mai micE mEsT rrd
lllltltftlI
FiiItd atrr'r'tp'i.lrl, (',r
so'lfegistic cst.c l)r'{,trrr1r
ca qi acm,ta, sisteu-ruutr
arrnofliei.
l0 - 'I ratal dc leot rr r r\u/ rr l I45
,t j ti za,rljno-;
f' (itlir lnl I'lttuoto. t! fos! in uz pind ir seoohrl XvI gt coEttDu! re iie l5r dio,.gama Iui Holde!:".
rr tr' r,,r,. {Fr1,rrr. xvr .xvtrl.si,,co;rinue sa re r"r*ts r,-"ur-J*-,.i"# ] *_"Jr*.L, ri.ifri'I"i"r"'il=""-',lli,"r,"j*.1;";.-X";::L;m""r#ll rr"rtrt'tt rrrarp 'lr ir lrlrrl t' rau'eua- i o*"' adrsi a.ele sunete rntr; care sint drterenle acustice ler!$emnare.I -- $Korur nv[' 3e robse€te lu muzica vo<a]a ] ^"ea!ta
uniti{-axe s-a obtinut prin lmpArtirez octevei tn i2 tnre,rvale egale.
' ll ';,,1il-il':,1";,tJ;l:;'"1,,:ll ;il;l ;;#;;;#e;;;i.u i"-:# i ,",..T,L,"ri:-*.T: ,1-*-1-eT--::*-:*,ru,,.oc*vs - ars.a de primu, -ll t' !t olrFr srurl(i' I devi, uie fatse fatr de cele nrhrfele, rnalcit ae
"r"J a*pa4it" iovari&bit itll -. _. _ I aorxtaa! de un semjton tempelat.ll ll' slslcmul
'erElrorst I opeaetia astfel hrnptuitr a prlInrt ndrnele de .t;perare. sru .temp€rs-t 'll I meot egar"'
ll " .,,tvr ,lp ti,.iflrrrto rtr rrxltltnlt mnventionale, desFe!-flte invariabit d€; I
lf r.,tlrr,,i' rr' i, vnl'rr. Ixlllil !t a,n$rrnrLA, der.umit se7,,iao'. te7r.p.ra,t. I
I .tt rr,,r'll 'llnr ir vnzrl kr tnln.,,nlt? netetupel.atA, irrre sw)etste diu cadnd Ir' ""'{ 'xrnvn ar"r 'irrr''*nk' ,.'!r$r'rn' provcnre din: I *aporturire *,"*;::"T[,f,T['#"* ,e "on"tur
dol
It . drrrrr tn nt nti]ttot l(ttlrt de {ome, de diie}tte m.[rirnl c-e diler€nliazd I -
lt _ orrerrE marnni, c-e ddler€ntiazd I
ll 'r'il,,l" xt,rrrrt,. trl,-Il,(o (r tlliotul,tc, din[c csre rearnlntim: I
ll -, tnnnt ttllnuntr,.d Lt,: n,ut luvrrti) sau coma care dijerentiaze inEic d! | y"ttuat
- 1l 74 | ^
irfzB"l 4oo, ?5d 14! ,tzt M,t*tztte r ,e tzt@ 200,a e?s,n z ,F t?.t,tr t7t,at
-|j'd!l.t''lf'1trtrllll'llxa.,.,xIn,ll',llliIfi,|rnprt'rrl.-din.eorn5IuiPibgcca":|
ll ., , .::":": ''':'''* :": :"1ll'*:ruf:. * *..*l*:,iaza itrrur ErBn I W t'itr 'r{'Ttn ?fi ?fr iA ?fi z# af, z# ?il
rrn t,,'lllr ,tr,. i.yr lh,nLtl Irtrr rlrxrtut ;; din "gama lui Zsrlino"; ill 8,' * - --- --
_, I ttn n n,,llqtltk1r (,h! li.0t, urvarli), a g-a parte dinE-ilrl ton. exEimatriI . . .. l' .. . ' Cn,'aateiffic'llle rltternv,li.lt rl?'lperotll t",,' ror trat i' rln ,,rnnxr lut ltol(ler" I
- ll , t€dtp€'rate. rezultS urnAtoar.ele celacteisHd:
t - l.rlr r'lxll, ., ,, rllr ,, nllllr lut t,itDgoaa": | 'semllo'tl'4l dratoalc devlDe egal cu cel .rornefic (de eremplu I rlo - iilo
li ,,,,,,,,.i,,, ,,,',,,*,, l,rttr t sau pa, (de 28,0s sav€*j), exprim.al prrn I .'*,;r?*:Y;;:lr:"--;:JTl;#:fff,;f;,#1;3;" _;-IrrI rFldl'n jj' ,r',, ,,uu',," lrt znrln'r,' I Enpiictt, terDperstp gl nu rnai oresputrd cu *f. "i. -lr*"rir"
absotute (de
I rlrrr dnr,,n r.r r r,,r,r,H i'
I rlh I " efiarmonie ?'bsoLlttd (de exemplu: dto itiez de elrarElonic ab6olut cu ,e bemolI ,.," rlrr ,I,'r'n lul l'rlfiIrnlr{; I ts di.z cu rnl benrd etc.l it 'll I - ildorita erl,oifi4niei, sillleiele din cedrul uiec octave se reduc la 12.
l, ,,,,. ,., ,,:':;: ,:::i,t: ]::::...,':.,.],,i.i ':t''1r:":::-.'rH t: 15,:.j"1' ::l: r'=r. ,n.*,,.da@. | --._-I | *rrii hr.i q Lr d' oe n !n.s .r. Ert i., hEu.ir * ,* -*i-.. i'.I,.G.i,- ** ,o ,. ,-,-I !, | @'
""derl- I ' I iqtI:lr_ta'
Ieuretic,*ierru)era,nta son<xA a fost enunlatA pemtni prima dat6 de AndleasWerkmeister, ca.t:e in anul 1691 a propus gama egal temperati, adop.tatl ulterisrde bti muzicienii.
lia se impune insa in muzic5 o datS su intrarea in uz a moclului rnajor $ia modului trrirol', carre au inlocu,it in practicd sistemrurl pluni-modal meclierral,adic5 in perioada aiirmirii t'cxralititii.
verifi,carea qi c€,n-sacrarea definiti'ri atit teoretic&, cit qi praetica asist.emului temperat s-a tleut de cita:e .]ohann Sebastian Bach, prin iu,cranea,.Da.s utohlternperierte l{lauier" (,,ciavecinul bine trmperat") t, in car.e denro,n-streazi in mod prractie cE este posibil si se comprgnS pi sE se exeeute rnnrzica intoate gamele majore Ei minore eonstruite pe fiecare din cele 12 trepte ale scdriicronu,trce tetnper-ate, seriind p,reiudli Si fugi im 24 de tonalitS,ti nrajore si mrrn6re.
S 42, Enarmcnia sanorE
!-oate sLtnelc'le sau notele care au aceea$i i,nallime, dar arr nu,rne tli-ferite, sll nulneecl etuarnr.onice e. Ele sirit tleci in raporturi identice tJe sc:r,.r-
ritate De exernplu: sunctul elo este identic ea intonatie cu si rliez sire dubhiltenui : do tliea esre ident.iq: ca iutonagie crl sr dtfilu-diez gi t'e
banol etc.' Pot fi enartntuice atlt notole sau sunetefie luate izolai, cit Oi i,ntsrvalele,acorduriie- ganrele gi modurile c&re se vor gas,i -rn raporturi th: identirateEorlo.ca, deosehinclu-se numai prin nurrc.
Sunetele (notele) enarmonice
$tiinta a qtrovedit aa strnetu,! cau:e reaultA din inlarrtuirea a I2 cuinteperfecte are &cee{r;i intonaSie cu cel cure se obpine prin in|anluirea a 7 oc-taue per{ecfe. daca se pornefte in atnbeie cazuni rle la acela$i sunet.
Fornind. spre exemplu, de la sunetu] Do (diu octava mare), lltiu am-l,ule p,rocetlec, olrtirrcrn :
fnlenluin,rl prin evinte :
Ao - ,Sot - Pe - ta - fii'- s,'- fa#z-Oo# 3' s& fi 3- rsfir- ta{u- tnt ff5- ti{5 = IZ crint'c
tnlanguind pr.iir octave :
tlo-ab-d0, *do? -doJ- doq- dof-do6,1ocrave
I Frinre perrc a luqririi a aplrut In ooul r7:: rar & ooua to ltrul 1744.
1 1" limtra greac5 en-qrmanias - in perfect5 concord,anf5, arnronjoc, cusersu-l vech.! de,.sunare la fel",.la unison... Uneie tra+ate, fn special celelr'anceze, rnai nu,mesc enarrnorria qi pfiin tea-menii : ,,slmor+,miei sau ,omoforrie".
l+a
U,lti,nr,ele rlo,uil srrrrc[r:, ob,l,irrute irreie o foarte rnicir difcren[ii de inallime ta.cut decit do.
l'n consecinfx, sunetul care rezu,lt{ din inlanluir,ea a 12 cvirrt'e p,er-
fecl.e se conside,rd a fi de aceea$i inalfirne c.u cCIl la care s,e rjunge pr-irinl.angu,i,rea a 7 r-rctave, *dica siJtt erla,rnr,onicez. l
t'ornind de Ia lte du.ltlu-bernol din octa'va nrar€, celalalt srnet +sa.r:ru,o-
nic ai lui Do, prin aceleagi ;rror:edee ea mai sus, nhpiuem :
InLinguind prin cvinte :
ReFb * Lafu - mi Fb - 8ifu- fabl* dobz'totpl - ."re ?3 - tapt -' mib+- .ri [r+- fa[* do6=I2cvinte
lnlanluitrd pri{r ocravc :
- frelb' - re 6b - re Fb t- re fu 4 relbs- relb't -re fu5 - re Fb6* ? oct'ave
tr-;t,r:ind airstracpre ,ile corna ce diterenliazfi ultimeie doud sunete (doc 5ire rlublu-bent,olr ) .rezulta ca gi acesLe 6lu]cte au riceea.pi ineitrirne. aclice aintenarlnonioe.
In notalie, ena,rm,on'in,sonor&,se mai nume$te pi eterograiie, adictr
scriere in urai ruulte felur,i a aceluiaEi sunet.Datorita ete,rografiei. f,ietrare sunet din cupninsul unei octaye, cu ox-
cepfia lui sol diez ri la benr.ol, poate ti scris il trei feluri, tiintl enilr-lrrouic.eii :
74I .1\ceasl.i dilerenlii esl.e exprrirnati in sistemul lui Pitagora prin rapofiLll ?B125
(csma p'itagoreich), irr .sisll:rn.u,l l;u,i Za,rlino .pnin
rarpoCu.l 128 {cnma mare). iarL!'
ln sisternu'l Mer.t:lr,l.ut" I lrrltler pn-iur rrapcru'Lutl .,1 Z [ccrrra hoiclerianE - a 9-a partedintr-un ton).
z Glr. Illenzrr'1. lllrt"lrlrrttl.i.'...u.rcr. e.crt.sticd, in B.P.R.3 Sol tli.r':: :,;r l.tt lrt'rttol nrr pol l'i s<:r'ise decit in cl,ocri felr.rri. din oauza de-pia't5rii IGr tle ;trrz,tlt;r 'irlnrll{)lnn ilr).r- irt sclra,
acest . fel, si d,iezd 1i do$, 8u intre, sunetul si diez fiind cu pufin urai
til
trtlll
rlI
lr
tl
J__
-?-Eltsr
:tl
ItlItI
149
's5 -slTl.tir
';
lrlc*litatsa rle intonafie rr sunetelor enarnroniee trehr-rie consir!erata sattltsttl.urti rrurnai in sistemul sonor temporst,, nn sictemul iletemperdL suns_tt'l* r:tttt't'ttl.nit:e dif era c& inelgime, rleci sint enarruonics uurnai in urnritolt,tiu, nr:fiinrl ritr;rrros echivalente. De exenrplu;- rrrrrt:lcrlr do diez qi re bentol sint e*ar*oorrio: * tru, tnotr ttt.,sor.ut p,{,"ntrur'.r.,1r'il1il1 l(,rillr(1f;!11 :
tnloeuite rr'ntr'I eu celalalt, flrtr a se sch,ilnlrr (:ovil (tn lr frrr?l nrrrnai 6e nu-mele notelo'r), din punel dc,erler,: frrrrr:1i,nir,t, rr. suner rrl poate fi in.Ioctrit prin enarrnonicul sitr sonor.
. " t1 i'ntel'r'alele enarrno,iee (a sc r,,)rl*:l $ 4g), acest lucru esttl $i maigvrflent.[h inter.r'a] c*nso,,iafltr Ff]rc cx(]nr,phr toilta micl :
&u poate fi iulocuit prin enarnodnicul sii*, secunda marit*;
,l)tt I't
ru r:clr:rr$i sulrelt insAIrr.lt.slr;r1.1';g1,,)$fi (:tI,In oste
do# ,"
sinli enarmoruce hy ntorj rclatia pen{,rlr sistt:nru!cazul, s,pr€ exemplu, im sisternu] i,i Flnldryr:
I ,,, ,,,:1 ,;,il'j, ,i,:':::1'"" r*r'ompe!:ate' dih p itt de ved&€ tetretic se n,u€o
"a!,c esre inref,yar diso,anr. .
, | .ti .rt rtt u.r) trt frD I mirc ronalitali - epre exemplu lui do miuor (pe lreapta t) - urde esrc| .ti . lt th 0a R€ rvxdnralr
- 8pre etemplu lut do miDor (pe lreapta l) - unde esrolt|rrl:,,;l:-,-.#rfi:"i}ffi:-it'].:1#TJI.x';";p.""*,-pioIuiainioora+- I , Dutorit* acettor doud lnsusiri esenliale alo grnetelor enaroro,icc -I , identitalo! soDora pe de o parre 9i drversirarca {unclionala pe 1c altrI ./ Iltrltur0rric sonorii (Iizic{} il enarmonle tunctionaltr (psthtcfi] i ffit; ,Tt]lT:1i,"_::,f1,11. * """", largr a euannoniei id colllpozilis
I
- I r,: cxrrrrr,ru i 6..nerr.r ri diez, ca eensibila expansiy{. reorarrtr itr !:ez l. ata mrzicalaI urrr,: 1tc itt tlitz, Jrc cind do, enanmonicuJ san, ca sensibila dopresiva. ft,.I rrl;rrrril rrr rr:zolyrrrt Jre .si:
_t,)rrrrwrrrr .>b a.Lvt,, aa trguslf,lla expgl]slv*" r,ec,Iamd in r,ezo,l" i1/rrrlrj 1tc itt tlittz, Jrc cirld do, enanmonicuJ san, ca sensibila dopresiva. ft'r:lrtttril rlr rt:zolyttrt1 Jle .si:
I t IlL o{..,{t lurct rlc vedere riu trc poate fi i.ndiferent pe 4an ,numc
I {l,rrrr.cck: rlora ! rnete enarmoriee il vorn folosi in melodie.. 1 l.lrrlrrrronici sonore deci nu_i poate cmespun<te o enarmoDie lunclirr-I n;'ltr. I'c ciud iu ena,rrnonia oonofar suDetfle identice ca innl[,Ec lor [i
l- rso
I
!, jIrla'
tYb
CAPITOLUL
TNTERVALELE
$ 43" GenenalitHfi, Crit eriile de eunoagtere gi analizf,a int,ervalelor
Raportul de tndltrime clintre douil sunete cu frecaenfd, dilerita - duper!,rm s-a aratat la $ 34 * se nume;te interual l
fletenminarea fiec&nri interval se obline cu ajutorul celor rloue $ureteoomporente, adi.ca pri,n treptele din oare oste alca,tu.it. De exemplu:
do-rni : intetval rle terla do-fa : interyal de cvart{
z I a'
*_.ll
ttr,ii
lntervalr: Iorruate tlin hre,pt.e dispirse prin saltrrri
Criieriile de r:unoaptere qi analizfl a intervalelrr
flrr,rroa$lerea teorreticil a inteu:valolo,r muzi.cale se f ace ;trinrlu-sp !u vcrlcrlurma toa rele eri terii :
- desfasurarea i'n tirnrp a sunetelor eouqlolrente i
- direcgla in care se succed cele doua sunele componertte:
-- mirrimea cantitativa qi calitativa a intertal-elor ( tluprf rtttunlrttltreptelor qi confinutul in tonuri gi seruitonuri) ;
- intervale simple Si cottlpusc ;
- rt-lsturnarea irrtervaleior ;
- €narmorils,mul irrtervalelor I
- consona,n!tr qi tlisortanga inten'a,lelor :
- intervale diatonice qi crontalioe r;
- exprcsivitarea inte,rv:rlc,lor. I
$ 44. lntervale molodice gi armonioc
I
Sunetul grav este consideratacestuia :
ca bazo i,utervalului. iar ecl ocu[, firlu! Interuala]e, tltlpd des/i:pururea tn tinr'p u sur.el,elor cottlputt(:ttle,
a. nr.elot].iib. cinil sun'eicle intervalului se aud suct:esiv;
lr0l
^ virf
-
aJ hazrt
Intervalole pot fi alcEtu,ite, fie din treptesetirii muzicale, fie din trepte dispuse prinexemplu:
Intervale fornrate din trepte
aleturate sau coniunctesalturi sau disjuncte.
aleturato
a'le
De
t Aceastd definitie ne sr:gereaz6. mal blne ideea de sonoritate pe e€re oexprimE intervalul mtrzical si care in mod gle,sit este definit uneort ca -dis-tante' i,ntre dou6 hepte a;le scirii nr,uzicale.-
.t52
b. rtrmonice, cintl sunetele intervalului se aurl sittlullllt :
ll
Mela,iitt se, desfii$oa,r:ii der:i pril succesiuni. rle dil'errte inlervrtll rrt''1"'
dice. fte 1-rrrrr trepte alatufuterqfie pnn sallurt, iar urtnottra, lrl'rlr cuut'crllllliele rlifente i$t()t'l'Alc,,aruontce.
tona litl! li
153
:,,,I ln[eIva]ele diatonice .ti ct'cmalice vor fi analizate in cadt"ul
Jpl
I
I
I
I
I
. $ 45. fntervale aseendcnte gi doseendente
lrrtr*1r,$lr:lo ilrr:lodiee. dupi directio celui de-ai cloilea sunet" pot
* nt atttl ,ttle til tltsctttttlente-I lrrrrl srrrrr:trrl nl rloilca al intcrvalului este rnai acut 'decix pt'ilnul,
trr virlll pr. r:lrrxilt(lrit fr.sccrulttnt; cin<I ounetpl al doilea al intervalrr'lui
tfrrf r gr,Ar rlror:rt ,rrrrrrrl, intervalul Se consitlerk glescenilet*.
lnlenvale ascendente
I rrlcrvale rlescendente
S ,tll. Mfrrlrrrrrll cilntitfltivs qi eulitativfi a intervalclor
'l'rr,rlr, rrrtr,l r,irlrrlr.," llr l:x1lri tllit'l't:tr grlrrlll . tnObuie cOrrsirlerate tn o{ifeCtrie
ner r,rrrl,rrlfl, rlu.il l, ttttltl l!x,l,rgli tlll s-r o1pecificat cealaltA direCfie' fles-
r:frrrlrttla (ilrrrl Bri hl,lllrr:r Hl)r(: (:xl:mJllu' /a - do' se iulelege cl /o estr'e haza'
riu, rlo. yir.Irrl ,r,lcr.r,,,lrrlrri ; rlt:t:i, ttr:esl intcrvatr este o evintd' mu o cvart&'
l)ir.Ir r,r.r!1, r,lr 3s1:r.nr rrrlr:rvlrl Bfi uibn un aen6 clescelldent, arlaugern filefi'
I ttr rrrrit ,ltt t'ttllltl'll'tr".
fi ;
irv'
df;,te
e.riterii :
cflre esto
iii lorrrtri
prin de-
Il
I
I
I
I
I
I
I
I
l\lflr,rr.,* *il,t rrtlr:r'vltl Ho stabilo$te avind tn vetlefe tlou&
.,{rlalrtl.r,l !t r:31t1ltrllrtt itllt"rvllttltti'iltttttttt,tt tttnltlttliurl ac strrbitcate dup6 numlrul treptelor' din
alr'filtrit f llrrnr t' tttlrl'vttl' i:tr mtiri nwa calikttittti, dupa cou[inutul
cl cr*lttttouttrt al ltll.:rvlllttllli.lltu ;rrtttrl rlr vctlt:rt: torrretie, un interval se precizeanb deai
l*rr trtrrrilr!$ illll r r:rrllllti)lii! r:tt 9i a calitapii ace$ttua'
I ft'l
i a. Mlrinrea cantitativii a irtlcrvllelor
I)in ptt.nct. de. aerJere.al cantitdliisint alcAtuite, intervalele pot fi :
l. prinw, intervalutr format tlin
I utrl rlrrpit rrrnnrrul treptolor" dirn care
srrnelelr ucoloiagi trepte *.
g.'secund.u, intervaluj f orrnat lmtre doua tre,pte e'Iaturate :
J. terpa, interval,ul forurat lntne u treaptnr datssarceesivE a Ealrii:
. Af^' wtL
,
ireis'-din orrlinea
4. cuan'ta, intenvalul {onnrnt. intre o trea'pt6 dam ti o Wtru din ortlirpasuccesivA a sctrrii;
sl G
5. cuirrta, interva,Itri forlnat lntu:e o treapt& datii gi osuesesivf, a sclrii ;
cintea din ortl,inea
,F
etc
I Cantitateo itutetoo.lelc,t se noteazi tn seris priil cifre arabe, corespunzA-taare numArului treptelorr pe c+re le contine fiecare inteo"val. De exempiu :
prirno : 7. secttndo : Z, terfia - 3, cuarlg - 4, cuintd. : 5, Eerto : 6, sep-tiftw, : 7, octaoo - 8.
I Prima nu este propriu-zis rln imterval decit in aspeshd ei mSit (ex. :
d.o - do d.iez) sau dar.hlu-mirii (ex.: do * do d"ublu-di,ez).
Ibb
fi. .sexfo, intervalul forntat ,intre o tneapt[ datI $i a .tcseo in ondinea
suecesivd a scE,rii: '
AE
etc
7. septima, intervalul forrrrat intre o treaptil datd ti rr ,s{;rleo rlin or'
dinea s,uccesivr a sclrii:
i3. octaua, intervalul formaL inlre o lrea'Irtil datil
suecesiv6 a scarii:
etc
qi a opta dirr ordin,'.t
b. Mdrimea calitativd a intervalelor
Din, purrct de uedere al ca.litafiil, intervaletre pot f,i: porfocte. nrat'i"
mic.i.'miriite. nricaorate, dublu-mrrrite si dublrr-rrricSorate-.
Dif eren,gierea calita tiva a intervale,lor rezu'lta rlin coufinutul in tonuri
5i semitorruri al aeestora. De exemp,lu : intervalul de terla do'mi este mai
nrare decit intervalutr de tertn re-fa. intnucit primul este alcdtuit din 2 to'
nuri (4 semitonur.i), iar celelalt dintr-un ton si iurnatate (3 senritonuri).De aici rczu,lta ca doue interyale - chiar dacd a,u ace.lagi nuntitr de
trepte - s,e pot difereulia din punct de vedere a,l ctlitifii acestora.
Interuulel,e perfecte sint : prima; cva,rta. evinta si octava.
EIe silt corrsiderate inten'ale Tterfecte irrtru,cit ltu au decit urt sitrgtt'r
aspect de [raza - cel perlect - rle la care se ohlin dira:1" irtlervalele rrrii-
rite si utic$orate.
t Calitatea interoal.el,orIa cifrele a,rabe respective :
- intervulul perfect- intervalul mare- intervalul mic- intervalul m6,rit- intervalul mic$orat- interrvalul dublu-m5rit- intervalul dublu-miGorat
'n5h
se note,azl irr sgris pnin litere si sefiline a<i5,ugate
: su litsra p (sau fEri nisi un semn)
- cu liteta M
-cuiitera m : ''- cu sBmnul +- Cu semnule cu semnul + +- cu sgmnul
[nterrtalele mori oi. rni.r:i, sint: secuntla, tonte, sexta qi serptirrna.
Ete siut c,onsidcra l.e in,Len,ale intper I'ecte iutruc,it au la bazt doul{sllsc,te * 1t1;sryl Si urici * .de lt eare 6e obpin apoi interval,ele. rnin,te Si
cllicgoral,e.
Taute interuu.lele * atit c,ele pc.rfe.cte, cit gi c,uie tnari +ipot f i nt,irite, lni<:gnt-:r te, duhlu.-urtirite iii duhLr-rrticgoril to ; ailorrilirpri,n hirgi,rea sa.u lnic;o,rarea inl,ervalelor de baza,
DiIcrrenIa dintre uu interlal ti a,lttr,] imctliat u,r$rf,tor, privint]il(:est.ora. esto (le {rri solrriton. f}e exernpJ.tr:
lllt,cl
xe crbpine
cal,it,il lea
4*tf-
t'
infervale de baz&
tlr?
3t
3f A++
E/at Sr
calitutiue a u.nu.i irtl;erua.l ,se
('/tt
it- -
t/,bf {t f/et
Iterutru stabi.lirec wdrin',ji cuntitatiueprocedcafiE in felu,l uFnriitotr :
at
pi
a. -- kr. intertal.ul cu sunetc natura.le i ,Ee precizeazil rnai ilitii r:arrti-tatea acestu,ia. dupf nunlnriril de trerpte pe L:,are il conline, pi apoi calitateas&, clupit rn.lrirnea treptelo,r (co,nIinutu,l In tonuri gi senritorlur.i). Deexe,rnyllu : re-sol, dupa nrundnr,l treptc,lor este o cvartfl, iar clrrprrl calitate,aeeast8 c:r'a,rt:i este perfect{ (confine 2 tonuri $i ] se,rniton];
b, -
la in'terual,ul cu sunele alterate.' se face mai intiii abstractie rleallteragi'ile exist€nt€. se'stabi,logte inten,alul ca $i cild ar {i ,,1,*etrit dinsunete naturaleo Ei apoi, p,riu adaugiri qi scrderi echivalente e,r.l va,loareaalteragiilor respective, se a jurtge la stabilirea intervalului c,u ,strnete alte-rate. I)e exernplu: re
- sol diez. facind abstracpie de alteratie, €ste ()
cvart, perfect[ (re -
sol) Ei adarrgind diezu'l lui sol. intervalul se rnftregrceu I serrriton, rlevenind cvart& nrirritr (re sol, diez); do diez mibemol, facinrl abstrac[ie de alteralii este o t€r[a mare (da
- rui.) cai.e 6e
nr'icao,reaza o datfi prin do dier, .tlevenind tsrfa mici (do cJiez -
nr,i) qiinci o da[6 prin ni benrol, devenintl ter!:i micqoratn (rlo di.ez
- nd bemol.].
in feilul accslir procedian la calc,ularea tuturor celorlalte intervrrle. :
S 4V. lnterrt]ts simple ;i eompuse
I)rrprl cllm se [r>rrttr::trii irr <:atlrul nnei octave, sau tleplEesc cednrl ootu-vei, inten,elele pot fi : si rn1i,t: $l r.:o111p1r**.
t
I
I
157
io-terval de baz&
I urr tr, rlrlcr'vrtlrrlr, (:lrrc 6c f ormeazi in eadrul unei o(ttave ae numean
t,ttt|, tt,tlr ,rrrntilr . Ar:osll;l silrt : prirrIB, secunda, tefla, Cgarta, ct'iu[&r 6exta,plilrlilllll rtl lll'l.lVal,
Er
I nlrlorl lrrtr.rvtlt:lor simJrle construite pe not& do
f rcmifonrliatonic
I ton
A_
--
ffi=O €F ?Oo
+144re=t ---+-E-ct-
Irln;t\,ft.
--
crlndt;; ffi
It,t
) tri
tt I
ttt;lr'r1,1
u,/i ltltltl.'
tttt'1 6
fiElrF
ttt:lnf,1
f ,remitoncr0matic
2 .rentitonuridiatonice
Iton si tttdritonic
2 fonuri
2 tonuri ilf,st,cr1mat'ic
I htr
iSf,i,f iifr'{rffi continutui in tonuri titlprgg,1i,cqtt ta. | rcmitonuri temperaterea rrebtelor I
Continutul fo fonuri doenitonuri oefemperate
nicgorati 12p
s$$$.
lAgerr}ecAi?tirt--I t/€- f,ff diatonic
3 tonuri (sau Ztonuri tl,rf db.tOniCtl,tt.CrO-nartc) _
A.
4 rqnun 8l
niaorafi
&.S aerfectis(jr,r.i
mditi
?tcnuri;t2$#''!A,'^'ti"'ffiA
Jlfonunril!,ir:utd!!,tltlL'-
4 t'onuri (tu - ;f : i. - ,iionuflrfstdt'-ffi?ioncr/.ft cm- tJ
siaoratd
sir|IE'h-
-qiLt mare($
mtuifi
i:I
I
+lr,/
5t
?tonuriti,)-r t' Tfiatonice Wl
"';i:,:;,1'J#Fio*;,r;of'o'ffi1f fc.+u.'i(seu+t* i
J'i,{:::;#:il0wi
t59
1enanirea infervalului duod canh'tated ,ricalita'tea trbotelor
Continuful in tonuri demitonurt femperate
Continulul itt tonuri trcemiionuri nelenPerat'e
miworafd
nicd
R.sE$ fiare
4,f,
ndritd
"il'i;;r',",nffi1,l/\
4toounx ffiifi:oiarontceffi
St'onuri,yi ffi'ftf.gratomc ffi
AA
i['!,';l';Ef,:ffit st ronaifc) u 'a-
micyoratd
E oerfeciirb t-CJsq;
nirrta
4tonuri,riS #-;r.";![;;,il ffi
.A^i{:frifi,#,,ffi?i:i{{ii{;{"#tt r?rt diatonicetd eI tl crofiatic
Notd I In tafulouI de mai suE nu apar interlalerle *.lt]ll]=*5n'i;te
micsorate, deoa;rece ntl s,int inftrebuintate in pnactica mruaicali decit in
Uotuil excePtiornale.
In ooloana a cloua a tablou,l,ui sint tresute ilir'tervalele neternperate,
deci sistemului solfegiistic (Hoffier). in care semi'tonul cn'omaLic esl'e
decit cel diiato'nic.
b. Intervalele comPuse
'I'oate inten,alc,le ce depaqesc cadru'l u,nei octilve se nu'meS'C
ronlru.se, f,iiu,cl alc[tuite rl,int,r-o octavtl, la carc sc a'daugfl unurl
terra,lele si'mpde (ser:tuiclil . ter{ri, cva'rtii ctc'}'
160
+i dublu-c'azuri ert
apartinlndmail matr€
intervale
rlirrtre in.
* .tr$r'iuta
:lnqlecinril
oi rrs-rrl r,t.'i rtts
t,m!iotteciurir
rv rl t t i: rl rrri rtta
{)itl.itrtt,eu irr,tr-:r'i,alrrlrri cot}rl"}L1s este aceeagirrorrqrslruuziIon.
Intert'allrl tlt ntai jus. s;.rrc r:seruprlu. est{[,irrlu]rrl sirtrplrr (:(r I r{'('e peste o rr:tay* c$[e o
Tabloul intervalelor compusd
fr2const.ruite pe nota do
situ securtrl:r pestc r)(:tt!tl
iittr {r:t'!.tt rrr:.slr.r r.rr:[.!t t:i
Bfltl ('\'iIft;t JteslC rtrltflr'ir
c1,i.tt ta licstr.r or.: tar'5
s,au sextil ylastr.l rrt.:tavs
Ba lr seltltl lllir l|{)stc n(: l;r ! il
silu rltllrlit-or' ta t'ii
crl $i u intervrtltrlrri si.rnlrlu
rl rlecinra m,ir:ii, itrtrut'it irr-
te,rfa nri eir :
I
t
t
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
sa rt
lm
lill
I,-. I .r
tl lfltrrln,llll rl.rrriil(}I este o unalocimtr perfect[, fiirdoA ittervalul einplu :i.
rrft. lx.qrr rn:rrvi ostc o (nalttr pe.fecta t ' S 48' E[sturrrarcrt inl,0rvalclor
I I n .' r
L*ist,maroe uuui inteft'al esro pror:orreur r;are cons* din muterea
I | -"-q-= j lffI;iii ,T:.r"'1,,Tfi.i;,1,,#J"lJff; ""* ,," o"*;;;; ;',I I ,','r lirlrl,'.rrn (,,r'r'rrrrrll pr:slt: rtorrll o<:tirve), septemdecima (terl.a peste tlou;lI t 'rilrty.!;,.r'lrrrlr.r.lr,lr (r:v.rl'rlr()sto rl trrrh octave) etc.
