tratamentul balneofizical În fractura de calcaneu

8/20/2019 Tratamentul Balneofizical În Fractura de Calcaneu

1/45

CAPITOLUL I

ANATOMIA PICIORULUI

Segmentul terminal al membrului inferior prezintă un număr de 32 de articulaţii, care pot fi grupate

în : articulaţia gleznei, articulaţia astragalo-calcaneană, articulaţia medio-tarsiană, articulaţiile

intertarsiene ale celor cinci oase ale tarsului anterior, articulaţiile tarso-metatarsiene, articulaţiile

intermetatarsiene, articulaţiile metatarso-falangiene şi şi articulaţiile interfalangiene.

Articulaţia gleznei, este o articulaţie trohleană.

a Suprafeţele articulare sunt reprezentate pe de o parte de pensa tibio-peronieră şi pe de alta de faţa

superioară şi părţile superioare ale feţelor laterale ale astragalului.!eţele articulare ale astragalului realizează un mosor, cu un şanţ central, două "ersante şi două

margini. #anţul mosorului nu este strict antero-posterior, ci oblic înainte şi în afară cu 3$% faţă de planul

sagital. &ezultă că mişcările nu "or fi efectuate strict antero-posterior, ci uşor oblic,"'rful piciorului

a(ung'nd în fle)ie dorsală şi în adducţie.

Suprafaţa articulară a tibiei este reprezentată de faţa inferioară a e)tremităţii inferioare a acestui os

şi de faţa e)ternă a maleolei tibiale, care realizează prin unirea lor un unghi diedru.Suprafaţa articulară a e)tremităţii inferioare a tibiei este patrulateră, conca"ă, dinainte-înapoi şi

împărţită în două de o creastă antero-posterioară. *ele două porţiuni laterale ale sale intră în contact cu

"ersantele mosorului astragalian, iar creasta antero-.posterioară intră în şanţul mosorului.


2/45

Suprafaţa e)ternă a maleolei interne este plană şi intră în contact cu faţa internă a astragalului.

+oate aceste suprafeţe articulare sunt acoperite de un cartila( hialin de ,-2 mm grosime.

b Suprafeţele articulare sunt menţinute în contact de o capsulă fibroasă, întărită lateral, de un

ligament intern şi unul e)tern. *apsula fibroasă are forma unui manşon.

Ligamentul lateral intern

rezintă două straturi unul superficial şi unul profund. Stratul superficial are o formă triunghiulară

şi se numeşte ligamentul deltoidian. Se inseră pe "'rful malelolei interne şi prin bază pe o suprafaţă

întinsă, care cuprinde dinapoi-înainte tuberculul feţei interne a astragalului, apofiza feţei interne a

calcaneului, faţa internă a g'tului astragalului şi faţa superioară a scafoidului.

Stratul profund este alcătuit dintr-un ligament puternic, care se întinde de la "'rful maleolei interne

la faţa internă a astragalului.

Ligamentul lateral extern este alcătuit din trei fascicule independente, unul anterior /ligamentul

peroneo-astragalian anterior), unul mi(lociu /ligamentul peroneo-calcanean) şi unul posterior

(ligamentul peroneo-astragalian posterior). 0umele acestora indică situaţia şi locurile lor de inserţie. 1n

cursul di"erselor mişcări fasciculele ligamentului sunt supuse la tensiuni diferite. 1n poziţie intermediară,

numai fasciculele mi(locii sunt întinse. 1n fle)ia dorsală a piciorului se întind fasciculele posterioare, iar în

e)tensie /fle)ie plantară se întind fasciculele anterioare. ltimele fascicule sunt cele interesate cel mai

frec"ent în entorsele piciorului, de unde numele care li se dă de ligamentul entorsei.

c Sino"iala tapisează faţa interioară a manşonului capsular..

Articulaţia astragalo-calcaneană este o dublă artrodie deoarece la alcătuirea ei participă două

articulaţii separate: una rezultată din punerea în contact cu faţetele antero-interne şi alta a celor postero-

e)terne ale feţei inferioare a astragalului şi ale feţei superioare a calcaneului. 1ntre aceste două articulaţiiastragalo-calcaneene se găseşte un tunel denumit sinus tarsi.

Suprafeţele articulare sunt menţinute în contact de un puternic ligament interosos, situat în sinus

tarsi de un ligament extern şi de un ligament posterior.


3/45

Articulaţia medio-tarsiană /articulaţia lui *hopart uneşte cele două oase ale tarsului posterior,

astragalul şi calcaneul cu primele oase ale tarsului anterior şi anume cu scafoidul şi cuboidul. rticulaţia

medio-tarsiană este alcătuită din două articulaţii distincte: astragalo-scafoidiană /internă şi calcaneo-

cuboidiană /e)ternă.

rticulaţia astragalo-scafoidiană este o enartroză, alcătuită din capul astragalului şi ca"itatea

glenoidă a feţei posterioare a scafoidului, mărită de un fibrocartila(, denumit ligamentul calcaneo-

scafoidian inferior, deoarece se termină pe mica apofiză a calcaneului.

rticulaţia calcaneo-cuboidiană este o articulaţie prin îmbucare reciprocă alcătuită din faţa

anterioară a calcaneului şi faţa posterioară a cuboidului.

mbele articulaţii sunt menţinute în contact fiecare de c'te un ligament superior şi un ligament

inferior şi în plus de un ligament comun, numit ligamentul în Y. ltimul, cel mai important ligament al

articulaţiei medio-tarsiene, se inseră pe partea cea mai anterioară a feţei superioare a calcaneului, se

îndreaptă înainte şi se bifurcă într-un fascicul intern, care se inseră pe faţa postero-e)ternă a scafoidului şi

într-un fascicul extern, care se inseră pe faţa dorsală a cuboidului.

Articulaţiile intertarsiene ale celor cinci oase ale tarsului anterior rezultă din articularea

scafoidului cu cuboidul/articulaţia scafo-cuboidiană, a scafoidului cu cele trei oase cuneiforme

/articulaţia scafo-cuneană, a celor trei oase cuneiforme între ele /articulaţiile intercuneene şi a

cuboidului cu al treilea cuneiform /articulaţia cuboido-cuneană. 1n total sunt cinci articulaţii, toate

artrodii.

Articulaţia tarso-metatarsiană /articulaţia lui 4isfranc uneşte cuboidul şi cele trei oase

cuneiforme cu bazele celor cinci metatarsiene. 5aza primului metatarsian "ine în contact cu primul os

cuneiform, baza celui de-al doile şi de-al treile metatarsian cu cele trei oase cuneiforme, baza celui de-al

patrulea şi al cincilea metatarsian cu faţa anterioară a cuboidului.

6nterlinia articulară are o formă neregulată, apro)imati" curbă, cu conca"itatea înapoi şi înăuntru.

+oate articulaţiile sunt artrodii, suprafeţele articulare fiind menţinute în contact de o serie de ligamenteinterosoase, ligamente dorsale şi ligamente plantare.

Articulaţiile intermetatarsiene. ltimele patru metatarsiene se unesc între ele, prin trei artrodii, iar

prin capetele lor 7 printr-o bandeletă fibroasă trans"ersală, numită ligamentul transvers al metararsului.

