transportor cu banda

Universitatea Politehnica BucurestiFacultatea Ingineria Sistemelor Biotehnice

Proiect la disciplina -Sisteme de transport –

Transportor cu Banda

Conducator proiect: Mihaela DavidStudent:Davidescu Florin

Grupa: 731 2011-2012

Tema de proiect la disciplina Sisteme de Transport

1. Titlul temei: Transportor cu banda

2. Cerinte initiale pentru proiect

2.1. Capacitatea de lucru: 1.1kg/s

2.2. Materialul de lucru: ovaz

2.3. Lungimea : 15m

2.4. Unghiul de inclinare: 0

3. Memoriul de calcul

3.1.Studiul solutiilor constructive similare

3.2.Prezentarea si justificarea solutiei adaptate pentru elevatorul

cu cupe

3.3.Calculul principalilor parametrii constructivi, functionali si

energetici

3.4.Calculul de dimensionare

4. Materialul graphic

4.1.Ansamblul general

4.2.Desene de executie pentru doua repere

5. Data primirii temei:

6. Termen de predare a proiectului:

2

1.Studiul solutiilor constructive similare

1.1.Consideratii generale

In industria alimentară, transportoarele cu bandă sunt folosite în silozurile de cereale pentru transportul produselor cerealiere. Sunt standardizate în STAS 8062-87, ca forme şi dimensiuni, iar în STAS 9376-86, sunt prevăzute condiţii tehnice de calitate.

Transportoarele cu banda reprezinta tipul cel mai raspandit de transportor continuu, putand fi utilizat atat ca instalatie stationara cat si ca trasportor mobil.

Transportoarele cu bandă se utilizează pentru transportul pe orizontală sau pe direcţie înclinată faţă de orizontală cu un unghi de 5-25o, atât a sarcinilor vărsate cât şi a sarcinilor în bucăţi. De asemenea traseul pe care lucrează transportorul poate fi combinat, fiind format din zone orizontale, zone înclinate, unite între ele cu zone curbe.

Ţinând seama de rezistenţa benzilor, lungimea maximă a transportoarelor cu bandă s-a limitat la 250-300 m. In cazul în care sarcina trebuie să fie transportată pe distanţe mai mari, se utilizează o instalaţie de transport compusă din mai multe transportoare care se alimentează în serie. In cazul transportoarelor înclinate, unghiul de înclinare al benzii se ia în funcţie de proprietăţile sarcinilor transportate, de unghiul de frecare al materialului transportat cu banda, de mărimea unghiului de taluz natural, de viteza de transport şi de modul de alimentare al transportului.

Se recomandă ca unghiul de înclinare al benzii să fie cu 10-15o mai mic decât unghiul de frecare al materialului cu banda, pentru a se evita alunecarea materialului în timpul transportului, datorită şocurilor. Pentru transportul grâului unghiul de înclinare se recomandă 20-22o, porumb ştiuleţi 15o, saci cu grâu, făină sau crupi 25o.

Vitezele de transport sunt variate in functie de natura sarcinii fiind cuprinse intre 0,4 – 4 m/s (vitezele mici sunt pentru sarcini individuale si cele mari pentru materiale in vrac cu granulatie mijlocie, asa cum ar fi cerealele).

Transportoarele cu banda se folosesc la transportul produselor sub forma varsată (în vrac) si a sarcinilor individuale (saci, lăzi, cutii, etc.) in plan orizontal sau într-un plan înclinat sub un unghi care nu trebuie să fie mai mare decât cel la care materialele încep să alunece sau să se rostogolească pe bandă.

In figura 1.1 este prezentată schema de principiu a unui transportor staţionar cu bandă. El se compune din banda fără sfârşit 3 ce se înfăşoară peste toba de acţionare 2 şi toba de întindere 7. Banda este susţinută de rolele superioare 4 şi inferioare 14, montate în suporţi pe construcţia metalică 5 şi 16. Încărcarea benzii se realizează prin pâlnia 6, în dreptul tobei de întindere. Descărcarea benzii se realizează în dreptul tobei de acţionare, materialul ajungând în buncărul 1, sau se poate realiza în orice punct pe lungimea transportorului cu ajutorul unui dispozitiv de descărcare mobil.