It,. ,,.,'trr,l,lt,:
I
t | .,g - ry I lD muzica s€ ut;lileaztr or pr ccedcrc rr.rurnalcu i
l,l"/.....-..-.__of-_or:_t-!v,'rl,u.E,
I I )v .r =-,-------*t I I ' ' ',' 4t u 'l' .:fri- i a. Risturnarea inlervalelor simpte| "t"
t f | .',,trrrl ux:i .xlnvr:. llncor.i lrrsn, tn caznri ma rare, se intilnesc mdo&i j
I ,,"r, ,rrg'rirr,l 5i inttrvl,lo rrn4usc: i )
l: I ^r,^--,,,,,o.",,.., i 't'*,di**,*i#1
l : | 'n,u rty,- r;<:t I
'b'cttd- cu a
I
I lrtrrr,rl,,l. ,.,,,11'nri(- ;rlt utilizarc rnai rnult ir melodiile .le D.rrrrr j - ^ .
t I t ,,,,r,,,,,r.,r,,rr, r, ,,,x,,,i hr nr.nt exceplio,at r" or."'.. 'irrrrrr '"
";;il | 6. Cvinte - cwfte
I _ I .,,,,r1r ;\l,rrrrrl rrr,,r rrrlrrrri prin. intervale compus€ in nreloJiile pentnr vocc
i
a . t ,",rrlrtrrl,rllr rr rtlxrri hr nr(xl exceplioEal le putem inlilri tn nrelodiile I "eu td- CIE?fa
f I .,,,,r1r ;\l,rrrrrl rrr,,r rrrlrrrri ,rin. intervale compus€ in nreloJiile pentnr vocc i. I - ,.,.,,. r", t,,,,,,.,1,.'r ,.',r"t'o"i\ric nearrisEc, noexpresiv si Iinsit rle cil,lrrla prn. l
.^ I r r",. ',,ro.r rmni 1,,rx,i,,. I b. tcxta _ tepf$l- I r
;!l
,"iiifii'l
notei de baza a intervalulu,i Ia o(;t*vfl srrlrcrioar{, sau a norei 6in vinf a
lrrr,rtrnlr,lo,:rl tfrt'itlrrlH. 2 ockng ce lurnesc inrerrale rcdublate qi slni r A
, iA , J! e | '" ---*" .. urar?trrza oo trx'ecadcrc rlatur'naicu irrtsrysldor iinrple,j - - . , 'f{= u tE? 1 dar l}oa'te fi uti,li?atr si rtrsrurnrrra inr€rvalelor cornpuse.
&
H*;siE+':i,,
il-l
Proeedirrd la riistttnrare.a inlervalel "r pcrf ecte.
micgorare dtn cadrul uner ocl.ave (tlecr, rntervalele
torul tahlotr :
ruari. nriei. rnirite risimple ), obtineur rrrrrrl -
?,,tepfima'tocundd
8. lctava * Primd
Obeenv6m ca, Iacind Eurna intervalului dat ou cel
r&stlsBa.rx0, oblinem' intotdeauna eifra 9 :
lI ( primt + octavn )
? (sec,unda i- sept'irna)
6 (terIe + sexla.]
5 (cvart,n + ct,ilrtrr).l ( evinta + cvarta )
;i (sexta + tre:[a]
I (septiura * seourrda)
I{nctava + prima}
Frina1p
De acoen, ea s[ aflam rezultatu] rlstru'nhrii unui 'interval oa{:ecflre. il
setdem din cif.ra 9, diferenfa reprezeutind intervalul chutat t.
De exentplu : cva.rta prin rfistuprare I)€ ilt cyiufit (9 * 4. : 51.
sfr(ta p,rin r*6turnsre ne de terta (9 --- (t : 3'5, pri'ura prin riist'n'nnarf
rre dil octitt& (9 -- I : 8) stc.
't- '-* )tt
Teria
Jn -0m
3r *+ 6''
* * .'--+ 5t
€tc.
()ctava mariffi, din c4v?,A cA depagopte, din punct de red*'re sonor'.
,:a.drtrl intervalelor simple (octava perf ecti). nu da p'rin rfrstttrnare. prirnii
ruicaorate, interval care nu existt, de aceea, octal'fl ma'rita $e r[stoamidup[ principiul intervalelor com'puse 1
'.
I+.)I;l') -_l_., I
"l+ir*/t(l -j_
i!
trL() i
ca.re s{ {ormat Prin
- tt
- (.)
:Q
-t).-(i 7
-g=9--q
Prirr r*sturnnrc. calit.a.t,ea. iutenralelor
iBterlaleie per!e<:te
inten'ale'le nlu.ri
intervaJele nrici
iutervale,le m.dri.te
irt Le,rva,lele mir:1oru I'e
i rrtervale,Je d u,bbt -mdri te
intert,alele rlu,hltt'nticiorutc
sirnple as Eehirnbh astfel :
rilruitt nerlecte
rleviu mici
devirt rnari
rleviri mic,gorale
derrin nritril'e
tlevin drubht +nic$arilts
rleryiri elttbl.u,-nrdrite
3 g '-+S 1v
Crrarfa
' Citra I rePrezintA, inr*stun:ndii, unul din sunete e
t1
acest eaa cadnt] uneiintervalului se repeta
octave. cieoas'ece in eslctdttlde 2 ori: n8*h+ I
It6,l
x
OCEYA I A se vedeit l)iltr. l(iti iti ttrmitoarele'
165
r'II
llll
,ffi
,,$,1
t..l
i
.:,':i
b. Rflsturnarea intervalelor cornpuse
l,,r inte,rvalrrle compuse, rlsturnarea Be obEine p,r.in nrutar.ea bnzeitlotttl .rcl,urtt; srt,perioare sa'u a rrirfului, il.a doud actu,ae injerioare :
t- -.. -c)-\-x_
"+
Ia
- 'terliaileeinra ( sexta pest{j or:litvil ) rlrrl,irrr' lt:r'lX (13 -f'
.-+.--- {ca-<.E -r#-
- 16)
- Cvartadec,i'ma (septiuru pcsl(j .lr:tlf i'l) rlr:r'ine secundl (lt -. 2 : ]6)
f 'ri rr r]lst,rrrnu,r(:, t:u.rtti,tuteu, troprolor la rute,rvatele
rtxlIrrl
Notttt ( xt:r:tttttlit pcslt: or:tavtr) rlevine Eepti111ft (9
compus€ se
*7:16)
schimhd
I
l
l
J
J
I
I
- Cv.intadecinra (rlubrla-ocr.av[) devine prirnri ft5 1'.1. : Ifi)
I lttrlt:r:i rrrl ( rr\/ ir rta [)0$te OClsyii ) devirie cvintil ilf 'l- 5: td)
- I)uorlccirna (ovinta peste octar,tr) devine cvarto {12 + 4: t6)
acest caz,intervaluiui
G
€-
cadorul a 2se repeti
octavg deoarrecede 2 ou:i :
-'r -lt-
?n ceea ce privest e calitoteu intervale,ior ooril,pLrso, prin rasturnare. eir
tse sehirnba dup[ a,celeagi principii cL Si in cazul ,rAsturnArii irrtervalolors,itnple, adica : inten,alele perfecte r6'min perfocte, cele mari devin mici,celc m,ici rlevin mari, cele merite devin micgorate gi a$e mai cleparte.
Nona Inare, spre exemplu, prin rlsti-rrmare dsrine septiulil ruicii :
, --€
9u 7m
Unclecima rneriti, spre exeolplu, prirr 16s'turnare devine cvinti mic.goratl :
calculul
xx
0ctava dubld
l(;(i
rlII.
llr:r:irrrrrr ( lr:r'f r 1x:rlr: uct,nvJl) dev,ine 'sextf; iffi -i- 6 : L6)
167
Foloasele practice ale rdsturndrii intervalelor
I Prirr rirstrrr.uarea intervale]or se pot stahiligi calitatea irrtervaletor nrai rargi, c,m sirrr cele desf, mai fie nevoie de a $e calcula con[iuutul lor ilDe exeruplu:
nla:t u$or ca rr ti 13 te,;:,
sextir 5i selrtirna, fiirr:r
toxpfi li ssrnitonrii-i.
COrifrapunCf :a 2 vOctf)irr ..Tratatul
m. Negreade contia.punct Ei [ug5'
4$, Enarnronismul intervalelor
Sp rntntesc ennrmortice accle intcrynle care sint'in raporL.ur.i gonore rlei,rlentr tate, .rleoscbindu-se nurnai priri rrunrele note.ior cc l.e e.{_}mprrr}. I}cexemplrr, terla miuir da
- mi hentol p(]atc fi enarmolrizat{i astfel:
rl
I
I
lllltl
l:
trt
pl!u] Ia,NNlfE
rL
Pcp1p1 a cnarrnrrniua un interr.al sint posibilitagifiecarc sunet are mai multe corespoutlente e[flrmonice.exenrplu, se poate enflI.In0rriza astfel:
urultiple. t{eoarect
Secunda . nrirre, s,p,rc i
L
t
t
2. Q iistrrrnintl interr,tJr:letlurile riisLrrrua [e. care au (D
<lulur lu slare rlire,.tri:
3 l'e pri rir"i prul riisl^u,.nii,!11 rrrlt,rv;rlelor se [razeaz:],os('ul ttt Jr.lrlrrrrrr,.irrl, rrrrrr.lo,,le r.rrlr,r;rrrrrr:I rirsturrrabtl.soutral,uuctul tlr-rhlu la r.rr.t"alu tIe llat Jus:
I68
De regula, la l'orrrrarea
dere ob!ineree u.n(rr irttrt'rtttl.c
toarsie proceder: l)rir('tl(:() :
interr.a{olor euarmonice
trtrti u,auule. Acestea se
tr.ebuie sci ouem En oe-
pot reilliza prin urmll-tI
Frin rd,rturnare dd
- Iuter'alul urrn&to. ,
ril s turnare dcvine
de urr,tle tle,ducent c6 primul este sextu wicd.:
* [ntervalul unuf,tor :
glriu ril-qtur.irirro rler,iue
tle rurde tleducolu cir prirnul oste $epilntLi rtr,t,csurulir,
: l.er !ti
din cornponeu!a uuui acorj, uirlirremsrltr(r^r[ale rutnrciLva dife,rita rlc irceea &
si prorerlerrl prr,,
l)iinr ca cxeln;,llr
acor
ae0r.
A, ,
7.-E--i -. .*ecuittiti rtil,It.u.,i.tr---
16U
n r:f,rul. i.rr.terualul este alcd.tuit din nate nealterate (spre exemplugirrr rlirr uol(' (;e riu acelagi fel de alterapii {d,o bemoj
- si bemol), in
ir(:r:'itrf Putcrn inlocrri euarmonic oricare dintre sun.eteI aiegind i1Str lre(:Iu.t: n.r rlrrrr rrrr i,nl<lryu.l ltta,i rtzual :
,'in @ 2r *+--
llirrtrr rnl(.r.r ulr,lc crrirrruorrir:o alc rerpei nrir:,i, s:hfinute ilr Friruul cxr){r}lilLl,
;rtr:lItrllll ',t','11111111 llt/l t't lrl , (::rr(: r)ste ruai folosiill der:it cvarta tlulr]*-riiir-'rttt itlii rlttIa r:trttt trr rrl rloilr:u r:xr:mplu
- din acclelrsi consiclerente
- pre-
lr,r v1 1q1 .r'rilr'ir nrrr'ryor'ulA lu lor:rrl s,cxtei rXrrhlu-mdrite ;h t itrtl tttlt't t'ulttl rsk: ulcilrtil din.tr-o notd nealteratd CIi alta alteytrt{t
{,r;tl1' r'\rttttlrlu, ,ro lu ltcnuil.) suu posedd. o notd m,ai mult ulterata tlect,t
't'ttl,rlltl (r,1rr. r'r,'tttpltt t tltt iiez --- lt dttblu-di.ez), inlocuint ,;Jritrrlrorlic inItt rlrtrrl rnr ,,tttt,,lttl ttllt,ttrl, irrr llr lrl rloilca titz, s1ttctul dublwa.lterct:
l,)rrurnrorrizlrrt:tr ssxtt:i nrici (do Io bemol) ne dA intrryalul de.vrrtltl rtrJirilr"l (ilo ' - sol di,ez), cane este nia,i util,izat rlecit septima du}Lu-ttrrr;'..tr'1'ttl0; ittr r:lmrrnonizu,rca sextei nraritc (elo diez
- la dublu-diez) ue
rltt ttttt:t'vrtlul rlt: soptirnil rnic{l (do diez * si), c'e e6te mai uti]izat tlecitlvlrr lrr trilrlrr rrrrlril0 ( rtt bemol
- te dublu-tliez) ;
t' t'ttttl inltuilrt'|, esle a,lcd.tuit din note cu alterayii contrare {diezi r:ulrt'ttrrrlt), nrt ptlttlr-r lrr,lor:tt,i cnarmonic oricare d,intre $unete, in amrbele cazur.jItrrrrl Jrorrifuiln rrb; irrrxrxr rlu inle,n,ale uzuale ;
S 5tI. Consonanfa gi disonantn intervalelor
Iotervalele ernronice falt de gradul de eontopire sau necontopireimpresia rrudidvg * eelor dou0 sunete conrponente -_ pot ii;'consonarrted.isonante.
a. Iniert'ale consonanfe
Se oltnlesc cansonanl.e inlervllele ale carur sunele. augite si nrultae, sscantapesc (in mai mare $au mai mica sndsuri ). fiiod pcrcepute de sorolnostru intr'o strinsg unitate sonor6 r. Ele ne rlau se'zaIia de repeus. sta.hiiitate. echilibru, gi (fli*r'er rezolvare n.
Dupfi gradul tie"Entopire I suretelor on*ror"otc. intcrvaleie eonso-nante pot fi perJecte 5i irruperlecte
Consonante perfecr.e ._ in eareruesurE sint eansiderate toatecyin{a si evarta } :
re-fa )ca zul
* celeatn
ai
eortoprrea arrnonie* s6 lac€ ln rnai msreinter-velele perfecte (unisonul, oe!aE,ir,
miceConsonantenr6grrrtr --
tmpertecoe ln carestut .lonsiderate tertele
eontopirea arotont€A Bc f aec ln malmari si miei. sextele mari 9i mioi :
b. !ntervale disonanle
Se Dulrlesc disonantet, irrtervaleleeimultarr, lrt se contopese, fiedere dinriesprinile unul tle alrul Ete ne dau
ale eAror sullete cC]rnponenle. auciteaeeste surete avind tendioga de r ge.
senzatria de rniSeare. insrabilitate. rer-sirine, Si !,g..Lre?olv_area in inrervaie e0n30ns n [e:
I In limba tatinii consono'ctte :3 suna lmpreuni. a suna Ia ter B se po*ivi.:,"L,rg,,ttrtir;::i"i:are sau mai mie; *asura-ie-G.la ra iraE"i-ie-ciisonanra
a Frin tezoluare intelegem trecerea de Ia un interva] disonant la un in-'+erval cOnSonant.3 ln limba latinE ilistono-are : a nu se potrivi. a suna in direcfii op4rse.
171
'lI
Ca ittterra[e disonantetttele tuari +i tuici, Precunrnf,rite si dutrlu'microrfite :
sint eonsi.d,erate secutldcle
Ei toatc intorvalele maritcntari qi mici, Bepti
ei rni.eqo,rete, drthlu'
Citoorl.etu, cvarls perfectir sste str)colim oa
auzim tr,trlat san cirrl este utilizatir la vocilo{t} u+otu'il d.iotrtlaufii, t:iurl usttile jos lu acot'tl :
o;eile 2 srunet€ cc cormpull intervaltrl disonarrt
n$nla este mai Dtfl,rer pi itrvcra, {itl olt druuauln
eH ctit disonan[a este ntni uriefi-
Proeedse
Intervalcrle tl'irscnanl,e, tlc rc*guil$,
R.ez,o'lvarea [or in interr'rule collr'gonalrle
,gen.eroJe .alc nrilcflri.i "l'oc'ilsr I
it. .*. tnipfRrcm r:o'clii infalrlo*.r'c Ei
estp mni rrrir.ft. *rr $fir,tino"drx.rf$ R{{r.i!t(ril otttc Ill}tl lltal'et
ili,rmante ilabe
geflorale
l,rehrde rcatrlva(e in ,:c}c c'(IlrB6JDfiHte.
'ie ohtime '6rrin br,nriitoa,ur*o prttce'dee
tlll€{n'tinero'e }}e ific a vr'rr:'ii 5ll,;rtrl'ioitt't: :
S St. Hezolvars& intervalelor tlisonanl,e
lrr lltl.xrile ruuzica.le urai noi, cvarta igi consolideazii dirr ,:e iIl ue ltli,ll
trrult pt,ri1.ia ei de intersal. consonant. Acela,Si proces lent de accsPtare in
rinrlul con,sllanfelor il puton observa si ln s,eptirnn tttir:ii" tiirrtl utiliniltti
tn aceirduri tilrn progatrre qi rezolvsre :
Ct1dul tle t:ortsgt;urgd al iltsrvalelor e$.to !n f ttriugiu dc or''ditteu nparipici
ior -tg seria lrmonicelor : uuisonul qi octtra fiind intelvalele cottsotttutc colt'
rua,i perfecte, cvittta gi cvarta, conson:rnte perfecle, iitr torl'e'k: $i sextr-'le mart
+i '"il';.l,1tl,nJ]":::,:Tl;,::u"='j' ,o..,,*u,n i,rt,re strnctere c,r{, a, rr€ev**{i,
cea rna,i apropiatir tle sunetul funrlamental, :r.dici aceloa pirra la *nr111j11i1;r.tl
lJ: uni,sonul" octava" crinta, cvartil! torlele $i sextele mari ni nliui :
. t
-e'
Graclul tla disonanlu ail, intorvalelortlintrc cele doufl sunete com,pononte ale
l:rell!
$ste in rarpo'ft inr'ert cu dep&rtaret
inten'a,lultri : {r.u r:it rl,istan{n rfintrr:
ilisanante put'ePnic€
rr. - uli.gC,area r=oaii sttpttriflare gi rneulineree pe 'krc n \'r.ruii infsl"rtlirrt:
-.\__-,.\_-._
SAU
I:
,1
f ;' r ,,,i$(i*,..i t,t'tt,o.tor ro*i:
i
|:-]n,.....,,,,].,*',**.":;u"""",;."J:.,*,,,:*,'*,,,u",,l,,.,",ffi. I :::l;;,:ll,,lll::rrrrr
r.r rrison,nre in consonaDre) dupa principiite crerlid ctasice 1
l - r "'""''""
t'llllllll|nllli:gornirlezolv,rliiutefvaleIordisonanteeobuio|.lri1l.!l|ll|'ll|lllli|l.lt'llxhi81(xDl)rlcrezoIvare:l_-_@
'
.",;:"r," ,, ,., I ' - ln 'ttttt"rett aruoniaiL u uocitor
I _ I ;;,;::;:,,:'l;1,,',i f ,I;:i,:i;,l;i,;,];;,"f;":, r""",'^"ritarea acor- { [1:1]::,,::3.:? f:::i :,::::,-.::.rt,rl; ":"T: ,-1"
:,:l
, y.na -
rrtalt ft
) : I ;;,;::;:,,:'l;1,,',il ffi ,I;:il1il;,l;i;,ll,"fi;j, '""",'^;rit^,." """"- I .1,;t::#:s:? fI tJ*H:*#n;* m: *l;,:i:li) : |
,i:z',rv.'1.:r ir,rrrv reror ere secundi,septimi gi noni (mari $i micr) i
",'",o1 "*"" to.*""r' "ltillll"'.t1. "*"t'"- se face coborid o 'eaptl
de lralr6ona llr.I: |'i:2"v""".,.,:*':'"';:o;-:::ff:i-,'j'::;:'"'-''''''"
i. I
Pot'q ouca 4 toctLot I ^ezolvarea
secundei marl 9l a septimel .micl
JrI,r't:tlt:t:lt: tlt: tltilt:at'e a v'ocilor, numai sa se ajunga pr.in aceasta la riuul j mei rnici :rlrrrlrr irrtr:r.vrrlt:lo r:onson*rrrtc. De exemplu :lrl I a 2*, + Smltt
% q4-..lll.ll,],unetutde8uarAltlhepeloc,iarcelrlejrrscobotrffotfel.pt.6.deci
I "r-.a--- Bi- J o I secunda mare se rezolvE in terla mare sau mictr.It I ffi:**r.rxffrjff'effi5s,ati. I i,t],c6 t::. I rr+-r5-l n,1 1 ;r'rn"i*.ri"**1*;i*1ii1;'"=ili*a,1##ff*H:Hedtf,:'rl- r I r7s
liI-
(irlr ttr:i fduri ilc iutervale disonalte (z-de, 7-rlrn, 9-n6 - mati $i ] enalizind gecundo rnare, constalam c?i sutrerul disolant este zunetul rle
? ,. ^- arr\ " a- I i lfrni
prul'oi!uil thtruuaula. $i
,le Fu,s (cel care lorme&z[ se,ptimil)fie rezolvat:
6ri P7
rrripi. c11nr.llrl
el trelruie si
7n4
Srrnetll de jos rernin6 pe 'loc, ia,r 'col de 'sus coboartl o 1t'eaptf,. itt
cau ,soptirlla mica se rezolve in sextl marc sau nticl.Secun.da mar€ gi septima mic:l mai pot fi rezoh'ate gi priu snltul
svarta perfoctil mrperioarf, a strnetului eare nu fortnsazit disonarr!.a :
(!*rF
,la u
'Doci. secupda ,illare se ma,i poate rczoh.a in 'sextii lllilre siltt tttieit. inrsolrl-irni micl, in ter
r;IrlllrI
ristit: accstor. rezglvani este faptr-rl cA in.terunle.l.e mdrite se rezolud' \t'in lar'
p,irt:n l.tr in i,nteruule nrtti ntari, iar cele mic;;orute, prilt strtrtg,erea lof int rt ktrrttl t ttrtti ttti r:i.
Rezolvarea intervalelclr mErite
trrllr.yirlr:lr. rnliri te se rr:z,olvii prirr lrirgirJa lur in intervaie trliii Iltari.
ir J lr n['. r rr.rlu ,rr: ltr'i u it(tijil S ta la interv:.rle C0rrsorlante. I]e eXeUrp{li :
llrrili! ,rfirtti
2f ->,\','t'rrrlil'l tnnl,l
Jt *'-, ai Jt -----* 5p
terli mdnl,i
I
I
I
I
I
I
I
I
-.i."1:;t,l.t Dtir'tlt
=
i|r'tlt tt,irtl,t
Tt ----+ 6lf 51 6M 5f *7m
t;t' 7M 0t --> fful 0* -+ Bp
printr'-o linie transversali nu reprezinti rezoivarea, ci& se vedea mai cia,r care dintre nai$c5,rile vociior duce
l,It'
'-'- 7rV
Octaaa ntilri.td, se rezo,lvf, tlrrJlii ucr:lorrSi pl,i rrr."i lrii (.,r1 si Jrl.irntr mirritlr;
0r + glyl 0r .-.-- ?ttl gt ---> l?rn (/rl)
4 Sdfre' ,, {e .r, ,-!a - ,
Seyttinrc ll,dritd,, fiirul inter:val enanrrtouic l:rr octlrva perfect&, nu rl fositrc(:uti in acest tabel. . .
Rezolvarea intervalelor micAorate
Intervalcyle mi,cqorate 5e rezolvfi prin etningerea,lo,, in inten'ale rra!rui,ci, cons.onan,te t. De exemplu :
Terfa nicporat&
*-*3m *' ** 3m tt- 4 ?fut,Cvarta miqtrali
n f,: * .Op
i- -- +p 5- ---,3t11n1
Cvinta mic,swaii
6- -+ S' 6- -, i- 6'-+Ptfexta micyorafd
7- --> 6m 7- --- 6m 7' -+5oseptima.qrrrff
=Ccta,a mic;oi.aid
t Intervalul de primA micqoratE nu exist6, iar interv,alul de seeundE mic-$oral5-rlu reprezjnti- o discnanfi (de exempiu :'do - re aiiti-ii*"ii.-iJ *""*,rezoiviriie de acest fel incep su inie.valtri de ter-1a micqorali..
t79
S 62, Evolu$ia ideii de eonsonanffi pi disonan$fl
Ideea de oonsonanfA ;i disonanrl6 a evoluat in fiecare epoc6 St cwrfinu6
sA evolUeze sub ochii noqtri, atit in teorie. cit ti tn practica m'uzicali.
Se pot distinge, dirr acest punct de vedere, patr'u stadii mai importante"
eorespunzind celor patru oonceplii diterite care stau Ia baza considerafiilor teo-
retice cu privire la eonsonan[a gi ,flisona$ta ; intervale]oT : ' concepfia antiea $i me-
d,ievald, concep,fia a,rmonici initrialS (Rarneau), corncepfia armonjcA evo]uati Si.i
conceplia megativistS (atonale).
Coqcepgia .antictr pl meilievalE refe5itoare t+ consonan$I 9i ilisonan$[
r,
Dup,E Ar.istoxene (teoocetician grec, niscurt inr Talcent, see. fV i.el.), anHchi-
tatea elina considera drept consonante intervalele de primE, octav[, cvinta gi
cvarte, adici acelea car:e n-a,u decit foc'ma porfecti. Teou'ia greacE veche nu'mea
aceste intervale ,,simfonii" gi le definea astfel : ,o sirnJonie este impereeherea
sn,crcesivi sau sirrur,ltani a doui zunete ol cd,rot anxestec se impaei. perfect"-r
Toate celelalte intervale - in a"fa,ri de prirrnA, octavi, eviul'td 6i cvarti - se
nurneaju dial*nii.., pe oonsideren.tul c[ Ia acestea, amesteoul $ru:etg]os' nu se
flcea atit de perrfec't ca in ,,sfunfonii"'Posteritatea nu a ficut deeit si preia 5i si pun6 tn valoare acest fel de 'a
vedea lucrurile, asa cd evul mediu nu schimbd concepfia dg cornsonanti in ceea
ce prive$te inten:valeie de prim6' octavE. cvintl $i cvarti' In tratatele medievale'
consonanta capiti insi nurnele tle ,,a'ooo:d", stabilindu-se c5 o melodie hebuie
si inceap5 gi si se sfirgeasci numai prink-un ,,4c0,rd", adic6 prin urlisom! oatavE
evint6 sau evarti; Inceputu.r"ile polifoniei nu permiteau folosh'ea ,,diafoniilor", a$a' curri se poate
',,edea d.in exen1p,lmil car€ unttte€z-5, alcetu-it nurnai drin ,,sirnfOniileo', de CvintE :
cu timpul, in poliforrie isi tac loc $l ,,dri;afortiile", dupd edrn se poate
observa din pr,ei;uc{rarea aceluiagi jrnn de cifue Gurido d'Arezzo (seoolul XI), io
care, pe ling5 irrtrod,ucerea tert€i, asisfid'm Si la axnes'tesul de ,.sirntolfi' cu
."C.iaJorrii" I
Secolele urmitoare (XII-XVIID consacri imtratea in rindul consomanNelor
a ter[eior qi sextelor ma;ni gi rnici, mai intii in p<ractica cornponisticE, apoi qi inteorie. Ne aflim in epoca de cristaLizare ;i de irnpttnere a no,ului sftil in c.sm-pozifie, stilul armonlc.
ConccPtia hrmonic[ inifiati
Incepind cu Jean-Phillippe Rameau (1683-1?64), care pune bazeler teoretiee
ale arrnoniei, Se preclzeazd. din punct de vedere tegretic. notiunea de ,.intervalarmorlic,', $i se delimrteazA prrecis intervalele consonante (prima, r-rctav'a, evinta,
cvair*ta. terle1e $i sextele mari $l mici), precum $i cele disonante (restuil interva-
lelor). L,egile armoniei. a'ca cum au fcst sintetiz-ate de Rameau in lucrarea sa
Traiti d,e l'harntonie (1?23), Ee bizuie tocnrai pe aceastd impo'r:tanii ctistincfi+
clinh'e intes'valele cansonqfite ni dLsanante.In noul stil ar-monic. toate intervalele d,isorrante trebuiau preCetitL .si rlez.'ol-
vate (principiul ,,salveazd dis,onan[a" era urma,rit in toate luaarile).Ter{ele Si sextele rnari 9i mici cap5ti o important6 deosebiti, incit ele de-
finesc un mod sau altul (major sau minorr; iar ca rol, se asemuiesc evintelor $i
evartelor antichit[tii, chrora le iau locul in organizarea d.iferite]or sistenie, mttzi-
cale bazate acum pe arrnonie. Concepfia verticall, aco,rdicA, ia deci locul celei
orizontale, melodice.Epoca de dupfl Rameau i,ntroduce ln teorie notiunea de consontn$e inrsa'
ri',bi,te' pentru iritervaleie care il-au deeit foc-rria perfecta (prima, oliav1 cvrnta"
evarta) Si "orrrorronte
aariabile pentru intervalele mad $i rnici (tertele $i sextele).
Pentru cvarti - dare a incureat mult timp pe t'eore[icierti : s-a' emis teoris (Fe
ca,re o sustin pi azi unele tratate) 45, este un interval mixt; putind fi considerat
ca disrlnarr"f cind este auzit izolat:
pi eorulonarut. cind face pair'te di'ntr-un acord :
Cirricop-tid a.rmoniel evoluatf, ',:irr iileje noa.stre, in armonie se manifest[ tendinta de a se litgi si mai mull
numS.r1 J intet.valelor consonantre. pa111 . trecerea, ip lindul lorn 'a unor ' in'tervale
disonaltte. (septinta rnic6 Ei nr:na clin aco,rdul de domrnantA, utilizate. elt'em de
mult) ^^^1,,r Lr'!a in rrnola lrr,-iri intprrrglr rai sinttncepind eu seeolul XIX. in unele lucriri. intervaleie disonante nu m
nici pregAlte, njcr rezolvate rn mod tirbsc I. Auzul iqi prime6te zi cu zi edrJcatia
tn senr;ul emanopalii unor disonante rn consonarte (?-ma $i g-na). Este de obser-
vat ca. intre pl'acuca rxruzicala a." introducerii de noi csnsonante qi fenomenui
I Un n<enrereo Drocerlcrr lji erc dc nltfe! originea incl de la Monteverdi (116r- t6411. eorc toloseptr' tar)
progtrtitc. a\urJ!l u: r.orl rrrr'i dc Pc crcrruta V (z-mi de domioanti)'
I
I
I
tlrlllltlllII
II
1lI
t
Imn medieval
t8t)
, A{.ruric: Ernmanue}, HiEtoirc dt.langage mxsical
lBr
-,- ll jj
!ll '*,,,,,"i 6o,(,e
:.sa4 o sffinse rese.hrEd, tutuu.iq ,!r 6€ria amoric€lor - dupi .t
se gAsesc -- rlin plutct rle verlcl.t; irl cx1,l.,rrici -- clonrerrtele rlr: na{,uril exl}irn-
l|lsivrluminotsa;iariuliaiadcsccrrrI.llttrrr.:virrtrlilr(ai-i-kI*re-sol.-Uldo-fa*sillemol-o.ibenolctc.|r.tlrlr:s[at.lnrtr9ir.ulc]emenlelDIrlepr.e;ive.
Intervalcle lul trobllie (:()uriirlonrtc t'.it l)rovenind numai tlirr or('l ilteirtreiltaffi a s'uDetelor ${:Arii !ururi cille ( rlt; (}xernplu : seclrnda : ilrtcr-valtt};;1;;; il;;;;;*il,"","": -.