Articulaţiile metatarso-falangiene sunt articulaţii condiliene, realizate de capul rotun(it al

metatarsienelor şi de baza falangelor pro)imale care prezintă fiecare c'te o ca"itate glenoidă, mărită în (osşi înapoi de un fibro cartila(. 8)tremităţile osoase sunt legate de o capsulă întărită de c'tre două ligamente

laterale.


4/45

Articulaţiile interfalangiene sunt articulaţii trohleene. 1n linii mari, dispoziţia segmentelor osoase şi

structura articulaţiilor piciorului respectă dispoziţia şi structura m'inii. 9eosebirea principală constă în

aceea că halucele nu dispune de aceeaşi mobilitate şi nu poate e)ecuta mişcarea de opoziţie.

Aponevroza plantară. 1ntreaga structură arhitecturală a piciorului este susţinută de două formaţiuni

fibroase comple)e, situate în plantă şi numite aponevroză plantară superficială şi aponevroză plantară

profundă.

9intre acestea, apone"roza plantară superficială este cea mai importantă. 1n totalitate, ea are o

formă triunghiulară, cu "'rful spre calcaneu şi cu baza spre degetele picioarelor întinz'ndu-se deci între

e)tremităţile regiunii plantare. e calcaneu se inseră pe cele două tuberozităţi /internă şi e)ternă ale feţei

inferioare ale acestuia. e degete se inseră, prin cinci bandelete, pe faţa dorsală a articulaţiilor

metatarso-.falangiene, ni"el la care fuzionează cu teaca fibroasă a e)tensorilor degetelor.

pone"roza plantară superficială este foarte rezistentă şi contribuie la menţinerea bolţii plantare în

poziţia ortostatică.


5/45

CAPITOLUL II

NO IUNI DE BIOMECANICĂȚ

Glezna, picir !"ilanţ articular i "ilan #u$cularș ț

Flexia dorsală a gleznei, piciorului

9efinirea mişcării:mişcarea prin care faţa dorsală a piciorului se apropie de faţa anterioară a

gambei.

aloarea normală: 2$$/*hiriac, 2$$/;agee, 2$72$/Sbenghe.

oziţia iniţială: subiectul în şez'nd, cu genunchiul flectat la


6/45

•*entrul goniometrului se plasează la ni"elul articulaţiei gleznei, pe partea laterală.

•5raţul fi) paralel cu linia mediană a feţei laterale a gambei.

•5raţul mobil urmăreşte metatarsianul .

7

!le)ia plantară a gleznei, picioruluioziţia =inetoterapeutului faţă de segmentul testat: este de aceeaşi parte a membrului.

Glezna, picior–bilanţ muscular

Flexia dorsală a gleznei, piciorului

+ibialul anterior

;uşchi principali: tibial anterior.

;uşchi accesori: e)tensor lung degete, e)tensor lung haluce.

oziţia fără gra"itaţie: decubit heterolateral, genunchiul flectat la


7/45

!2: din poziţia fără gra"itaţie, subiectul e)ecută fle)ia dorsală a piciorului.

7

!le)ia dorsală şi plantară a gleznei, piciorului, piciorul în poziţie neutră.

!3: din poziţia antigra"itaţională subiectul e)ecută fle)ia dorsală, fără rezistenţă.

!>: &espect'nd aceeaşi poziţie, se opune o rezistenţă uşoară, la ni"elul metatarsienelor /faţa dorsală, la

(umătatea cursei de mişcare.

!: &ezistenţa aplicată în aceeaşi regiune este mai mare sau e)centrică.


8/45

7

!le)ia dorsală a gleznei, piciorului

Substituţii: e)tensia degetelor, e)tensia genunchiului.

.

Flexia plantară a gleznei, piciorului

7

Aastrocnemianul

;uşchi principali: triceps sural.

;uşchi accesori: peroneu lung, peroneu scurt.


9/45

oziţia fără gra"itaţie: decubit heterolateral, genunchiul flectat la : &espect'nd aceeaşi poziţie, se opune o rezistenţă uşoară, pe faţa plantară a piciorului, la (umătatea

cursei de mişcare.

Stabilizarease face pe faţa posterioară.


7

!le)ia plantară a gleznei, piciorului

ariantă poziţia antigra"itaţională: subiectul în ortostatism.

!3: subiectul se ridică pe "'rfuri.

!>: respect'nd aceeaşi poziţie, se opune o rezistenţă uşoară la ni"elul umerilor, =inetoterapeutul plas'ndu-

se în spatele subiectului.

!: &ezistenţa aplicată în aceeaşi regiune este mai mare sau e)centrică

Substituţii: e)tensia coapsei, fle)ia


10/45

genunchiului.

entru "ariantă: încărcarea greutăţii unilateral, aplecarea trunchiului în faţă.

7

!le)ia plantară a gleznei, piciorului cu rezistenţă

Eversia gleznei, piciorului

;uşchi principali: peronier scurt, peronier lung.


11/45

;uşchi accesori: e)tensor lung al degetelor.

oziţia fără gra"itaţie: decubit dorsal, genunchiul e)tins, piciorul în afara mesei.

Stabilizarea: se realizează în @3 distală a coapsei.

!: tendoanele peronierilor se palpează pe partea laterală a gambei posterior de maleola laterală.

!2: din poziţia fără gra"itaţie, subiectul e)ecută e"ersia piciorului.

oziţia antigra"itaţională: subiectul în şez'nd, cu genunchiul flectat la : &espect'nd aceeaşi poziţie, se opune o rezistenţă uşoară, /din direcţie opusă mişcării, pe faţa dorso-

laterală şi plantară a piciorului, la (umătatea cursei de mişcare.


12/45

!oto BB 7 8"ersia gleznei, piciorului cu rezistenţă


Substituţii: rotaţia internă a şoldului, adducţia coapsei.


13/45

nversia gleznei, piciorului

;uşchiul tibial posterior

;uşchi principali: tibial posterior.

;uşchi accesori: fle)or lung degete, fle)or lung haluce.

oziţia fără gra"itaţie: decubit dorsal, genunchiul e)tins, piciorul în afara mesei.

Stabilizarea: se realizează în @3 distală a coapsei.!: tibialul posterior se palpează pe faţa antero-medială a gambei, medial de creasta tibială.

!2: din poziţia fără gra"itaţie, subiectul e)ecută in"ersia piciorului.

oziţia antigra"itaţională:

subiectul în şez'nd, cu genunchiul flectat la


14/45


15/45

+estul este poziti" dacă gradul de translaţie a piciorului este mai mare dec't pe partea sănătoasă,

desemn'nd o la)itate la ni"elul ligamentului talofibular anterior, care poate fi cauzată de o leziune a

acestuia.

#nclinarea talusului

Subiectul stă în decubit dorsal sau lateral, cu genunchiul uşor flectat pentru a rela)a muşchiul

gastrocnemian. iciorul este în poziţie neutră.

8)aminatorul duce talusul în abducţie pentru a testa integritatea ligamentelor deltoid, tibiona"icular,

tibiocalcanean, posterior tibiotalar şi în adducţie pentru a testa ligamentul calcaneofibular.

!estul compresiunii tibio-fibulare

8)aminatorul aplică o presiune la ni"elul mediu a gambei, apropiind cele două oase. +estul este poziti"

dacă apare durere la ni"elul inferior al membrului, semnaliz'nd un traumatism la ni"elul sindesmozei

tibio-fibulare, dacă a fost e)clus diagnosticul de fractură.

