traseul turistic 5-ceahlau

8
 Traseul turistic 5 @ Masivul Ceahlău Staţiunea Durău - Poiana Vi ezuri - Cascada Duruitoarea - Poiana Săiuşului - Jgheaul lui Vodă - caana Dochia Marca!" cruce roşie Di#erenţă de nivel" 1020 m $ungi%e: 7900 m &rad de di#icultate: mediu Ti%' de 'arcurs" 4h 30' - 5h Traseu 'racticail tot ti%'ul anului Ti%' de 'arcurs 'e eta'e Staţiunea turistică Durău - Poiana i e!uri "1h - 1h15'# - Piatra $ată "45' - 1h# - cascada Duruitoarea "1h30' - 2h# - P oiana Scăiuş "2h30' - 3h# - Po%iţa cu &riniş "3h30' - 4h# - următura Picioru% (chio) "4h - 4h30'# - ca*ana Dochia "4h30' - 5h#  (n#or%aţii des're traseu +ste un traseu istoric, ăc.nd )arte dintre )rime%e şa)te trasee marcate /n asiu% eah%ău n anu% 193 este marcat cu semnu% cruce roşie )e ond a%*, semnu% )ăstr.ndu-se  ).nă /n )re!ent & ceastă )otecă a ost stră* ătură de )le*andru Vlahuţă, ce% care ne-a %ăsat o rumoasă descriere a acestei !one

Upload: cristina-petrea

Post on 05-Nov-2015

10 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

DESPRE TRASEE TURISTICE IN CEAHLAU

TRANSCRIPT

Traseul turistic 5 @ Masivul Ceahlu

Staiunea Duru - Poiana Viezuri - Cascada Duruitoarea - Poiana Siuului - Jgheabul lui Vod - cabana Dochia Marcaj: cruce roie Diferen de nivel: 1020 m Lungime: 7900 m Grad de dificultate: mediu Timp de parcurs: 4h 30' - 5h Traseu practicabil tot timpul anuluiTimp de parcurs pe etapeStaiunea turistic Duru - Poiana Viezuri (1h - 1h15') - Piatra Lat (45' - 1h) - cascada Duruitoarea (1h30' - 2h) - Poiana Sciu (2h30' - 3h) - Polia cu Arini (3h30' - 4h) - Curmtura Piciorul chiop (4h - 4h30') - cabana Dochia (4h30' - 5h)Informaii despre traseuEste un traseu istoric, fcnd parte dintre primele apte trasee marcate n Masivul Ceahlu. n anul 1936 este marcat cu semnul cruce roie pe fond alb, semnul pstrndu-se pn n prezent. Aceast potec a fost strbtur de Alexandru Vlahu, cel care ne-a lsat o frumoas descriere a acestei zone.

Traseul turistic, denumit i "traseul Duruitoarei", ncepe n faa hotelului "Bistria" din staiunea Duru. Dup ce se traverseaz un pod de beton peste un pru mic, se coboar n "Poiana Cailor". n aceast poian este amenajat o prtie unde iarna se poate practica schiul. Traseul continu ntr-un urcu uor pe lng liziera din stnga poienii, paralel cu o mic vale, dup care se intr n pdure. Poienile i marginile pdurii reprezint importante locuri de adpost pentru diferite animale.