;,.;i,J,,;Tilil ., "*il'"*], ;i'"Jil ;lti. ll CrroGpltr D.srtiyirii (rtoEtri) ..-ri--I t' : ordinea r€all a sullelelor (ordirrea rlirr ,.:viat perfcora io el:rltrii pcrfeet, ),I t'rr rrrrrrl.l, r!r,,lr!1, i{i fl,oc tot mai rrtlrrt }oc conc€,plis poirtvit cireia inhre dupa cum sc v vedea moi d€parle.
|,'.,.::::.,:::.,11::]-(,nlul|6-dfuonsnt6-t - ^rr t,rr qHFr .rr.r hrcrtrrj, Dline de drEotrsnE dc tol felul, aj La in€€rrut Spre exemplu.flrr,.lln t,rol lrrfinrlrl. t('nstuni, (are se ha.asltrm"E lEs6 repede ioir-o tnono-_ "r':_":'jlr'" t - ,
llll.]"]'"lllmtll[ll,rrlr|ielul!adiotaIqdemat€matice;r,iElu[E.se-care. ll ,,n I 't tldultr..'lr,1,{rJrta &,c{ emolie +i tsIife d€in_Ei de ur p;oces arustic _ €E::::::i| .: rllllh [[ .rr[rlrh.x rk! tr,ru*lnl trtislce cu un bogat ccmtir)lrt de id€i lrl€[litEI '
xn. Lnrr.rn (htthrl rphlt.tr,l rl omului ,i se redes clractenrl noUil a.l Dialiot€lo. 2rl- 1l rntc. lrr!th.lo rntr ir ilnlr nl(}llrtr. .
ti - secundu micd (io- re heu-oll in scbitnh, trroriue rliu nrct,esirrneirt.
I . S avinte descendente:
I . S 5il. Iixpresiviralea inlervalelorln
_ | |,."i|'i|i|rr|;|r. rL: cxlrcuro .,le diforirelor inrcr-vale oe nlcsluies. o me- -tt---?I l,,rlir..rrrrr i,rrtl vrrirto, occstea depinzlnil rle nrul$ facrori, ilinte care rrn
I . r',t il.tr.rnrixrnr tl rrrl sersul liniei melodicc, desenol ritmic, tonrlitatea, Zmf ',,,,,1,,t oro.
If {; to/rto ncr.Hltxr. yrivitc rn rnod izolat gi ccrnpilritrdu.le. plllcm fitfibtri|.,,ulv.rr"r.rtlltNllturtlll|a'stl)cctlcaxicler3cne|..llnll'|llllfl.llllNlurilll|a'silJcclcanLclergcne|fit..ffi
I||rlr[fo,'||l|||ll,lrll'rt.rlr:r<.eleprrtfiderlourfelu.ri:et,pnsiu$iffiI . tartaxrt,o
I ! rl lllxrtt.lvn, trx.hrrr. tnlnnlayrte, sunlbre.
I..ljlnrlrrlrlnrr1,arr*iviltteiou(loFeeiviteteainterya|dorseexplicninEI ru.rt rtrnrilic prrr rx)nlinrtrl lo. ,D cyint€ 5i sonsul aecendeur sru de;- ffi=-z--I r r,rrrlrrrr ul u"urtu"u. -E-----E--"---'
Ir rlr'/ ; "I i '|81
-lF nllt r,{tn ,t.. .o|lll|| t, rt(. Dceea te lipsefte elernentut a. ""rtJ + ,gn, r,r,l lv
r- /I
- terfa'micd (do-nd bemol) provine din succesiunea a S cyiute des-
cendente.'
Expansivitetea. ce4ei mari fa[a de cea mica este cu cleosebire evirlentaIn modurile major gi minor, unde ter[a mare pe tonicl determini modu.lma.ior, principalul exponent al sistemelor tnuzi.cale eu caracter expansiv, iarterl.a mici pe tonicd detennina nlodul m,inor, pr.incipalul exponent a,l siste-melor muzicale cu caracter dopresiv
- sexto nr.ure (d.o-lal provine din succesiunea a 3 cvinte ascend.ente:
Cu git nu'mflrul dc cvilrle ce alctrtuiesc un interval este ntai lilitre, cuEtit expansivitatea sau tlelrrcsivitatea lui este roai rnare 5i vicevcrsa
Iutervalele pcrfccle (cvarta ti cvirrta) (:are se construiesc rrurrrui la osingurf, cvinti asr:elrtlctttfl sau rlessellrlenti sirrt rlirr {coxstr,jirr;rirltttai nrulI sub inIltrenll celorlalli far:tori c'drc rlctorrnini exlrrt:sia int.:rvfl.lelor ( sensul liniei melotlice, arnroniil, ritnrul etc. ) decit irtcrvalete rrruriti rriei.
$pre exernpiu :
* caurta perfectd (do-fa) este un interval de L evintfi destenientti:
*- cointu' perfectd. {do-sot\ este un. interyal de I evintf . ascentletttd:
Intervnl*le nrtilte *i rnic;orrite sirrt alcnruil.e clin eiprribnte esJrarr.ivcrniti irl(lcpilrtdte ca nuilrir tle cvirrrc dccit cr:le ilr:rItrcle, rlliln ri rrrici, dcu.. ccfitec ca gratlul lor de exJransivitate.gi tlepresivitxte sfi crcasr.u"
- prima nuiritd {do * tlo tliez) provine diu succcsiturea a T cvinteascenr].ente :
riL
tl
j
rL
* sexta
cemd.ente:.
nticd (do-lu bentoL) din succesiunea a 4 cv'inte des-
OM
pro.rine€-
5ptI
- septimacendente:
6m
tnare { do-si) provine din succesiu,nea a 5 eviute os-
- spnfinla micd,
Cdiccnt*crcge:.
7rl
(do-si bemol) provi.ne din succesiunea a 2 cvinte- secunila nuirila
tsrcndente:( do*re rlie; ) proviue diu succcsiureu a 9 cvinrc
184
lBa
TI
lilr
l,
- I.ertu rndritfitr::t'?tttlcttlt::
( do*mi cliez ) pro,ine di* stacces.i.,nea a tr l c,irrre forf{i decit cvintele perrf ectc r<r .ltr , trtidare ale aeeleiaqi tonalitali (,t,rr:1rlr.ic I l, I
In t:eea ce prive;tc r:vin l:r r... ltr. r)irtn* jor. ilt c:trrg ar tleverLi ,intr:r.r,;r I rlr. f or.lit5i lo-rni, tinzind gi r,,lr <;it l,r.t: rr.[ lr: (,(.n rr.{lIitatea I-]o rrirr ior.
[ixlrrinia rea Iiirleisinrlil;i i:r.:i rrai rrrultIa o r:r,irrtii strlrer.i otirir
-tt
d1rl
.;r. lrt trti . rlr: pe treptele secrin_ll. \,1).Hor'\/(:$tr) rlirr lline t*il*,litatea Sol(lroirlllir V). iar cvintel,g p1i-5j
ll,,lirlo, sint lr<rarle s,la,llc in tora-
si a 'itirlit:tIii r,v irrrr:i 1mr,Icr:[.e de ;re !.,:eft,f]tii V se l^t:ein rli slrrrrrs,lrl ,rlr I lrgii at*uci cin,C ii:es t* .te. tnr:oi';r I Ji rle s,rrliir:r:t rr,l f rrgii" n st{o[ I r
qr
du.bht, liernot ) pr.rrvirre tli* SIICCE.SIUJI€A Al.tt Iu rnr r:)or'(t /rr 1 tl tt -- trt.t
r r rrll' r/r, \. t,tttlt,llla, ;
At {,trt o
.1. S. Baclr ( I ii85- I 750 )
Wohlternperiertes K!avier
Uxlresia po crJ,iie u rrrdilra ditreriterle l,nterrrale -
c$nsrtterr:*tr"l iaolat _-rnai poate fi tra{attr qi tiu'pI al'te r:n'iterii, eare insfi uu au itrportanltr colorelesori se mai Eus.
'l'rehrric ;;r:eciaat irsd un ,i'ucr.r.r r ln rlnuzir]&, u!1 ,interval Du puate 1ieonsid*rat ir'olat c,i xn strinsfr tregfitu,r& eu celela,lte elefirerrtc ale Ii,rbajrrl*imuzice,l cs : Lonalitate, m,od, armonie, r-itli, nuanle etc. Eer'g de Ia sineDnpele's ctlo da toriti acestor e,Iemente, ex,pansivitatea Ei tle,presivitato* ilten-yalelor poate fi ,sporita sau ch,ia.r ,nrodificatit.
. I'fit'l.t ttttltlltt
t, \t .t,ttlt'tt I t,
2-n
1,, ilit::, ) llroline rl,ir: surtr:sltrn*a a 0 cvirrts1 tlrt
--- t:ttttt ltt tttt.csorrt,t{t
cvi rrlr: tlc.sxendcnl.e :
It;t.
(rlo-sut bemul) ;rrovirr,e elir suCCeS,iurtea a 6
L--.--5-
I lrr rr lt r:urtsitlt:t.cll. in d"ruo*inr"* exp,resiot rlnul intersai e-!ar.ei,carr] ilIt)tt!,lrltuti lor:ttl tlr: r:urc tcesta il oeupE ?n sisternu.i muzi,cal clin calrc [iiccI,rrl. ri irrrPorlarrfir frrnclionali r treptei pa *ar€ se forr.leazj.
l)lr lorilri ar'()sl ui l;rpt, r:hiar s;i inten,alele rle acela+i f el pot a vea ex-lrl (1rrll rl i fr:r.r tr:.
f )rr r:xclrrJrlrr: r:virrtele perfecte do-sol^ sol*re. fa-do. de pe Lroptolo;rrirrcilrirlrr irlt: rorrlliratrii fio najor (rreptele I, V, li,'), expnina orar rnlrlta
lt
't ir,'I I
ttntrg6u[;s6l-r1
PA RTEA IITEORIA RITMULUI
,-, ll
ll
I
lr
li,'
L
R ITM UL
$ 84. Notiurrea g;eneral5 de ritm
' prin rro{iurrea,Je ritu -- i. sens rarg -. se i,ferege tot ceea ee coft"I
i aiit*ie element al mipcarii i, opere,re tre Irto , ;;;;';esfasurare se facei
tn timp, cum sint : poezia, dansul, muzica etc. ri A$a cum in naturr migcaiea ,u Ee .produee in ' mod ono"t i*, *i se Bu-i pun€ anttrnitor lesi {mancr.l aerral^- ^-^:tr-*::r
',1*,r"rftHl-i ::':::,,:::.,^j:li ::; astrer ,:-;;;;;; tuebuie iitetes c(, o n,i;care sau o;J ##;"iT_,_':i ffi.crrr.frrii nnn--^-r-^--faqrrrdrii neorganizate a migcarii poartfr mrmele d-"*;;;:. renomsnul des'
' !-':*,: .to
sens generat - este su.ccesiunea ornonr,roru a truruleror.r'rn(r defi,im ritmur oa o succesiune organizd.td a durateror, aye,,J irr
#l:.:, T::H:::::,,0-u, ,111 .o*lro-",. ,ru o"t,r"e *eatoare, artistici, a rnis.I Yoder€ organizarea pe plaD. suporior, a. o*t irr ..""tou"Jl"ri"ti"e,
" .ir-I . I c{rii qi desrreurerii d;,ao".'A.",t"'r ;;;';;o,;i;'J:'J'ro'rrsi6*,e "u
nn' |
1 element me.it o{ cr€eao sta.i "ofl"t sri'aii;t",-lr- p"Tro'i"j'u,,otir n",;",i*.
I I f -^--rlii{. un
.puteroic mijloc tle exproeie, a
"rr"","rir""ri-,oate afterc rem-I I l3"i'1 ".t" "[-"i#"r,,Xj""Ji"1?,T"1i; ?"Tffi:"'#ff:'"'T":,:i::,j:,Xr t I nlnd iosagi Ge
$ 55. Hitmul muzieal
f)rrpd natrrra fiecarer arte, duratele, ca elemente de divizare a tirnpului,
sinr reprezeuure in mod dif erit : in poezie. prin silabele lungi si scurto
6au dccentuate gi oeacceoLudte ale versurilor, in panlomima +i danE- prin
gestrrri ;i pa;i. tn mudcu prin ilt,tete.
In .sens ntuai.cal. prin ritm se inlelege .;uccesiunett organiurtd u dlrateisurtetelur.
l)es[agurarea organizata a
lor suh imperiul *numitor legizica, pe baza a doi faetori :
a. peri,rdicitatea acieirtelor; ' ::
h. corelalia dinre dif eritele valrri te reprtzint6 rluratele in uruzitit.
. I\gliuuca rle , ri[m ::muzi(]al ouprrlde, tlp'atlilt', doua element'e :' :' I
, , q., ?t?,tfy.l,:ce. cqnstituie cadrul pe cure so trrodeatei'i'itnidl"'pioJiriri-zis
si rezulra din alteruarea 'periodicd a , timpilor accelltuali '5i r:iielceehtuali I
.b. ritrtilrl propriurzi.s-; c€ cotts.te din srrccesiunile.di,feritelorr:ralori:'"
, [)esprirlse, de melodip....eelq doua., elemonte :ooluponente ale "ritrnrilrii(rpetrul'qi ritrnuJ prqPrlu'zr.f ':"'4l'd,r &stle,l
l''',, ',, ",, -
,.: ,' . . ,
:C, Enescu :i('1881=*1955)
ft4psodi,a romin6 nr, 2
ttetodE
Metrd
ftitndproptj*zii
Cu al.to cuvinte;., corelalia,.d.intre tirnpii' wccentutili si' cei liieaicinruafi,
in conrpozigia muricala. de , na$tere ,metricii, iar ciirelalia' diitri' 'ilit'driieledurate rtd nagtere rit4icii. ;:'t, 'i .'' r .' ' ." ' ' r'' ri'rt rrii r':i':' i!:i:r'rr''
Rapgrrul r"oreiic Si estetic dintre eele doul ,elemente .r -:-: :irleti'u: Si
pe cind ritmul esfe, o creatie
aeestor durare ale sunetelor ;i iutrodueoreacerute de creagia artistic6 so obgine, in mu'
i
I
ljl
ritm- - este precis,delerminal in ,tnuzice-i i ,
,lVd,sura lmetru,ll este, o tormula rnecortild,,:
esteticit" (.! ;1le-s Cornbarieu),, ::..,,,:,. .,.,, , l : ;,:.i " r:i'i ii l i i.'ii'" .llilei;,ri" *.t" ,iternanla preeisd a aceentelor in mEsuri qi a', pimpilor
aoestora, pe, cind ritmul este acela care da expresie artistica sunetelor orga'
uizate in catJrul nrotlului" (A. L. Ostrovski). - : : ,..'i j
,Dacd ,iitmul est€ u4 element mpzical indispenOabil,,, simetria,':s[riet&,
rigulrasi, nu joaca aici degit,.,uu rol,,"at;cr.sut'ill: subordonat. iillastrra este
,19!:;
orrlonatorul duratei spttettllpr, oa este Canavaua cu punctele sale 1lg re?er
egal diston[ate, Ili1mril. q:ste. ,rrrrl,ercu,i ee se rleseneazd pe canLuu" (I\fat'
his Lussy).,,Docri yi1rntt! rrel,tr;,e sd fie trtiit, nretricc lrehaie sri fie calcu.latd'o
(Edgar Willcrns).,,,llitntul itrseantni) altertlarea valoriior Si accentelur ttruzicale precum
pi raportul rlintre ele, in tirup ce utetrnl este rnijlocmtr de nliisural"e Si in'
g*tog*r* a ritmului" (A. Dolianski).In co,cluzie. pe
"ind metru! este Dn *rijloc mecaric de terirsurare * rit'
ruului propriu-zis. teest.a tlin unnfl este elementul cle simfire, creatof' artistic'.feoria ritmului cuprinde, pe de o parte, elemente care. privesc rnetrlrl
fortnind metriea muzicala iar pe tle alta parte' ejemeute care pr''
ues{., rilmul propriu'zis * formiud ritmica m'u.aicalE'
?
L
t1r'
I)ir
II
iL
,t$ - Tratet dc icoric n ,nrtrlcii vol' I
II
ll
T
"*,*,*,ti,,polui,,,' i J ) ) J J J*
| ,,,,, rr ,/i /,r\. r,.,t rt u h rtd. mzicold se numegto' m{tricd t1 |
1- | r:rrntn ,l' .[n... ,,flnrr:rrir rlc iriinle o{.r scopul do a intsuri drrratele in i
J I - t'r,lrrr' lrrrlr,lrlrrr.. tx,nlt.l u se pure.n detenmina relaliile rlintre duratelc i
- I .
,'i'r,rrnli, ,r,r.,xx:r.:trr.,:x n..osretr sd fi+ ruaslrlte. Numai rsa se portc pre. ] J J J j J ) *r.l' I ,,r,, ,nrc ,l,rrnr,r orr,, rrrrrr lrrngo gi rrre csrc mai scurr.i, de cite o{i e6re i
t t a '- ' t erc'
7 f J rrrrrr lrrrrgn nrrr|t: rrrtu or.i csri, ora.i licor't.A decil cdolailte. I
I I 3. rni*fri - priu combinaliile metrului binar c.u cel ternar - rlind
- ! , I mgtorle ,,}ernrtrd mirt (etemgsn):
i ***,*,*,";*;-""',,,
t ) ) ) J
It i 4 | e5
i
i
I
Icll
CA I'T1'OLUL YI
IJ ,ErR,cA i lhii.:ffi1+";:J,;tT,3t*1.;:i#:,,#,*"""
I -
I U,,,',,,,r.r,. ,.,rr.r. ,r lr:rr r rr io,r,: rnerricr muzir:alr sirrr I ti tt,ul, metrul ut I
7 I I -'r'""' .. I c. fldsurn. t rag.rnentul din r,ompozilia muzica,la cupr.ino iutie doi rimii
a _ t ..,',',n',nr,,,rr.. rriicilui rnrri pae, miscrrii hrelrrlui sau a rtnui pendul. I trl{is&ni'a - t ..,',',n',nr,,,rr.. rriicilui rnrri pae, miscrrii hrelrrlui sau a rtnui pendul. I trl{isrtfli
-lI
t I 'l' '''rr,r ''1,,iI t'.:t',thtot I nee.cce,.tuat. I i.*,'ir. ","".t]"--;";";;,"'',,."*,,J'l],rr',#l;"TlT;.,,i'H;;
7 ; I , tr Imho Nre,*a merro,r - masula, lung,,De. dim€lclune. I ll,::essti cauze, atudiul mdsurilor formeard obi€ctul priocipal al metricii
f , tr, rnrcpur. muztca a fost vocale, deci jegatt de cuvlnt. Dia sa€aste cauza. I luuzlcale.
f I I rrrr tk,rr,!r{.tclrt, srxrlind rtrmul nurnai p€ bEzs m6lrtcil atrtice, Iec confuzie inil€ | --._- -^ -
I .,.'.' rE[E pe Dua r&c conruzre tnil€ I
; ! , liilll"il;."i1 ::"1:[1"H1;'fr,#Til"[1**"* *',"' !-a eribe'ira'l , ffi, H"]?fuffi#*"-*"J"ffi*'J*H',"Ti*rff;,:'r.i::!tr_g,ffi
II rei
!r-
'Iintpui accentuat se mai rrrr,luc$l(: l/lrtst.r, iur t:cl uolr(:(:o{ltutrt, arsis I.
O suLl'cesiune periodicl rle rnri nullli tirnlli rrcccutuali $i nea.ccentuafi
ih. X{eh'ul. Iutreagt rlq:sfirfrrrax) u mrrzir:ii rr: [111.6 pe un cndnr rle tinrpiacrerrtlra{i $i 'neac{ientuaIi, ce se slr(:(:{}(l poriorlic. formind metrul.
$let'rrr,l este. a$adar, allernarett prtri,txli.t:d tle timpi ac,centuaIi $i resc:centuil!i.
Daloritir rnetru,lui, ritrntrl cel nra,i oorupiex poete [.i ordouat,.ruesurflt +isesizflt-
Iu nrrisurile sirnptre, nretiul (binar Bau tern*r) coincide eu mf,sura.In rnasur'i'Ie compuse insa, o singuri masure poate cuprinde mai
Dc exemp,lu :
--: aceentele metriae ln mdsu,ri.le tle Z rimyti (.1 tllesis ,* [ nrsis];
exenr;rlrr:
: lllttsUl'i) rle 2 tinrpi, valoarea fiecnrui timp fiind o pf,trirne :
mAsura de 3 rinrp,i, valoarea fieefinri timp tiind. o optime:
t
mAsrra .de 4 timpi, valoarea fiocf,nri timp fiind o doirne :
Notarea misurii prln bara de misurX
Ilara de nuisu,rti este eleurentul gra f ic prin care se delinriteaz.Rrile intr-o lur:rare muzicala. Ea consti dintr-o linie v'ertieal.a care taretil'ul in punci.ul unde se termini o m6sur{ $i ineepe alta.
Bara de trrdsurr-r se fulosegte atit la un singtrr portatir.. cit oimnlte portative deodati :
rtrilsrr.
pr)r'tir -
la mai
Ed. Lalo ( I823-l892)Rapsodia norvegiand
multri
De
a
4metri (binari, ternari sau, In uuele cazuri, binari cu ternari).Aecentui metric coineide in misura qu tinrpii aecentrra[i
ap{rrlnd la i,rervale de tirnp periodice (din 2 i, g tinrpi, din 3din 4 in 4 timpi ete.l.
ai acesteia,rn S trDrlu,
I
I
I
I
I
I
I
I
I
II
197
!-P
8:l
,t
:
t!
i
I
II
i
I
;6l
* accentele m,etrice in rndsurile de J (I rAesis + arsisJ r
-- acceutele nretriee in mdsur.ile de 4o.r'.sis -l- I rAasis sec,undar * I arsi.s)..
timpi {i rf,e.si.s principal ..t- |
S 57. Notarea rnflsurii, Cazuri
Notarea m&surii se faee pe doufl-- prin douA cilre sub forma
piesei muzicale, inrediat dup{ clreie;
- prin bara de mdsuj:e.
notare a mfrsurii
inscriu Ia inceputul
rar intilnite de
cdi :
de fraclie, ce $e
I. Notarea misurii prin cifre
Felul ml,sur:ii 6e noteaza la inceputur portativurui. imediat dup6 c]reie,prin do,a cifre sub formE de fraclie, in care numaratorur rep,rezinta nu-rnarul tinrpi,lor rr€ care il con[ine o me,sur6, iar uumitorul reprezi,t{ ya_loarea fiecarui rilup i,n, par.te.
196
r 'r i
I I ,,,,,,ri rF i''trcl,''inleazr si bara,tle trlitrurd Dunctotd penrru a ,leliurira,ornr.|rerre ate nnai mr*nri m,rra,' I Ph Rameau (1683-1764)rr,r"rrrrlc srrrrl'lc rmrn}|(Drerre ale unoi maeuri rnrrrc;
opera ,,castor si pollux..
fi:, Tfff;},
tt lFr. Couperin ( t66n- tTSA).r l . tt<:-d
l : .1 \E--::lt Concei,lut nr. 9
A^. ..n
:;l( irzrrri rar intilnite de notare a mEsurii
llJ i o,,",1,1,*i;.l"ili,l,J"ilulil,,*u,l t
l I in culegerea rui l. Cociri itg,s)
' . Potrivit
i!; - or,andodj:1::-"t:r,.-'*n)l " I orlando di Lasso (l5s0-t504)
ir i
lrr rrlrrIn rL, rrotar0ll o[i$nrriln |l mlsurilrru. dogcrisl mai i[oi te. so mairrrrrll.orl. gr rrrlllrxrrolr .xrrrrri : Noiarea masutii Eumaj priB cifre. cere aral, valoarea.iimpilor. trre
N^,-"^-.-n-..-:i r sh se specifico metful, aga cutn se obignuiegte-de c8re orrii lolclooieti,
I t
I -. Notrnxr rr.lHrrrii Durnoi prin eilra cf,re &ral{ nnmlrrrl rimpiilor- in
- I I .xrr . , rll lllr: cqfo drt! yaloArcs concret, I ocestor tiEipi, ci ru,rtai a Zorile - bocet din Corl
_ I _ r'r.rl,rlui. llr:nr obisnuit nrai mn,lr in literatura Jx.ecJaeicrt: Din culegerea lrri I. CociEiu tt93i)
f;l lFreffi tepeior
-t. - wffi" ffiffi+I l;hffi=m , c$ ,, ,rr,,r.,.,,,a,
Il *
I(epejor
:_r_
$ 58 Considerafii teoretice pi istorlce asupra elementelor melricil
Inci din antichita.tea greacfi ql latini, mijloauJ pentnr mEsurarea Si recu-noa$terea ritmuluj a tcst metrul.
Elementele rnetricii antiee derivau din uersurile poeziei. Vestitele poeme
ale luj Homer ,,lliada* $i ,Odiseea" {secolele IX Si VIII i.e.n.) constituiau modeleeJe unei metrici precise, in care alterrranta de silabe lungi Si ssu.rte, ac€elltuate
Si neaccentuate, dedea un tarmee deosebjt versurilor $i o cantabilitate demni de
cele mai rnoderne recltative dramaUce. Latinji scandau $i ei versuriie eu o rigu-r,oas6 respectare a regulilor impnse de metrici,
Atit la veehii Creci. clt Si la latini ins&. metrtca gl ritmica se cotlfu,nilau,de a€eea! in acest stad,iu, formull metricd este, in aeela$i timp, Si lormuldritmicd, t. '
Elementele metricii antice
Cel mal mfu elememt al metricil poetice antice tl constituia sllaba versului"
care era de douS feluri : lungi (longo) 9i serlrti (breuis)' Ca intensilat'e, longo era
accentuat5, iar breuis neaccentuath tDouB sau nnaj multe silabe alcituiau rm element mehJc mai eomplex de-
numlt piclor.Transpunind elementele metrlcjl poetice in metrica muzical6 obtinem :
- stlobo sc?rr-xd tbreuis) 'este echivalent! cu I timp dintr-o mEsun! ;
- sil.aho lunga (l.onga) este echivalentd eu 2 timpi dintr-o mfisurd ;
- ptehorul, 1n muzic6, este echlvalent cu wetrul.Cu ajutorul picioarelor - pfln alternanta lor variati * se obtineau diferite
tipare metrice ale vea'surilc*r, dinfe caJre, cele mal importante. eiau urmE*toarele :
Picioare metrice ile B silahe (bisilabice)
8e lnrcamns Traducenea in md,ruriicmlderne 4)
- troheul \\n limba greace *oehaiosl, format a I hdlntrr silab& lungE ti al*'a scurta 'r | 5 d d r
l'lcloare metrlco de :! silabe {trtsilabioe}
8g in*amnd
fi:rmat
vU
iJ V .\,,
lra ducerea in ndtturi I ctrt0d€?t|€
- d,aetilul (in ljrnba greaeA daktglosl,I
dinta'-o silab5 Iungi si douE seurte
- annpestul (in limba gleacA eruo,p&Lstosl nu-mit pi anttdactil, fou'mat di.n dou5 silabescurte $i una lungd
* anfibrahul (in limba greac& *mplr.ibrachusl,torrnat dintr-o stlabi scurt6, urra lung6 oi
iar una scurti* tribrahul (in timba geacS tri-brochys), tor-
mat din trei silabe ssurte
- bahic'ul (in limba greaci balccheios), formatdintr-o silabd scurti oi dcnlS lungi.
- awtibcthlcrsl (ln limba greacd antl-bokch'e7os)'format clin dou6 .cilabe lungi gl una scurtE
- sreticul (in Limba greacS creticosl. forthatdintr-o silab6 lungi. una scurti qi iar unalung&
olie4
,h
,h
:gJ J -b
IJ } JI
f;JlifiJ$"h 'h
3$ J
* molosul (in limba greacd rnoiossus], tormat o I I
din trei silabe lungi. i' 3 c
Uiterior, datorit5 dezvoltdrii pe care q i;a muzica de dans, se trece de la
rnetrlca strictS a silabelor l,a un ritm rnai liber, avind la bqz.5 *timpul" accen-
t"' S"';il"-illXie, distinctia elementuluj nrefru de aceea a eiementului ritrn
apare din ce in ee mai conturati Metr-ur}. cu timpii sli accentua[i gi neaccentuati,
va r5mine invariabilul cadrtr pe care se va desf6$ura, in rroie qi la targu.l sAu,
ritmul propriu-zis. elementul viabil, dinamic. al artei muzicale.?inrpul accentuat, din punct de vedere ritmi€ va stabili propsrtionalitatea
inhre durate. iar din punci de vedere metrlc, va da na5tere md.sutil, unitatea cea
mai eonrpleti de m6surare cantitatlv& a ritmului" Evul mediu aduce aceste
re-aiizfrri.Pe tinie rrtrnicd., subdiviziunea duratelqr se f6cea in dou6 feluri :
- :subd.ittiziunea ternard., care alc5[uia pro]alk perfecti St c'onsta din divi-zarea unei valori unitare in 3 elemente r :
F:I =:roco
- sub(Iluiziunes blnarii, care alcituia proialia irnperfecti Si consta din Aivilearea urtei valori unltare in 2 elemente:
E{
I ;,otzti. s .croc' p(in care re iucllcr, lo rccolele IflIl ,l XIVr raodul de divizarc e aol9l camibraist
L_
rI
--
- iambul (ln llmba greaci ianr.bos), fon'ma'dintr-o silab6 scurt6 gi una lungi v
* sponfi,eul (in Umba greac6 spondeion), for-mat d:in dou6 silabe lungi
- pirtanl (in }imba Areac5r pirriclte), fmmatdin doua silabe scurte v v
B"h
?)+
3,h
itI
d
I)'r O ascmeneg ideotitrte lotte formula mettlcl trl formule titmicl se lotiloeqtc 5l lo ciotecul rorcu
popular, lD rrrmul deoutort.,6rarra rilabrc". cars cofacrertzeazi uuelc ereatii de oaturS coca16 glc poponrlui
oost[u (ciorccele, baladele, coliodele ecc.).t Enaoa yc nota cr o lioiutl orizontall (-), t* btcois, cu uo scmq ,o [of,m, dc arc va SileDr aurri o voa nora cu valorrea dc opEiBe, ier c6 luogA, cu ealoarea de p6rtoc.
Elc pot fi ootatc tr m yoJori mai aarl, cu coadtln cs rl re pAstrezc taportul t3l saa !lr:
20020lt
r '--I
r
I
;
r
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
l
;;l
A+ H'-,,' Fr\qj--r f1 Fl'_:rr"
rrr rirrie m,etri<:d., timpul d5 nastere mSsurii, care este uD reper mai cor,e=rrnlrll ltt:ttlItt <lesenul ritmjc ce capatS o cnrnplexitate d.in ee in ce me1 mare.'"it'rtrk'tltl*a rindu), masura a fost organizati pe principiuJ de doi +i lt;tei
l.l rr r;rl'l'ettryu. pattct:tunr. -- masura {e tnei tirnpi * se nota cu sernruj:
g ,a, t|t
F, Fontana (sec. XVll)r Ricercai, nf, I
I'l
I'l'rrrltut trult$rldil.tnt rrrilsura de doi Hrrrpi * ge nota eu ser.ni]ui :
Cr"ue
Fr. Couperin ( t068- true)Cavota, nr, I
SISTEMUI- DE N4ASURI.
.-Totalitateu mdnrilor fol.osite tn mu,ziod wlcdtuies.c sistelnul ie md.suri.
Clasificarea Ior - dupa eriterii gtiinlifice * se face avindu-se in veclerenumirultimpiloriIcC€ntualidincareFeeompuD.
Din acest prrnct tle vedere, mesurile pot fi:a. mdstri simpie - crl url singur rimp dccentuat;' h. rnrlsuri {:(,,n}I}rr.$e -- cn doi Bau naai nrulpi tilnpi "lccentuagi
I.
S 59. BF5surile simple
Masurile sirnple sinr formate din g satr ,i timpi. avinrl prr si.ngur. ttc-xenl, pe prirnul timp &Iasurile rle'2 tirnpi siut de rnetru lrilar, lar cele 6e3 tirnpi sint de metru ternflr.
I\Iasuri simple de 2 tinrpi :
llara de m0sur.A -- aceasta delimitare grafici a mdsuriidezvoltarea $i afirmarea stilului armonic tn oompozitie (secconunuS s6 lie folosita $i in zile)e oosEtxe ca ajutor rrizualtuh-ri rnuzical.