!estul $otton8)aminatorul stabilizează capătul distal al tibiei şi aplică la ni"elul piciorului o forţă laterală.

+ranslarea acestuia indică o instabilitate a sindesmozei.

!estul %leiger

Subiectul în şez'nd la marginea mesei.


16/45

8)aminatorul, stabiliz'nd genunchiul acestuia roteşte înspre lateral piciorul.

9acă apare durere la ni"elul piciorului şi e)aminatorul simte o mişcare anormală a talusului în raport cu

maleola medială, testul este poziti" indic'nd o ruptură la ni"elul ligamentului deltoid.

!estul !&ompson

Subiectul în decubit dorsal.

8)aminatorul str'nge gamba acestuia, la ni"elul muşchiului triceps sural.


17/45

+estul este poziti" dacă nu apare fle)ia plantară, indic'nd o ruptură a tendonului ahilian.

!estul subluxării tibiotalare

Subiectul în şez'nd, cu gambele at'rn'nd la marginea mesei.

8)aminatorul apucă picioarele acestuia, menţin'ndu-i tălpile paralele cu solul, cu a(utorul degetelor 66-,

iar cu policele palp'nd faţa anterioară a talusului. Se e)ecută pasi" fle)ii plantare şi dorsale, obser"'ndu-

se gradul de mişcare al am'ndurora.

9acă fle)ia dorsală este diminuată pe partea afectată, testul este poziti" pentru sublu)aţia posterioarătibiotalară.


18/45


19/45

CAPITOLUL III

%ractura &e calcaneu !generalit' iț

De(iniţie)

!racturile sunt soluţii de continuitate la ni"elul oaselor. +arsul este compus din C oase: astragal sau

talus, calcaneu, na"icular, cuboid, cuneiformul 6, 66 şi 666. *uneiformul 6 se află în prelungirea

metatarsianului 6, cuneiformul 66 în dreptul metatarsianului 66, iar cuneiformul 666 în dreptaul

metatarsianului 666. ;etatarsul este format din totalitatea metatarsienelor, care sunt în număr de , notate

cu cifre romane dinspre medial spre lateral.

şadar, primul metatarsian este situat în dreptul halucelui. !alangele sunt în număr de > şi sunt oasele

degetelor. Dalucele /degetul mare are doar două falange, celelalte degete a"'nd c'te trei falange. 8le sunt

numerotate dinspre pro)imal spre distal cu 6, 66 şi 666, desemn'nd falange bazală /sau pro)imală,

respecti" falanga medie şi falanga distală /sau unghială.

Etilgie *i inci&enţ') *auza fracturilor de astragal /talus este căderea de la înălţime cu glezna în

e)tensie, sau izbitura piciorului dinspre talpă cu glezna în e)tensie /posibilă în accidentele rutiere.

!ractura de calcaneu se produce în aceleaşi accidente, dar cu glezna în poziţie funcţională, la căderea pe

călc'ie. 9istanţa de la care se produce căderea poate fi şi înălţimea unei trepte. *auzele cele mai frec"ente

ale fracturilor de cuboid, cuneiforme, metatarsiene şi falange sunt zdrobirile de cauze diferite, prin cădere

de obiecte grele pe picior /accidente casnice, de muncă, etc., dar şi lo"ituri cu piciorul în obiecte dure. 1nin"ersiunea piciorului se pot produce nu doar entorsele, ci şi fractura bazei metatarsianului .

%r#e clinice) 8)istă o di"ersitate foarte mare de asocieri lezionale. rezintă interes distincţia

dintre traumatismele închise şi deschise /cu plăgi, dintre cele cu sau fără deplasare, cele cu sau fără

lu)aţii asociate. 4a calcaneu deosebim fracturi cu şi fără înfundare talamică.

Diagn$tic clinic) entru fracturi ale calcaneului: echimoza în regiunea calcaneană, uneori

plantară, durere la presiunea bidigitală a feţei mediale şi laterale a regiunii calcaneene, deformarea cu

îngroşarea şi înfundarea acestei regiuni, făc'nd mersul împosibil. entru fracturile de astragal a"em în primul r'nd tumefierea sub ni"elul gleznei, cu echimoză şi impotenţă funcţională, cu mers imposibil.

!racturile celorlalte oase ale tarsului, ale metatarsienelor şi falangelor se caracterizează prin impotenţă

funcţională mai ales a antepiciorului, cu edem şi durere în punt fi), uneori echimoză.

- Ana#neza) 8ste importantă şi medico-legal, respecti" (uridic, fiind necesar obţinerea datelor în

legătură cu persoana care a adus pacientul la spital /nume, adresă, act de identitate, felul accidentului /de

muncă, rutier, heteroagresiune, etc., locul şi ora producerii accidentului, calitatea accidentatului ca

participant la traficul rutier /la "olan sau pasager, consumul de băuturi alcoolice anterior accidentului,

afecţiuni

pree)istente şi medicaţie administrată, felul transportului, starea de conştienţă, pierderea conştienţei în

momentul accidentului, amnezia perilezională.


20/45

- +e#ne clinice $u"iectie *i "iectie) 9intre semnele subiecti"e, apar frec"ent durerea şi

impotenţa funcţională. entru fracturi ale calcaneului: echimoza în regiunea calcaneană, uneori plantară,

durere la presiunea bidigitală a feţei mediale şi laterale a regiunii calcaneene, deformarea cu îngroşarea şi

înfundarea acestei regiuni, făc'nd mersul împosibil. entru fracturile de astragal a"em în primul r'nd

tumefierea sub ni"elul gleznei, cu echimoză şi impotenţă funcţională, cu mers imposibil. !racturile

celorlalte oase ale tarsului, ale metatarsienelor şi falangelor se caracterizează prin impotenţă funcţională

mai ales a antepiciorului, cu edem şi durere în punt fi), uneori echimoză. entru membrul traumatizat,

trebuie "erificată imobilizarea pro"izorie, prezenţa unui e"entual garou, e)istenţa plăgilor, mişcările

degetelor, sensibilitatea, pulsul.

Diagn$tic paraclinic)

- La"ratr 9e importanţă deosebită este alcoolemia pentru accidentele rutiere, de muncă şi prin auto-

sau heteroagresiune. Se "a recolta s'nge pentru hemoleucogramă, glicemie, uree, coagulogramă, grup

sanguin.

- I#agi$tica entru fractura de calcaneu, radiografia calcaneului în trei incidenţe: profil, incidenţă a)ială

retrotibială /pentru marea tuberozitate şi pretibială /pentru marea apofiză. entru fractura de astragal,

radiografia de gleznă în două incidenţe, /!E, iar pentru celelalte oase tarsiene, metatarsiene şi falange,

radiografia de antepicior /!EsemiprofilF *+ poate fi utilă mai ales pentru fracturile de calcaneu şi de

astragal.

4a cei cu fractură de calcaneu se recomandă şi o radiografie de coloană lombară /!E.

8lectrocardiogramă. entru cei cu ischemie periferică, pulso)imetrie şi@sau eco 9oppler. entru pacienţii

confuzi, *+ de craniu. entru cei cu contuzie a rebordului costal, ecografie şi, după caz, la"a( peritoneal.