Informaii despre faunAriciul (Erinaceus europaeus) st ziua ascuns sub grmezi de lemne sau frunze uscate, ieind dup hran la lsatul ntunericului. Se hrnete cu insecte i larvele acestora, melci, uneori broate, ou sau chiar psri care cuibresc la sol. Este deosebit de iscusit n vnarea erpilor i chiar a viperelor, fiind imun la veninul acestora. Este uor de recunoscut dup corpul acoperit cu epi tari i ascuii, lungi de aproape 2 cm, de culoare brun-neagr la vrf i alb la mijloc. Pe burt corpul este acoperit de o blan cuperi lungi i aspri, alb-glbui. Botul se aseamn cu un rt, cu musti lungi i aspre. Ariciul este un animal singuratic. n anotimpul rece hiberneaz. Cnd este n pericol se strnge ghem, descurajndu-i dumanii cu epii si. Cei care totui se ncumet s-l atace sunt bufnia i vulpea. Din partea superioar a poienii se poate admira o imagine de ansamblu a staiunii Duru, cabanele i hotelurile din aceast staiune oferind turitilor condiii optime de cazare i mas. Prul lui Bucur Poteca continu paralel cu prul lui Bucur, prin pdurea de molid i fag. Pe trunchiurile copacilor se pot vedea uneori diferite specii de ciocnitori.

Informaii despre faunCiocnitorile atrag atenia asupra lor prin bocnitul lor n scoara copacilor, atunci cnd sunt n cutare de hran. n pdurile din Masivul Ceahlu pot fi ntlnite att ciocnitorile pestrie (Dendrocopos major i D. leucotos), ct i ciocnitoarea neagr (Dryocopus martius). Ciocnitoarea este o pasre agtoare. Are gheare lungi, ncovoiate i ascuite la vrf, cu care se aga de coaja copacilor, sprijinindu-se pe coad, motiv pentru care penele cozii sunt tari i groase. Ciocnete n coaja copacilor pn ce simte c "sun a gol", apoi bate pn sparge scoara i d de insecte. Ciocnitoarea rmne peste iarn la noi, curind copacii de insecte i larvele acestora. n Masivul Ceahlu foarte rar se poate ntlni ciocnitoarea cu trei degete (Picoides tridactylus), care reprezint un relict glaciar. Este o specie ce prefer pdurile btrne de molid. Pentru a obine seva copacului, aceast ciocnitoare practic guri circulare la baza trunchiurilor de molid.

Psrile rpitoare de noapte au un rol deosebit n meninerea echilibrului n natur, majoritatea lor hrnindu-se cu roztoare i cu animale btrne sau bolnave. Bufnia (Bubo bubo) - monument al naturii - este cea mai mare dintre psrile rpitoare de noapte.

Consum ntr-o var pn la aproape o mie de oareci. i face cuibul n copacii nali, n el depunnd n fiecare an cte trei ou. Sunetele scoase de bufni sunt scurte i ptrunztoare. Traseul traverseaz oseaua asfaltat dintre staiunea Duru i cabana Izvorul Muntelui, dup care panta se accentueaz uor nainte de a ajunge la "Poiana Viezuri". n poian, la altitudinea de 1195 m, traseul se intersecteaz cu poteca turistic marcaj triunghi galben ce vine de la cabana Fntnele, unde se poate ajunge n mai puin de o or.Informaii despre faun

Viezurele sau bursucul (Meles meles) are labe scurte, cu gheare solide, adaptate pentru spat. i sap n pmnt vizuini pn la adncimea de 2 m, cu galerii lungi de 7-8 m, n care depoziteaz hrana, i face cuibul propriu-zis i i amenajeaz un spaiu pentru excremente. Vizuina are mai multe intrri, pe care le folosete n caz de pericol. Cum se nsereaz, acesta pornete dup hran. Aceasta const n tot felul de fructe, semine, larve, melci, ou furate din cuiburile situate pe sol. Rar se car n copaci, n schimb este un nottor iscusit.Din aceast poian, poteca se orienteaz spre sud-vest, continund aproape pe curb de nivel. Dup 15 minute, timp n care se trece printr-o zon defriat, se ajunge lng un izvor de unde se vede spre nord Obcina Boitea i munii Bistriei. Poteca se strecoar anevoios printre blocuri mari de conglomerate desprinse din abrupturile Pietrei Ciobanului i Toaca, cu foarte mult timp n urm. Pe aceste stnci, datorit umezelii ridicate, au pus stpnire muchii, lichenii i alte plante.