- apare o datfl clrKVII-XVIID. Ea
penuru leetu.ra tex-
| -
I Mesuri srmple de J dmpi :-l - i ; :j ; i
tlI
- I ,- -
t * ou-t, gtiintlfi'le o as€anerl€a clesttiaaEe, intudt €6te stnrgura ce€ a,G- r o ait€llren€a creslllaane, :inUuoft €6re alnrgura ce! eEI l- Yt ,P ..ritrrtu aplicalit t" t""t "r:".* . 6 otr; aJ-or*u"r.. ,r., p"o-I -
coDfuzli l, inl€Iegsr€s disterEhd cfirple: d€ mArurl tolo3it€ tB mudcl,l_J i ,n,
'! i l
{I
I
I
I
i{
In unele crompozitil. se intilnese. destul de rar, mdsuri de I tim.p (Debussy,vineent d'rndy, srrauinski). Teorehc, nu sinr posibiie m6*urile d" i'-;;;, deoa-rece trebuie sa sE existe cel putin 2 timpi pbnru a se putu" crea un contrastsi alternante mehiei (timp acc€ntuat .sl timp neaceentJati. compozitoii tolor.."tns$ misura de I rimp eind €nr de redat o "r;;l;;; merod.ici sau armonie5tormati numai din timpi sau valorj aecentuate. care pot ti considerat"
"r-'ta"irOparte de fapr dinrr-o m"sur6 de z rimpi. "" ,*-tiiiilrru i;h;-;i;s""e mi$_care (in unu). De e:cemplu :
Pentnr. urigon'rilc lorrtc rare. ce,i 2 timpi se ilirijeazr. prin desconrpu.neret asitlel :
F.EFq G
d JZ J : poate fi inead"ratd
fr astfel:Pontrnu rrrigc[rile foa,rte repeaio
trare, irrtr-unu,l siugur ,.
gt,
tII
uimpi Br dirijeaaf,. prin coucen-
Jr1t',
r'ad
I
t
csi 2
I
It.2
tn oonsecinfE, prima *e"*e (l)-2eit masurar de g executati *in .UnU*.
l'onmula ,rirmica ) d natit in rni.su:ra de j cit gi in misura de
tnmasu,a i1 ,.d , J-I 'f-E-r [T rtn mdun
M6surile sirnple de
i{esurile siurple de 2 timp,i, folosite in
ffiffiffi@ni rndsurii se interpreteazI a'stfel :' primutr, accentuatneaceentuat (arsis).lactarea mf,sr.rrilor de z
or J, J,se fRee, in rnod nor*ral, in douf migcari
- pri'rul timp in jos, iar al tloi]eatimp in sus I :
t
poa.te fi consideratir, ln acelaqi timp. qi
2 tirnpi
muzic&, sint :
Citeyu2 timpi :
e.rernple dirr.tite]:atu.ril rulriairral* soris* in llr&surile si,rr{.rh: de
H. Finch (lE2?-IDES)Cintec
Cei 2 rirnpi(f/ro.sfs ). al doilea,
Dirr.jarea sflutinrJruluj 3
timpi,
.f)
intliferent de valoarea
tt*
IIL
L. DelibesUvertura Ia
( r830- t8e I )opera ,.Lakrne"
tn,u $i
204
Toate .schemele de dirijare a misurllor aratEi numaigesuurile dirijorale, eare pot lua forrne diterite.
III
l4oOerato
direcfiile de tactare,
2A5
t'!l
F. /Vlendelssohn-Bartholdy (Ig0g_lg4ZlCvarletul nr. J, op. 41
.F(rtt'r
I
I
I
I
l
I
I
1
I
I
-r
r,1
EII
,lI
.ll
t
,lI
III
( iirnil,o
dll tr"t'
. rTtrIrt unl,t||rr vlr.ltr
r {',rtiltlltll, ttt;t,rilr rt ,lr.
If r, ilu.ltli,1rrir. lll lllrrt.tt lrtr.ttllrrrlrl :rr lnlllrrr.,.tlt. nlllrrlll.lt rrulktBri ntrli.t..ti ;r ,l lt.l :
l. DurnitrescuSriiia III pentru crchestrd
,. l,ti, ttrltlrrt:51',tils,fu ,rttlltt ltreue iilitr.ii,": oa{.e r{}-:,t Hti ilrr1(.ltzll iit f c.lrrl rlrrtra tor :
G. P. Pa lestrina ( E 526_ t Sg4 IMissa Papae
'&tarcelli
lrrrrzit;al;i yeche $i, uueori,breue micio, ce corespuude
ilt Iitera turrmasur.ii de iu
tllltr6,r,, \ l. Scarlatti ( I6bg_ |ZZS j
rtrf ir suri le
Mlsurile sirnple rtr: ll linrpi
sirrrple de 3 lirrrlri, Irlrsile irr rrrrrz,ir:f, sin,t:
o ,) ,J ,S , l}
Cei rroi tiurpisccentunr l thesis).
lliri.iarea sautinrprrlui
Pcntru mi6carileoere. astfel:
insus :
#ffi@@
ai rnAsurii sd irrr*1r.*r*ruu t
,r, fa,,t ui:nlator. : 1;rirrrul,al doilea 9i a,l treilea, neaccentuali -(arsis).tar:tarea nrisuri'lor de .lI rimpi, inditereur..dt, r,rri,,ar.ca
se face, in mod normal,tireapta qi al treilea in
--*foarte ra,r.e. eei J timpi
I\,I 3'.rr lr \il\lii , \+=+
2'.
tr:ei rnigcrlri: lrrimul tirtr.p irr
t\l\*1\7\
ioi, al rloilet Ia
se dirijeaza, prin de,seo,prpu.
207
Pen trrrconccu[rafe,
Citeva3 uimpi ;
migclrile repezi gi foarte repezi, cei s timpi se dir,ijeaza, prinilLr-unul, cutn Be obiSnuieste mai ales irl tempou,l tle ljals :
III
IT
1,2,3
exe,ruple ilin literatura muzicale sc.rise irr rntrs,u,ri,le simqr,le tle
J, S. Bach (1685-1750)Coral#[8, Brltten
Simpr. ryllltrllony'()
W. A. MozartSimfonia nr.
(r756-179! )4l ,,Jnpiter"
[.^ v. Beethoven (17?0-ISZ7)Simfonia II
R. $chumann.'ulu 5rllllonlc
(r8r0- r856)pentru pian
S 60. Mfisurile eqmpuse
rtfa*urile compuse si,t formate tlin clouf,-sau mai multe mtrstfri simple,uutnirtrl tirnpilor acccntua[i ai acestora fiintl egal cu nurnerul rnasurilorsiruple c0!ulrorren te.
Ele se irnpart rn : mcisuri compuse antqgene pi nnsuri $ampuse erer*gene. . (mixre.)
.a
l. Misurile compuse omogene
A[asrrrile'coml]use omogeue sint alcdtuite din dou* sau mai multcnrflsuri sirnple de acelasi lel (fie de rnetru'binar, J1e de met*u ternar).De exernplu: :
I :1 ni, $ : 3 * 3,,1u : $ * rt + ju;,to.
sint compuse ornogene rn?isurire de 4 timpi , (irir;, fuj, de 6 timpi
(:t3' ,tJ u- e timpi fi,3',euJ +i *'tu de Lz timpi (.,f ,f;, ii]r.
Ittflsurile compuse omogene de 4 tirnpi
fi'{dsirile colnPwse omogene de 4 timyri sint aleituite din doufl mtrsurrsimple tI: metru binar, avind doua aecente : cel principal, pe primul timp.iar cel secunrlar, pe al treilea timp l
l
,1
I Au fost prezentate rrrrmal
l{ - Tratat de teoric r rnuzlcii, vol, t
I
I
I
I
44Ee
ffiffiCiteodata. masura de noteaz{ cu litera
rndsurr,ile aflaie in uL
20s
I . ;;;;;' ; ;; r,'i"*po $i s paira itr 6us. ,tupir ",'t,"*i'"'
'" Iln: I -.. Allegro giusto
Tatrloul coregrafic "La piate'
.l '. ili .$;l; \l I ------*:
I fitrstrile compuse omogene de g timpi,- J In miqearile foarte rarc, oer 4 tirnpr se drr,iieazir prin tlesr:onrpun€re, I
t - t' "pi -'t-"*t'
-""ii"l ' I Md*rile co pu.e onogene de 6 timpi sttL ul"at,rire rrio rrou& mrsurit
I I riuple de metru .tertr&r, ,"r,nd 1o.,0
,"""nr", unol *,r"i011';" ,",-r, u.,u.- -l! {.{' I iar celelalt
"ucundrr pu rt patrules dmpr
rJqr.iI Dirijarea (tacta.ea), nnasurilor de.4 timpi, indifereot rle valoareu rirn.
i
- I pului. .e face in mod obifnuil ia pauu miscari : prima in jos, a douu lu I ltrl. Jora
ll *l\,.\r:u
I , (x,'ru,udo olrog;le {lc 4 ri.mpi . I toa'er scbemn :
IIl.i6l; "'*u""eTl"""o'x"li'"'*u'"" I "-15
t(4.2.s\I ., ?r{r
- rrF Il,lr /
t- l \I-"I *. strauss (1864-rs{e) I -.",,} :'"T ,TlG. i1*:::'l :.{,e.zt' 'eca.co
eete mulr mai frecvenr pentrur I J;i"11#:,$l1l;il11l J mae,'a de i ropi, u"""";;'J;flft;Ii,f ;"i:"X;IJil;ff"1;'::X;,]iEi8cari,Iiecaremiqcrrolepre,ettln:ilH"i-ori_",.p.*,*'
lt:i i 'l i,
r_-
{1
milsurile
ffis4
R!,.11
:l+,1-rt Ii:l
:'l
N. A. Rimski-Korcakor ( 1844-tS08)Legenda oraiului nevezut KitejExenrPlo
de 6 timpi:
ln mod excepfional se
trei mAsuri de metru binar.
c,eet caz, mAsura are trei
p.rinrul d.p, iar cele iloutr
ti'nrp:
De fapt, acest fe'i
ailrhele insA cu accente
2t2
din literatura muzicald scnise fn lsurile compuso omogene
R. Wagner (lB!S-1883)Opera ,,Parsifal"
Ed. Orieg (1843-1907)Citdtoru!, op. 43, nr. 2
G. Bizet (1838-187s)Opera ,,Carmen"
mai intilnesc masuri de 6 timpi fermate din
De exempl" [-l+]+] '"o [:f+fr+!; ut". In a'
aceente, dispuse astfel: accentul principal, pB
accente socu-ndare. pe al treilea ri al cincilea
IIItII
t)n exemplu de utilizare242*2 gi | formata din
oste urtnitorul :
a celor doud feluri rle
'f '', dupd curu rezulta
mnsuri: $ fornratt din
Eiin gruparea notelor,
A. BabaevCfntec azerbaidiean
I
I
I
I
I
I
"o 3, iar
MEsurile compuse omogene de I timpl
[Ir]s.,.rflg compuse ontogeile de I tirnli sint aleAttrite rlin trei rni:suri
sirnple de rrreuu teruat, avirrd trei accente: unul pri ttr:tpal pe prirnul tinrp,
ier cetre,lalte secundare. pe al patrulea si al saptelea rimp:
de mEsuri corespun'd ; prirna,
pe to[i timpii.
a doua, cu |,
2r3
rir
llrl;lIII
I
It
I
I
I
I
t
I
I
ll'oate nrasurileurritil toarB :
tle 9 tinrpi.in te,rnporrrile rar{l se dirijcuza duyrii scherlu.r l'r'. llacndel ( 168f,-I759)Srrita pentru pian
Mlsurile compuse omogene de t9 timpi
rtfasrrrile cornllf se ontt,gene ie l2 f,impi, sint alcituite rlin Flatrrr mlsuri
simple cle rttetru te,rlar. ayintl patrn accente: doui -principale. pre prirnul
gi al gaptelea tirnp. gi rlouI affcenle secunttrare, pe a'l'patnrlea si'ai zecelea
nirnp :
In terupouriic moderatepeutru mAsrrra de 9 timpi.pilor. in trei nrigr:iri. fiecare
lrorrerrIA:
-si cepezi, cee{ ce este nrtrlt mai f recventaceasta se diriieaz,i. prirr (:onceritrtrrea ti trt,
lniscare reprezentinrl i) mftsurf, simple com-
(7,
lr lcritlttra
(4,a6)
in rnrlsurile coln'puse ofi1ogelle
J. Brahn.s (I833-18S7)Sirnfonia III
'Ioate mfisurile tle 12
urnrii loare :
tinrpi in tempourrle rar? se rlirijeaza tlupa :che*ta
P. I. Ceaikovski (t848-!ESS)Simfonia IV
1
I
lt
;,I
2;15
l"r. IA, If. "-"tt
In tempourile moderate $i repezi. mult mai frecvente pentru mtrsurgde 12 ti,npr. aceasta se dirijeaza, prir concentrarea timprlor. in patrumipc&ri, {iecare rllitcare reprezeutind o m[surf, sinrple corxpolreole :
(10,11JU l
2. MXsurile compuse eterogene (mixte)
ivlRs,rile c(,rrlr*so er.oroge,e - nunrite gi ,masuri rnirte -:trrite r-lin doutt Eflu.rui nrurte rn:isuri sirnple de rnetru diferir
ternar), avind rrrrnrirrul tiurprlor accelr.uali ecLivalolr cu puuiir.ulsimptre contpr)nente.
[]r: excrrJrlrr: .
i:l*i *o,, f+f , [:f+$+fr sao !+]+$ sau $+]+]; eto.EIe se intilrresc mai ales in nruziea polrulare.
Sinf compuse eterogene sau mixte mf,surile de S. tinrpi [i, i, ,,1) mii.s*rile tle 7 ti'nli
[.1, 3, ,l), masurile 'tre B ,dmpi'[r. ,i) lr,or,r,i" ,," gti*pl (1, ,3) mnsurite de t0 tl,nni ['$, il) .a.r.i]]" ru"'rt u,rpi frj, fj)mdsurile de 12 tirrrpi ('i,.ii]J, rnasurite tte t3 ri,nl,i (,$, if) *1",
\.
l)entru precizarea orr]inli iu oare apar urf,surile si,rple coiupone,te nefolosim de urnritoarele indicii , ' .-
-. dupri notarefl iniliala a mtrsurii eonrpuse eterogerre se <Ia ful paran-teza 'rdiuea succesiunii mas*rilor sirnpre c€ o alcatuiesc:
A- .- riffire@ffi
- prin l-rare rle mesure punctar,e' care derimiteazil ruiisur.ile srrnple{.:Ol]tp0lleil[e:
ffi-,@
sint alcfl.
6lrrrrar +iruitsurrlor
srbite ,tl,rt"i.rrli"rii"r"li,rl,*,J,i""1?"1i,,io.,*xre arlar.e ur vz, !trurelrc fiind po. I
217 iIl
I
Il
(1"u,e.l
Citeva erenrple din literatura muzicalaomogene de L2 tirnpi:
Allegro
ecrise in mlsurile compn!€
S. Kornitas (1889-1935)Cirrtec popular armean
C. Tartini ( 1692- t7701Sonata,,Trilul diavolului"
Cl. Debussv ( t362-l9lS)lbei-ia
216
Iu'i n gnrpnrei clarii a notelor pe misurile sirnple compouenle :
ffi*,@*ffi
llt'rl nrsr:rir,:rr:a * Iu ince,putul gi deasupra porta.ti"r,ului -- a valer',
n()t(, ('irr'(' irrulli orrliuen de s.trcces,iune, a rnftsurilor simpte c&lnpilr
#@#iffi
Misrrrile compuse eterogene (mixtei de 5 timpi
Ilri.slll'i/rr (:(,rrrlll.fi(r eter(rgene de 5 tim.pr] siirt alr:atuitc.c[iu rioulr rrrirsrrririrtr'1rlt' rurrr rle rnotru binar pi cealaitl de m.etru tennar. Acosr fel dq nra-tttrt rur rlorrJt nccsntc : col principa,l, ,,pe',Xrr.irnnl , ,timp, .i,*n,',qetr.,, *ec-.Hndar"lrpe
., lB
,fau
{n lentstottrile rure, rnirsurile rle S
T* rlirijeaza dupA sehema rnis,uri,lor
clinea suecerlarii aeestora :
I
lilor rlr:
nr)!rl(, :
n) r,a,r-iRnta 3 + .:|
pnu g,r'u,lrur'(:rr oltrr) r notelorrrrrrlorl,ir. lipronr, r.rr,lr:lnlte indicii ;
* rrr urrrzicir vor:irl{. rrur:ori dupfl
in acornpaniament. in e,itzui cind di,ra
accentele tli,rr texl.
,J{,/x ,N{ F
f rt tenrpottri.le marlerate, mii.strritro de 5urma toare :tirnpi se dirijeazn dupd sche,rnele
a) r,a.*ianta 2 + B b)r,ariantaSEz
nl rrcilcr 8fl1r. n,I pa.tr:ulg,irrtt rrr;rlo uorrryolrotrle :
timpr,, dupd orrli,nea . in ca,r€ ,se .succed nrtlsulile
' rrau
tinrpi:,
sirnp,le
intlifercrnt de ial,r:rri:a rinrpil*r.r:onrponente, . respectinrlu_se or..
Ii)variauiaJa:
-=i\\ir'12
2t,,
4 lttltt' ,_
2'1Ct
;il
I
I
II
I
D
8Mlsura. ln tempou,rils repezi. mdsurile de'5 timpi se diriieaz|, prin eoneelrharer
timpilor, in doutr migceri neegale, fiecare migcare repiezentiutl o masure
siurpla componeute :
elvarianta2+3 b)varianta3+2(8,4,5) {4.5)
It^lt1l lz^l I 7l 'llllt: (t,z). {1,e;s}
_ Iixernple din Iiteratura muzicala scrise in mf,surile compuse eterngorre
d" 5,,,trrupi :
Ch. DunritrescuOratoriul,nTudor Viadimirescu"
fi r*-rl
l. E. ChirescuTractoristul
fi (soe)
54M[sura
P. l. Ceaikovski ( t 840- t 893)Simlonia VI,,Patetica"
,$
t0lllisura
TodorkaMelodie populai'd bulgari
(dupd S. Djudjevi
V. S. Kalinnikov (186S-1S00)Cint ec tristAndante
220 221'
:--cresc.
-__!
:T Melodie p.r_pulari bulg;rri(dupI D I-lristovi
Mrlsurlle cornpuse eterogene (mixte) de T timpi
'llttrtr ilr t t"t'rt's'' .rt,rttp;rtrc de 7 tim,prr si,t alci{t*ite di, trei rr,s*Finl trtl'lt' rl,rril tlt' ltl(lll'll lrilr'r gi una cle rnetru ternar, in clif erite alternan[e.'l"r'r'rrrrrl ;r"r.r;r,l xr: rr,lrt grc,rimur tirnp al **rrrii, iar cere seculrrJare.. per r r.rlrr I r',' , r.r.rirrrrrrr rrrr:*Jlrrtrrrrri rn{sltrilor sirnple ootnponetrtc :
6r(,"f r,)
srrrile de 7
ma surilortirnpi;,indiferent,de ralolrea timpilor,
simple componente, respectftrdu-se or.l'l:1i,J;lr
laI
I
li rll
lT
.0fl(tl-l
41n
I
I
I
fI h/ I/f;
timpi se rlir.ijetrza rlupri sclre_
- #r ? .i'=.l-,g{t |"
4t, (r-6'*)
ln tuntTtourile moclerate.mele rrrlnAtoare :
3,4,5
,"fnr.
\\
,/*v,/2
rnasrrrilc do ?
,f^,t\I\
' tau i \-n-5l,tu
lu/7?3
It
6,rt\I\ I
l,/"'J1,2,3 1.
?l'$\I4.t
.,
ffiu
I2
v s,4
,
llu
ln kmpctur*e iepeizi sii foarte repezi"nr,surire de ? tinrpi se dirijiaza.prin eoneenrrarea timpiror, in trei rnigcdri dirijorare. fiecare miscare cereprezintd nretrur ternar fiind ar,ngita [a[a *e cereralte r
6,7
\
\,/
5,6, ?
1,2
223
Evemplede ? trrxpl !
din Iiteratura muzieal, serise
Atasura l
ln mlsugile compuse elerogene
A. Honeeger (l8slg-1955)Opera ,,Judtth*
Cintec popular ucraineanDin coleclia lui Lisenko
N. l. Miaskovski (1881-1950)Simfonia Vlll
I tane - r,
Mdsura
S. V. DragoiOpera ,,NZpasta"
7I
I tzoe*a)
224 225
din
Allegretto con rnoto e btnrztmato
V. GrefiensCiniecul picuraruiui
,,Suita liricE pentru 4 rroci"
Pa-ru ra- riu $run- ga ta.
/'1a - reA zg0 - n0 - tCa - t&, la - re tu{
I.III
Dunritrescurperrtru orcltt'str';r
{[]f2+2)
Allegro scherzando
MIsura II6
o,,,1,"iil?il',1X1,1,,,,,,,.Tempo de gearnpaxale
L,|>_n:- I -
.,?* re*a*ai ,
'r'L'o-rrh
I iili.l !
1-l
,{. r;l r:t rli
l. Mirr i:rrrMelcltlie
vrernea s-a schimt-rat,,Cinieee populare nroi"
i'()r';rlr:iitui inig,r:iiri,le ditijore,le *'lur:giie {a![ r]e c,eltl dc
6I"1
I
Ii
Di-o*l-lii^Tenrpo di.e irwirtitfi.
JJ "b
,'{. {llrl,,'.3,1
Mir.,rrrllt c(,n!l)lrsc clcrogene cu dir!jar*a conceruirlltir a t::lliliiiir
i\lri':rr,r rlr: r'()urlruirl r:1,t.:,t'rlgr:111; de Ii, 9, 10, lI, l-2, 1:i clc. r'itn,pi, i iirr,l
i,,, r','.rrt(' 'luiri irlr,,, rrr tr:rrr,llorlrirl c ro1rcz,i pi foal:te ropezi, se d,i,rijeazii, de obr-
, r'r 1l i,rr lunr'r'nlrrrrr:rr t,i rtr,pi,l trr, in lni,gciri dirrijoral^ inega,le.
,t t'it't,, I'ior:irrt: ruiisurrli s,innp,lii r:otnp,onentir (tlc rnelru L,iutr iiiriir crrrrrlirlri irrl,i.rrrr sin,gur gest ti,i,rijora,l, i,r ca,le sint corrccirL,rafi
,,lnplt rr:s,1ror:lri ve. () ruas,rrrl,cornpus;i ctci'ogen6 de aoest fclrrrr.rllu i ,rliri.i orale, cite ,rui'rsur,i sirn,p.ie i] c,cln4luu. i\{,isurile
,f fl t.(rii I i "l.i I
I rr
Ir rrrill I
Ittrr;rrr
t :t
,lr
1
I
,\r'r'r'rr1',sl rprri rrr:.i,plr,l irr rrst;fcl rlc nrisuri::f,rni,ne, cil intottlcaurrir. 1a in-,,'lrrrlrrl ilr,1,,ilr'U r:0lq,lts(r r:lrrrogertc, iar acc,entele ,ser:ulr,(.lat'e vo,rt coirtcitl c cu
Ir , r lrrrlrrl lrrr'lt r.i rrr;rsrrri ,;i.ru1r,lc (joml]oll.enie.
Ll,r ,ttttl,' ,,i,ttt,1r,l1r '(:()tttrl)(,ltellte Se Ttot. .;trcce,la iu otice ortline. a(teflSta
r irlri uirlu 'jr' ,1,' rilri,'r:i ll irtt:cpulul picsei {dea,-"11p1r, po,rlalilnlui) pritt vit-1,,r, ,1,' rtol(. r'tl rr.ll,r:z.irrlii tirrrli.ii concelltrair.
I l\,iir rr rlr. r'.rnl)r:;rr rtcrr:,gene in mtd in:pn:opLiu sini nu'ndte ou ,,,timpi.rlirrrt,ilr' rrrtrrrr.rt, rlr. l'irpl, ntt Se alunge.Ste \rd'eu,nLil diir iimpii ace,qtor. masurr.. !rr,. ,,irrt r*,111i, (:t r;(f ultrtrgesbe mi*sgpggS dirL:ijorald care concentreazd inl.r-irrsa.1,,i rrr lr rr lrrr rrlrr :ri nriisurii.
rr.tl
I"
l"olo-ritr:l ruil'su.r'i,lot co'urpu,se eter(rli-€rne ln creafia ruuzicl,Ir -. $i ip-
rlr,ostrlri ltl rtt'ttzica 1;opu,lari cIe dlns aduce ritmului o inyiorare Ei o,'r'it';irrrt,l'ilittr; spociIir:il, imbogtifind . i inuointl rtesurse]o gi rrrijioacelc da,'., pr.csrirr olririnrriLc.
l)irr (:irrr7,Ir stt'ccesiunii inegale +i asr'utet,ricc ri ilcccntelr)r- iie r.:;1r[r.rrlrtttot' ltstlr:,[ rlr: ttt;isttri ia naqtere rrn rriLttr Ioarte oligirtal, deui-l,rnil. rri.sa,t r,(it: s(: tttltl,trtr${t; ('u dcost:hir.e in rnnzi,cil pollula,rf, turc},, ltuigarfl t; r(]]]ri-rrr:it lit:t'i
.prin concentrarerr .tiinpilor, rlu,px
reprezi,nta nietrul temar :
6,?,8t\t\t\II,F*,/
L{'J J.'-J"J' l J.J,ffi@ffi&+,b .h,b J. ,b
"b.J.ffi@ffituEie se ,di,rijr:azf
,
gintl mi,6cirr,i,le cflrc
Misunile compuse-
ll tisuril.e (lmft;sc eterogenesirup,le -- 'dorr{ de metnu tsr-,nar!n orice ord,ine :
eterogene (mixte) de I timpi
tle B rirnpi ,sint alcf,tuite d,in trei rnds,urri
Ei trna de rnetrru 'binar - oe se succerl
schemri tle trei, alun"
6,7,8
l\!\I ,/B'4r5
1,2
Y,Bt\I\I v+,e.a+,{
1i?3 1
4,5
I In -f mba turci aksak : $chiop.
227
r!l
,i{,J:l'
I
I
rI
rt
ri
a
t
rt
t
i
I
t
I
ll
II
rl
I
ll
ll
I
I
I
IIII
Dif eritc
tirnpi:cxeruple tli*r iiteratura nruzi,calir iu rniisul'ile conlpllsc cterogene
Misura
Bocet din Moldova-NouERegiunea Tit.rigoara
fn. Eisikovits,,Povestea {apu}ui"
Ne-am odt- caf y'in ro
Md.sura
Melodie popular6 bulgarfl(dupi S. Djudjev)
&{dsu,rile contl}tLse eierog,ene
srl.i siruple, dintre care. troi ilc;uer'cd in orice or:dine.
\ . Ciulearrr.lAtelodie in stil popuiai- t'oillinesc
tle 9 ttmpi r. sint 'alctltuite tlin patr-tr tllii-
merru binar Ei tlna tle tnctrn tul'n;rr, (:c ritr
AlLcgret,ttr
,h .b "t)
IttIIiIII
I
I
I
I
I
clc $
Ioo
M[surite rompuse eterogette (mixte] de I tirmpi
8l6
.h .l: ,[,h "r \ ,'rl'. a'lj
r J].
229
1
Pe-a-rrp de mi - mo - z& Am
228
t A nlr .ri(, compuse ornogeoe" de tl tirrrpi {,3 + 3
FI:t
JJJJ
:l:t:1
1
:l:l:l r
:l r
Fl t
I-1)
-llllrt,
l',1r, srl rlirr ;r':rz,ir, Prirr coneontrarea tiuri,pilor, dupr) schema 6e J,,truuilJrrlrr, irlrUrl'.rrrrl rrri;r'irrr:ir care rel)rezin,tir metnil t,e,rnar: $aena
Cintec armean
Raouf Yekta BeyCintec iurc
F,6,7
';,8,$r\l\t\
3,4---f_r- 5,S\t\T4D&rtu
4P',a)il
l,, ,.r.rrrIlr.
l[il])t :
lir.r'.r rrr.rr rrrrrzir:,l,ii irr rnisriri,le {rollpuse er.er.ogere de
tvllsura fi
N, A. Rirnski-Korsahov {tg44-tS0g)I-egenda oragului rrerrizut I(iteJ
A. i(arastoianovCintec bulsar MEsura i)
l6
'; Llj-j
231
t
j
Cintec bulgar
J\ Il\I {duPb S' Dludjevi lr
lrfl;I
l:'.
I
:I:I
\
,LI-JL}
[rle s.: clirijeaza, I1rrtr
rni;ciiri" alrrngind migcririle
{iorlo{}r}tra,rea timpilor, duprr sc.hema tt'r:
care reptezirrta metrul tornnr :
,|),llJ)
3>'}
tf,u)l-trl}
piltrlt
invirtita
^lr'
(Fecioreasca) din Flgfirap(dupI E. Comisel)
\-u\ 6,7,8
t1,:1,3
8,9r10t\,,0{-F,u,t
\+,t.lrk
Bxernple di:r lileratu,ra tr:uztcaltt10 trnrpi :
4,5
g,!Q
ntirsurile cofirpusr-r (jlerogctic
Cintec popular nracedonean(dupa L Ceqmedjev;
(
8,9,10,\t\*J-=* t;, rI
+'t'8,S
,Vllsurile compuse eterogene (mixte) de l0 timpi
llld.su.rile c,rnr./?u,-qe el.erogenc d.e l0 tinqti sint arlcl trrite dirr
srrri simlrle. dintre care doui de tnetru ternar pi dortir dc lllelttr
se sur.:ced irr rli f erite t'ariante :
J. J.J II ) ) JJ
I,
patrti me-
hiaar, ce
sufr,sc lnrIe 1(
I{I
l!
a
E'JJJJ
9
). ) )
9,18 S,{o\
r),1 ?
ColindEcuiegerea tr-ri B. Rartrik
--l
I
I
I
I
I
I
l
l
Tempo giusto Misurile compuse eterogene (rnixte) de I t timpi
(:onlptlse etetagerrc de il iimyi sirlt aricBtuite ilesirrrlrlr:, tl intl,e car.e una de iE*tru leril&r Si I.)a tru
ItI ti:;ttri l r,'irt,r:i rnat,rui.i
llr,i rr:rr :
obicei clin
de metru
J J,J J JvvV'_
f,ar ina din AbrudDin colec{ia ,,100 melociii
de iocur i din Ardeatr"
I
I
I
l
I
1
I)
I
4r
t rtl;l
,t ll
ll_t{j),22
f lorr rorJo
,l.,J, Jr
Invirtita de la ZlatnaJoc popular rominese
r8t'
IT
4tI.t Irt I,r el r
-' I l-.1 l-JL.J-_-l__,
t-t -(,+' /f rp;T H -hJ
?35
Ele se di,rijcaza. prinmisr:flri (fiind alcatuite dilreprezrntir 'metrr:I ternar :
n]
lli
II'iiI
IriI
i
i
Ext"rtr;ilr'tirrrpi :
Itt,t
t
t
L
L
L
L
t
t
tI
litr:rlrtru'a rrrrrzicalai irr nrasurile compuse etcrogene de
frlEsurzr
MH.sura
Cintec bulgar.(tlupa S. I)irrrljcv )
III
I
llIIdrIl
,ll
djjdid
j
Allegretto I' Seriezi
#ffiE+g
8,9
I3.4
l1 tinrpi
bi.nar :
III6
L3 3.4
rl irr l.rei
L{Atj\
Cintec(dupi S.
bulgarD;ud1ev)
$t$,
conc0lrtrarefl tiurltilor:.r:inci masuri sirnple),
70.11
t\S $,7
13.
mai rar ,gi masu.ri de
tornar $i rr.na de metru
Aeestea se diriieaze drr pa sehema m[surii tle 4una drn mipcari rnai scurl,z\, qi autrm,el aoeea cilre
236
10 1lt\.6,? --l--: n e
\I\*17'3'+'5
ro.1.t
\l\r-7ftQ
alcatrtite m[.sutt'r
mi$cirri rliriiora.le. avlnd
reprezintA melrul l.rinal'
tlupir' s,r:lreuril de ciurc.r
alungind migcarea c,y
D.C.al Fine
),hJ\Jr,h,h 'Melodie popularH hulsitrii
T
It l
l'r'1
Cintec liulgar(clupa S. Dlucijerr;
Misurile cCImpuse eterogene imixie) de lr, ls, r4 etc. tirrrpi
'l'oatc rtrilsurile c{rlllpltse utcrogori€ <ie lil. Ii3, tr4 eLl:. tiln,pi su r/{,tr iug;r-liz'tr 5i rlirija rltrPr aceleaEi pr:inc,ipii. avindu-se irr veflei'e lumarsl oqi f*lu[rrur,rrrrilrlr sirrtplc, t:{ltl.tnunertte t"
l)rr cxcrltlrltr: rnastrra ri r: l4 tirnlri poatc fi ioi-rrrul.il astfcl: I --1- ll r-:l l' 3 + 2 -l- :i ; r{iir:i. ar:easti ntlisrrrd 6c vii dirii:r in Sase irrisr.;iri- f.iri,n(:()lrt't)trl"riltrcit tiruliiLrr, alurrginrl rti;r:arik re repr+aiuta rrrlisl tt:r.lrar,:
6,yl$,'118,9
LL{ t},
t Sii uu scnlrl:ln.l ltt t.0ltrlrttse
:'; I i.
so.nfLm.d,e mdsur.ile crompuseonl.ogene de 12 iimpi (B *
eterogene (milite) de tZ Ulnpi c1l3+3+3).