In&icaţia peratrie) u indicaţie chirurgicală fracturile de calcaneu cu înfundare talamică, la persoane

tinere, acti"e, fracturile de astragal şi celelalte fracturi ale oaselor tarsiene dacă au deplasare

semnificati"ă. !racturile metatarsienelor şi falangelor au indicaţie operatorie dacă au deplasare

semnificati"ă sau e)istă interpoziţie de părţi moi care ar împiedica consolidarea.

9acă traumatismul necesită şi inter"enţia plasticianului alături de cea a ortopedului, inter"enţiile se "or

desfăşura fie simultan, fie succesi" /în aceeaşi şedinţă, sau la distanţă în timp, după cum "or hotărî cei doi

specialişti, după caz.tunci c'nd pacientul necesită inter"enţii pe "asele mari sau pe "ase mici /unde este necesar microscopul

operator pentru re"ascularizări ale membrelor, "a fi cerut consultul unui chirurg "ascular, care "a fi

solicitat să participe la inter"enţia chirurgicală. 1n cazul în care acest lucru nu s-a putut realiza, pacientul

"a fi transferat la Spitalul Gudeţean, deoarece spitalul nostru nu are chirurg "ascular şi nici microscop

operator.

6ndicaţia operatorie "a fi stabilită de medicul ortoped în funcţie de fractură, comple)itatea traumatismului

şi starea biologică a pacientului. entru aceasta, medicul operator se poate consulta /în "ederea aflăriiopiniei legată de oportunitatea inter"enţiei cu medicul anestezist şi reanimator, precum şi cu colegii de

alte specialităţi chirurgicale /c'nd accidentatul prezintă leziuni asociate de competenţa acestora, dar


21/45

decizia finală pri"ind momentul şi oportunitatea inter"enţiei trebuie să aparţină specialistului care

urmează să inter"ină chirurgical.

Preg'tirea pacientului preperatr cn(r# prce&eului &e -ngri.iri al c#parti#entului *i

clinicii)

9acă starea generală şi fracturile o permit, igienizarea pacientului se "a face în . 9acă starea

generală sau fracturile nu permit acest lucru, igienizarea se "a face pe secţia +6, sau la 5locul Hperator,

după caz, uneori sub anestezie, atunci c'nd mane"rele sunt dureroase. &eechilibrarea "olemică şi hidro-

electrolitică "a fi începută în şi continuată p'nă la stabilizare, fie în secţia de +6, fie în sala de

operaţie, după caz. &ecoltarea s'ngelui pentru analize, prinderea unei linii "enoase /sau două, după

caz cu montarea perfuziei, montarea sondei urinare şi intubaţia /c'nd se impune de urgenţă "a fi făcută

în . 4a fel şi mane"rele de resuscitare cardio-respiratorie. 8cografia şi electrocardiograma se "or

efectua la . entru radiografii, pacientul "a fi transportat de brancardieri cu targa la &adiologie,

asistat de medicul sau cadrul mediu de la . entru tomografii, p'nă ce spitalul "a achiziţiona un

tomograf propriu, pecientul "a fi transportat cu ambulanţa la 0euromed, dacă starea generală o permite.

1n caz că pacientul a m'ncat înainte de accident, se "a monta o sondă nazo-gastrică pentru a e"ita

sindromul ;endelson.

6mobilizarea pro"izorie a fracturilor se "a face la , la indicaţia medicului ortoped /c'nd acesta este de

gardă sau a chirurgului de gardă de pe linia /în zilele c'nd nu este ortoped de gardă. !oaia de

obser"aţie "a fi întocmită de un medic rezident de gardă, care "a cere pacientului /sau aparţinătorului,

c'nd bolna"ul este comatos sau în stare de ebrietate a"ansată să semneze de accepţiune a inter"enţiei

chirurgicale, a in"estigaţiilor şi a tratamentului. Se "or face consulturile de specialitate, în funcţie de

asocierile lezionale. 9upă in"estigare, pacientul "a fi transportat de brancardieri la sala de operaţie,

respecti" la +6 sau în *ompartimentul de Hrtopedie şi +raumatologie, după caz, p'nă la eliberarea sălii

de operaţie.

9in toate aceste pregătiri, medicii şi personalul din secţia de chirurgie se "or face: ecografia abdominală,

chemarea medicilor de diferite specialităţi, consulturile, întocmirea foii de obser"aţie /cu includerea

rezultatelor in"estigaţiilor şi semnătura pacientului şi "erificarea efectuării corecte a restului mane"relor

preoperatorii /, +6. 1n caz că pacientul "a fi adus pe secţie, "or face şi supra"egherea pacientului p'nă după transportul lui la 5locul Hperator. ;edicul rezident "a scrie pentru farmacie antibioticul pentru

profila)ia preoperatorie, iar asistentul "a înm'na brancardierului flaconul de antibiotic care "a fi dus la

sală odată cu pacientul şi foaia de obser"aţie. +estarea "a fi făcută la sala de operaţie, de asistenta +6.

6n"estigaţiile minime "or fi: radioscopia toraco-mediastino-pulmonară, electrocardiograma,

hemoleucograma, +I, glicemia, ureea, radiografiile segmentelor fracturate. *'nd starea generală nu o "a

permite, pacientul "a fi adus direct la sala de operaţie fără radiografii şi "a fi e)plorat în paralel cu

pregatirea preoperatorie. Se "a prele"a s'nge pentru analize, iar funcţia cardiacă "a fi monitorizată.Trata#entul rtpe&ic) a fi aplicat în fracturile de calcaneu sau astragal fără deplasare, în

fracturile e)traarticulare de calcaneu cu deplasare mică, în fracturile de înfundare talamică gradul 6


22/45

5Jhler, sau în înfuncările mai mari, la persoane "'rstnice, inacti"e. +ratamentul constă în imobilizare în

aparat ghipsat /sau de mase plastice cu cameră posterioară.

!racturile celorlalte tarsiene şi ale metatarsienelor "or beneficia de imobilizare ghipsată dacă sunt fără

deplasare importantă şi fără diastazis interfragmentar. !racturile de falange "or beneficia de imobilizare în

leucoplast, afară de cele ale halucelui, care "or fi imobilizate în atelă ghipsată.

+ratamentul ortopedic /prin imobilizare ghipsată poate completa pe cel chirurgical, dacă după

osteosinteză nu s-a obţinut o stabilitate suficientă, sau dacă pacientul este etilic /cu risc de a intra în

se"ra(, agitat, psihotic sau oligofren.

Trata#entul c/irurgical 0 ariante te/nice) entru fracturile de calcaneu cu deplasare

importantă sau cu înfuncare talamică la persoane tinere, acti"e, se "a practica reducerea şi osteosinteza

/cu plăci şi şuruburi, doar şuruburi cu sau fără şaibe, scoabe, broşe sau cuie Steinmann după mane"ra

Stulz.

entru fracturile de astragal este de preferat abordul transmaleolar tibial şi se "a practica osteosinteza cu

şuruburi de spongie.

!racturile cuboidului şi cuneiformelor pot fi fi)ate cu broşe, şuruburi sau scoabe.

!racturile metatarsienelor beneficiază de regulă de osteosinteză cu broşe Kirschner. !ractura bazei

metatarsianului /mai ales cea cu diastazis interfragmentar "a beneficia mai ales de fi)are cu şurub de

spongie cu şaibă.