Pentru asigurarea aderenţei necesare între bandă şi tobă, precum şi pentru asigurarea unui mers liniştit al transportorului se utilizează dispozitivul de întindere al benzii cu greutate. Toba 7 este montată pe căruciorul 8 ce se poate deplasa în lungul şinei 12. De căruciorul 8 este fixat cablul 9, care este trecut peste un grup de role 10, la extremitatea cablului fiind montată greutatea 11, sub acţiunea căreia se realizează întinderea benzii. Organele de mai sus sunt montate pe o construcţie metalică de susţinere, fixată pe locul de utilizare prin şuruburi de ancorare.

3

Fig. 1.1 Transportor cu bandă

1- Carcasă evacuare 7 - Tobă de întindere 13 - Suport cap întindere2 - Tobă acţionare 8 - Cărucior 14- Role inferioare

3 - Bandă 9 - Cablu de întindere 15 - Motor electric

4 - Role superioare 10 - Rolă de ghidare 16 - Construcţie metalică

5 - Suport role 11 - Contragreutate 17 - Cuplaj

6-Pâlnie alimentare 12 - Cadru sistem întindere 18 - Reductor 19-Material transportat

Antrenarea tobei de acţionare se realizează cu ajutorul unui grup motor 15, cuplaj 17, reductor 18, transmiterea mişcării de la tobă la bandă realizându-se ca urmare a frecării dintre bandă şi tobă.

In funcţie de lăţimea sa, banda se poate sprijini în partea încărcată, pe un singur rând de role, banda având forma plată (fig. 1.1 a) sau se poate sprijini pe două sau trei rânduri de role, banda având formă de jgheab (fig.1.1 b şi 1.1 c). Unghiul de înclinare al axelor rolelor γ1=15o-30o.

Pe partea inferioară neîncărcată banda se sprijină pe un singur rând de role (fig.1.1a). Capacitatea portantă a benzii transportoare depinde de unghiul de înfăşurare al acesteia pe toba de acţionare, acesta variind între 180-480o, în funcţie de numărul tobelor de acţionare sau a rolelor de abatere (fig.1.1a şi 1.1b).

4

Ţinând seama de caracteristicile constructive şi funcţionale, se poate face următoarea clasificare a transportoarelor cu bandă:

Stationare lăţimea benzii 600 mm (pentru transportul sarcinilor mărunte şi în

bucăţi); lăţimea benzii [mm]: 400; 500; 600; 650; 750; 800; 900; 1000; 1100;

1200 (pentru transportul sarcinilor mărunte). Mobile

lăţimea benzii [mm]: 400; 500; lungimea benzii [m]: 5; 10; 15 (pentru transportul sarcinilor mărunte şi în bucăţi);

lăţimea benzii 500 mm; lungimea benzii [m]: 5; 7 (pentru transportul sarcinilor mărunte).

Clasificarea transportoarelor cu banda se poate face dupa mai multe criterii: a) dupa destinatie - cu destinatie generala

- cu destinatie specialab) dupa tipul benzii - plane - sub forma de jgheab

c) dupa materialul din care se confectioneaza banda - cauciuc cu insertii textile

- material textile - otel d)dupa modul de descarcare

- cu descarcare la capat - cu descarcare pe parcurs

Transportoarele cu banda au constructie simpla, greutate mica, siguranta in functionare si consum de energie redus.

Principalele dezavantaje ale transportoarelor cu banda sunt urmatoarele: unghi de inclinare mic, durata de functionare si viteza de deplasare a benzii relative redus, produc praf in timpul functionarii (in cazul transportului produselor pulverulente).

Transportoarele cu banda se folosesc la diverse masini si instalatii zootehnice: tocatori, combine de siloz, bucatarii furajere, fabrici de nutreturi combinate, instalatii de distribuire a hrane, etc.

1.1 Solutii constructivea) Modelul Rushmore

5

Caracteristici:

- latimea maxima a benzii 600 mm

- banda este confectionata dintr-un material antiderapant

- incarcarea maxima repartizata uniform este de 700 kg

- incarcarea maxima admisa 100 kg

- viteza benzii 3m/s

- posibilitate de reglare a unghiurilor de incarcare cat si cel de descarcare

b) Modelul Alpine

6

Caracteristici:




- incarcarea maxima unitara 100 kg


- posibilitate de reglare a unghiului de descarcare

Tabel de dimensiuni

Model LungimeaMaxima

(mm)

A(mm)

B(mm)

C(mm)

D(mm)

E(mm)

F(mm)