I:
t/IS&,b
- til. Nlf;.surile alternative
I'r'rrlr rr rr nrni vari irtir gi rtraintur,,tr:lll rrr: Iolost:st:, {:lt.Cotlat6, inrlrlr.rrl (irllr:r.rrrrlrlll,lr: rn?isuri).
All''t'rrtrt't'rt rrrrlsrrl'ilor rie ruetru rliferit poate fi sirrretr-icg ti a.sinietricti.;r ' ,l I tt srt t irt' rr r rcrrutritte sinrctrice se troteaza ra cheie, o ttr4€a petrtrullllrcij rlirir.rrr.tiul rrtrrzir:al :
J. Brahrns {tSBS-tBST}Trio in do minor, op. !01
Aseari sosii la poartiDin colecfia ,,200 ciutece gi ctoiire,.
coru;rlexi Llezvoltirre ri ImicE. inrtresfagut.ar.er orizontllii, miisuri
&Iod.erato poco rubato
h. ,11d.su.ri.ie nltenxtiiae. asintetrice se uotear,,fr peori se sr:Jrimhe nrr:rrul, +i pot ii : cu aceeagi valoarediferite de trnrp.
parerrr$, ori de eitetle trurp gi cu valori
I(. Szymanowskl {tBBZ.*tSB7i
239
Iixeluplc rlin literattr,ra muzicala care ctil.rrirr.tl rrrirsrrli altclnalive asi-
rrt(:Lnr:e cu auoea|i vaioare <le tinrp :
l. StravirrskiLe Sacre du Prin{enrps
Z, KodrilySz6kelv Forio
Lento poco Etlbato J = n+-so
Ch. DurnitrescuCratoriul,,Tudor Vladimirescu"
-
-
- =\\ir
e;
S, Prokoiiev ( l89l * I tlSi )
p
240
241.
Pot:o allegrcht.o e
Aar cea
g"tve
Miorif a
Din cuiegerea lui S. V. Dragoi(balada p0plilaril romineascd)
tu tt fia pla
€a- ra
Sh. DeriefearrrrCintec de dor
/td- na- ad.
irl,'llr:r:,
:r:r:r;I
lt;r
?u-r nai
ExemJrle tlin literatura rnuziealtr caretrice eu valori cle timp diferite;
cuprind mss.uri alterna$ive asilrrr.
R. Wagner (tS!g-tB[i3)Opera,,Ta nn hii.u.ser"
le"n - '€03-c€_
{.,arg;o cantabi}e e rrulto atpresstw
[if de rnu/f nie rlor dt'
D. n. $ostaltoiriciSirnfonia \/ll
nr(:il rlirr rtriisrrra
,1,. :l ,
tle i "n fi cr:hi,..alenti,irr tilup. c.u optinreir
I
TK;LJ'
Irr r,,urrrl r:irril rrrritatel ric tiln1,, rlin v*r:hea rntisurii nu t'ti(:ll (:(),il rlirr rrorur rrt;isrrri, este ne(:esar r* s* :rrate fl.eest !.ucrritr'o(--r:re- lrrsr:rnlrinrln-sc noul rapoit.
I)e cr*',irrl,Iri: s* l.r.cc;r: dirr n.riisrrr* .lr ] ir: nres-rrra tle $tlr: lirrrp rreet:hir,:tle.rrlc .
I
'l
i:i eshi'r.alrir{;rla punc,tul. di:
prin rinitliti1
B. Bartdk {1881-tS45ihteloriie
Blengionarn c:8 ruilsurile aitcrilatjse sintsirea Ior irr nturica cului este de dat:i nnaivarieta te metrica in cornpoziliile nluzicale-
tie or'igirre po1;ular,r gi ua f olo-recbnta, e.lc uducinrJ n bogala
I
I
I
A. &IendelsohnMelociie
Sr:lrct'Zrr.nrlO
I 1 Irr.rr','rrlir:, trt)(:or{)lr rle la o lnii,suri cu o anr-ifiri ta va,loarg d,: tirrLp la
E I ,r rttii ;rrrr'fl ('r irltir r,irloure rle timp - rle exemplu din misu,ra de I i,, n,r,.
t a ,.rri;r rl' I si(: [;rr:c t;onsit]erirrd ca etalon-duralf, Dentrt. anrb,eXe rniisrrri.
I 'rrrllril(':r rrrr:lrir:il ('c;r lrriti uricl (in caztrri de mai sus, o,pti,mea).
I I ll,,;t . 'pr'(' (:\rnrplrr, ullLim,ea va dura in rniisrira d* i o securrrlli I,:r-
t 1
lr rrrr.rr ,lttt rrt;r\uril rlr) .i' ,u tllrra rloui secu,de, ceea {e inseamrrii r:ri ,Prr-
I '' l"
:r
fn utre]c cazut'i - la inccPnlul rli.scul'suliri nuzical.- prinrei *tisuiiii lipse5te o lrarto din tirnpii componenli sau numai anu,mite pirgi tlin tirnpiiacesleia' Astfcl de rniisuri p*artir numele de md,su.ri incorttpretei. De obicai.masura incornpletE de la in'ceput se com,pleteazi cu diferonfele de 'alori i,ultinra rnAsurir a fragluentuiui muzical.
S 62. &ffisrrriXtl ineomplete
R. SchumannAlbum peniru
(rBr0-r856)copii, op. 68
mdaurdinconpleta
I In iimba gerrnana, masura mcomprot5 mai poarta numere de Auftartt,
247
------=--
l'T-
C. Bizet. ( I838-,875)Vieille chanson
S. Cershwin ( 1898--tgS?)Concertul pentru pian gi orchestrf;
S fi:J. Poliuretria
Folosiri'll cortt-ornilt,ttttl trn lurritplc nruzicaie s uA s*ril*r ilt. rnelr'diferit f,oal'til nuttr(:l(" it lxilirnerrie !. lia []oate exista nurnai ilr cgru;-rozrgrrlene mai mrrlre vo<:i (nrrrrorricr, sau polifoniee).
I Accentelo ruetri t:tr alc mlilsrrrilor cqlncomitente, in qerreral. nu coi neidrleck [a arlurtlite l)unctcr, ceca ce diferengiaz{ poiinretria ' r!.e p6l;r:itmie r
(in eadrul cireit accentele merice coineid intotdeauna ).Fo[inretria este uu procedetr -rnai rar utilizat in literatlrra rnuzieala cla.
sie& tru tirrpurile noastre lrrsa" cornpozitorii au inceput $* folosease6 riinee iu ce lnai muit aces!. rniiioc de erpresie eare imbolatregta? ?rlgr-{} ma.surplnsemnata. desfrsurarca ritmier* u *p*r*i cle aru.
Uarn r,nai jos citeva *xe.nrple de poliruetrie :
W. A. Itlozart {t786--t7$n}Opera ".Don "truan*
frturFiownilet'i
Ed. Crieg ( t 81S- rg0?iSuita liricd penti-u pian, op, 5,1
( In lirnba g|t:irui.i Jroliis == r)urDer.os. rnUl[ $r fiLelron: masura.? A se verlea .,Polir.itrrri;r,.. [' ,i0
I
I
IttT
II
t
t
rL
t
ndtut'dinconpletd
m. Ravel ( lSTS-- tSB?]Suita de balet ..Dafnis qi Clnr..
[flsura ineon:ple[E ecrnstituie, incupri nde, pregiltireu. elan gl, peutrrrmesura conrlrieta inretiiata -
244
.r3
legirttrrl eu formula ri tnrief, Fre carr e
accentul prinrului tirup ce u-nncaz8 irr
I'rds lent,
qar,
T-l
1
I
l1
1
I
I. Stravimskil.'histoire du sr:ldat
il; l, [Ifiltt'i11
Th Rogatrski {t{}tit*tt}54)'[rei c]ansuri romine5ti r
* fu*@-
trn cinLecul mo:tru popular, rnai alesiungi(' se noteas& uneori f a;"a rniisilrE" iirrritri irstrumentale_
['entru irilaturarea cLificultapilor ue ie ives* ln interpretilred i:iusr:lgrt"tre n-aIl indicata mesilra, se ia rrna din valori (cea mai drecvenra 1 ,,auniiate de timp, Ia care apoi ie rat,(,r'teazir toate ,:elelalte ,,arori. {"Jn prc-gios iudiciu pentru interpretarea !.rnor irs(:rrrcrreil piese il r:onscitrritl rulutivele:i frazele muzie*le.
Cit este sa.tu de largDin colecfia ,,200 ctntece gi cloine.,
|tt ar - re ia tu de lar
rieiinele siru {?a.ourrritele reinte*ein mrrzica r:ult*, trnele lucn&ri rnai
rld
lln 1uJ
I tti!I,rrrt
, nlt rr ur.,rrr inIrr Ic<'l,rrr.ii, c<rmpOz.iitrt:u,J a sgris inrlr. | ,,,,,',..irul, llrln accentul expres. str.uctura
original .ii timpani:r
terzrarl a mdsrtrii ;
IN
. lpr. J[,il.,[pyi ]+ r
/r
Vrtrlitrr
llrrp,rilr
s 64- Notagia ,rnuzie*trii tHrrr inElieare* nrHsrrrii
llr rrltirrrrrl tilnll aJrare clestuJ tlr-r !1.g*u"rll., c.u detsebire ru rlotar€a ctnte-' rrlttr JrrrPttlitr, scrlcrcil Iara incar! i'ur'*a irr riiesurii a pieselor rnr.rzicaie.
A ct:it - Iil lcrrrlt rrtA. in c:eea ce prr vL,!te rni:r,ic;r culta^ igi are pleearea cteI:r r'olrsrrlr.r;rlra grt:9lta (jA nretlul ;i corcsprortrit:lrga $a Crafica, ntnjtlra?ln(i{rr'51'11,;171 po {:()n}pozi tor irr dr:lri rrIc sa de i] r,rea Il,rmule ri ttrn{:e ctt maiVirri rrrr: c:rr Jrutiu[&. lrr r:eea ce privcSte ciniecul popultrr,.tenr{i.uta de a nrr"'Ptx:tIrr:ir nl;l sura se explica prin greutagile de i]a]tare'.i] nrelodiilor ele;r(:esI gr)n
Ile Iapt, oricc nrelodie, intrucit are sunete accenruate gi ileaceentue[e,[]oate fi lncadrutrl- Fre hracil accentelur, iu nrilsuril*.sisternului nretnc ffnr-zical. eare est€ sut'icient rlr: plastic pentru a nu rrrc,rrseta imagirrafia com-pozitorului 9i PenLrli a rilspnnelc [.utirrtrr necesitagifor rirudce, oiioti d,, rr&-ri;rte ar fi acestea.
Nunrai in cazuri exceplionale ne putear'dispeusa'de metu gi de r1iisur6.rie exemplu, !n nec'itatiren in nedareu xrrlor nr,,rnrn,opue antmice riin n,tur;i,erc', eu toa te ca si aeesteft ;lot fi incadrs te ilina la urm6 iptr<, ruri sura:,,l{rrasptlEza toare.
::fl,J:
Andante pocc nrbato (J.= 6?)
ve.t, - 0t
ce _ nu le-n - cap, 0t of, o1 sf,/-247
r?lodestementSatle (18S6-!flzti)Pi6ces lroides
Piesele care [J-au rucltcata rn&surri 6e execuEa fera rcstricgia metffie&r
apropiinrlu-se. dirr grrrrrct de verlere ritnrie, de stilnl liher, aproape parlanda,
in eare caz intr:rpretul se orrerrl.razl rnai rnult dupa f raaanea lneltxlied (aEa
eulo se vede dru e:rernplul de nrai sus) gi dupa iutlicaliile de terttpo si ea"
racter, care callitt& in acest caz o valoare deosehita in prncesul exprirn*riif idelc a rertellnlor compuzr torului.
r..r L [J I.
RITMICA
Acet; purte tlin teoria mu.zicii care se oeutpti cu sturliul eoretafiei di,ntre$iferitelc durete in tonrpazisia nzuzicald se nu,rrc$te ,irnrtira.'. vPe"vr
fiitmiea se studiazd ri in cadrul eelorlalte arte, ca gilinga a formelor.ritnr*lui iu ope'rele de art{ respecti$,e (in dans, in poezie ete"}. avirrtlu-gii.rnginea nn cele mai inelep;lrr.ate tim;ruri ale antichimpii, ''
$ {iS. "Elementele ritmicii nruzieale
l'
I'
rl
rI
rI
i'
t
rI
IIIIItIIIIIItI
I
ll
I
IIItII
I''e cirrd forrnula ritrnica ia nq:itere din elemenrc de du.r*ta (err.irirrafii de cliferite 'alori], '.accentui-
oit*i" *rr. *rn*"rr'.r"i-"aJ*i|niJn*r*,,r" ,,aeestora, anrhele fiind fr.prii 'ricarui ritm nruziear.Celr:lalte elernente ale rigrnul.ui: sineopa" contratinrpul Si fgrmulelr.ritmiee anacruziee +i cruzice aparlininci atit metrului; cit ii rr trnrrluipropriu-zis sirrt elenielrte n,letro-ritmice,. care vor. fi analizate ul[e,,,,.
a. Irorrnula ritmiciUn elemenI st)Il(,r eonsirierat izolat rlin puncr rle vetlere atr desfagucariitui in tinrp lru rre d6 ritrnr.rl.
,
Llar:d ins{ corelarn in tinrp cel pupin r]nu& elelnente, fie <Je durateegale' f ie de d trra te iuegale. ss *a) [e f arntnla ritnticti cea mai srr*plit(celula rrttlticil prirnar.i). De exe,r'lu:
- forrnula rirnrrc{ diu valori egale:
Fllernentele care alcfltuiesc ritrrrica mtrzicarain tliversele ei aspecte (proverrinc! din cliriziuneatiorrala a ralorilor)
-, 9i cccenl uL ritntic,.
sint r'..fa.rpzla ritni.cd"binari, lernara sau cxu,lr
llI II
2-19
tI
G
:l
I
I
It.trtuula ritmicf, din v'alnri inegaie :
J e,r
llirt aceast{ i'ormniir ritmica yrrimar:ii .(protoce.iLr}ri rit*ricrr ). trrr.i1 *rl;j rr-l.', n'.rir r:r:lrri rle:-al 3-lea, al .!lca ctr-,. eienfenl sonor, rlr:: latrori *girlc srrLrrrrr!,Iirlr:,;r0t lua ua$tere Iorrnule r-i(micc diri ce rr cer rr:i:i *omplr;:rg.
l)irr ilrrttct de vetlerc eitetic, o formula ritnrir:i. in Iegatui.i] cli inelqrrliir'ir trt rnrtll ,r cuzrtti chiai. fnrri aeeastau poate exprima r-r idee, trn sentinteut,pulrtl rllr:i nvr::,r un inleies prin t:a insagi.
A':r:'sl tttlclcs, ilr tlneie compozilil, oste atti rle trtriui* iegat de (;(inti-rrttltrl l)r: t'rtl't'-l exprintil compozi5iiie i'espective, incit forsnutr..,r r:itnriclr.lrrrir iirrir rrrtrlodic devine mijrocul de expr.esie prtucip:ti. rraracterii;tic"'r I 'r'r' il')l'rl . Nrr prlIine sint ternele mrrzic*le niezvoitate de cornpuri tori peIt'rr't lrrl('r [,t'trttllt: ritnrice.de o puternic.t vigoar€, care Fr Ir.an-*mite si jet r'r nrt.rjt\lr, ut tntrCAga luCfafe.
A':'rr t'tilt), :i[)r(] (]xcrnplu, fornruila ri trnic'ir dirr 5i,,ruy'oni* ]' rit: _lJeut]ror.il.r,:
I ntrr: diferit.e]e i]cuerrte ale f onnulelqrr;r(:lurr o iulrrrnitr) ierarhie, primul accent,'r,lclrrllr,, rlt.r,ine ecceml rilntit:. Strirrcipril :
J J' J J:u j ,h' "b J'Jritmieeritmic,
olr[inute in actst fel iipurc:tiind mai putennic tiecit
|Er-_l t-F_r_Rd'ryr<aJJJJ
irJ
C c{t;
tt:t:t:ttlrtl .itr.ir'1rr-rrtct;rir'} g^rl,itr:izt:;rr,ii ircrI, III rn jtr*ri s;i* tca,ti,,..i{:ceiltel(lrc(:ulr(lrrr{:.,lrrrrt nirsIer(: forlrtulrri ril,ni,,e ;_;r;;:_*le
".,s.,#il: .\;rrrrr
ro :itrl fqrrlntrlele' ritrnir,e ,'$r,srr,rite rlin rnalori inegule, (.ir
fitau;
Itt ar-:esI c;r2., vuiu;rr.(:a {j,[r t]rlr;ltlt ur:lr rr]it! Ir]arc iiculliu]614?,1 inra31s.i 1.itlea('ea trta'i pu(ernica' cotitilte ttcc.i irt:r:i:rr t.,.l ri truic principal, e.irG ile.t,i*e e]e.tttt:trttrl t'rrorcltlnator itl inlre;=ii forrlnilIe ri !.*rir:e, *l*,Ir,r,o rr(..{:er}tc [iirir] srr[r-i)r(lot.rrlc forgei si atrur,gici *r,eutt.ri,rtrlr':*'ca.:rt:ce,rrrr .i truic q:oivloirrc,:* r:el l*etrir:, l*ai a.]es in fonr,trler eritrnisc alr::jrrriie trirr l'rrlori cgare. .4cleentrrr riurnie ins* n,u il,.e (:!Iril(:tt-,rr.rI rreper:i+rlici{atc tlecil. i, rlocl lnti*rlplrit*r. p*oin t *p*.*o ill orir:are prl}cL alricsen*l*i rri'mic, dri,* arte legi ,recit cere ale acue*r*r*i melric.4 5atilrr:. urir:e trr:r:urite lln[ilnitc irr ,f*"o**i
"U*r_ ilr a f;lr.ir t]e cele;rreIrice sirrt it(:(:ente ritmice.' Ifl c'ttctltlr'ie^ gratie, pe rle o prrrr.e, r.ariagiilor irifinitr: tle rlurrrle ,ri'e*r\e se ,[rgirr formr-rrere ritmice cere *ai ririversc 5i, pre tte *]ti paxie, r,-ria!iiltir dr: iuten:i1atc Jrc carr: Je ol,,r, ,*o*r_1"- l,.r_ r.it.nr,* lsor:iaI r-:11 11.111-Iorlia p i lrrrriinia
- llrrl fi reclate senti.nlentele '(i ideile tc{e nrai ltJrrritc.
"r; ):rB 8a$tr=fEHd d d. J J ieic
tII'il
.,ttllc ti',;r. frrnrrrlr:lr: r'i rrnice oaracteristice rliusrrri lor, lx,prtlart:
b. Aicenlu! nitmic
( I lot'trrrtlir rilrlrit:it Iitrii :rucente este lipsite tIe expresivitaLe. F]le*r.rrtrrlt'rtt. rlil r/rirlil rrtrpuls, rtrinarnici. intXiviclualitate fomulei ritmice estc trL:(:en.I t t I t t t ttr t t
l'rrlrrrl, nlrr'.1 t:xtllttltltr. lornrtrla rirrnicri r?ea nrai si nrp,lir -
ulcatrritri ilin'l,,rr,r ,'llrrrr:rrrr: rlc rlrlrrte r:gale * in nrod Iiresc, in ext:cutie. glrimu] tlintre''r'lI rlt,tt,r nlll'tttl:rrll r,'i lnlit:e va llnirni (, accenluare fa!a rle eel dei-, 1 rlcrilear'lr.urlrrl
--5-
) J ; J I ierc
I)lrr:lr tttstt t:tttrstl'uittl Ionnule r,'iLnrit:e din sribdir,iz,irrni ;rle vu]orilor rrni-l;tt't' hl)ro l:xenrpltr rlin srfidiviziuni ale pntrirnii uo;: al)tre l0rrrrLrie.r I rlr('{r rrr;r i r:,lnplexe, cuprinzi.nd noi rtceente ritmic,e :
I
I
III
J -J ; J ) i
J
:'50
-
4r J J C t d d i'r,
RITMUL BINAR. RITiVIUL TERNAR
L)u[ra ordinea in care apare aecentu,l ritmric, formulele ritmice pot fidr tloue feluri :
* hinare, in eare caz accentul nitmic apare din 2 ln 2 elemente rit^rnice (ritrn hinar) i
- ternnre. in ca,re caz acee,utul ritrnie &pare din 3 in $ elemente rit-urice ( ri trn teruilr ) .
Operele ruuzicale se hazeazn. din punct de'vedere ritmic, fie pe forrnuleritmice biuare, fie pe cele ternare. fie pe irrlrep&trunderi gi eombinafii aleacestt)ra.
F'ormulele eare nu Be ineadreazfi in ritmul binar san ternar sint cele
alcatui te din urnr:itoarele diviziuni excep[ionale : cvintoletul, septoletu["uonrrletul etc., pe care le-arn nurnit diviziuni exceptionale prin ele ?nsele -uelrutiud face parte nici din rirmuJ binar. nici din cel ternar.
' Ritmul binar cel mai simplu consta din gruparea a doua durate egale,
cu accentuarea prirne-i durate din grup. astfel:
JJ tau | .h
Formtrla hinar[. indin valou egale),
stadiul ei ced mai simplusoi ,rcide eu rnetrul b.ina,r.
( cind este aleEtuita nrr-
Ma'i depa,rte irs&, ciudmai
252
S G6, Iliturul binar
ll-sc folonese valori inr:gale si subdiviziuni ale acestora, ritmul (biner) rle- ll'
Ivino corn,plox, 1re cin.l rrrr:trrrl (binar) ramine aaelasi
lf llIt
nr::::::,' Lr d-fftrr,'i-g- ere rr '
,-llf,)uratele tu,sil l-r,*i ft grrrg,;rti." lrirrirn pi im aLtc form*le:
I
i, : ll$te rrei ( J-n ratl #-J i , crte parru r ffTT l
tfte cinci CiTffiffi; , cite pa,se f fTffi t ert;hH,," ;llega'Xe 'sau inega'le" eoea ct nnseamn* cfi se pot obXine inca ru-rulte alte fcllni
lL I
rie ,formule iitinice de tip L'inar. lf llF'ormulele ritrrice binare, ee sa oblin pe haza diviziunii norrnalc a vrr ll
Iorilor Lrinare prin folosinea punctului gi a l,egato-ului de prelungire, [)r(](:rrrn 'b
I9i a pauzolor. sincopeion gi eontrati.mpilorl, reint nenurnflrate. f)e exgrrrplrr r F I
a. tarn'tule ritntice binare, c,{tre ytroain din, ditizarea m,ormnltl fi, rurlri i
a*lsri tti.*sre (spre exem,plu uota intreagd) :
;; I
*-)J,JJJJ,JJJ-JJJ,JJJ T J-JN. :IJTJ]J.J ) Jfi,) JTJ.J ITTJI L Iflfifi.f] \J J ffi,,| J "ffi ll
rJ fi fffiffi J Jl frffiffiffi* : I
- -;;;"* rntmt(s ca^re cur,Il,trr s)..{upc sr contratimpi sir&, preasntare la$ ze gi
-.E"rl.''' nr'nrlct caxe cultl'I ratilnpr E'DE preesntare la
; I
,:5:a ; I
Fn)
I r,,rtg
itt't,l
,l
rT
lttIIII
I
I
I ,,=
I ,,t
'1
I
I
I
arlr,, ul
J
)
,l , .J
, J,J ,l
) , ,,,,
li,, it11413, ,,lnttt ei ltttrrlft,, itt (:ildfyl CA7OfU. g.Slg,l= 1tt t,11111 1111 1,
lolosit tnmctu,l .r'd L. v. Beethoven (tTT0*1927)Simfonia IX
J ,)
)t1,J,J., J "hJ J, ffiJ; l'1,:itrlii.t
Rrrmui
,n)iJ.JrJ;J. ff*
), ) r, t ) ), J r ); J tN; J;,Iffit)..1 ),r.I .J \1n)) rdJjt;{.sJ,, ),),),J*iI., ., J, 1)
"b.J ;{ffiry }: J
t)., fiJ),, !-., .hrlit "fl)J J\ ietu
u rttitt'c rat'iet;rtc irr ri tru'ul binar o aduc formuiele itmice carc coritirrdi'izi,ni exr:epfion,le are varoriror binare; prin ";; ;;;l;".-l*rir-l;.i.Lrepiitrunderea ritmul,i binar cu cel ternar, dup6 ,ci,m .* r;;;*rihsen,arliu exemplrle urrill l{rar.e
Exernple rnuzicare in cadrur crrora este utirizat triotetu!
'.--3 --1
J J S hlocote J J
D. MilhaudBaletul,,Facerea Iumii,,
r-$-
J-J j inlotde JJC. Saint-SaEns (tBgS.-tgei)
Simfonia III
IdiIIdr
f;;
(!r,1):ir: rt.ttttttL tltttU.f :
W" Gluck (t?14*t7BTll;r opera ,,lfigenia in Aulida,,
i$
A:r
, lr. ri.trrtul bhru.r :
oE5
t,\ EbJ) )
C. Enescu
Opera(l88r*lrl55),.0ec-!ipr"
lTNI
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
fn loc de
fn lob de
F" Sarasate
Dansuri(t844-rsos)spaniole
Exetuplc rrurz.ir.:rlt. irr
t,
carlrrrl cf;rora este utilizat cvintoletul =
I.J
IIIII
l-F-q--_)))i
i\1. trtarel (187S-l:)J?)Rapsodia spaniolh
S. Prokofiev (lSSt*ls5A)Porrestirile' bunicii, op. A2. nr.
l----.- b
A. DvorYdk (IB4t-tgS4)Dans slav. nr. S
3
1.T- fn toc da J-
IIIIItII
J. Haydn (r7BZ-1809)Sonata pentru pian in mi m.inor
J-j-J-Tl rn lor tle
F--r---.....r_
, I r r t . -,El-:-s d t d d tniocde I d J t
:: :dd,t dJ rl?tocce ;|.-fT?
rT,I
r
r:*
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
[.xenrpie nrrtzicale
I
in cailruI chro,ra este utilizat sextoletul
j*iTi*i-l in loc de
Dellhes0pera
{ I83S-- l8t! I i,,I-alim6
's L+Ld rE-.J-si*J)Jt )t J rnncde j J J J
Ct. Debussy iISGZ-tgtS)Dan: profan
Iffit-Fd Hr))tJJ fn loc de J-l
Th" Rogalski (190i*tsffi)Trei dansuri romineqti
arlrl
J
--
25S
oFEiF+-EH E EJJIJJ) fo loc de fn loc de
-
EEIdJJ,l
It4assd (1822-tBB4),,Les noces de Jeannette'n
6
F-.+-.r.ld+l--ll#t sl t ) J-l iniocde
l. DumitrescuSinfonietia
V.
Opera
Exemple muzicale tn cadrul cErora este utilizat septoletul
i--i-l-l- -j JlffTl h bc de j-J-J:
f,,.. Schumann (lgl0_lg56FCarnaval, op. E
I
t
t
t
t
t
t
I
I
t
t
t
JJ
r€ffiilia
I(
.i>il-fni7Al!i.:,i !
l,i ,
N. Paganini (1782-1840)Capriciu pentrlr vioarl, op. l, nt. l7 I
I
I
IIIIIIIItIt
fp loc de rl
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
C. Enescu (1881-1955)R apsodia nr. 2
A,+F--!r&:_l--srffii ilt ioc {etgcGle a
s 87,
Ilitnru'l tornar r:nl ruai simplucu i{ccentua,rea primei durate d.in
Ilitmul ternar
consf.fl dilr grlrr!:rarea
BruFt astfel ln f rei dtrra tc eg aIr:,
J. Haydn (1732-lB0g)Andante gi variatiuni pentru pian, op. $3
f
Exeniple rnuzicale in cadrul cirora sint utiliza{i nonoletul, decinroletul,undecimoletul
P. l. Ceaikovskl (1840-1893)Simfonia V
6a{t } } Jt
Fornrula ritrnic;l ternarE, fur stadiui ei cel mui sirnplu (alcirtuitir nrrrttai
diu "',a.lori egalei. coincide cu ntelrul\"[ern&r. Mai departe insfr, cinr-l s,: fokr-EBsc valori inegale ri suhdiviziuni a'le valori'lor, r,itmul (ternar) rlt:vineoomplex, p.e cind metrtr.l (ternar) rf,mine acelaEi :
tr:::::fu fulgf.JJi+rL,* Lq:
Duute,le inc6 ip,{}t fi g{'rrpate ternar $i ln folul u-rnlator:
crte doufr { Jr crtu pan'u rfffi-JrEr--!--l
cire y,re (J ,l ) ) I d)ffc.i-Effi
cttecinci t) dlll iL. v. Beethor.en ( l77S-18?7)
Sonata nr. 5, op. i I
J ho,o p
ce
ti'p
egale sau inogale. c,e,ea
de {orurr.rle rirnilce de
cd se pot obline 1nc[ rnralte alte feluri
261
ilseatnuAtetlna"r,
I
:l Fr. Liszt (I8il-r886)Poemui simfonic,,preludiile.
:I_l J
lylelodia
Ritrntr/
O rnrre varietate irr ritmul ternar o aduc forrnulelediriziuni exceplionale aie valorilor ternare; prin acesteaeazta ?lrtrepiitnrnderea ritmului terna,r cu cel binar, dupeaerve din exe.rnp,lele care vor u,rma.
:I:I
:t
ritmice care congin'forrnrr]e se reali.$um se poate ob.
lr / rrr ,ttl/r, ! tl,*t .t lttt tat,., lt. ,,tttlr.*l (.ltt.t)t., t::;lttItt,t gg11 . .folusit iegato d.e pre"
I ret EH
\d__-_JJ)J
- -J-TJJJTJJ:t
il
) ufll
Exemple rnuzicale in cadrur cErora este utilizat ducleful
J-f *bcde J J )
) fr-l ,J*fiJ ,[1] IJ iJIFTJ_*_,fffi i,rc"
, lrtt'tttttlt' t.irtttir:t: ,r,l^rrr, i,tt *trdrr,l c:{trot.u orrr*,, *rorrrr.r.
V. GrefiensMelodie in stil poDular
i rJ-.r-,
, J )),i
"blt' ,D
n-JI
I
l,) rr.rrr,lr,lr: rli,rr l,i lr:rirl,ur.a rrruz.ic,a,l5 irrIt,t nttt
rt4 r:/rtrlia
/iil tnul1
,l263
lrriiHrte 5r r. llrl!rr,: '!ill, rr,r.rirrrl.,l* r.i trrrir:e tcrnare ce s.e oblin pe bazalii;riUtti ttl *rrglr, *r l,rtlrur lrq.r11 1.1: ,113.1,, Iolosirea legata-ului de prelur:gire,l*E.rHr =i q l*,t*Fl,r. ,rrrr,.,,Ir.l,r !r r.(,.rr.ilt,i rrrlri,lor. De ururrplo ,{ Itr|,ltlrle t tt't)'t , ti't t,]tt.t t ttt t' lrt'ttuirt tlin di.uizare$. norntuld (t. utteit{ltrtl telttctie { itr r,ir.,.rr.l ,1,. ntil ilrr, rllirrr,lrr gll prrrrct} :
) Jn) ,ID il ),, fnJ J,J "f;J ict.