!racturile falangei bazale cu deplasare poate beneficia de osteosinteza cu broşă.

legerea materialelor de osteosinteză /din cele disponibile,, tehnica şi indicaţia operatorie "a fi stabilită

de medicul ortoped, după forma, comple)itatea şi localizarea fracturii, asocierile lezionale, starea

biologică a pacientului, precum şi de obiecti"ul propus /în funcţie de "'rstă şi tipul acti"itate desfăşurată

de pacient.


23/45

CAPITOLUL I1TRATAMENTUL BALNEO%I2IO3INETIC

&ecuperarea funcţională

6ndiferent de metoda ortopedică sau chirurgicală de tratament al fracturii, imediat după

realizarea imobilizării trebuie început tratamentul de recuperare funcţională. 8l se realizează prin

contracţii izometrice ale muşchilor sub aparat ghipsat şi prin contracţii izometrice ale muşchilor ce

mişcă segmentele libere. ;obilizarea c't mai precoce a pacientului este benefică.

+ratamentul de recuperare se amplifică progresi" /pe măsura consolidării fracturii, mărind

progresi" încărcarea membrului pel"in fracturat şi utilizarea membrului toracic. Se adaugă

procedee de =inetoterapie, hidroterapie, piscină, ergoterapie. +ratamentul funcţional completează şi

desă"îrşeşte pe celelalte, uşurînd recuperarea segmentară şi generală ca şi reinserţia socială a

pacientului.

D69&H+8&6

;obilizarea în apă este mai puţin dureroasă din cauza rela)ării musculaturii, care se produce sub

influenţa apei calde şi pierderii greutăţii corpului conform legii lui rhimede.

. 5aia la temperatura de indiferenţă: temperatura apei este de 3> - 3?, bolna"ul este in"itat în baieF

durata este de la $- minute. re efect calmant.

;od de acţiune:- presiunea hidrostaticăF

- uşor factor termic.

2. 5aia caldă simplă: se e)ecută într-o cadă obişnuită cu apa la 3L - 3C?* şi cu durată de - 3$ minute.

re acţiune sedati"ă generală.

;od de acţiune:

- factorul termicF- presiunea hidroterapică a apei.


24/45

3. 5aia =inetoterapeutică: este o baie caldă, se efectuează într-o cadă mai mare, care se umple 3@> cu apă

la temperatura 3 - 3C - 3B?*.

5olna"ul este aşezat în baie şi lăsat minute liniştit după care tehnicianul e)ecută sub apă mişcări

în articulaţiile bolna"ului timp de minute. acientul este lăsat în repaus, după care este in"itat să e)ecute

singur mişcările imprimate de tehnician.

9urata băii: 2$ -- 3$ minute.

;od de acţiune:

- factorul termicF

- factorul mecanic.

>. 9u ul subac"al: este o baie caldă cu apa la temperatura de 3L - 3


25/45


26/45

se încălzeşte la 3B - >$?* pro"oc'nd o transpiraţie locală abundentă. 4a desfacerea parafinei se

e"idenţiază hiperemia produsă. 9upă îrnpachetare se aplică o procedură de răcire.

2. 1mpachetarea cu nămol: constă în aplicarea nămolului la o temperatură de 3B - >$?* pe o

anumită regiune. 9urata unei şedinţe este de 2$ -- >$ minute.

0ămolul are mai multe efecte:

- efect mecanic, produc'nd e)citaţia pielii datorită micilor particule componenteF

- efect fizic, temperatura corpului creşte cu 2 - 3?*F

- efect chimic prin rezorbţia unor substanţe biologic acti"e prin piele din nămol.

1n timpul împachetării cu nămol sunt mobilizate depozitele sang"ine, produc'ndu-se intensificarea

circulaţiei în anumite teritorii.

3. 5ăile de abur complete: se e)ecută într-o cameră supraîncălzită de "apori, la temperatură de

>$?*. Se mai pot practica în dulapuri speciale orizontale sau "erticale.

Se pleacă de la o temperatură iniţială de 3B - >2?* şi se urcă treptat la $ - ?*. 1n timpul

procedurii se pune o compresă rece pe cap, ceafă sau inimă. 5aia se termină cu o procedură de răcire.

>. 5ăile de aer cald folosesc căldura uscată, cu temperatura între L$ - 2$?*, care pro"ine de la

radiatoare supraîncălzite în atmosferă închisă.

Sunt mai uşor suportate dec't cele de abur cald. +ranspiraţia se instalează mat încet, dar cantitatea

e mai abundentă dec't la băile de abur.

. 5ăile de lumină: cele complete se realizează în dulapuri de lemn cu becuri, iar cele parţiale în

dispoziti"e adaptate.

9urata băilor este de - 2$ minute şi după terminarea lor se face o procedură de răcire.

*ăldura radiantă produsă de băile de lumină e mai penetrantă dec't cea de abur sau aer cald, iar

transpiraţia începe mai de"reme.

5ăile de lumină scad tensiunea arterială prin "asodilataţia produsă treptat.

L. 5ăile de soare şi nisip: utilizează spectrul solar complet. 8)punerea la soare se face cu

precauţie, 2-3 minute pentru fiecare parte a corpului, cantitatea se creşte treptat în zilele următoare. Sunt

deosebit de importante pentru echilibrul fosfo-calcic necesar sintezei osoase.

C. *ataplasmele: constau în aplicarea în scop terapeutic a di"erselor substanţe, la temperaturi

"ariate asura diferitelor regiuni ale corpului.8le acţionează prin factorul termic. *ataplasmele calde se folosesc pentru efectul lor hiperemiant

şi rezorbi", precum şi pentru acţiunea antispastică şi antialgică. 4a cataplasmele cu plante medicinale se

mai adaugă şi efectul chimic.


27/45

848*+&H+8&6

. *urentul gal"anic: este un mi(loc clasic şi fidel de sedare a durerilor ne"ralgice. 8lectrodul poziti" are

o acţiune sedati"ă locală, ca şi curenţii descendenţi şi curenţi ascendenţi aplicaţi contralateral duc la o

creştere a pragului de sensibilitate.

Aal"anizarea poate să utilizeze concomitent şi introducerea de ioni cu acţiune antalgică

/ionoforeză trans"ersală cu no"ocaină, aconidină sau re"ulsi" cu histamină.

2. *urentul diadinamic: se prescrie în aplicaţii trans"ersale sau longitudinale: o perioadă lungă, de >

minute /are efect sedati", difazat fi) > minute ambele, dată pe zi. Se recomandă $---> şedinţe.

3. *urentul faradic

Se indică faradizarea cu periuţa sau cu ruloul, plimbate pe regiunea dureroasă pudrată cu talc,

legate de electrodul negati", curentul fiind tetanizat.

ceste proceduri sunt bine receptate şi tolerate de pacienţi pentru starea de bine pe care o dega(ă şi

modul în care, corect'nd dezechilibrul, se îmbunătăţeşte funcţionalitatea.

>. ltrasunetele sunt utilizate în consolidarea fracturilor, datorită efectului de Nmasa( mecanicO, tisular,

profund, fiind indicat pentru durere, inflamaţie, mobilitate.

. 1nalta frec"en ă pulsatilă:ț

;odul de actiune:

- Stimulează procesele anabolice celulare din esuturile tratateFț

- *re te aflu)ul sanguin periferic prin amplificarea "asculariza iei locale,efect urmărit i prin aplicareaș ț ș

succesi"ă a localizatorului-emi ător pe regiunile suprahepatică, epigastrică sau suprarenalianăF mărirea iț ș

redistribuirea aflu)ului sanguin cu cre terea consecuti"ă a o)igenării la ni"elul celulelor în general i aș ș

celulelor ner"oase în special contribuie e"ident la procesul de "indecare.