A10 10000 760 3810 3350 6710 N/A 3230

A10-1 10000 760 3810 3350 N/A 3430 3230

A10-2 10000 760 3810 3350 6710 3430 3230

c) Modelul Annapurna

7

Caracteristici:




- incarcarea unitara admisa 100 kg


Tabel de dimensiuni

Model LungimeaMaxima

(mm)

A(mm)

B(mm)

C(mm)

D(mm)

E(mm)

AN6 6000 760 3050 6090 3960 1372

AN10 9500 760 3050 7010 5130 1372

d) Modelul Snowdown

8

Caracteristici:

- latimea benzii 500-600 mm


Tabel de dimensiuni

Model A (mm)

B(mm)

C(mm)

D(mm)

E(mm)

F(mm)

G(mm)

H(mm)

S35/20 300 1200 1700 2100 1830 3600 1200 2870

S35/15 385 1200 1600 1600 1830 3600 1200 2870

S30/20 300 1200 1700 2100 1830 3100 1200 2640

S30/15 385 1200 1600 1600 1830 3100 1200 2640

S25/20 300 1200 1700 2100 1830 2600 1200 2410

S25/15 385 1200 1600 1600 1830 2600 1200 2410

1.2.1 Dispozitive de întindere, încărcare şi descărcare a transportoarelor cu bandă

9

Pentru funcţionarea transportorului cu bandă este necesar ca banda să fie întinsă astfel ca între rolele de reazem să nu se formeze săgeţi prea mari şi să se poată realiza transmiterea forţei de tracţiune corespunzătoare frecării necesare dintre tambur şi bandă. Această forţă de întindere este aplicată benzii cu ajutorul unui dispozitiv de întindere care este astfel conceput încât să poată prelua şi alungirea permanentă pe care o suferă banda prin funcţionare îndelungată.

Dispozitivele de întindere sunt de două feluri: cu şurub şi cu greutate. Dispozitivul de întindere cu şurub se montează la extremitatea transportorului, opusă

acţionării şi constă dintr-o tobă de întoarcere al cărei ax se poate deplasa orizontal, paralel cu el însuşi, cu ajutorul a două tije filetate 2, montate în traversa 1 şi carcasa lagărului, aceasta având posibilitatea de a se deplasa în lungul unor ghidaje (fig.1.2)

Fig. 1.2 Dispozitiv de întindere cu şurub

Acest dispozitiv este de construcţie simplă, dar prezintă dezavantajul că forţa de întindere a benzii variază pe măsură ce banda se alungeşte sau se schimbă gradul ei de încărcare, ceea ce impune un control des al întinderii benzii.

Dispozitivul de întindere cu greutate nu mai prezintă acest dezavantaj deoarece forţa de întindere este menţinută constantă tot timpul. Toba de întindere este montată pe un cărucior care este tras de o greutate, prin intermediul unui cablu de oţel (fig.1.3). Dispozitivul de întindere orizontal, cu greutate se plasează la capătul transportorului, ca şi dispozitivul de întindere cu şurub(fig.1.1)

La dispozitivele de întindere cu greutate cursa căruciorului sau a saniei se va lua egală cu 0,5-1 % din lungimea totală a benzii transportorului. Mărimea greutăţii trebuie să fie ceva mai mare decât suma geometrică a tensiunilor din ramurile benziice se înfăşoară sau se desfăşoară de pe toba de întindere, pentru a învinge şi rezistenţa la deplasare a căruciorului sau a saniei.

10

a) b)

Fig.1.3 Dispozitiv de întindere cu greutate

In figura 1.3 este prezentat un dispozitiv de întindere de capăt compus din căruciorul 8, pe care este fixată toba de întindere 7. Forţa necesară întinderii este creată de contragreutatea 11 legată la cărucior prin intermediul cablului 9 trecut peste grupul de role 10.

In figura 1.4, este prezentat un dispozitiv de întindere cu greutate, care poate fi montat în orice loc de-a lungul transportorului. El se compune din ghidajele 4 pe carepatinează sania, pe care este montată toba de întindere 2 şi contragreutatea 3. Acest dispozitiv se montează pe ramura descărcată a transportorului, banda fiind trecută peste tobele de ghidare 1. Acest tip de întinzător se foloseşte la transportoarele înalte, care permit montarea sa. Pentru o bună funcţionare a transportorului, săgeata benzii între rolele de reazem nu trebuie să fie mai mare de 2,5% din distanţa între role.

a) b)

Fig. 1.4.Dispozitiv de întindere cu greutate pe cadru cu ghidaje

Pentru alimentarea transportoarelor cu materiale vărsate se utilizează pâlnii sau dispozitive de încărcare, care au rolul de a evita uzura prematură a benzii. In figura 1.5, este prezentat un dispozitiv de încărcare cu pâlnie. Dispozitivele de încărcare trebuie să imprime sarcinii o viteză egală ca mărime cu viteza benzii şi orientată în direcţia de deplasare a ei, pentru a evita alunecarea dintre sarcină şi bandă şi prin aceasta uzarea benzii.