) ) ),,1 ), f) ), J .bJ,J,bIi,j J $uJ fiJ,nnn,m) ) rmIlJ iJEfiJ
,) =-,) )1 ,f) ) 'fn),mJ,Jlrl,J \) CJ,J
Andantino
)-) t;r) JrrU;1 )r J;Ji J;Jtil,) ffi,)."tffir l_Jm)r
I r'(rrl
I1'
kt Hi - J JJ';ffiiJ),,it"ffii
ca,drrrl i.iil'crfl c,st{: ioiosit ritmul
Fr. Schubert (ITgI*tS28)Cvarietul nI-.*lE,.op. l6l
-h tr ,-U,;ffir) ,
,ffi lr J;,,r
EU3.-f ,rll
rlf!-'l B. Brtttc, ic I I
J J hbcdi j J J N,r0rroui,ec! ' c,;i""di'il:, ll. ll.te i;->.. Lu'' o111.11"11-''0" : ll
Exemplemuzicalelncadru|cEroraesteutiliz&tcvartoletult
ryo
(/. rri-J -'-iii l
I
--
B. I
I
J'-IJI intocde J fJ I rr
.LFr.'chopin (Inr0-r84e) ll
Anilante NoctuJne (nr' 2l f -
l-r iTr.. .-,rj-:- ... # i lEd. Lalo (1823-1892) L .
Simtonia spanioli Ir+..:-s_
-l
t tocde lTt r .Itdt.ifitffifie ill. ILI
V. (iiulearrr, : IMelodie
i-ruics tFi=-! ffi fa I
IILtr
t265 I
rl264
+9-
.-
p crefic.
tl-ril
[:xemple muzicale in catirul cHrora
j j j J j t* tocds
A llegro ag:evoLe
esfe uti!ieat cvinioletrrl
J JJ&. to. Skriahin ( tSZ2_.lgt5,i
( r8t0-*rs4s ){nr. 3)
D. Alexandrescur1{elodie
i
ExernDle muzicale fn
ffiI
I
I
I
I
I
I
I
I
I
l
l
I
cadrutr c5,rora esfe fitilizat septo,letu!
tn irc de fJ:fj-nt
E. Thomasfutrelodie din,,Wienerchor.schule"
,[_J_J-JJ Itt IOC k J*ilI''r. Chopin
NocturnE
,'i
A llr:grcl,l;o
l%..*#
t ) J J ) tn locde#-aE
r.-?-.id4'd
A rrrl;r lrl^ino J)= us
I
de
(..fld'oou,
l|.,*noun,1 l
Saint-Sadns ? lgsf-i$21 )Suita ailgerianE op. 60
Exeniple muzicale in
Mod"erato
cadrul cirora sint utilizafi octoletul, nonoletul, deci-moletul, undecimoletul ete.
E. Thomas&'relodie iiin,,\Vienerchorschule,.
iUoderato
-
dnll J JJ r*loc
tsr. Chopin ( l8t0-184S)NocturniLarghetto
I
j
9. lrorrrirrrl rlr: ll o 1411 p12s1' t.ernard. :
Exernple din llteratura rnuzicalS. :
I
I
I
I
I
I
I
I
I
!
I
I
I
I
t
tN. A" R.imski-Korsakov
Seherazada( rB44- r flos)
J. Brahnrs (1833-l8tl7)Lerchengesangi, op. 70, nr. 2
litI r: rf-Tlc'-"t' d tQ'ao 6
{iB. Partisularit5pi in utilizarea diviziunilor exeep{ionalc
Attt irt ritnn.rl binw, ctt si tn ntrtul ternt.r putem intilui formuleritrnice m,ai. complexe, cu diviziuni excoplionale. alcBtuite din valori ne-
egale, in care caz totalutr r'alorilor co.nrponente trclruie sA oorospuu.d6 mr
valoarea unitarl di.n care danign.
De exemplu:
I- Trornirr,tl de 'la o vtr.loare
3 -t-
'J-m,J ),i,J
rJJ ii) ,) J J,PrE
JJ ]s
J-qTl
IT]-3-,rt nrra
l, inorit
tj-r'l--t-rl1J
268
J
Hl| il
269
Trfrufr-,,flri: m. M. [ppolitov-lvanov ( iSSg*tgJE)
,,Lezghinka", dans caucazian
.--it ,JI J
.t. Sibelius (t865-IgEi7)[:n Saga, op, t]
R. _Strauss ( i864-1S49)Zarathustia, op. B0
de Falla (1376-t94ri)cintece populare spanrole5 - Nana (Berceuse;
l*:l'
n-ffi-ril
. -* $ --*,r #)ffn E ril1
M.$apte
Nr.IrIrll
,
-1,-t-
f l) ) )
?7tt
dunk-len
27t
.t fr- tH)J)))J
S. V. Rahmaninov (1873--t943)Preludiu peniru pian, op. 23, nr. I
:.'K. Szynranowski (lS&z-tg$Z)
I'locturna nr. i penl.ru vroara gr pianrn =JJ-1...-*-ld
iJJ ,,m*S -
-_-_ei
Oe obieeio diuisiunile excep[ionale se intilnesc pe un timp sau peo singurli migcare dirijorall, c€ea ce ugurearA executia lor. Sint'caz,uri insecind Iormulele diviziuni,lor excepIionale se gf,sesc distribuite pe 2 sau 3tirnpi (2 sau 3 rnigc5ri), creindu-se. in acest tel, noi desene ritrnice cereprezintl di{iculmli in execu{ie. De exenrplu :
Exemple din literatura muzicalE:
JJ= JJ J
R.Der
r'L1
Schumann (t810-,85Sischrvere Abend, op. 90, nr. 6
L4.J*ilie <8
-9,-')))=JJR. V"'agner (1813-1S83)Opera,,Amurgul zeilor"
m. Ravel (tB7S-.tgBZ)Conredia,,Ora spanioli',
R. $trauss ( lS64-194S)Zarathustra, op, B0
Cintee arrneandupa H. S. I(ugnarev
e{-
JJJJ
Jdi =
r:1 =
=J
JJ))
J J] T] = J J
272
lovlre' izbire, atac;
273
V. Iu5ceanu&lelodie
t{ 6t-}. Hitmuri erilzice !i al}neruuioe
Fornrulele ritrnic+ pot ince"pe in douE feluri i
l. dlrect eu elemerrtu! care posetla act:cn[u.[ ritmic prineipa] a,l f or-
nrulei, ir care caz ia rla$tere ritmul cruzic;
2 printr-unul sair nrai multe elemente p,rega titoare ale aceentului rit-nric principat elin forrnulir. in care car ia nastere ritntu,l antacru,ziet,
Pe r:ind fr,rmuiele co*struite pe haza ritmului cruzic incep rlireet crr
elanul, energia qi hotdrirea ce {} dri accentul ritmie principal. fornrulcle
eonstruilc pe hazs rittntrlrri errael'ur,'tc pregAtesc. p'rintr-rrrr avint. apirrr;iu
aeostui etarr.
Intr-u formula ritmieE de tip gruzie se rlisting cleoi tlour"i pIrli : cr(r?o,
eare poseda aecentu,l principa! - Trumit aict climu $i meltr,crluza., cata
cone t.ituie deslilderea sau relaxarea partii accsx luate.
J. S. Bach (1685-1750)Arta fugii - fuga X
metacruzE fi?etacr$ze
analcrusis : lna:inte det ln limba greaeS lcrus{.qI.ovlre. inainte de atac.
It - Tratat dc leoric a rrrrrzir.ii. vol. I
III;r
lr;T
,rI
,l
lr:r
lr
;'
,lt
TI
I
I
I
I
I
t
L
I
I
ll
II
I
rtIII
I
I
I
I
I
I'l
I
I
I
l'*r lt
lrrl. , r ,,,,i|:i rilttrgr.l 1l;.
| | ::tlil t!llr ,i I l,ttrtrlilt,
I
u rr()i nla s,uri incornp,Iete,
iltu,l [o mii6u].i ocea
,{ c''tf
EI ,L.r€,E'I.l
$H iirlr
*l1irl* J,
L l;_:. I
i: [', t,."1
lr rc'II
I ilrltrrrlc Illllrit'r' t:l.trz.icc
1,.v. Ileethoven ( nIA-tSgZ)Simfonia V
C. Verdi (IStB-_rs0t)Opei-a ,, f raviata.*
mehcruzi
+#rtF+ J
!tr
L,, ,,, i :iir,l! I rr,tt I tlt,tt.il ,.,,tttt.itlt, l:tt r:lr:rttt:ttl(il*l.- irri:il rrrr lrrlrtttr,,rtrlttltrl:ll;lI 1t.,,,, i .,r,;ri r r* i. r rlrrrrr il t.rrltr rrlr.tilrrilli rlin trtlt,i
1,., =rrlrrrr r' :.rirtlrr,il rrllrrlil tt Irrrtlttr,lt:t t-i lttrir:c.i .' ,r'1,1, ,ll, lrlr.r irlrrr u rrrrrett.itltl :
l'rIl=;
liJ,,1 ,1,,,.,.,,2.i r; se disti ng ti.ei prir[i i un{tcrttza,. , tt..u. p;u.lr:u Ca[e 1,ose.ld Celttrul de f orfri
Irir I tlir pt: (:iu'.(r ,it: f irr.i: rlesgitidtlrea, reiaxir,i:ea urii?,er-
l-. V. Reethoven (t77{l-tg2Z}..ionata op. ! nr. I
) lJ I'ttltll't'tl i'7
r"r (;triJt r'tti'i
E!ry; -
fieracruza
27fr,
Fr. Supp6 (l8tS-tBsS)lJveriura la opereta,,Boccaccio,,
Formule ritmice, anacruzicc"
J,'Haydn ttZSZ_r80siOra toriul . .,,Creaf iunea,.
&fl?CruZA cnuZdI r'
.-,1
anacrud cruzi' oietac,'ur&
V Bellini (t80t-l8gs)Llvertura la opera ,,Norma"
metacruzi
Cl. Dehussy (t8G2-IgtS)Preludii penl.ru pian t
(,,La Cathedrale engloutie"i
neracrut&
a0acruza
zt-
-{-
=crudanasuzl
metacruzd
.il
lEt.;fl+l
tl
I
V. lusreanuTabloirl sinrionic,,sarbA.toare la larl'"
{reductie din partitura)
larg. utilizareae mai multe voci,
,t sriluiui anuordc,
concontilenlit a unor forrnule rifiniee diferr:te.poarta nrrnrele de poliritntie r. l'oliritnria ostecit Ei stilului poli{onic, care o ttezvolta la
ll'lit .\'.
Din punct de vctlere estetic ins[, nu orice suprapunere a unor fornruleritrnice diIelite floate fi considerata poliritmie. caci socotinr po[iriturienutlrai aeele suprapuneri de ritrnuri ereate in mod intenlionat de cornpozitoreu scopul de a reda, prin arest mijloc de expresie, anumite inragi11i irropera de arta. Ilentr-u poliritmie sint caracteristice suprapurrerile de formrrleritrrrice bitrare eu eele terna,re, la eare se adaug0 cele prtlvenite din rrar:iaterliviziuni exr:eplionale.
Un exeurJrlu tle poliritmienrice cu durati de o piltrirme:
ar fi suprapunerea urrnatoilrelor [orurule rit-
I
I
I
I
I
IIItIt
L
L
L
0b
Poliritmia este rrrilizatl nrai ales h lucrririle orclrestrale.orehestra. daturrt0 diIerenl ierilor de timbru ale insr_r,urnentelor,rnai eyirlerrtir. altfel, ar trece neotrservati.
Exenrple de poiirirmie tlin literatura muzicalii :
intnrclt inea apare
rg
Ir ioB
tTl
Cb
B Bartdh ( l88 t - Igb4 )Doua dansuri rominelti(reducf ie din partiturE;
0bo,
Cotn( Fal
xarge
twrtade coardc
! In Limba greaci polgs :
276
tleoto
numeros. muit Si rhyth.ltos rjtm,
27i
t*l
Ii I, E/\4 ENTE A/tETRO"R IT,A4ICE
lltt.l. t'lt'tttt:ttlt' ttlt: ri l,trtlu,i mrrz,ica,l, curn sint sinr.;ia gi cnntratimpul,n rrrt.lltt' rltrt prtttr:l tlc vt:tlcre teoretic, atil metrului. cil ,si ri tnurlur prolrriu.7'r H' ('(!{-rif i:(: rrl'| r',.r:t: 80 rr: crtrtsirleram ca elenrcnI.e nrctra-ritmice.Mrtr lrtttittlt'itrsil tlr' 1s tratu aceste olemerrle rnetro-ri trnice -qa;inaiiziirnr irlr,rlrrl ('(' no xrrrtri,l*grr: i.tne f *rmrrla ,ritnricr $i inetrqr.
CAPI'I'OIUL T/III
|||-r
-J J T]J
-i
h{Ei-,rTffi
ln.misuri de ? timpi
ln m5srrrl de S timpi
ln misuri de 4 timpl
ln mHsuri de E timpi
$ 7r, rr,rr,rrr, ritruici'r ;i raportul ei err metriea
llitltrrrl lll'': lrlll(tt'ttir'(' irfirritirli *lr rnet.*l gi nrxs*r*, clegi, d{rpri clr}ij *ril'Jlr'ttl' *l. ttlt lr|lrttit; t:ttttIulrtlatr:. f)in r:,ele ce unnreazi se inyedereazir gi lrtairrrrrll lt.'nhl ltrtrrr
(l l,r'trrttln t'i ttrri.it oare{)are poate fi incailrati in orirre E}ijs.ril SrrinLr-o,rlln rlr,.rlr.rlrrrrrc rr rlrlr:r:lrtelor rnetrice.I rr ll.rhl ('ll1t. rlcSi Etruclura ritmicfl a f orrnu,lei rSnrine aeeeagi, inllrrl'111'1' ltrttxttt'0 tttttti cA ca,piita o indivi.dualit.ate aparlc, rlatorite agezririi.ir lrr nll r:ttrlru lnr:tric.sfl luclrrr, $t)n: exernpru- ,mn&toan.ea fornr,r{ ritnrica :
J7
I
,
l'']
.]
1
Fr sll
t
l.{'eIli:ir
i!t I
o lrrt:rrlrAm ir dif erite mAsuri,
ln exemplele dafu, accentul ritmiclolul sAu chiar gi atunci cind este
fie compiere, fie ine onrplele I :
principal al formuier lr.rrnrcc lql PA,t-incadrrat i.n misurA.
279
In nrS.suri de 6 timpi
.:6i
,F
-3.:r.+:_:l
{
I ot'tt.tdfd drn ,rfbrftJr, de rlmp
In intcrtorul rttasurtl, va.iorirlu de uute dru oirre se tLrlrncaza s.irrt:olrolr:pot ii c:rrrrlopi[e I
u losla.(:oir s I il
w. MozartA.
J. Brahms { I SAA- I B97 )Sirnlonia Il
t
II
ll'rl
I
l-
b1 ,finatlta /it,,rn;;fi din treimr de ttmp
Din aceste exemple putem ohssry, inctra irrr:arlrdrii ritrnrrlui intr-o masura prccisf,nvocat de iusr:rierea ritmLrlui tara ma.sura.
Metrul gi mRsura sint deci elementelerit.rrtrr,lui ol.rerci de arti ruuzi,e ulA.
o dati imlrortanta eovir5itoareprecunr qi marele neajuns pro-
care asiguri f iiletra exeeu[ie n
$ 72. Sineopa
5inro11Q esfe a fornrul.d ri.tmicd ce constd di.n legarea tintpultti tare eutin,pul sluh Trecerlerrr. pe note de aceenpi tnd/pinte.Crr alte cuvinte. contopirea orsis-r/eesis pe note de aceeagi inallirne so
DuIile;te silreopa
Ca efect al sineopei se protluce o deplasare I accentului rle pe timptttrtare pe tirtrpul precetlcnt slab :
'fdrd tincopd t
cu $ncoPa .
Ea se fnrnreazi nrr nrmsi pe tirnpii intregi ai m:isurii in exem.pirrl de rnai silr -
6i Si pe parti de tirnpi (irrrnatagi, treimi. sferturi rletirrrJri ete ). ctt eontlitia ca sa se lege o parte de tirnp aecerltuata, cu parteade tr rnp precetlouta, neaccentuata :
3l ,nncoOd Foomatiiorr,rumdlift 0e fimp;
280
F=
. 5tucopa poate Ii Iornratii clil valori de note egale _ asa cut1descrisil pini aouln .- sau din varori de rrotB neegare, aviltr, ,lirrcauzf,, efecte diferite in cornpozipia muzieal[:
I
ItT
lt
II
ll
il
el,rioelpe dn valoni denole egale: w' " ,fr,'ffi| f,lt!; lTel )
2dL
,$r*'t
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
1
I
tI
rrr
I
I
I
I
l,
I
(:)iiti)t'ol)e de vdlori de oote egalegi neegale
Ma;tian NegreaSuita ,,Poveqti din Gl'ui"
I,, tcrrr;,16 r-liri .|iteralrrra
f ,,1 g111,1,. r..ltllllcC SlilC()pate:cadrui cdrora sirrt cuprinse diverse
Fl I. CHnka (r804_r8S7IOpera ,.lvan Susanin,.
muzicaltr, in
,$ot f
$n'IJ,
sr: r:.rr.sirlr:r.jr clr s,inr:'pa qi co,iopirea t.imprll *ilrrgrlrrlrri (:ir t.irrllrr,l trei cslc t,ai ac.cetrt[rat rrr
,rt lr('(r'l,l .....- f )c {:itt.,(r () rrrrmi,tn si.1coTtti lsy(1nlg *
olri;;rr,rritit :
Gntec popular rlin regiunea CraiovaDin colecfia ,,200 cint*ece gi doine,'
C. Verdi0pira
(r8t3 tg0i),,Rigoletto"
Morltr ra l,o poco ntbat,o
rd /t't nrun _ te, la
Ilrrr J)ull(:I rlc verlerc expres,iv,Irttri rlr:r:rl itooct datl de accentrrlerrrlr rrri,;r ;lltt ;rrr'<;n,Lrr,l ei lrr.o,priu delll lllit l(,r' I
fie-at a -
tur - fie de_ oi
s,incopa csr{j t, a,ccgn Luare tnai ptr-jr1r1;1.
metrice, f,iindcl nota sincopatra conIineB,atur6 riitrn,i'cir^ cii ;i acc,enlul ntet,lrio
.6*
rC* Jtti'-
Fr. Supp6Uvertura Ia
(rBrs-tsss),,PtLet gi [5ran,,
. I rrrxl,r.d: Souris nu,me6te vincopalr.lt,r r,t,rrlr:r trsl,e crxnfli.tU a:rt" O"i_ra
",'i'
II
cronflictul d.intr.e riim qi mEsur,a, dupi c.umri.tnr,uri (Revista folyphcnie,, - par,is, .r"1.
Piir rnosso
t utt- ie,
283
t.
.*:,1
I
I
II
DoIee
V. lu5ceanuVals din ,,Suita de balet"
$ 73. Contratinrpul
Ittltrcrtireu prin pnu'ze -
la interrrile periodice - a tiintpi.lor orepntttntl
soII rt ptirtri'lor accentunte de timpi dintrtLn desen titutic pourti nunrcle dec.ontral.i.rrtp t. Aceasta inlocrrire cu pauze trehuie sd alrara cel pulin de Z oriIfl mrxl Period ie Perrtru a arrea caraeler.rrl tle cerntra tirrrp. In ,lr,ru inloellipi!tirnpilor accetrl'uiti grrin [,auze, suueteie ce Iornreaza cour.ratlurpul pl111c$satcceu [e.
Contratimp pe timpi intregi
Contratimp pe plrti de timp
I Unete tratate nu mentioneazE contratimpul c"onsiderinclur-l sa un sir desincooe preeedaie de F-,auze. Deerareee eont-ratimou) este un miiirrc de expresie sUCaracteristici aparte iatE de eele ale sincopej {dintre carc peri6flicitctea oor.rzrrlopioae5 un rol insemnat). e) isi are viata si existen[a sa proprie in arta muzicala,de aceea nu trebuie confundat cu sincopa
284
Irr a Iurl tlrr f orrrrrrlr:ltcrise uttrr sus, iutilrrrrrr pr
m'ice nrai ur;rri :
sintlrle ale contrati nrprrlui, aia cum alr fost des-Iorrrrule rt turice rnai coruplexe* cu dervulrarr ri t-
mrgcar{: c,e ruerge irnpotriva tirnpului
t
t
t
L
L
L
t
t
t
J-.S Bach (t$85-t750)Clavecinul bine tempeiat
{Preludiu! nr. 2liContnfimo
Its
flneoni se intilnescliurpul, cit gi sincopa, [n
aceeagi fonmrrla ritnrieit, atit u$nt:a-na$tere eotrl.ra.timpui sinrolxtt :
traola Ita,
care caz
E. Humperdinck ( t8E4-t92t)Opera,,Konigshinder..
tII
-s-Y- ,b J-J r.I-J J:J lt ,o
efc"
Contratinrprrl rrehui,e iupelos r-:a o
normal accetitua I I
II
It
I
I
II
II
II
t:
llll
tn
IA
rimp:f f T = !ttJ
285
qF-
lr
t
t
I
lr
1
I
1,l
1
I
A llr:64r'o ('.on ;lnunnP. L Ceaikovski (IB40-1,893)
Sirnfonia V
1t rrr.t ill o1 ru nl t r h t,/.e
(lir rrlilizare Irr {::reatie, contratirn[rrrl se irrtilneqte indeosebi In flconr-
Irrrnrirrrrcrrtrrl irrslrrrrnelrtrit. An.rrmite cerin[e, derir.ind din conIitrutu,l op$r€[
rlt: rrr:l.il, [,(Trlnrt irrs6 {olosirea contratimpuiui $i ir melorlie.
E.xernple din literatura muzicalE
Contratirrrp in melodie
A. P. Borcdin { 1833* I S87}Dansurile polovfiene
fi. VerdiOpera
(r8r3-ts0t),,Rigoletto "
}--.Andante J=oo
fe- li re, c?r
di
l;
irl e.t0/',?^s8
p cresc
f_'
286
- to per fia - go ' flrJa noo sc7 - pia ' fe
Contratimp in aconrpaniament .
A. FlaciaturianDansul sdbiilor din suita .,,Gayaneh"
(extras din partituraiz(ir;
I l,.rutr
0boi
Vlolini I
Violinlfi
Viole
Viotorrcutli
Contrabaeui
l'r'esm J=s+
0boi
Vni.I II
*
iltit sigcopa, cit q;i coltratirrtpul, cttttstilr-rie mi.![Lrat;ct rJe e'lpi'trsig ltFilrl{'
folosite in ritrnul rnurical'
Aceste m,ijloace invioreazi, atit tliD punct tle r'eclcrc ntetric, cit Si
din punct de vedere ritrnico melo'dia 9i itrluottia, din'd o nouit tlistril)rrire
a accelltelt)r metrice 9i ritmice" ,. e
Lucrlrile nrurieale care confin asemsnea desene t:itJrfilri nrrrlta Iigoarc
qi o intensitate r'itttricl tleosebitn'
CA!, IT(}L.I]L IX
PROBLE/VTE A4ETRC-RIT/\TICE TN SCRIEREA MTJZICA[,4,
Sturliut teo,retic atr nretri*ii *i ritmi'cii muaicale ilu ptate fi" consirJorat
lneheiat inainte cle a anu,lizit ilrc6 t]ou& aspecte ale acestsi prdblerne :
i. grulilwea valorilo'r pc tiurpi 6i pe''rilanrl'i :
f . oron**frnlntl*n[a clintrqr rrtit strri '
$ ?f3. r.iruPnr:oa ,,qlog*u
<iuitul textr.liui rrnuzlcaL, t;'stc
r+."grlli tle grupare a valo'l'i'lo'r
intlal& iil''rrtificarea timlrilu'r
$ac+: 6re tilrrPii aeestota :
oeyrytat
gPapat.sa face at^it Pe E*mPin clL Pt
Iu rnrstlrile comPuse, gruper€a
rr5suritre simPle eomPonente :
ln rnuzica inetrtranent'lrii}' Fenru fl usura
!I|ju$$a{. ca }it Sc.fitrr.l ..:l :li: rv}s1x}{:te arru,ru,ite
qle note, ill nSE tt:i. itr"it riiii trio: posihilx de
rurei rultsuri qi mlsurile .l'nsoEi'
In rnnsurile sirnrrlc' grlrlix!"e:r r'al+rilrvr se
HaleganaG
A. Stoia(e.xtras din partiturE )
"hI+.h"F.h.F"h.h I -h #.h+
"h+
t
t
t
t
L
L
L
t
t
t
t
t
grupat' f'e bara prinuipiulrri gruparii juste fur notatie'.
raiori nu 8e gr.'p**'a in acela 5i {el in aazul cinil
19 - Tmtnt dc loorlc n mrrzicii vol' I
suhrliviziunilemAsurile 'sint
aceleiagidif er''ite-
289
va{orilor
Ll1 L. ,rn' r'ilr',lr. i ,,rlr' |j - rltr oxemJrl, -,subrliviziunilc doirnrii c,,
I ! I ,,;,,;:,, ,.,:,,, ,,;,, ' ' rirr,r:r"*l-r',"' ''-'"'" '
,u ,. * ,,I . I t ;tit,;tr'(' rr.,it'rrrrlrt I-- J..
I ,)iv'iz:rtir irr J p;'rrt
t: l 'l'u""t":
*
!: l "';'''i:'i i,, s Prrri
4PJ-*
: l 1 ,,,,r;,;,i,1,: i,, .r ,xrrr1i r,t . | \o 3E,J:I{? fl7.rs J:?J .f,T'J s
I ,r.,,,,, irr 5 na,ri
- 5
-f-- -5---l: I "l;xiJ': i,,,Par1'
h {
l f l ":;xil;,- "' ' Pri'l'1 {l. f -u"''*.*. 'g
a I I onrPiirilr: groSite l,[u valo,nilor tleruteaza citittti iextului ,rnurical, prodp-.E r..a ,rr4u4w4t, ttl (,u
I | ,,,,,,1 rrrrrri rlifir:rrltirli.f I
I (iilr,vtt ()x(lrrt'lrl() de grupare greqita n valorilor ,rle note, precum ,si gnr-
I llirrrir lor col.r:r:lil
I : I (J..;,r,rr: g.,5irii, g .h J S ,h i* J\ ,i "hry f
ll l n"Jli1,,l'::l:I,,,,J:'*"'
#'
I I
cr,,;,a,rc gregitl :
I Crrrl,a,rc gregit[ :
. . 1 A,:clagi rlcsen ritmit t .
l , I ;'u'pat eorect :
:-,;,;,;,U' . J Acelagi desen ritmir:
'l2eo
I i '''''''=
['c ba'za g,rupe,rilorclliur,rlirc?l acea,sta nu a
ttt:t:;tslit :
juste ale valorilor se poatefost indi,cattr. Exemplele d,e
stahi;li Ielu,l rnfi suri,i,,
mai jos rte i,lustre.aziir
l,',rrlrr rll,tt ri.titr,it:.i
t:stll ilr ut;irslrra rlt:rrltu;
rn iistrrrr iltr ! uude gf ul)a{'ca64nuln reirnie ,ui! f,irl
Formula ritmicl
tit ni -
6qafS42
Fornula ritmicd e$e tnmdovn Lp!6
ette tn mfuon
Formatarifmicd ffi -;s s "$este in miwra
fU
Fornaia,itmici -J'-- .fm-f-n J- { e$ei,mdw*a ftFornataritnici... j--i --J ., ,-" .-
,--*--.--, ry estefnma'turafi
Formularitmici -ffiJ JJ r -y-_q.ffi-ett,
{l e'rte fin mdstra $
In ntuiica uocald, g.ruparee ,se face de o'bicel dupa silabe}e textului ;
Motlerato J=go
Vezi- cum ZO
-O-arZ !--3 .-
A, P. Borodin (1833-1887FOpera ,,Cneazul [gor"
a - lua - gS nnp-fw
29e
a-J'nii- ni -je,rc fnt-ll-r
za - t€r tor
Bfl ZOft
Cinteco" D.
ei
Botezpentru |ara Sovietic{
tla re
- moa - {i , ,su- fer- ni - c& Lea-gdn at vi -,ee-lot,e#i-
n--. e ca-o veci ,ti-n- ilo - re#i,-
$ ?$. eorespoudenla dintre mHsuri
Idasurile ca,e {oloseso ca unitlli *netlice v*[ori,lr: hiriar:e, oum strut col'e
*Ie )I,3,4,5 gi ? tinrpi, 1mt fi s,rrbstituite in scris cu rnrisu,ri care {olosesc
ea ,unittli 'mcrtrice vulorile terrare, cu,rn sint cele de fi, 9, 12, 15 si 2.1- EIe
tirnpi, desenul ritmic rn execulie nesrt{erinrl ni.ci u schilu,irarc.Din aceastil .ca.uzii, m[,suri,]e din p.rirna categonie consl.itttic corosp(]r]-
dentele 'ce,lor din u cloua categorie gi rriceversa.Su,bstitui,re'a unu,i rn0trru din prima categorie de mlsun'i -u metru,l din
a tlo'ua categorie de rrresuri ,se obtins pri,n folosirea ;rurllgtrrlui crmstitutiv'ri t cliviziunilor" exceplionale *le valorilor,
lJe cxetrlplu :
I. substitrriret mflstrrii rle ,4
(tcu s:
.rl+d+
AtEd'
Ei. IrIJ Ifl r.ffitrffi rIfrf.T ie&
TLITJI IIJ rJl'TJ .ffiTH rffrf3 t#,
[J J
IJ J
292
r f+uo.cfut ooestituciT deter'm:inh valoanea tea:narr6.
4- j - J" ,au $* $* )'o'
293
2. subslilttirt:tr trtilstrrii ,te I cu
# J rJ J J tl J iJ tffl,J Jffn rJ' vrc
BJ J-t-i i J rJ J ft IJT;J' fi-jll l4J' rdir
$. eubst.iruireit urlisurii d* Iir
t). J tJ J.J-JJffil,I' .hlJ'tm'J'#rd:J J ti.J J] fill {,f,&i ,ffi;"J;
4. substitrtirem rurs.surii rle
Calcului feoretie [rDiltrl! afXarea m['sgriior c$resporrdonte se Iact: rrr
rnultrind sau iurp&riin'd ou cifrele I astfel 1 ;
-- tle la o rnasurfi. care are cr unitate metriet t* valosre'hinar{1, tilro
elta, care Bre ca u,nitate m;trit:l o valoare teflnatrh. prin inmullire ctl <:i'
.r:lrrere ,t;
-- de [a o nrdsrtri earo are tA unitate metricf, o valoare l-'ernartl' qJ)r'(:
alta, care are ca uni1nte metricd c, 'qraLoare binarfi, prin imp6rl'ire ctl iro{}-
leasi ciIre"
i} renrezinta valoarea matematicd & notei
tnhegutr, iar l: ium6tatea. De exernplu :
t*So"
t Olfrele in
punelate. astfel:
J + 't^'
fo,rm& de fractie2.1 3^ 22*2:.r III Cat'e 2 :
lrJ" tau d
t) )
IJ J.
0u'3,
* *, lx,
it
I
t
I
I
r;l'rirt lrt.nuil 1it'u ( rrrrlrrtlril torii iltlrc et
ni,rura f; x I di mitura cureryundenti fi\J/r,),rt/t'd S x t d&naruacorerpandenti ,*U;)
rrt,i,;r,t';t ?t x \ rld nta,rura core,rpondenld E tJ
dd ntdtura corcrPoadentd fl
tid m.irun corapondenii ffi
rld niwra cwetpondat& ftid moura coteryandcntd qa
da mdrura cwespwienfi \t
JqJ J.
$ ry.D Ji
JJEJJJ.