8fecte pe "erigile fiziopatologice:

- meliorează e"ident osteoporozele, în special cele posttraumaticeF

- ccelerează substan ial procesul de calusare al fracturilorFț

- ccelerează e"ident absorb ia hematoamelor i are efecte benefice în inflama iile infec ioase iț ș ț ț ș

neinfec ioaseFț- &educe p'nă la dispari ieț edemul tisular i deteriorările celulare produse e)perimental, scurt'ndș

remarcabil timpul de "indecareF

- ccelerează cicatrizarea di"erselor plăgi 7 accidentale sau postoperatorii

http://www.medicultau.com/tulburari-ale-sistemului-cardiovascular/boli-ale-limfaticelor/limfedemul.phphttp://www.medicultau.com/tulburari-ale-sistemului-cardiovascular/boli-ale-limfaticelor/limfedemul.php


28/45

7 prin reepitelizări bune i rapideFș

- Arabe te "indecarea arsurilor prin stimularea esutului de neoforma ie cutanatFș ț ț

- re"ine i reduce cicatricile cheloideFș

- !a"orizează cicatrizarea i "indecarea ulcerelor "aricoaseFș

- &ealizează o topire a calcificărilor organizate în structura păr ilor moi din bursite i tendiniteFț ș

- 9iminuează i combateș spasmele musculaturii netede.

;SG4

rin masa( se e)ercită o serie de acţiuni asupra elementelor aparatului locomotor /oase, muşchi şi

tendoane, fascii şi apone"roze, teci tendinoase şi alte formaţiuni fibroase, asupra ţesuturilor moi

articulare şi periarticulare. 8l a(ută la îndepărtarea infiltratelor patologice din ţesuturi, obţinîndu-se astfel

recuperarea mobilităţii normale. rin masa( şi =inetoterapie se pre"in şi se combat aderenţele, retracţiile,

redorile, cicatricile "icioase şi alte sechele ale accidentelor ce limitează mişcările normale.

8fectele masa(ului

8fecte locale:

. cţiune sedati"ă asupra:

- durerilor de tip ne"ralgicF

- durerilor musculare şi articulare.

cţiunea sedati"ă se obţine prin mane"re uşoare, lente care stimulează repetat e)traceptorii şi

proprioceptorii e)istenti.

2. cţiunea hiperemiantă locală se manifestă prin încălzirea şi înroşirea tegumentului asupra căruia se

e)ercită masa(ul această acţiime se e)ercită prin mane"re mai energice care comprimă alternati" "asele

sang"ine.

3. 1ndepărtarea lichidelor de stază cu accelerarea proceselor de resorbţie în zona masată. ;asa(ul permite

înlăturarea lichidelor de stază. cest efect este benefic la persoane cu insuficienţă "enoasă periferică şi

apare după mane"re profunde care conduc lichidul de stază de la periferie spre centru.

8fecte generale

*reşterea metabolismului bazal stimulează funcţiile aparatului respirator şi circulator, influentează

fa"orabil starea generală a organismului, îmbunătăţeşte somnul, îndepărtează oboseala musculară.

http://www.medicultau.com/boli/disfunctii-ale-miscarii/spasmele.phphttp://www.medicultau.com/boli/disfunctii-ale-miscarii/spasmele.phphttp://www.medicultau.com/boli/disfunctii-ale-miscarii/spasmele.php


29/45

+oate aceste efecte generale se e)plică prin acţiunea masa(ului asupra pielii care este un organ

bine "ascularizat şi mai ales bogat iner"at.

8fectele fiziologice

*ea mai importantă acţiune fiziologică a masa(ului este reprezentată de mecanismul refle) asupra

organelor interne. ceasta se e)plică prin stimulii care pleacă prin e)teroceptori şi proprioceptori, care

simt de diferite intensităţi pe cale aferentă către S0*, iar de acolo pe cale eferentă, a(ung la organele

interne în suferinţă. +oate acţiunile care se petrec la e)teriorul corpului a(ung şi la distanţă /la organele

interne. !iecare organ se manifestă prin senzaţii dureroase pe tegument, deci fiecărui organ îi corespunde

la e)terior o zonă cutanată refle)ogenă sau metamerică, care trebuie cunoscută de maseur pentru a şti să

acţioneze cu mane"re specifice pentru organele interne.

n alt mecanism al masa(ului este acţiunea mecanică produsă de mane"rele mai dure ca

frăm'ntarea: contratimpul, m'ngăluirea, rulatul, ciupitul, tapotamentul care se face trans"ersal pe fibrele

musculare ceea ce duce la tonifierea musculaturii, îmbunătăţirea funcţiei şi forţei musculare care participă

la mişcarea într-o articulaţie.

rin această acţiune mecanică, lichidele interstiţiale în e)ces din muşchi, se resorb în s'nge pentru

a fi eliminate de organele e)cretoareF îmbunătăţeşte acti"itatea circulaţiei s'ngelui care duce la mutaţia

elementelor anatomice din întreg organismul şi odată cu aceasta reducerea acti"ităţii inimii.

;asa(ul recuperator se face după consolidarea fracturii şi este format din > timpi:

• masa(ul regional /mane"re de încălzire pe suprafaţă mai mare decît regiunea de tratat timp de 3 7 >P

• masa(ul zonal /mane"re pe regiunea de tratat: 3 7 >P

• masa(ul selecti" /se face masa(ul unui fascicol de muşchi sau unei articulaţii sau ligament sau inserţie

musculară: 2 7 3P

• =inetoterapie /pasi"ă, acti"ă şi acti"ă cu rezistenţă: $P.

K608+H+8&68:

Schema =inetologică contribuie substanţial la recuperare şi are următoarele obiecti"e:

• refacerea şi întreţinerea mişcărilor în articulaţiile în"ecinate fracturiiF

• refacerea tonicităţii şi troficităţii musculareF

• refacerea stabilităţii, mişcării controlate şi abilităţii


30/45

&ecuperarea prin =inetoterapie cuprinde două etape :

a 8tapa de imobilizare la pat /primele două săptămîni de la operaţie, în care "a trebui să se facă :

Q osturări antidecli"e pentru ameliorarea circulaţiei de întoarcere şi e"itarea edemului, a escarelor,

redorii articulare.

Q ;obilizări acti"e sau acti"o-pasi"e

Q ;obilizarea articulaţiilor în"ecinate /dacă imobilizarea o permite.

Q ;enţinerea tonusului musculaturii de sub gips prin e)erciţii izometrice.

Q ntrenarea forţei musculare a celorlalte membre.

Q erioada de imobilizare "ariază de la 3Q> săptămîni la 2Q3 luni în funcţie de sediul şi tipul fracturii.

b 8tapa care urmează imobilizării, cu următoarele obiecti"e :

Q &efacerea mobilităţii articulare F uneori, mobilitatea trebuie asigurată prin posturări pe atele gipsate.

Q &efacerea forţei musculare, a stabilităţii şi controlului motor

Q &eluarea mersului - la început, după degipsare, în cîr(e, apoi în bastonF momentul începerii încărcării

este "ariabil F cel mai indicat pentru început ar fi mersul în bazine cu apă /ni"elul apei scăzîndu-se

treptat, în final reluîndu-se mersul pe uscat.