11

Pâlnia are ca scop să conducă produsul sub un unghi cât mai ascuţit spre bandă, astfel camaterialul să aibă la contactul cu banda o componentă a vitezei cât mai mare în direcţia mersului benzii. Peretele din spate al pâlniei trebuie să aibă o înclinare mai mică decât unghiul de frecare al materialului.

Pâlnia se continuă prin două borduri, de o parte şi de cealaltă a benzii. Aceste borduri au la partea lor inferioară câte o fâşie flexibilă din cauciuc moale fără inserţii, care asigură închiderea laterală şi deci împiedică căderea produsului de pe bandă.

In figura 1.6. a se prezintă un dispozitiv de descărcare cu două tobe, montate pe un cărucior, ce se poate deplasa de-a lungul transportorului, fiind acţionat manual printr-o transmisie cu roţi dinţate. Materialul cade într-o pâlnie, de unde este dirijat spre un jgheab de evacuare.

a) b)

Fig. 1.6 Dispozitive de descărcare: a) - cu cărucior; b) - cu plug; c) - descărcare în buncăr.

c) In figura 1.6.b se prezintă un dispozitiv de descărcare cu scut, ce se foloseşte în cazul în care

gabaritul instalaţiei nu permite utilizarea unui dispozitiv cu cărucior sau în cazul sarcinilor ce se lipesc pe bandă. Pentru a reduce gradul de uzură al benzii se recomandă să se utilizeze dispozitive de descărcare cu două scuturi sub formă de plug, ce asigură descărcarea în ambele părţi ale transportorului.

Dispozitivele de descărcare prezentate anterior sunt folosite când descărcarea trebuie să se facă pe parcursul traseului. Descărcarea transportorului se mai poate face în buncăre aşezate la capătul său, în dreptul tobei de acţionare (fig.1.6 c).

Organe şi subansamble specifice transportoarelor cu bandă

Fig1.5 Pâlnie de alimentare

12

a. Benzi

Benzile instalaţiilor de transport continuu îndeplinesc atât funcţia de organ de tracţiune cât şi pe aceea de organ de lucru.

Pentru transportoarele cu bandă din industria alimentară se folosesc benzile textile, benzile textile cauciucate şi în anumite cazuri benzile metalice. Materialul folosit pentru benzi se alege în funcţie de condiţiile de lucru ale instalaţiei.

Benzile textile se execută din ţesătură de cânepă cu rezistenţa la rupere 40 MPa sau din ţesătură de bumbac cu rezistenţa la rupere 35 MPa. Ele se folosesc pentru transportul materialelor a căror temperatură nu trebuie să depăşească 100oC în medii uscate, deoarece sunt higroscopice.

Dezavantajele benzilor textile sunt înlăturate prin folosirea benzilor textile cauciucate cu rezistenţa la rupere 50 MPa, care pot funcţiona şi în medii umede. Benzile din bumbac cauciucate se execută din câteva straturi de ţesătură de bumbac 3, lipite între ele cu cauciuc vulcanizat; la exterior banda este acoperită cu un strat de cauciuc vulcanizat 1, care o apără împotriva uzurii şi umidităţii. In cazul benzilor cauciucate, temperatura materialelor ce urmează a fi transportate nu trebuie să depăşească 60oC, iar mediul ambiant să nu aibă temperaturi sub - 15oC.

Benzile din ţesătură cauciucată se fabrică în bucăţi având lungimi cuprinse între 25 şi 120 m, capetele fiind îmbinate fie prin cusătură suprapusă, fie prin lipirea şi coaserea capetelor suprapuse.