} J J -; J J
.b *h .li .,h -Jr $ J."h
J j j J ) :J j j.J J.
i:Il ri n - r.Tl Jl."r]
ff-l Il ITI - rT.J J.J i71-
gi murnitorii iutlo ei):
lrr p,r1cti,cA, datoritri mlsurilor corespondeute, o pies& nruzicaia paata
ti sr:ris:i zrtit intr-o m.'tsuril cu valori hinare, ca unitate met:'ici cit Si in
r:rrrr:sponrlclla ei eu valori te'rnare, ea unitate metriCtr, Ceea Ce !nseamtrii
r:Jr prxr I c ti rlirijate la f eI.
I)r: cxr:nr1ilu. o piesft muaicaltr sct'i's* in f Roua* fi s'crisii, irt acelaqi
rirrr,1r, Si irr $ rl,pf (:*il, o piesA ruuzical& scrisd irt 3 p*ur* fi scris*. in
ar:elilgi timrp, Ei ln I fn.n sir ilterv'inI r'reo si:]rimbare iu ri'tmul. afesl"ora'
deosebirile rlmin numai ip s,cris, aqa dupft ouln Ee Iloate oirser-l'a nrti jus:
Ed. brieg (lB4S-ISCI?)NocturnE oP. 54
Natafigoriginata
lrfote{ie fn$TAEU1A G0-
fespafldefiE
fvt. de4 piese
Falla (1876-1940)spaniole pentru pian
And.aluza
trtii,r'ura I x t
"nnr*<t t x Itrtd,turi; f x Ittt.?,\'ura I x t
rttclura B - I
I
tttirura
ndrura
mdtura
N4
(,$4E
9382"12 S82,d:f,ztsf) g,
intre ei
6*il
J
4
4t*s4
e,.t
?)
rl*d
JJ.J J
-.J JJ
to
)
JJJ ))))))
l' ritt trrt lxir lire (rrrrmiirAtonii
| ,,,,u,, ;,
,,ttit'tra
dl mdsara sot$pondent&
dd maura urewondentl
dd mfuara coreryon&nti
gd masura care;pondctt&
dd mdtura corcspordatl
J. J, }
) i, j.J.J ,1, "1, J, i.
J J,J J J.J.J.
1
tvrotatieincoreilp?ndcfie
ITL. v. lieCthoven (1770-t8?7)Sonata nr. 4 in Do mair.rr
coresl.lourleu te n$
in a$a fetr incit
(; APITO[,TiL
TEMPOUL $I CARACTERUL EXECUTIEI
lo ip[erpr.el.lr'g) un rol deosehit de irulxrrtant it au indica;iile r:are pri-
voag .fernpaul. 5i celo referitoare [a caract''erul pieselor nruzicale"
-i 39*,,nrl exprinirr gradul rle iupeule- sru tle nriEcare' in"eare $e execute
o frsE fitii;,icalrr.
:Carrtcterml (e:ipresia) n'elev:l seutirnentelc gi st*rile AuI'lerc+ti ce 6c
tlespri'nd <lin t:oirIiuuttrl rrperei rle rrtir resp€
S 76' Termenii de uriqcaro (tempo)
lL.otu{,itatw [tu-tn.enil,or uwe inrl.icd grudu| ele iu,peald sr,r.tl mi6*uren a'nei
piese nmzical4 pttu.r.td. numele d,e ternteni. de wr,i7caie sou tempu.
Ternrelii rle unigcare se trec la incoputul lucrarii, de obicsi in lirnha
ita,uarrfl. gi sint irrrotiti ilneori {e indicalia rnetronomicfi. De exemrrlu:
Msl,ronomul
perrtrrr deterrrrlna,rea exact1 a teurpcrului umel plese muzicale rre folosim
<lg un aparat denumit metronam. cel mai utilizat metronom in muzicE esle. me.-
foonomul \4.iilzel, inventa,t de un. muzicant $i rnecanic din Viena, Johann Nepomuk
MdJzel, tn 1816.
I\{etronomul lui M[lzel esie ecmpus dintr-un mecanisrn de ceasornic, ce
pune [n rniqcare u1 pendul vertieal pe care se afl[ o grreutate mobili ee poate
fi mutatE pe toatd lungimea pendulului. cu cit gtreutatea este asezat5 mai spre
virf, cu aiit mi$carile acestuia sint maj rale pi viceversa.
Pe o baldd verticalSr a metronomuiu:i se afl6 o scar[ cu gradatii de la*0-208 (limita mi,nima pi rnaximi a metrcmornuluii), avind 'rnscrise gi pd'incipslele
tndicatii de mj-$care.
,q7
I
Feutm alegerea uneia sau alteio dintrt ut{surileghidanr dupe preponderen[a ralorilor binare satr te{'nare
ra folosinr cit rnai pr.r[.ine diviziuni excepliortale.
Ir
t
1L
IL
rt
Numereie indicate pe scar6 arati cite rnipciiri faoe pend,u1li
I);rr:;r a$ezAm, sp,re exemplu, greutatea in dreptul nu,rndrului 60,
vr oscila de 60 de ori pe minut; cind greutatea va fi agezatdpt-rirlulul va o"sciia de 80 de ori pe minui etc,
intr-u,n minut.alunqi pendultrl
Ia nurnarul 80,
a. Termeni propriu.zigi. de mi$care
In gradul de iuleala alr:ipale : migcari rare. rnijlocii
p,ieseior musi,cale distingemqi r€pezi,.
trei ,migctrri prin,
Miscdrile rore sinL redate prin tea"menii :
Indiea[iametrononricdaproximativd
L&,rgo
LeDto
Arlagtor
t,nrghettc
40 --46
46-52
52-56
56 -63
larg, foarterar
lent, lin,domol
iar, agezat,liniqtit
rdrigor
Hefiiler{Ho
MO[ileEHO
He]lfuoIT0cnopeee lleMLargo
Limbagerman*
sehi brett
langsam..
m6sslg,Ian,r;som
hrolr
larsenront
lehtonrcnt
uroius lentqrrc lento
moius lontipre h$glo
'ilfiscdrile ntijlocii sint rerlate te.rmenii :'pflx
.{
I
lrrrli<'rrfiir nre.trouornici se pune Ia icefuttrl
p,ieser muzicale satr la schin:-
lrrrrr:ir l.ctrrporrlui. De exemplu : M.M. J , :60 sau M.M. J " :rO ei;c,, ceea ce
l1rrr;r'rilrrntr crl in pTirnul eaz vom execjuia 60 de pfitrimi pe rninu! decl d - :6n
rl.l trl.t-rtn rninttt, iar in ai dcilea caz voun exesuta B0 de p[trirrd pe n:inut, decirl
J * hr) dintu'-un milrut.
I " Terrnenii prineipali rle neigeare
l)r.1,,, ssn,s,u,l pe carc-l exprima, lerrrnenii de miqcare pot fi:rr. (ill caracter constant, unif orm, in execu[ie, alcituind termenii pro-
1tt itr. ti,*i, ie ntiscare ;lr. t:tt caracter neconstart, ireuniform in excc'ugiar al.cdiuind termenii
tt lirt i,4i<:i..
'l'crtnenii propriu-zi;;i de nti$care se noleaza la iiiceputul piesei rnr.r-
r,rt:itlr: ti sint vaiabili pind la aparilia unui nou termerr de rnigcare.'l'erntenii agogici modifiea p€ parcurs si ln mod temporar rnrgcarea de
lrrrzii l piesei rnuzicale. rirind,o sau acc€lerind-o.
r) {1 <'
LImbaital ianfi
Anilantor
Andantlno
&Ioderato
Allegretto
IndicatiametronomiclaproximativE
sJ- bt,
66^ 72
80- 92
104 - 112
Limbaromlni
,rlnerglndt'potrivit derar
ceva mairepede decltAndante
moderat,potrivit
repeior,putin mairar decitAllegro
ytrepeElro
NGCIEOJI bEOcmopeo, qcMAndanto
yMepsflEo
trIOBOJItDrr0o:BII.BJTOSHO
!-imlragermanf,
fiohend
olu wenig'ben'egt alsAndante
rn6ssig
etrryaslcbhalt
urolus lento.rnent quc!tonrlante
nroddrd
moins vilque l'alleilro
I Considerat ca subiectn cuvinhrlAdagio droa-o rrmfonie-
e Cc ei Adagto, poatc fi coosidcretrooatE, rinfooic ctc.
indicE picse muzicall *ecutoti
ca srrbiect pcntru lucridlc DcilEc
in Eccf,t tcmpo. De exemplu:
ie &cett tegtpa i A,ndarrtela dintr-o
I
299
ilfiscd,rile sint redate prin terntenii :repezt
I-imbaitaliani
Allogro,
lrlvaog
Fresto
Prestisgimo
Indicatiametronttmic&atrroximatit i
120 - 1:rB
152* I6B
176- r9?
200 -208
Limbaromlnii
repede
iute, viu
foarte repede
clt se poa[ede repede
Llmbarusd
crop(}
SEEBO
Srrerpo
ocenr 6610-Tpo
Limbagerman{
Lirnbrirancesd
cehnel!
leblralt
ellig
iiussorrtschuell
gel
uivememi
presrS
trdrpross5
b.. Termeni agogici
l![odificarea tompouh-li ps parcursul unei compozitii muzicale se ob-
[inc priu folosirea termenilor egogici ?n cflre indieR aecelerarea Eau rarires;rces t.uia.
Termenii agogici care lndic6 o ndrire treptatfl a tempoului
rallentando (rall.)ritardando (ritard.)ritenuto (rit.)allargando (allarg. )slargando (slarg.)slentandostrascinando
accelerandoaffrettandoincalzandoprecipitandostrettostringendo
(accel.) -(affret.) -*
:
* rfirind treptat migcarea, incetinind* intirziind (rar:iud rniEearea)
-- re[inind
- largintl (ceva mai mult ,Jecit rall.)* largind
- incetinind
- ffiraganind, rflrind
&ccelerind migcarea (iuf.ind)grabindzorind, insu flefindprecipitind migearea
ingustind, strimLiild migearea
stringind migearea, grabind.
Termenil agogici care ilndicH o accelerare treptatE a ternpoului
!
pcOtru
t
300
Pertee lntli &
iadiaro pcimei
ln limba
uncl slmfooli ca.u a uoel sooatc, qmtiado-rc d: oblccl h altcgra, tc.fiast +xrr+icmigclrl e acestor-i t AlbVo de rooati.
EFeacE dgogike : e mlnqca
:!.'['rrmrenil *luxiliari pen$mt exprima-re$ {,euipcul.lrf
Prirr utlaugurea ale aduet'be. luu wdject'iae Ia principalii rcnncut dcrnipcare, efectu,I ace,storft poftt€ fi ougrrentat. ,$ar.I dlrninuht, f,)rr ,lxenr{rlu :
Largo rna nom tantc -- Iargo, dar ,nu atii cle ulultJ?lolto a.daglc -_ adagio, mult, foarlePoco adagic -- rnai putin adag:igAllegro rna nom troppo - atlegro, dar r-ru prea mullPifi lento -- mai lentlVlencl prest+ - mai pulin prest$Allegretr'tri Eu;i$i allegro allegretto, oproaflre c;i allegro
fri cruaml. fn r:rrs se scft.irm&d md,swru Ur yrsul s& I)*st^rftrn *o:etraqr lutt1rct,
s.;xru ex+:rr,ptru diil i se roos ia I , sc tnunehuin{.eaz;1 lemnenul :
I-'istessc tempo {B-o stresso ternpo} -' acela$i tempr:
Cind ernpoul trehuie s& fie l:'{le,g.r$:[rI{ nlr,iotullai. fare tlevieri J.f* !rtr(]rrrb,se intu"ebu,infeaz5 temmenii :
Pen[rtr rctt'eltircitrneni:a tempotempo p,rimo ('[egrp,come prima
Termpo gir.rsto
Cen giurstezra
Selrza i.enrpo
A piacere
,Ad Iibitr"rrn
Rutlatr-r
*- fara tffnpo precrrs
; clupt placere
-- du,pa voie, liber
- tempo iiber, nu se resPeet&
pentru B 'scoaLe iu eviden[x cit
expreriivitatea.
la trmpou,! initiatr ae intrebuinleazr urmiltorii ter'
-- revenirea ia tornpoul anteriaa'
lenrpou,l pri'rn {initial}'--- ea ta frir:eput
tsmpo just, canc inclicfi o mrigcare exactrt,
Xrrecistr' cu justel+:, ou ;lre*.izieu oo]'e{:!.- ltl lrt;l-
sur6
Ferntrw futdiawe* arned mripcri,ri [ihenee {ie ss tras* la a,preciert*r interpro-
[uhri, se fclosese termenii :
tlI
II
Iternliutl'I,
mai millt
301
I
II
II
I1
l
l
IlI
$ 77. Caraeterul exeeutiei (torrnenii de expresi*,)
0 scrie de tor"meri sint. {olosili !n ,rrruzicl Ilsntrrr a ,i'ccla exp,r.esia .sarr
r:rrrrrr:lernl execu3.iei. Acegtia sugereazfr interpreiului sthriie suflete$ti pi
rir:lrrirncnlele pe cars eompozitorul tloreg{.e sii lg retlca p.rin ururica si}.
In rrole ce rrrmeflzir vor fi prezentafi termenii rle expr*sie ce.i mai uii-lizlli in nruziclc,.ilulrfr o gnrilare c.are are Ia basir cr:iteriutr afer:tir'.
Calmul, refinerea, linigtea, simplitatea-, suavitatea li sentirnenteleanaloge se exprirnl prin ternrenii :
I{
I
r:ttn c,u.lm,c
rlol.ce, cotl dolcezzurltilr,issintophcidc,qttietrtpusl,onilel.rtrtttpr,ilkt
i. r t, rr ttt:cttto
(itut tliscrczi,ott.a
t'ttslit tt
rt'ttt1ilit't,
,t 1
ti rt trtt I tt
I ( tat lttt
ttgtlulttItttllltttlot tlltt I l0l tllr tlrttlt,sltaltlttrttrt,rnt tttttl.t,
t trn ttttitrttrt',rn tttttltt
,rl .r,r.!1,
e.r ltcssi.tttt.'l,r,f iluttt;iu
s02
- cu calnr
- ugor, domol. cu b,lindelefoarte dulce
- pagnic, lini+tit
- linigtit, calrrt
-- pastoral, cimpenc*cc
- linistit-_ inocent, cu nevinoviilie----- cu rliscreIie
-- rustic--- simplrr, si,ncer
--- unil,, egal, neted, clar
- ,6llflr/r gingap, rle{icat, hlintl.
Agllnf ln, rrellrrlylca, insutlefirea etc" se exprim[ prin termenii:
- agitat* nelinistit, tulburat
-- agitat, trllburat, enroIionat
- arzind inflacarat
- zgo,nrotos, gelagios
-. anitrat, insu f lepit
- cu insufletrire
-* cu miFeare, cu antren
- vioi, miqcat
- expresiv
- cu avint, cu elau.
Pasiunea, cEIdura,
ultptt ssionatocolt lrassroneputeticou,J f ctu.osotion calorecort f uocaan.ur{tsl (con a.m.ore}
cofl allegrezzacon brio (briaso)gior,osttbrL'ilantebuflo&urlescosclrcrzandasciolto
con h'islezzndolenteelegiacomestotristo.mentenalinconicocon doloredolorosol.anguido
ftebilelagrintandctsaspirandolanr. en tu h i.l e ( lam eni et s o )lamentarolepiungendodisperato
iubirea, emo{!a etc se expriml prin ternrenii I
- cu 1:rasiu,ne, ou Jrati,m6
- cu pasiune
- paretic, emofionat-- cu afecliurre
- cu calcl urfi, ou ariloa.re
- cu foc* rlrag*stos
* cu veselie
- cu lrrio, cu strAlucir.e' .
- vese!,. jueauE-- stralucitor
- conlic, haziiu* burlesc, eornic-- glurnind.- degtrjat, dezlegat, liber, utrrrinten.
- {.ri,st
-- iutlurerat
- elegiac, trist, visdtor.- trist, mihnit, dureros-.. trist
- rnelancolicdurere
- dnreros.- istovit, slebit, dezcurajat
- crr jale, trist, duios
- plingind
- suspinind
- plingator, tinguitor, trist
- trist, plingetor
- plingind
- rli sltera t,
veselia, bucuria, striilucirea, comicul etc. se expriliril prin terrnenil
Trisietea, melancoila, durerea, Ja!ea,- istovlrea etc. se exprinrEprin termenii:
803
Grafia, elegarrfa, capriciul, spiritul etc. se. exprim& prin termenii : Sentirnelrtele rrobile, nraiestuoase etc. se exprimI prin termenii I
cln groai*
lqrttziosaton tenerezzo
aon garbo
agetolccon delico,te.zr.o
coru eleganxtt
u.nrs.bile
sensiLilel,er g gier o ( le g gieri,s s i.mo )capricciosn(.on spiritaspirituosohrsi.ngando
,eon, forzacon uLgote, ulg{rr#.$u
con. ltraamro
'ener gtc0
eroictr
decisa
ton ferm,ezzcrisolutairnpetu,asa
ardita
feroce
fieracon fierezraf uri,oso
guerrie.ro
imperiosoiratanarcial,e {tempo di warcio).m,urziale
304
gralr+* gralio$
-- cu gingfl6ie.. prospcgitn'e
- eu gontilele] r-:tr grafiis
- upor, sprilten
delicateleelegan!5
- cu. amabilitate
-- cu sensibilitate
- lejer, uqor (troarto lejer)
-- capricios
- cu spiril_* s'piritual., eubtil, iugenios, picant
- pl*cut? ugotr! fAr* aceante.
- cu forla
-- cu t,igoilre* cu trravurfi
- energic
-- eroic
- decis" hotxrit
- cu fenrnitate, cu hotirks._ hotarit
- impetuos, aPrig
- indrflznt+1
--_ feroce, fioros-* salbatic, mindru
-* cll mindrie
- furios
* razboinic'
- porunci torminie, cu suPirare
._ tempo de marg
- rashoiuic.
noltilr:eleuu.tt.t
t:onla ltil.uyr c.r.n,d,it.r s t,
gen.rf'0.so
f e-*tittor'()n ttttt.E:sl.tt
lr(in7r)osareli s.i0stt
drum.atieonri.s f ericrsoiu,gu,ttre
.f u,nehr*
lresfinte
Unii f,e.rm.eni intlicd. nt'ilcuren
exrrmptru;
Crave
Sostenuto
Comodo
Maestoso
Anirnato
Veloce, velocissimo
!0 - Tratat dc teoric e mrrzir:ii. yol I
rrobilinalt, sulrliur(1an tabilgrantlios. lnaglriIicgener(}sf esti r', srrrbf tores(:
cu rnaiestate, nobilpomposr oorsrnouios, itnpoz:tntrcli g ios.
dramirticrni s Lryrr os
lu g r.rbru
Iunehruapasiit,or. greoi.
*
":i totod.utd t:oracf.eru,L acesteia. De
ntigear:e foarte rarf, (I$tt : 40-*42),de un caracter grat', serios
nri;ca're lentl (M[l : i2-76, cer]trll
o execufie sus[inutd
rniscare potrivita ( ntNI : 76-80). de
llrl caracter comorl. lin'irtjt' ':alnr" hine
a$ezat
mipare potrivita {l\dl\{ : 8U-t}4}. rte
un caracter ntaiestutls. siirb6torest'
migcare tlestr-rl tle relterle (h'lM : [I(r-I.20), qle un caracter in'stfle[it' iur,itnat.
reprede. f+arte iutc
ir
Serrtimentele dramatice, lugubre, funebre etc. Se exprimd .prin termenii :
tl'
For{a, enengia, inrlrfizneala, vlolenta, rmin]a e1ie, se exprim& prin termsnllr
II
1l
II
II
I305
I, I
t.r
l'rin tnt,preun&rcu s, rJoi ternteti -- tr;ntl de mi;cttt'e;i alttLl tl.e e.xl"rresi.e. Hr) olr[in tenneni noi, (iare indicri a tit rniqczm:a. cir ;i expresia in.ix(i(:ltll():
I I l,;u go afietunsrr!, | ;\,rrra,rre canrabire -. ffi;l'I llT;,'i:*;:lfif;]'-r\rrrlnnte relig'ioso __ autlagte religios; sever
ll,iii::x:l;,.l';ilH*,-il:i::',1'"f-:}:ffi**,lf r a Allegro nppasslonalo _- nllegro ctr pasiuneAllrgt'o t'orr brlo -- r,l,lelro cu lrrio (striri,ucire)
t I Allegl'o colr s,lrirllo __ alk:gro (:.. spir.it
f, | 'll1t trrrttt'ttt tl, rtrirsturl;, Pt'uvcnirrrl in rpecial din rnuzica pe1tr.Ll ;ans -t,rlt.il ,ril r.'*rI,rrl, .ir yi r:rr,r.rrr:tcrrrt rrr:t:st'rit. l-)rr exernplu:
I l
lr.ttt;rrr rll vtt|sr ::,,']::]:,.:1:: ..:,,:.1
cians in lliiiclre, r'ioair:f i {r'a l.ioa sii, irr nri-rsurii tu.,,o.*
{r'Jf r-ttr;tlt tll tllltrltrlllr - t()url)o rlt: rrrr;rrtrel, t[a,ns yechi fr,an,cE.. -rrr rrriqr:ar.e lrr()(lera l"h, irlini de grapie _*r
uolrlr:!c, irr rrrrrsrrri tor.nftr0 [j $t 3,]t I I.tttlrrt rll tttit/ttt.tt lr,r,() rlc rrrazrrrt;ii, dans ,olrrrrur. poror*2.(:tr un ()nra(:l.ct. r:avttIetesc, irr rnirsuri tor-.aLir (i)
; I t('lll,, tli lr,t.;r - tenlpo ,cle ho.ir, tlaus ,,o,1rLira.r rominesr.
irr rniEcare Iiui;titr-t, iiirrigiirur !_il.a-'in urtr-
;il;:l'i ,lr*r;. *ri,ecurc ,,,*",,,u,* e.rrcrg ici.
I t,rtpo tll lrolorrt. ir (itlla
L:u caracter tnaiestuos, lu lntr.srrr.a de j
t ; I r.,t,, ttr rr,rero - ff:il,'"u|'"i'';,'i:"il'":l::::;;::i,:
rDaiestuoasiiAllrr ltrrcit -.- ;* .+i.t .*-.-^-ttl 'r.rit |ur.cit *_ in sti.l turcesc. lerlrpo legrlnat ca iu daur-
surile turccgti (indi,calie cle interpretarepentru picsele iri sti,l orientaj)
Alla tarantella - In stil rle tara,telii, rla,,s 1ro.p,la,r nir,,,-
*r ; t m;;' :;'"'J;i::":""1li::
,:I ',
r l,
Alla siciliana
Alla zingaraA ll'ongarese
Alla caccia
- iu stil de sicilia nt. r.echrnunfii Siciliei, cu caracte;migcare m.oderatti" legAnati;rite de [ +i '.3
- iu stilul rnuzic,ii pigiine5ti_- irl stiilul li nraniert tmui diru-q poi,ular
rnaghiar
1- in sti,lu,l cintecelor de vlnatotirc.
a ltr
1or.
Nirnir: llll ilenatttreazii iuterpreltreir unei picsc muzicale ra un Icml]cgrepit' Ritnrtrl operei de artit iqi capata seusu,l ju-si-numai cild esle inca-rlrat intr-un grarl de migoarc just. Nu'fara importanfa. sin!, de asemenea,tertttertii tlc cx;rresie datoritii oarora interpretul r:uuoa$te.,r!ir:ect iirtenliile ;istirrile emotive pe carc compozitorul dore,ste srr Ie cipr.iure.'
Indicaliile reforitoare Ia tempo qi la carariternl pieselor' ruuzicalc inaanlr trehule in[elese irr mo,d rnecauic.
Ariitintl i'ntportan[a ternpoului in rnuzi,r:It si totudata just.a lui ip[e.lcgcrlg, Lcopiyl{ Mozart rsrnarca :
,Ave[i gr:ij* oa atunci cind cinta[i sii tiesuoperili hentiruentui care &
inspirat po arrtorul piesei si 6& ru intcrptetafi ritrnu;l dupa |unul vostruplac. Aoest ritrn roilf, ca,ractelul intirn a,l piesei, caracter po oare singuriil [i putea slJ f ar:efi gliiciL.
Eu Ftitr b,ine ci [a irrctrputul unei piesc iuuzicrle se girsesc intlir:a1iirnigcirrii ca: a)Iegro, aclugio otc., dar toat€ aceste rnigciri au gratlelocare nu pot fi indicata prrin nic,i o formul:i.S* descoperili sentirnentele pe cale autorul a voit sri le traduca +i sa
va pilfrurrdefi voi in6ir,fl de aceste sentimentc" 1
S 7{1. Ritmuri specifiee in muziea universalit
f* p. t fel*l de rit.muri- Anumite ritrnuri insa. rrrai ales cele de dans, priu foiosirea lor frec.ventd, capatd un caracter specific, rec.unoscut ori de cite ori astfe,l deritmuri stau Ia baza unei compozigii. Ititmurile specifice sint, in genenal,de naturE popularii. $i, in f oarte multe cazuri, ole au f osr preluate gidezvoltate ternatic de citre compozitori, cu deosebire in lucrarile insrru-mentale.
I Citat dupE E. ldrjllerns, ,Le rgthmen,
ea7
flrrrn inrr niversalir 1.
l. ltitmulun tempo vioics te <le na l-ul'a
continuare cele mai errnoserrte ritmrrri speei f iee ln mrrzica
de nlcrp, cu a.ccente care sugsreazA mersul cadenlat, avinclEi constant. Forrnul a ri tnnjcri cea mai obi-suuita a margnluihin;rrii ca, de exempiu :
lad.d rlI d Jlau ,[a bazI forrnuls ritrrtice ternarle:
Oh. Counod (18t8-1893)Opera ,,Faust"
i=
4)lz
Existd ins& rlestule mar$ur.r {":a.l'e
2. I$enuetu,l -:-3 satr 6 tinrpi).
A fost introduscririle in,strurnentalesirnf onii ( Couperin.
M.enuet
vechi dans francea - de ritm ternar (in nrdsuri de
in opere pe vreruen lui Lully qi lianreau, iar in lu-+i-a facut loc in primr-ll rintl in suite gi nrai apoi in
Bach. Haydn e[,c.].
J. Haydn (lzB2-t80s)Simfonia nr. l5
l. flourr$e, dans
de obicei se scrie iu
! t*u d" l.r In tratarea rjimurilor -sFecifice avem in vedere notiunee general} de ritmmuzical. eare cuprlnde atit elernenrele metricii si ritmicii muzicai!. eit si tempou,I
si caraete:r:J pieseir,r rnuzicale, acestea completind $i aducind !a un sgns supe-rior nofiunea de rjtm,
308
popular francez. de
masrrra c,llla breae (Zsalr ternar. Cel hinar
ternar. in milsurile de
,rrrn bio".
), iar cel
I
l.ltntrri'erl. r'itrrr lri..r: t
-l
IJ. S. tsaEh ( ttlSs- 1750) I
Suita iengleza I-S', -= :r : ti =tr::i:=i ;:11 --.-=-l I- -l
4. t)uuotttt, vechi dans 1'-iopular f rancez. de ritru biliar. avitrtl o rrrti- I _ I{[retnrxIerat,{.;']-.,;*,'-*;'-,)"''"H:u,",*,,,o
Lrrlly,Purc.el|,Corr1reriu,'Pr&Iil0&u'Bac}retc.utili*r:aragar,rrtai*lucrr1lril. lor iustt'u,rentale'
J ph Rameau {168B-rT64) t . I
sl= t _l
t'4. Guuottu, vechi daus popular francez. de ritru. L'ittar. avitrt! u rrrti-
I - I
. KAmeau tlooo-tru't, - rFlippol-vte et Aricie
I
couperin :
=,rr"-.
ritruul de sis, in iucr,r- I I I
II
5" Gigu. ver:hi dans popuiar engloz {secolul XYI} iu masuri ,l.e i t.itrr1, t - Ievind [a lrazii formula ritrnice urmiltoare
I
Ilrile l0r instnrruentale , I
raupaTYeBr"n.t; - I
llI
II
I
t_ll. I ,,,,
li. Cou,r'anle. dau,s de
anflcruza. avintl tirnpul
?. ,\rrrttlttt url1 , rllr,rrs rlt: origirtcttul p,l'r)nttnlltln u Jtnlrrulrri lirnp.lr(l('f,(:lt r,rrlrrl,;rrrrlrr'tl lrrr:r'lu'ilr, lor.
origine frarico-i ta.liana, ilr ritrn ierrrm" rle oi:ir:eiintii cu deosel-ru'e acc€tltuat.
9 Bolero. tlans:l s ta g nete. avind ea
spaniol-" in nlil*quri de 3
f orrnrrle 'ritnrice de hazl ;
ti mpi, eu acotnpaniarnent de
l:
t:
t'
q
--
-,a
J. S. BachSrrita
"h
{ i085-r750)I englezd
spanioli), in ri trn Ierrrar, cu &c,gentuai.eir
ilaendel. Ilar:lr, Corrperin etc. ilrl folosir
C. B. Vitali {t644-l6t}2}Sonata nr. 6, op. ll
1l Oi.natna. dans popular din hfexi,c, a fo,st intrsrdus in Europu (spania' ItlIia ) in seoolul XVL La origine, rit-rn,ul siiu eira tel:]rflr. rlar a f ostPt'cltttt r:rt hinar in Iiteratrra instrumentala. ilcest daris collstir tlin desenefottrtr: sr:tlrte, pe car€ se con,strruiesc diferite val.iatiuni lrr,eiodice ti (:ftr.e
r,rt roll.clil ' rle, nrai mrrlie ori.
J. S. tsach {1685-l?50}Sonata nr. 4 pentrti vioarl (Ciacona )
rlin
dc
)
Sicilia ( i talia ), in m* surile
bazE :
ItI
5tlii I s&u
5a# BISI J-Tlse intilnegte Ia Viualdi, Pergnlesi,
lucrhrile lui Chausson, C. Faur€, f,{es-
O. Respighi ( l87g-1s36)Siciliana
l''l
.l
l
,]
An&antinc
I
dJ-fiIJJl sa,, gJ-ffififi .d, BIffiJffirfl
Flaufo
Iamb.
I.0. Sicilirrna" dans
linel ca forutnle rittrica
eJ "h4
Iu Iiteratura muzicala mai vecheBach. I-fnendel etc., iar la moderni, inpighi etc.
M. Ravel (187.5*1S37)
( J. 116)
P.tutce
310311
ll T,ro1.l.pll.e.. {rtns napolitan. foarte viu' ctt caraeter vescl' in mJlqttrile
rle 3 .r1 6 ri*r,i iV"i,-.- ll.rssini. foIerrtlelss,ln-Bartloltly' Cdsar Cui, l)argo-
,,irjrLi. Cht4lin eLc. au Iolo.;i t ritrllrtri de tarittrt-t)If, io lrr,:rririle lor'
A. Castaldi ( 187(- 1942)
Tarantella pentrti orchestrh de coarrte
ftIarcr*to e Tobtlsto
[2. t/al.srl. la origine este ttn tlaus veclti in utdsur"' I proveni,d tlin
tepdler (tlans tiroler austriac in mi$care lentfi)' Valsul ruotlcrn se prezinta
ca un daus stralucitor, viu (valsul vienez)' de ritm ternar'
In lucrarile instruutentale a fost utilizat. sproape de toli cornpoziturii;
l.laydn, 1\Iozart, Beetlroven, Weher, Berlioz, C}ropin. Liszt. l3raltuts' Ceai-
kovski, SaintSaEns. Richard Strau'ss' Sibelius' llavel' Rubinstein' Gla'
zuuov etc., etc.
In opere. tle asenrenea I Delibes. Ceaikovski, Gorrnod, Wagner' fo*tini-
A Berg. $ostaliovici etc', etc'
[n oPerota : Jo]ran Strauss, h{illocker' ?'eller e[s'
C. I'l{" v. Weber (1786-1826)invitatie la vals
--lE-
;:ffi-
I
Ich tl;:li,,If.1l;ttseri) I I
va,rsc crPera
, I -
' rl' rt' rlt:i. rt,lt*urkt cst(: urr darrs popular' poloricz. cu cal'acter qaiarrt. irr I
t a
r*[srrra l] ,,,, a('('elrt i:arar:tcrislle pe al treilea titult- utiliz;ud tlrllliltrrllt't:;t I f I
lorrurrlu ri t.rnica d e lrazi :
t ;IAfTi C r.l
:1J J r
Chopin ridicri rnazu-rua. itr literatura piafir-rlui. [a un nivel cu atlt'- L I I
ritrat poetic.