Q *onsiderînd că în general consolidarea fracturii se produce după >Q luni, rnersul cu spri(in total se

"a începe după trecerea acestui inter"al. 8"ident că pot e)ista şi întîrzieri în consolidare, în aprecierea

acesteia ghidîndu-ne atît dupa aspectul radiografic, cît şi după cel clinic.

1n linii generale, =inetoterapia trebuie să determine menţinerea acti"ităţii generale ţi regionale cît

mai aproape de normal, dar respectînd cu stricteţe repausul în focarul de fractură. Se poate începe chiar de

a doua zi după aplicarea aparatului gipsat cu e)erciţii care se adresează atît segmentului afectat, cît şi

întregului organism.

1n fracturile deschise segmentul lezat "a fi mena(at la început, el fiind solicitat numai după

cicatrizare.H importanţă deosebită o au contracţiile izometrice ce angrenează principalele grupe musculare

ale segmentului imobilizat. 8le constau în contracţii repetate ale muşchilor respecti"i de -LO cu pauză de

-LO între ele. Se pot repeta de P-$P, din oră în oră.

;işcările pasi"e se încep după terminarea imobilizării şi după începerea mişcărilor acti"e.

;işcările acti"e se e)ecută după un program special, în funcţie de particularităţile segmentului

imobilizat. cestea se continuă asociindu-se cu mişcări de rezistenţă /de obicei după ce s-a obţinut un

tonus muscular corespunzător prin mişcări pasi"e şi acti"e.

erioada de remobilizare "a consta în adaptarea la poziţia şezînd, poziţie din care se "or efectua

mişcările, apoi ridicarea de cîte"a ori pe zi în ortostatism, cu spri(in pentru o scurtă perioadă de timp.


31/45

tilizarea corectă a bastonului este esenţială pentru a e"ita dez"oltarea unor tensiuni musculare

anormale. ;ersul cu bastonul are o sec"enţă în doi timpi 7 bastonul şi membrul inferior operat şi apoi

membrul inferior sănătos.

*& 5408&R

Hbiecti"ele curelor balneoclimaterice este de recuperare imediată şi de refacere a funcţiilor

diminuate din cauza traumatismelor.

5olna"ul poate beneficia de tratament balneo-fizical în staţiuni profilate pe tratamentul

afecţiunilor aparatului locomotor /!eli), 8forie 0ord, ;angalia, +echirghiol etc., unde asocierea

factorilor naturali /apa minerală, nămol terapeutic, climatul este benefică şi, împreună cu programele de

=inetoterapie adec"ate, "or asigura recuperarea totală.

Staţiunile indicate sunt:

+echirghiol /şi tot litoralul care are nămol sapropelicF

mara, So"ata, +elega, 5azna, Slănic raho"a /nămoluri de lacuri sărateF

atra 9ornei, 5orsec, !eli) /turbăF

Ao"ora /nămol silicos şi iodatF

Aeoagiu /nămoluri feruginoase

+8&6 H*6H04R /8&AH+8&6

8ste o metodă de reeducare acti"ă care completează =inetoterapia folosind di"erse acti"ităţi

adaptate la tipul de deficienţe motorii ale indi"idului cu scop recreati" şi terapeutic, a(ut'nd bolna"ul să

folosescă mai bine muşchii rămaşi indemni şi recuper'nd funcţia celor afectaţi de boală, contribuind astfel

la readaptarea funcţională la gesturile "ieţii curente.

rin această terapie se e"ită pasi"itatea în care se fi)ează bolna"ul spitalizat pe perioade mai

lungi, trezindu-i interesul pentru di"erse mişcări utile şi contribuind astfel la readaptarea funcţională la

efort.

rincipalele efecte pe care le urmărim prin aplicarea terapiei ocupaţionale sunt:

- mobilizarea unor articulaţii şi creşterea amplitudinii lorF

- dez"oltarea forţei musculareF

- restabilirea echilibrului psihic.

5olna"ul poate e)ecuta unele e)erciţii cum ar fi:


32/45

- urcatul şi cobor'tul scărilorF

- maşina de cusutF

- roata olaruluiF

- săritul cu coardaF

- mersul pe plan înclinatF

- mersul pe teren accidentat.

&ezultatele depind de gradul de stabilizare a e"oluţiei bolii şi de încadrarea raţională a ergoterapiei

în comple)ele de recuperare şi readaptare funcţională.


33/45

CAPITOLUL 1

OBIECTI1UL LUCRĂRII.

4ucrarea de faţă îşi propune să e"idenţieze efectele benefice rezultate în urma asocierii procedurilor

de electroterapie şi hidroterapie cu metodele de =inetoterapie în recuperarea sechelelor algofunc ionaleț

postfractură de calcaneu operată.

9iagnosticarea bolii permite şi începerea precoce a tratamentului, astfel fiind pre"enită instalarea

proceselor atrofice ale pielii, muşchilor cu retracţie apone"rotică şi tendinoasă care conduc la impotenţă

funcţională articulară, pacientul put'ndu-şi relua acti"itatea profesională.


34/45

CAPITOLUL 1I

MATERIAL 4I METODĂ

artea specială a acestei lucrări cuprinde tratamentul fracturii de calcaneu operată şi 2$ de cazuri

clinice care au fost studiate în perioada 3$ octombrie 2$3 7 3$ aprilie 2$>, ce s-au aflat sub tratament la

Sanatoriul *orpore Sano +echirghiol

+ratamentul fizical-=inetic se adresează cu aceleaşi mi(loace specifice dar cu metodologie diferită în

funcţie de substratul fiziopatologic al durerii şi impotenţei funcţionale. 1naintea aplicării tratamentului

este necesară o e)aminare atentă a bolna"ului şi stabilirea diagnosticului poziti".

stfel studiul de caz cuprinde :1. ate personale

!. "otivele internării

#. iagnostic

>. $ntecedente %ersonale %atologice :

&. 'storicul olii

*. +xamen clinic general

. +xamen clinic local . +xamen de laorator

. /ratament

10. /erapia ocupaională

. 2servaii la sf3rşitul tratamentului

1!. 4ecomandări la externare


35/45

CAPITOLUL 1II

+TUDIU DE CA2

'ate personale 0umele :

renumele :4

'rstă : 3 ani

Se) : ;

9omiciliu : *onstanţa

rofesie : 9istribuitor /şofer

(otivele internării

- durere la ni"elul piciorului drept

- impotenţă funcţională

- tumefacţia gleznei drepte.

'iagnostic

Sechele algofunc ionale post fractură calcaneu drept operată.ț

Antecedente )ersonale )atologice :

!ractură calcaneu drept /august 2$3.

storicul bolii *

acientul relatează că în august 2$3 a suferit un accident rutier soldat cu o fractură

calcaneană la ni"elul membrului inferior drept. 8ste internat în secţia de ortopedie a Spitalului *linic

Gudeţean de rgenţă *onstanţa şi se practică inter"en ie chirurgicală cu osteosinteză urmată deț

imobilizare în aparat gipsat timp de 3 luni

1n februarie 2$> solicită internarea în clinica noastră.