După felul de aşezare al ţesăturii în bandă se deosebesc benzi din ţesături separate (tăiate, fig.1.7a), şi benzi din ţesături înfăşurate, (fig.1.7 b şi 1.7 c).

a) b) c)

Fig. 1.7 Aranjarea ţesăturii textile în secţiune

Semnificaţia notaţiilor: 1 - înveliş de cauciuc cu rol de suprafaţă de lucru; 2 - ţesătură de apărare (ce poate lipsi),3 -strat de rezistenţă la tracţiune;La benzile în construcţie tăiată, în unele cazuri, se întrebuinţează în afara straturilor

intermediare normale, un strat special rar 2, ce înconjoară straturile intermediare fie numai pe deasupra şi lateral, fie numai lateral, care serveşte pentru a mări aderenţa dintre stratul superior şi pojghiţa de cauciuc, precum şi pentru întărirea marginilor benzii. In afara benzilor cu straturi intermediare, au început să se fabrice benzi cu şnururi sau cu corzi de cânepă vulcanizate într-o masă de cauciuc, precum şi benzi cu plasă de sârmă sau cu cabluri metalice acoperite cu straturi subţiri de alamă sau cupru pentru a permite priza cu cauciucul

Latimile nominale ale benzilor cu insertii textile sunt: 400, 500, 650, 1000, 1200, 1400, 1600, 1800 si 2000 mm (STAS10674-86).

Pentru a realize o banda fara sfarsit pe o anumita lungime, capetele benzii trebuiesc inadite. Acesta operatie se poate face pe cale mecanica sau prin vulcanizare. Inadirea mecanica trebuie sa asigure flexibilitatea benzii atat in sens londitudinal cat si transversal. Se foloseste legatura prin eclise sau balamale fixate de benzi prin nituri sau suruburi. La acest mod de inadire a benzii gaurile pentru nituri constituie concentratori de tensiune si micsoreaza rezistenta la tractiune a benzii. Acest dezavantaj este inlaturat la benzile imbinate prin vulcanizare. Imbinarea prin vulcanizare poate fi la cald sau la rece.

13

Banda trebuie sa fie:- sa fie rezistenta la tractiune si elastica- sa fie putin higroscopica- sa reziste la actiunea abraziva a materialelor transportate- sa se alungeasca relativ putin in timpul functionarii- sa se poata inadii usor in cazul ruperii

b) Tambure – antrenarea benzilor se face in general cu ajutorul unui tambur,mai rar cu doua

tambure de antrenare. Pentru marirea aderentei dintre tambur si banda, suprafata tamburului se acopera cu un strat de cauciuc de 15-20 mm grosime fixat cu suruburi cu cap inecat, in fig. 3 s-a construit un tambur dublu conic pentru a asigura centrareaa benzii.

Pentru antrenarea benzilor cauciucate cât şi a celor din oţel se utilizează tambure de acţionare ale căror forme şi dimensiuni sunt standardizate în STAS 7541-86 şi tambure de deviere ale căror forme şi dimensiuni sunt standardizate în STAS 7540-86.

Tamburele de acţionare au rolul de a pune banda în mişcare ca urmare a frecării cu banda, iar cele de deviere au rolul de a mări unghiul de înfăşurare al benzii pe tambur.

Tamburele pentru antrenarea benzilor se execută fie din fontă mărcile Fc250; Fc150, turnate dintr-o singură bucată, (fig.1.8.a), fie în construcţie sudată din tablă şi profile laminate (fig.1.8.b).

a) b)

Fig. 1.8.Variante constructive de tobePentru a se mări aderenţa benzii la suprafaţa tamburului aceasta din urmă se căptuşeşte uneori

cu cauciuc sau cu lemn. Pereţii tamburului din fontă se execută cu grosimea de 10 mm pentru diametre mai mici din 750 mm; grosime de 12 mm pentru diametre cuprinse între 750 şi 900 mm; grosimea de 15 mm pentru diametre peste 900 mm.

Tamburele de antrenare se pot executa in doua variante constructive: normala si intarita. Varianta intarita are grosimea mantalei si diametrul arborelui mai mare decat la varianta normala si se foloseste pentru sarcini si momente mai mari decat pentru tamburele normale.Principalele diametere ale tambure de intoarcere a benzii de transport, tambur de deviere, in scopul maririi unghiului de infasurare a benzii pe tamburul de antrenare sau a tambure de intindere. Aceste tambure se rotesc liber pe ax si nu sunt prevazute cu strat adeziv. c) Sistemul de sustinere a benzii este realizat cu ajutorul tablierelor, rolelor sau combinatii de tabliere si role.