'l#I:;;*,0*'?fl;lll,' L :l
=- il:t,p1 ^r-..q
4fp
r!:
:lljDIOJIL
+--t | ] Br.erhovcrr. Sr"hri;ert, Clropirr si l,iszr rr rilizeazi pg,ioueza irr itrt-.rirr.ile
:| ]
r *"""'::j::":::'''"'' ae'"'".,:,i::::,ir',i;,r.i3'
r. I
I ;
1 ts. lii.rntul nruzit:ii *nor r)apourein*ec* !n iiogagie p! varierare orice
I trrclriprrire. In rnur,ica negrilor, spre exempln, ritrnul depdgeEtc i1 mortr irr.
r : J "'."','_.'';l;,,il.,11111;'1il: HIII -I,,.-;,^il'1T',,1T:ti';.,,, ,-,,n,1.,"", e.,rr , J :".".llJo;l;,,il.,11',,11;'1il: HIII ;;1^il',1T',,,1T:t,';.,,, rno,lern pi.,; trrrrrt r:e'le mai rululte dintre. fornrulele sale ritrnice. Din rilrrc,ica pi ritm*!
l: I ll,ili:":l:;,,:; ;i*T.ilL;'".T"in1,,H'Hll,i.':1:;:, "" s*"n, "ne'Iu
r i'ffi.#*.,x0,;_,.?0,,,l: I
^niq**inn
llilIr :l[tl ; 31.!
a I .:I''li-
Andantino
t,
I
i
j
S 79. Ritmul fn muzica popularH romineasefi
CeneralitXti
I n rnuziea pr4lrlarii ronlinease.tr existrl *tit. det:*nstiirrit: r:rr a,r!evdrat noi qi inepuizarriie s,tr.c() rreir opcrele (;orntr)()zitorilor romini,
Dup[ stmctura lor, distingeml. sistemu.I ritnic parland.a..| sisfenutl ritmir: ntd,su,t.ct,3. sistemu.l ritmic ultsr,k.
trei sisteme ritmice 1: '
variate r{turuni incit t:.Ie
imhog[!ire ir exi]r.csicj
l. Sisternul rit.mic partrando
Iiitntti parktnda eousttr diri desfigurarea ftpr.oape recitaiivi, i.,rp;ita{de rrncle 5i nurnele de parlando.}. strins Iegat.t Je rext, a dLiraielor, intil-nindu-se mai mult itt rnuzic,ir populara vocala. [ii este de rior:ii feluri:po,rlanrltt rubato si parkmda giusto {giu.sta siiahic}.
a' Ritmul parlando ntbato $e giise$r.e ludeosebi i, r*+ine, ctntet:e. irtt-Iarl,-r. IrlrE:etc etc. Si fire rrrrni!.oare]e caracteristiCi :* depin.de riguros de text, de unde ,erlrlil i,nrportan[a cgnoagteriiiegii Ye'rsif ieatiei pent,ru detertninarea corecrii a ritnrLrlui rluzieal I* trre l.u bazd. doud unittiti de e{urcfti in.egaje (unec_u.i tr.ei}. irr r.lportde 2 ; I sfiu I : 2. unitarile de rimp sinr repr.ezcnt*te prin optinre ri pd-triltte' cilre Iltr sint ditizihile rlecir meiisnratic, cloei, silabrr rJin vers tpclrrrie*ocotitir unitate rnetriea :
f-Formula ritmicd-, -_Aceeagi
formul& ca%
P) il j>:J J - JTJ iFE,b rJ; J-]?,r./ ,,t t/ !J q, f--.iU-J i-"-- i->
* itt iarnr,ule!'e ril'rttice se int:r.ttirerrzr, liber grupe eJemeriture binnre ,siternure' alcaLrrite diu dona durate. Gr:upele de trei du,r.ate se intiinesc prruraiin refren I
- 'i lipsesc accentele rnetrite, rlin cauza nrirrii nrobilit*1.i a grupetror
ritmice, in sehimb, o importanf5 rleoseliita eapirti aeeentole exf,resi'e ;
t &nilia Comigel, Curs d"e folctor.
3i5
l1l
r I'
h.at,
cel
din- tpmnottl l.ihpr (rrthnto ). exe.rrrtiecat'e giluzri rlu se tllotrurtulurzeaz'a.
Par'la,ardo ruhato
tflrlgtrnat[- opriri dese pe coroane,
Sara bunlCintec popular din Hunedoara
tdupa E. ComiEel;
2 Sistenrul ritmic mlsurat
O In:rro Jlu'tc tlirr t:irttecele 9i .ioetrrile populare ronrineSti 1" la lrtzX
ritmul ,rdsru.rrl. alc t:rir-rri cara,-rteristici siut acelcagi ca qi ale ritrnultri
Iolosi t ilr genr:;"lt I in mttr,ir:6, atlicf, :
-- l+:rtrJtrtrtri t'rrritt!'tt tl rrpil c:araeteru] +i na[ura pieselor respectiver cilro
$r ptt1 tllctrr)tl(lrlliza ;* i71a1111ly1tr<lu preci,sci frl mri.sarri, crt aparilia pericilica a aCCente]g!" res-
peetinrlrr-se orclirrea de succesiurle dupi legile nretricii',
lormul,erilnir:e*bitm're$iternare*uaric.'te'dirrtrer:a'r'ecolern:ticaracteristice sillt cele de dansuri,
l)e exertrPlu :
\ -
Iorrnula ritmic* pentnr [Iord',
rninesc ;
l{i E, ci A =- f * te
b. Ritmu"l parkmdo giusto saLr giu,sto silabiecolintle. halarle etc. qi are aceleaEi t^rasaturi ca oi
rua toarele deosebiri :
* temponl just (giusto), exectrtie precisE" metrorromica. Lirnitele nle-
tronoruice sint deslul de largi ( J) : 96-258 ) ;* intrebuinleazd. exelu.si.a tlotea durate invarialtile, al ef,ror raptlrt
este rle l:2 sau l:1. Nici o silaba nu se cinte pe o rlurata mar micrt decitoplrurea (except.intl irnpir[irea rnel i smatice ).
- poserld o mti,t nr.a.i ntare libertate de inlanluire a grupurilor hinare
cu cele teruare ;
- t'olosepLe frecuent rnd.surile alternatiue, fdre ca aecentele str eoincitln
intotrleauua cu tirnpii aceentuati ai rnasurilor. Surretul rnai lung cap&t& in'totdeatrna accenti indiferent pe ce timp se afln, ccea ce deosebe$te ritmulgt.usto silabic de ritruul mal surat,.
.#- tI @!EJ.JJJ'IE
rnai ;;1-epinclit clans pnpulitt' r(f
P. ConstantinescuBriul
oa $ri cul- cu.
se* intilneite in cintece,purlarutki rubato, cu ur-
Colindl din llunedoara
Giusto
f onrnuia ritrnica pentru La l* llrcamu, dans populal: txirr l\lunlcnirr
i,,bj J,tJ Jil4'Icrrrnuia ritmica pentru Alu,ttelul- t{ans poptriar din Oltertirt:
;"ffi tr'l rJl J n
- f cr,ruuls r:itmic[ Dentru llriu,l, r,lans yrpular din ]Vi rrnteni.a si ( )l'
te'ni a '
IIIIT
tI
L
t
L
t
t
t
t
AtTt rfiJ r,ffiJ nri ;*bl {Jl J ]r.ffiJn
fi/-E - -E
316 317
s.,*.
7It6
l{}
t;t
i,
i
tIItIT
II
I
Iq
I
.l Sislr.rrrrrl ritrnic alrsak /
llirr*,r ,tl,,,t,,, , r' rrrr rrrrr.ll. rrr.i rrrrrrI irr ruuaica popuiari rir nsirrrd in-=
lt tttilr ul:glsl ,t i ir11l til ili,t l1itt.r.lt. r:iil.trclCfi Stir.:i :
tile, 1,, lrtt,,i tlt,utt ttrrrrtt!i rlr tltt,rur.c iruegule, ilr raport de l:s sau 3:lI r'lrllnrr,ia ql olrlllur.,t t.tt ;rrrrrr,l) ;
ttttt r,ihlt' ,i,, tlrtr ttrtt ,\r' 14t.rt 1ti,ttt,ri t'.i.1t,. :: sarr: J, in nri;cdri diriir.rtrlr tillll!!i.',tqll.l
a f il tl.rtril lrrr iirir'r rliri iorrrlc. ir rlorra ttiind alungitii f a!I de prio,e..=rirl itlt t,t,-
r[ n sau J-]
una este alungitl :
,lr i*l-lbJJ) sau fi-j
Apgrir, {i frrttr*rl
,t J-1. I J-J.
0eamoaraleie
,b "b $.Briul bindit
-\ ,b .f)tb
ta ia Ereaza
lg fTffi J-: rTinvirtita, llatepana,!i Feciorea,rca
S 80. ts[etrisa SI,
Ifi.b"b,b i
ritmica in luerEriEe mai nGi
!e'tttltttttl r1111t111 tl, ;p11a'a!v, rlolrlrginr! cu ruult linritele obiqnuitelllr lt 'tlt,'t11111rt1 ,
tttrl=,t1,,, 1,,111 1,, t rtltrtltt ir Iir:t;iirrri elerlrenl ri trnic rezulti din
1*r*l rl* ,rl 1r1ii,:r,1r,1. r.illlr.lnri irrl.fi: ullr,xiruatii, ,b : 300_650.
In dorneniul metricii
Inca din a douar jurnf,tate a secolului SIX, cornpozitori cB Waguer,Berlioz, Debussy, Vincent d'lndy, Musorgslii, Rimski-Korsakov +i alpii auinceprrt sfr utiliz,eze, din ce in ce mai nrult, pe lingr m[surile tradilionalede 2, 3 +i 4 timpi, rnAsurile compuse sterogene ( rnixte) 9i rnasurile a]-
ternative.
Pref eringa perltru astf el rie rnasuri se f ace 9i mai resirntit6 in seco-IuI XX, datorita faptulni cli marii conrnozitori -c-au inspirat tlin ce in ce ruaimult din muzica popula16, crr metrica rariatA. Rirnski-KorsAlior', Ilaltoli,Stravinskyo Enescu ri alpii iolosesc cele mai yariate 'combinafii de 'ma-
su,ri, cu alternange repezi Oi neobiSnuite, aqa lu,rn se gasasc uneori in cinter-
cele popoarelor din sud.estul Europei.
I. StravinskiLe Sacre du Printernps
aie
l.eru-
Dans rominesc din AradOin culegerea lui B. Bartdk
Jr -,tfoJ,J,J, ),
lirf ;l rir' llSillttlllrr t:ltlnitt't), trl;su,lt-al, prin acele prelungir.i fine a[e durJ-f "l"t tilt'rtl i itlrta 'rrrrititttttilr:. llrczirrta o noutate gi o variagie deosebitii. careI a ' !'t' r ,lltlrrt/,t lttl ll niltt'lor' noilstre s{-pi inrlrepte din fle in ce mai ,iultdlr.11ltd 11'llr1I rt('r.rrl1t fr.l rlt: fi Ltn.
liilrrlrl tth ttth, lrt ttoi, t:itracteri z.eazx indeosehi muzioa popularfl de tlairs'f tr, =ii,l,rl rlr,l.irlrrlri, girsi.rlrr-se insf, si in alie parti ale gerii.
I 'lt' lrlrrt t'il .Ilrrrlilc I'orrnu,le ritmice de aceasti naturi sint irr jocurilc :
I 1"il'Irr frrarrf rrv:cvun,t. in muzjca po5lui,ara bulgar5., ac-est itm a c5,p6tat*!ttilFiE rle .,t ltllr ltttJgut....
fi.nt
st9
Nu sint pilrSsite nici celelalte misrrri obisnrrite in crea[ie (de 2,3,4,6, g pi l! rrrnpi). in care scriu foarte nrulli crotnl;ozitori, pinn 9i eei att"nalisti (Sclriiutrerg 9i elevii sii {olosesc ntasurile Iarg rrispiudite dc 2,:}ri 4 tirmpi).
In conrlroziliiie mai noin cu caraeter serialo asismm iusil la crearea utrei
metriei artiIiciale, cerehrale, matenral.iee.
Astfel. Roris Blaeher (conrpozitor gerrnan) a ernis teoria ,.meh'ilor uu-
rirJtilioo ( ..J? arinble hfe.treno' ) dupa care. fieearei masuri noi trcbuie sA i
sr rlea o alta structurli metric&, caleulat[ de rnai inainte. t'lu exemplu lrt
l(:eastA privirr[& ni-] lrrucura unfl rlin lutra,rile sale pentru plan:
B. BlacherOrnamenten fiir Klavier nr. I
Analirirrd ntetrica acestei lucrdri, obseryim cr ea este r:onstrrritx pe
ltrinciJtiu.l s,eriel arituretice si rnple : mf,surile sint alcirtuite - in ordine -<lirr 2. 3, 4,5.6. i, B, 9 elernente, de la care se rer.ine apoi la punctulinitial, prin procedenl racului: 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3 gi 2.
In pref a1a aeestei compozilii, Boris Blacher rnai dx gi alte modeiede stru(:ture metrir:ii. ee se pot obgine pe ca]e de calcul, cum sint 1 :
r DupS Karl 11. W0rner:tren", Nla,rrz, 1904.
32G
\'ivaee ).ruo-rr"
$empre stacc.
Rhgthm.isehe Sgsterne Blael:"ers,,,VarLa.ble Me-
321.
-
-o9r*r, -''*
, ,
',.,.',c'ttrtstrttt:liu ilttltti piinciltirtl tarialiu'rtii ciclice :
4532 2453 3245
- coltsI rut:litt drt 1tu princi piu'l seriei' sltntelor :
2 ri I-r ,t 13 (2.:i" Z + 3 - 5,3 + 5: [1,5 + B: 13)
Degi a11toryl (Iloris Blaclrer) susIine c& o aselll'enea metrica,,cousti'ttrie o ltuterlictr llLrboga!ire in do,rrteltiul ri trlricii Ei fornlelor:" ( rpirte slarl;rt
[]ereiclte.rung, uu! clerrt Gebiet cles li/rvtrrri-schen und der t'ornr" ) $i ca oa
ar ilnpierlica o construc[ie mctrica arbitrara Si ia iutintp'lare, trebuie str rc-
cunoaftern ca albitrariul, in cairr,l de fa1a, il da tocma'i rrietoda seriali rle
construcIie. care oltl,iga la o dezl,oltare a ntetrLtlui dupri url principrr.r llrc-
canie, staLrilil tnatctnaticegte, Si nu dr-lpf legile f iregti ale melricii urtr'
zicale. care deriva rlin ilrsttSi conIinutul opereiide arta'
ln Occitlorrt, tendin!a c&a mai aec€ntuata i,rt uruzi ca, decatlcntfi estc.
fara iutl oiala, aceea de a se renunla Ia orice cadru rnetric, in pri'ttrttl rirrrl
la maslre gi ia barele de tniisurd, care ar inco{se,ta - c[ipfrile * libcr"
tat.ea tle desIilpr-rra,re a ritmr-rlui muzical.
Singurul ,,rep,er" adrnis, in citirea lu.crlrilo,r mtrzi'cale de a'ce,st fel llr'
fi o bara vertical[ (asernauitoare barei de rnAsura) clle se aSazI trtttrrai
inairrtca notelor ce co'incid ca desIir$urare rit'micf,.
Metrul gi nlas,ura siut insl elelrentele care asigirra fide,la execrtIic ir
r.i'tmu,iui ' operei de arte muzicale $i acestea olera. detalii de interplcl,trt'pe care rlu le gasim in descnul ritnric.
l
,
t
-. r
I
II
II
I
lllllllllltllltl
I
t
L
L
L
L
L
L
L
L
I
.,lHdsura ofer[ destule avantaje tehnice pentru ca slDaca rnuzicianul este animat d,e o vial& ritmica autcntica,Ii rle un rea'l folos 9i nu,o piedicl in exp'r'es'ia rnuzicall".
utili tlintrc,,Ea Imasu,ra] reprezinta ordinea ritrnului 9i legntura foarte
riala . rruzicala gi .f oruarele materiale, intre gindire qi aet* 1.
In domeniul ritnticii
Aspec'tele noi pe care [e ptrne riLnrica actualil sint :
- titrebuin;urea forrnalelor ri,trnice con[inind cele mai var'iate cornbi'
nalii de valcrri, ajungindu-se la m,ijloace de expresie ritmi'ce mai cotnplexe;
; influen[a tat rua.i nlare tn muzica ailtri a ritnturilor poltulare, irrideosebi a rirmuriior exotice (ritmul hindus 2, javatez qi ce'l al negrilor) ;
I n:- Willems, Le rythme.2 Cirngadeva, uin teoretician hindus dil seeolu'l
ur: sistern de 120 ritmuu:i d.iferi.te hinduse (citat d.in
Entscheldung de K. Wdrrner).
?l - Tratat dr trorle a muzicii. vol I
nr-r Iic arttlrcit tir.
mi stu'a 1i v it
XIII, a trans'mis Posteritltillucrarea Neue Musik in der
II
trl i!-
I
I
I
I
I
I
I
I
IIIl
'* trrtte'stecul de ritnuri diferite tn cadrul sesleiasi melodii : ri,tmr,jrr,rrlrrr' (:, ccr trorreic, dactirur eu anapest,ur etc., "ru .rn, .;;;;r; ffi;;lir \trrrvirrsli,i. Ilurtril; si aipii;
t itrit'trt'etr ritnuilui ru pcrsibitimfir,e de prerucrare tematic,, cu mij.lrril.clr: : i lt:lttttr:l irrtlcllrrinIati in dezvoitarea molotliei gi anl]oniei, cunr':ltrl' Hrl)r'(: r'xl.lttIltt, r:rrnoiurele ritmice'(up fel de polifonie ritflrica) gi;r.rlirlir rrrrrrr.rr (rtrr ttslintrt,rt r-ir rrri.c asemanaior pe,dalei armonioe).
'l',rt ln I('''Hl(r'rr 'sltrl cvolrrlii firegti ale ritmicii in cadrul evolufiei ge.Itt,t,tl,, lt llt.lt.t rltrzir:1lr:. vrer
''i trrl lll'n 'il rl.rv,llrlt'i de rtttlttrd, formalistd in ritmicr, di,tre ctareillltnl1llil{l ilt :
ult11 ;11! tl" r it ntttri sirtt:ulurte ,si corttratirnpate sub inf luenIa ja.ilrlrri ( lrrruJ lrrr, sr.il,i t, slv,i lrg, lrlrrc.s otc.) in u;rele luorari simforfce;t'' ttr ttt'tltl ri t ttttr'l rt'i o uolrtore artisticd absolutd, rupind u-l 4e ccle.lrtll. ltlt'lltt'ttlt'It'ittr:iP:rlr:'lc rrrrzir:ii (nrelodia Ei,amrorri,a).Se scriu piesc jtill r''l l r'('l(!r 1rt'clotttlt:t't:rtl l,i trrrir:, Iolosin,drr-se cu pre.cadere instrumerrtelr ,!
I t il,lr'r" r'u , 111;111pru.i vir. f ,1;t rle nruzic,a aga-zisd ,rmorodici...l',rlgrr-rl vlrrr"x. (r:rrrrr,Puzir,r urnerica,), spre exomplu, a,scris iucrareaI ttttrvttttutt llrnll.rl o ru,r:he,il.rl formata flin iZ baterii, cj11 insLrumerte ile
lr"r *Hlrrrr' 'jr Pirrrr, irr r:rrre, pe ling{ instrumentole o,biqnuite d" p"."r.ir;;ill. ttl'r'ltrrrlt't'i nitttIottir:c, figureaz{ qi uneie instrumente cu efecte natu,t'nlrelr', rrrrr xlrrr : rlif ur.irt; sirerrc, nicovala, chiar qi biciul etc.ltrrlt'tittrtt lttttl.r.u ar-itnl,e, introbuin[indu-se Iormule, nitmice..ur*,, 1r,r ti rlr'Iirrirr:, lrrirrtlu.se drept model cintecu,l unor pdsdri, ale c6ro'l*1'1111111' t'llllll.r: llll lxrt fi deternrinate (ritrnu,l in,stilul pasir.i[or,,), cue.r'rrrrl rln
^ Hr 1;1,r1^ orio,e reguraritate ritrnic, ; ,--vEr^4vr
' t't.'ut't'tt u,n()r f ormule ritmice cle natu,rd, cerebrald,, pe ca]e 6e ra-I i t t tttr Tr ''tt
l''ttl, o'$il cu'rn rso intilnesc la unii comgroz,itor,i ato,aligti ca iWr.lrr,r,n, \/rrr',':s,c, Jolivet, tr,Iossiaen, Boulez gi allii.l,ixr:rrrlrlul ce,l nra.i concludent in aceasti privinf* ni"l ofera Olivicrill*r'qiu.rr (r:,mpozitor f,rancez), care inifiaza i"r"ri..l" ,r" .ir*'; ,,;;i::;inrlrtrrgirr:" (la ualeur- ajou,i6e), pe care o drfir;;;" ca ,,o varoare s,eurr;lnrl0rrgrrrfl intr'un r,itrn oerecare,
- fie prinir-o nota, fie printr-o ,r,rr;,
-;;;p,r'irrll.-rrn punct* t.
Aceastf, adaugire de nagtere augnrerltxrii sa, rlir,inrririi rirmir:e. rl.cr)rLcgirle (regulate), iar alte ori inegale (noregulare;. :
.. llpate aeeste proeedee cerebratre gi corrrbirratrii cle na turf, pur f nrma"listi' in metrlce oi rittmc6, nu acluc nici un apolt real in prr.rg.esul arLe,muzicale,
'[elrniea - dupfl cllm se va ardta acesl Iucru si la ,.atorialiii11r. -
61.1 ,-gtrrr este legatd de expresia unui con[ir]ut coresllLlllza [or nu ure rtict utlsens t,n artd,
,,Aus dem Gie.ste schaf f e sich die(Din starea su fleteascA se nagte tehnica
- Fr. Liszt).Ritmul' ca gi rnelodia gi armonia, vibreazd in fiiupa omulLri nurnei dactr
+ste Iegat de sirnlamintele gi trairile lui, clacrr expriura url co1;it Lrogatde- ider, corespunzind aspirafiilor sale, de rnar brne.
Teclr.nik, nicht o'us rler. .lllel;anilt,o
IuruzicalA r.a. l. nu ilin rnecanicit
1 422
t O. Messiaerr, Technique de mott Langage,
ICon,sirleratr ii tcrrrctioe 5i istorice
A. l(eprezenlarea gralicd a iniltinrii sunetetor
NotelePorta tivul.A coladaFomne
CheileUtilizaneaactualf,Semuul de mutare la octavaAlteragiileExplica[iat,eoretied9iistoric6aaItera1iilor.'.F olosirea alterapii,lor in notaf ia muzica,le. Alteraliile aeei"dentate, r:onstitutive +i de precaulieNotarea s f erturilor de tor
B. Reprezentarea grafic[ a
P-"9.
53
It
,I
il
II
II
P r:ef a td
Cuvint introdustiv
CUPR INSU[,
*s 14
16 rs.
iS 16
;-eg I7.s tB.
.$ lg.
@i.,i$ ItZ.
$ 23.
Liniile suplimentare., Bara inipiala si f inala
excopIionale aie portativului
cheilor, peritru voci qi i.nstrumente, in nota[i'a
duratei sunetelor
ii6
57
b;)
60
72
76
77
79
til87
I0:t1Olt
I0 j-r
I (Xi
lo7I0l'J
INTRODUCERE IN TEORIA MUZICII
n'ILrzica. arta sunetelor. Eiernontele principale ale muziciin'[uzico,logia, 5tiin[a muzicii'Ieoria rnuzicii ( def ini pie, importanlA, r:orrf iltrt )
PAE,TEA IPrincipii teoretice introductive
1319of,
II
I
II
II
II
II
I
I
I
tl
I
t
t
I
I
I
t
I
I
1
' S 25. Pre,cizari cu privire ia Dotarea pauzelor +i la valoarea lOrexpresivd 94
OZO Semue cle pretrungire a rluratei. Legato. itunctul. Coroana {Xi
S 27. Semne specia,le de duratd folosite in psrtafia folrlorica l0?
$ 38. Cum pot reprezentfl rliferitele durate scurgerea tirnpuluiCa 1i tol.ul
srr.Os .:.
s3.s4.s5
Ca.pitolu.l.
Y"S 6
s i.
sB$e.s r0.
s 11.
s l!,32,1
I Sttnatul
Srrrretul ca feuorrren fizi'c qi fiziologir,Citeva tlate fizice asupra sunctuluiCiteva date fiziologice asupra sunetuiuiSuuetul uruzical gi zgornotulCaii ta pile sunetului rnuzi cal Si
rrrrrzir'ale ia care 'dau nasterecorelaIia lo,r cu eiementele
ll, Sistenuil sotl,or Si organiz{fi.e.a sa dupd. tnd,ltime
Scara generalfr mu2isnl5Treptele de l:aza alerea lorAite dentimiriRegisreDiapazonAmbitusAnaliza sc6ri.i
scErii generale muzicale fi de'numi'
ale sunetelor f olosite iu muzica popoarelor
d-tl
iu rn uzicA . ,.
a. Relativitatea semuelor de duratlY-b. Rapo,rtul matcmatic dintre valorir'i l. Diviziunea normala a valorilor hinare
,2. Diviziunea normalf, a l'alorilor ternare3. Diviziunea excep1ionah a valori.lor
C. Reprezentarea gralicd a intensitXtii sunetelor
S 29 Nuanlele. 'fermeni care indit:a o intensitate uniforma. Ter-men,i care indicE o s,chirrrlrare progresivE a intensitapii.'[er.meqi care indica o schintbare. p,rogresiva a intensitalii $ia , migcariiA ccentele
Consideralii cu privire latelor in lucrarile mr-rzicale
27
27
32OJ
rfJ
44
44
4547
.,j'
.E 30.
s 31.
ll0Ito
123
325Se'nerale muziea,le dupa criteriu,l octavelor
rr tilizarea nuarilelor +i a accen-
It llcprrrctrlflrer grafictr a timbrului
't.,! I ull,r'ru rlr, yr,,.rlr,r. :ri irrslrrrrrrr:rrlelrlr Notareailll N,l',r,a illl.rt er:lrrrrrlrr.lr.i lrlr: tirlrirrrrrilrrl. tle bazA
Ee
L24
L24
.. i'1',,,.: . ''.'. -',
,., ) .l r- ,-l
, ,l .:..
CuTitoInl
$s6ss7$ str
.$.'6.? Polimetria
$'64. N'otaiia rnuzicalA
Capitolul FIl. Rirnica
.q 65 Elenrerrtele ritnriciiri trnic
.q' 66
s 67.
s68
Ri tmul binarRitmul ternar
Vl \i ptr:ica,1
|']lemerltelemctriciimrlriraIc.Tirnptrl.melrrrl.lTli1sIlraNotarea mdsurii cazuri rBr irrlirnire cre'ota.re,n,aiu.rt ;;;Corrsrrleralii tcoretice :i isL,rit:rr nsu,ra eierrrcrtclur rrre-tricii
200Sisteruul tle rnlisuri
Fagii{
\ior
yocale 5lIIJ
I
I
I
I
I
I
l
ttrnlr ulttr,rrlrrllr
,rltltttlttl lt' llttl'ttr lrtr ile\t (lt It ttttt;tt.ttlr
tlr I rull lirrtt' tli.tr,t,r-t: lreJttele aldkrate al^e
q:l.lNrr|i11111'11rlr.iltltlt.yttl,I.rlrruis'txttil,t.ttl( lllr ..tltr, HruHlu,i ,r1,, rrolirrrrii rlc ,,1.on,.,tj ttr llr rlrrrr:l rr.rrln l;i ('r:r rrprrr.crrlil ir srrrrclelor in s.cara [ru-
rr, ,rlir Irrr,porirrrlrr irrrr:r'vrrlrrlrri rlr: r:r,irrtjl in generlrea su.Irr,lr.lrrr
$ il ,' 'r.rrrrr,,rrrrr il. ri r,rrr'ilr, rliarrrrirr: ti ('r.()nra[it:o( ,l,l l,r'p,r'rr ir lr'rrr'l ir.i rrrrrr:lclol' i,rr rrrc,lorlic
5 .ttl lnrlrr,,ll(. rrlrri rrrir.i ,rlr:r:il sr:rrrirorru.[ iV[ir:rointervaie filu.r.tr',r1,' !r irr.rr.rl ir,ttI rrlrrlr;1 [1;1 rrr.lrrrrrpr.,r.rr lil qi lr>rrrpcl.l l.r'itrlr,iltr',lr,rrrl(}rrrrlirr nr:lr:rrrpt:ruffr;i terr4)eratit folosite intnr/,rr ll 5ii,r11,11;1rl lrri l'}ililg{)ra. Sislr:lrul lqi Zariiuo, Sis-tcrrlrl lrrr l\,1 ,:r','ir lor. lIol rlr:r. Sistemul temperat.
!- l:l l',rtirr rrtorri;r rrorror.il
1n,r!a198
I29131
134
rJo139
I40Ur8
L52153154
154-rIo-7_-itros-'
169
171I73i80t8?
iS "!-9, I\'lasnrilr' iirrrple
$*60 ' fulrrsurile c()rupuse$ 6l M a surile al rerna tiveS 62 l\{asurile irrconrplere
20320s239243245247
fi
fE sit,I
i
l,
Particularitali in urilizareamul hinar 9i tornar
flra iutL:area rttasuru
muzicale. I?ormuia ritrnic6, acceutul
diviziunilor, excepIioDale in rir.
$ lttt- ll
rt1ttt1tl11l
lilr
! ll\ lr,
,ai .lrr
!i r,/
!,i ,m
li lrr
\50$- 5l,\i sl.si s3.
s$
69 Ritrnuri cruzice $i74. Polirirmia r
arlaeruzl c€
'd49
252261
268"lra o.6 4.3
27fi
278280284
I 1,,1,'t t trl,.l,,
(,r'rr.r':rlitrrli (lrircriilc tle cunoagtere si analiza a inter.t' r lr lor'lrrtr1.1,11 l,'1,. rrrclotl ice $i annoniceI utr.r'r,rrlr: irst:r:udente gi des,cende,ntel\lil.irrr.rr t:arrtitati,d Si calitativA a interva,lelo,rI r tr:r'y ir lr: sirnple qi cotnpus.ell rt s I rrrualoa interva,lalorl,)rrururonismul intervalelor( )onsonan[a gi disouaufa !ntervalelorIlezolvarea i,tervale'lor disonante. Ir;.o,cecle,e generaleIlvolrrpia ideii de consonarla si tlisonanlAExpresivitatea intervalelor
lloliunea generalaRi turui ruuzrual
PARTEA IITeoria ritrnuluide ritm
t' Ill Elemente metra_rifntice
. Formula ritnica pi raporiui ei cu metricaSi ncopaContra tinrpui
I X. Prcb!,eme ntetra-ritmice tn
Gruparea valorilor pe rimpiCorespondenga dintre misuri
$
s
'ltfI:
i.1
a
I
i.'t
'rliir,
I
I
Ii
i
!,irt,'
II
t,,lrII
Capitolul
, ,$ 71,
r$ zzs 73.
Copitoiul
74
75.
scrierea muzicald
mAsuri9i pe
I s 54,
s s5.1-r)1
I o.)
Capitolul X. Tempoul pi caracteru.r.l erecu[iei
$. 76 Termenii de rni$eare (tempo) . .r ,
.$-77. Caracterul execufiei (iermenii de expr.esi.) , - .s7BRitmuri-specificeinmuzicao,,iu",.ui,-:I,I?_ Iiirmut
1n _muiica pgp_uiar, .r;;;;;,;i.i- lg"r"ralirrrpr;$ BOi*Mer*iea--giliitrrca'tirr-'lucrarile mdi-iioi:; -* . i.-. *
. ?899()r)'. DUA
. zs't
. 3AZ
. 30?'1
6 .1rD
319
q27lt
tl
\1
326