Pn n albia prului Rupturi se traverseaz descendent mai multe vi mici, iar pe malul drept al prului se intersecteaz traseul marcat cu cruce albastr. Ambele trasee continu n amonte, printre bolovani i copaci uscai. Din ce n ce mai puternic se aude zgomotul produs de cascada "Duruitoarea". Aici a fost amenajat un loc de popas.

Aspecte geologiceAccesul la cascada Duruitoarea se face pe trei trasee turistice marcate: traseul marcat cu cruce roie, descris anterior (traseul 4); traseul marcat cu triunghi galben, ce pleac de la cabana Fntnele; traseul marcat cu cruce albastr.Pe toate aceste trasee se poate ajunge la acest obiectiv turistic, plecnd din staiunea Duru, n aproximativ 2 ore. Dezagregarea conglomeratelor i gresiilor datorat fenomenelor de gelivaie (nghe-dezghe) i avalanelor a dus la detaarea din pereii verticali a coloanelor, turnurilor, dar i la adncirea jgheaburilor, formarea de sritori i cascade. Pe prul Rupturi, cu obria la marginea platoului central, sunt mai multe praguri, dintre care dou mai mari formeaz cascada Duruitoarea (1021 m alt.). nlimea total depete 20 metri, prima treapt fiind mai mare. n anotimpul de primvar, odat cu topirea zpezilor crete i debitul prului, privelitea cascadei devenind cu adevrat spectaculoas.

Traseul continu prin stnga cascadei, urmnd o pant abrupt. Poteca este amenajat cu scri i balustrade de lemn. Datorit dificultilor acestei zone, traseul nu este recomandat turitilor n anotimpul de iarn. Din loc n loc pdurea de molid se rrete, dnd la iveal ancuri din zona abrupt a Pietrei Ciobanului. Dup ce poteca i schimb pentru puin timp direcia spre est, copacii se rresc i se iese n "Poiana Sciu". Poienile din jurul muntelui precum i zona platoului central sunt locuri n care putem ntlni numeroase specii de plante rare.

Informaii despre florn pdurea de molizi putem ntlni brusturul negru (Symphytum cordatum), un endemit caracteristic acestor pduri, sau viorele galbene (Viola biflora), un relict glaciar delicat i suav. Alturi de ele mai poate fi vzut cdelnia (Campanula carpatica), un alt endemit carpatic.

Depind aceast poian pe la baza unui perete stncos, poteca iese deasupra lui. Se urc apoi pe piciorul de munte de sub Piatra Ciobanului, pn ntr-un loc deschis de unde se vede valea prului Schit, Obcina Boitea i, mai departe, Munii Bistriei. Urcuul devine tot mai dur. Se traverseaz "jgheabul Ariniului", unde gsim amplasate cteva cabluri pentru siguran, dup care se iese n "Polia Ariniului". Un indicator ne informeaz c suntem la altitudinea de 1555 m.Accesul spre zona platoului se face pe sub Piciorul chiop i n aproximativ 10 minute se ajunge la marginea golului alpin. Se poate face un popas spre a se admira Piatra Ciobanului i vrful Toaca.Piatra Ciobanului i vrful Toaca

Informaii despre florAfinul (Vaccinium myrtillus), ntlnit destul de des n zona de platou, formeaz mici tufiuri cu nlimea de pn la 50 cm.Fructul de culoare neagr-albstruie este comestibil, avnd caliti terapeutice.

De la marginea golului alpin, poteca urc n continuare pn cnd se intersecteaz cu traseul din Curmtura Stnile, marcat cu band albastr. Se ajunge n curmtura Piciorul chiop, la altitudinea de 1765 m.Poteca spre cabana Dochia trece pe lng "Piatra Lcrimat". Efortul este rspltit de imaginea oferit de vrful Toaca spre nord i, atunci cnd este senin, spre sud se poate vedea n zare Hmaul.Top of Form

Bottom of FormTop of FormBottom of Form