Examen clinic general

1nălţime 7 ,C2

Areutate 7 L3=g

esut celular subcutanat normal reprezentat

+egumente şi mucoase normal colorate

8chilibrat cardiorespirator


36/45

Examen clinic local

- durere la ni"elul gleznei drepte şi piciorului la palpare şi la mobilizare

- tegumente cianotice, reci, umede

- edem al piciorului şi @3 inferioară a gambei drepte

- impotenţă funcţională

- !le)ia dorsală °, fle)ia plantară $°

- S C

- !or a musculară tibial anterior 3,for a musculară triceps sural 3, for ă musculară peronieri 3,for ăț ț ț ț

musculară tibial posterior 3

;ers cu două c'r(e cu spri(in parţial pe piciorul afectat.

Examen de laborator

SD 7 $ di"@h

roteină * reacti"ă negati".

!ibrinogen 7 2$C mg@dl

!ratament gienodietetic –

- regim alimentar bogat în "itamine, proteine şi minerale

- spri(in parţial pe piciorul afectat

- poziţie antidecli"ă a piciorului.

!ratament farmacologic

- antiinflamator : =etoprofen forte : 2cpr@zi

- betablocant : propranolol >$ mg@zi

- medicaţie neurotropă : ;ilgamma $$ dra(eu ) 3@zi

- medicaţie "asculotropă:detrale) 2cpr@zi- *alcitonină $$ 6 intramuscular la 2 zile

!ratament balneofizical +i inetic

8lectroterapia

- 9iapulse gleznă dreaptă frec"enţă >$$@s, penetraţie T>, minuteElombar drept, frec"enţă

3$$@s, penetraţie T 3, $ minute.Didrotermoterapie

- 5aie generală de nămol 3C%*, 2$ minute.

- 5azin 7 mobilizare gleznă 2$ minute, 2 serii pe zi


37/45


38/45

CAPITOLUL 1III

RE2ULTATE 4I DI+CU5II

Scala izuală nalogă /Sn7 indicarea de către pacient pe rigla de la $ la $, punctul care

corespunde cel mai bine durerii resimţite.

$

9urer

e

absentă

2 3 > L C B < $

9urere

insuportabi

lă

acient S la internare S la $ zile de

tratament B

2 C L3 >

> C >

B >

L C >

C L 3

B C >

< C >

$ C 3

C

2 C

3 L 3

> L >

L 3

L C 2

C C 3

B L 2

< L 32$ C 3


39/45

VAS LA INTERNARE VAS LA 10 ZILE DE TRATAMENT

0

1

2

3

4

5

6

7

8

98

5

9

6

8

4

p1 p2

p3 p4

p5 p6

p7 p8

p9 p10

p11 p12

p13 p14

p15 p16

p17 p18

p19 p20

Eluţie (e6ie plantar' $u" trata#ent

Pacient %le6ia plantar' la internare %le6ia plantar' la e6terareP7 78 9:P9 7: 78P; 7: 78P< 8 7:P8 8 7:P= 78 9:P> 7: 78

P? 7: 78P@ 8 7:P7: 8 78P77 7: 78P79 7: 78P7; 7: 78P7< 8 7:P78 7: 78P7= 7: 78P7> 78 9:

P7? 78 9:P7@ 7: 78P9: 7: 78


40/45

P1

P2

P3

P4

P5

P6

P7

P8

P9

P10

P11

P12

P13

P14

P15

P16

P17

P18

P19

P20

0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20

151010

55

151010

55

101010

51010

1515

1010

201515

1010

201515

1015

151515

101515

2020

1515

Flexi pl!"#l i!"e#!#e$exi pl!"# l ex"e#!#e

Elu ia (le6iei &r$ale $u" trata#entțPacient %le6ia &r$ala la internare %le6ia &r$ala la e6ternareP7 7: 78P9 7: 78P; 8 7:P< 8 7:P8 78 9:P= 78 9:P> 7: 78P? 7: 78

P@ 8 7:P7: 8 7:P77 7: 78P79 78 9:P7; 78 9:P7< 8 7:P78 7: 78P7= 7: 78P7> 7: 78P7? 8 7:

P7@ 8 7:P9: 7: 78


41/45

P1 P2 P3 P4 P5 P6 P7 P8 P9 P10 P11 P12 P13 P14 P15 P16 P17 P18 P19 P20

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

20

1010

5 5

1515

1010

5 5

10

1515

5

101010

5 5

10

1515

1010

2020

1515

1010

15

2020

10

151515

1010

15

$exi %'l l i!"e#!#e

$exi %'l l ex"e#!#e

Eluţia (rţei #u$cular pentru (le6ia plantar' tricep$ $ural a picirului

l i!"e#!#e L ex"e#!#e

0

1

2

3

4

5

6

3

4

3

4

3

44

5

4

5

4

5

4

5

3

4

3

44

5

3

4

3

44

5

4

5

4

5

3

4

3

4

3

44

5

p1 p2

p3 p4

p5 p6

p7 p8

p9 p10

p11 p12

p13 p14

p15 p16

p17 p18

p19 p20


42/45

Eluţia (rţei #u$culare pentru &r$i(le6ia picirului ti"ial anterir

LA INTERNARE LA E(TERNARE

0

0)5

1

1)5

2

2)5

3

3)5

4

4)5

5

3

4

3

4

3

44

5

4

5

3

4

3

44

5

4

5

3

4

3

4

3

44

5

4

5

4

5

3

44

5

3

44

5

3

4

p1 p2

p3 p4

p5 p6

p7 p8

p9 p10

p11 p12

p13 p14

p15 p16

p17 p18

p19 p20

1n urma tratamentului de recuperare to i pacien ii au înregistrat un beneficiu pe mi carea de fle)ieț ț ș

dorsală

Eluţia (rţei #u$culare pentru eer$ia picirului

0

0)5

1

1)5

2

2)5

3

3)54

4)5

5

3

4

3 3

4 4 4

3 3

4 4 4

3 3 3

4 4 4 4 4

4

5

4 4

5 5 5

4 4

5 5 5

4 4 4

5 5 5 5 5

l i!"e#!#e

l ex"e#!#e

9in cei 2$ de pacien i lua i în studiu to i au ob inut cre terea for ei musculare la ni"elul mu chilor ț ț ț ț ș ț ș

peronieri.


43/45

Eluţia (rţei #u$culare a iner$iei picirului

0

0)5

1

1)5

2

2)5

3

3)54

4)5

5

3 3 3 3 3

4 4 4

3 3 3

44 4

3 3 3

4 4

3

4 4

5 5

4

5 5 5

4 4 4

5 5 5

44 4

5 5

4

i!"e#!#e

ex"e#!#e


44/45

CAPITOLUL I

CONCLU2II

. +oate cazurile discutate au prezentat durere accentuată de mişcare, edem şi impotenţă funcţională.

2. 1n urma tratamentului balneofizical toate cazurile au obţinut o ameliorare certă at't a simptomatologiei

c't şi a forţei musculare

3. +ratamentul balneofizical /electroterapia, hidrotermoterapia şi masa(ul şi =inetic are efecte resorbti"e,

antialgice, antiinflamatorii, miorela)ante şi "asculotrofice..>. ;işcările acti"e cu rezistenţă urmăresc reintegrarea pacientului în "iaţa socioprofesională şi desfăşurarea

acti"ităţilor zilnice.


45/45

56546HA&!68

ngelescu 0. 7 atologie chirurgicală, "ol. 66, 8d. *elsius,

tratamentul balneofizical În fractura de calcaneu

Documents