1 – cadru

2 – tabliere 3 – banda 4 - role

14

Sustinerea benzii pe tabliere (confectionate din tabla sau lemn) se floseste in cazul transportoarelor de lungime foarte mica putin incarcata, este o constructie simpla, cu dezavantajul unui consum de energie ridicat si uzura rapida a benzii.

Rolele reprezinta o solutie mai complicata si din punct de vedere constructiv, dar mai avantajoase din punct de vedere energetic.

Rolele cu suprafata lisa „L” se pot utiliza oriunde pe traseul de transport.Rolele cu benzi de cauciuc „B” se utilizeaza in zona de incarcare a benzii cu material in cazul

alimentarii cu material cu granulatie mare care cad de la o inaltime.Rolele cu discuri „D” se folosesc pe ramura de intoarcere in cazul transportului unor

materiale aderente la banda, cu rol de a curati banda.In scopul micşorării săgeţii benzii, între toba de acţionare şi cea de întindere, banda se

sprijină pe role. Mişcarea de rotaţie a rolelor în jurul axului lor se realizează datorită frecării lor cu banda.

Rolele se execută turnate sau în construcţie sudată (fig.2.15 a şi b), montându-se de obicei libere pe ax, prin intermediul rulmenţilor, mai rar pe lagăre de alunecare.

La transportul materialelor vărsate cu ajutorul benzilor cauciucate, pentru ramura încărcată în cazul benzilor cu lăţimi mai mari de 780 mm se folosesc reazeme cu trei role. Transportoarele din silozuri au în general banda sub formă de jgeab, banda fiind îndoită numai pe ramura încărcată (activă) în care încape mai mult produs decât pe banda plată.

Rolele sunt puse în mişcare de banda care înaintează şi ele trebuie să se învârtă uşor. Orice rezistenţă suplimentară la învârtirea rolelor înseamnă o creştere a energiei consumate şi o uzură prematură a benzii. De aceea rolele sunt montate pe rulmenţi. Lagărele rolelor trebuie să fie bine etanşate şi bine unse. Rolele de susţinere se montează la o distanţă de circa 1,5 m pe lungimea benzilor cu lăţimi cuprinse între 400 şi 800 mm. La lăţimi între 1000-1600 mm distanţa dintre role se micşorează la circa 1,2-1,3 m. Banda trebuie să fie bine centrată, în caz contrar producându-se frecări suplimentare şi deci pierderi de energie. Diametrul rolelor pentru partea încărcată a benzii se determină din condiţia ca materialul să nu fie aruncat de pe bandă.

2. Prezentarea si justificarea solutiei constructive

Transportorul cu banda cu organ flexibil de tractiune care realizeaza transportul sarcinii pe directie apropiata de orizontala sau orizontala. In cazul de fata trasportorul transporta sarciniile pe directie orizontala , avand unghiul de inclinare α = 0°.

15

1 – banda trasnportoare 2 – tamburul de antrenare 3 – tambur de intindere 4 – role cu suprafata lisa 5 – role cu discuri 7 – sistem de intindere 8 – sistemul de incarcare 9 – sistemul de descarcare

Date:- capacitate de lucru: 1.1- materialul transportat:ovaz- lungimea:15 m- unghiul de inclinare: 00

In cazul trasportorului de fata , organul flexibil de tractiune este banda doarece prezinta avantaje mai bune in cazul materialului transportat de fata. Are o functionare silentioasa si o viteza mare de pana la 2 m/s. Banda se foloseste numai pentru materiale cu granulatie mica, uscate si care nu au componenti ce se lipesc de banda. Banda este confectionata din cauciuc cu insertii textile avand grosimea de 2 mm, iar stratul de cauciuc dintre ele este de 0.25 mm. Insertiile sunt de forma unei tesaturi. Numarul de insertii si grosimea invelisului de cauciuc pentru benzile de transport cu insertii textile sunt indicate in STAS 2077/ 1-85. Varianta cosntructiva a tamburului de antrenare este cea normala. Suprafata tamburului este acoperita, prin vulcanizare cu un strat de cauciuc, de 15 – 20 mm in scopul maririi coeficientului de frecare. Tamburul liber este de tipul tambur de intindere montat la unul din capetele trasportorului cu rol de a intinde banda.

3. Calculul principalilor parametrii constructivi, functionali si energeticiMaterial transportat: ovazCapacitatea de lucru: Q = 1.1kg/sLungimea tronsonului: 15 m

16

3.1. Calculul dispozitivul de incarcareDin anexa 4 rezulta:- coeficientul de frecare in repaus al orzului este:

- cauciuc

- unghiul de taluz natural in repaus ψ0=350

- densitatea materialului ρ=500kg/m3

Lungimea jgeabului de dirijare se calculeaza cu relatia:

In care:

- [m/s] este viteza benzii.Viteza recomandata benzii in cazul semintelor de ovaz este intre 2

. Alegem

- este viteza initiala a materialului.Deoarece materialul cade pe banda din cosul de alimentare v-

om considera viteza in lungul benzii a acestuia .Deci rezulta

- reprezinta acceleratia gravitationala

- reprezinta coeficientul de frecare,in miscare, dintre material si banda

Rotunjim valoarea obtinuta pentru lungimea jgheabului la valoarea:

Unghiu de inclianre a peretelui cosului de alimentare se calculeaza cu relatia:

Constructiv se adopta jocul dintre banda si jgeab =10 mm.3.2 Calculul latimii benziiUnghiul de taluz natural in miscare va fi:

Pentru banda plata latimea benzii se poate calcula cu relatia:

B= =

In care:

- reprezinta capacitatea de transport a transportorului cu banda impusa prin tema.

- este un coeficient care tine seama de unghiul de inclinare a transportorului

Din STAS 2677/1-85 se alege latimea benzii .

Rezulta caracteristicile principale ale benzii PES/PA aleasa conform STAS 2677/1-85:

17

- latimea benzii:

- numarul de insertii din banda:

- grosimea stratului de cauciuc pe suprafata de sprijin:

- grosimea insertiilor 1.2 .Alegem grosimea insertiei .

- grosimea stratului de cauciuc pe suprafata de sprijin .

3.3 Determinarea dimensiunilor principale ale tamburelorDiametrul tamburului de antrenare se calculeaza cu relatia:

Din STAS 2077/1-85 alegem si

Lungimea tamburului de antrenare este exprimata in STAS 7541-86 in functie de latimea benzii si

anume .

-Dimensiunile tamburului de intindere:Diamentrul tamburului de intindere se calculeaza cu relatia:

In care:

Lungimea tamburului de intindere

-Determinarea dimensiunilor principale ale rolelor de sustinere a benzii si ale suporturilor acestora: Se aleg role lise tip L conform STAS 6788/2-86. Lungimea rolei va fi egala cu lungimea tamburelor, adica L=500 mm. Diametrul rolelor de sustinere a benzii se alege in functie de tipul rolei si de lungimea acesteia conform STAS 6788/2-86. Astfel pentru lungimea de 500mm si role tip L vom avea diametrul rolei D=89mm. Rulmentii care se monteaza pe axele rolelor sunt rulmenti tip 6204. Dimensiunile suporturilor se obtin in functie de tipul suportului si de latimea si forma benzii. Astfel vom avea:-suportul inferior tip SD,cu urmatoarele caracteristici:

C=700mm; h=115mm; =500mm;

Pasul rolelor se alege constructiv astfel:

-pasul pe ramura incarcata cu material

-pasul pe ramura descarcata .

3.4 Calculul fortei minime din banda

Forta minima din banda se calculeaza cu relatia urmatoare:

AaQ

vb 0.00073 m

2

18

In care:

reprezinta masa dematerial pe metru liniar:

reprezinta masa pe metru liniar a benzii:

- reprezinta sageata admisibila a benzii intre role:

0.0275

Forta minima din banda pe ramura purtatoare de material, corespunzatoare sagetii minime, se calculeaza cu relatia:

3.5 Calculul puterii necesare actionarii trasportorului

a)Calculul preliminar:Forta rezistenta la incarcarea benzii se calculeaza cu relatia:

Masa rolei de sustinere este:

In care: - d reprezinta diametrul interior al rolei

- reprezinta densitatea otelului

Masa pe metru liniar a rolelor pe ramura incarcata cu material:

19

Masa pe metru liniar a rolelor pe ramura descarcata:

Fortele rezistente pe ramura incarcata se calculeaza cu relatia:

- reprezinta un coeficient de rezistenta specifica la deplasare .Alegem

.

Forta rezistenta din ramura descarcata a transportorului se calculeaza cu relatia:

Forta rezistenta totala la deplasarea materialului este:

In care:

- este un coeficient care ia in considerare rezistentele datorate rigiditatii benzii la trecerea peste

tambur si rezistentele la rotirea tamburelor.

In care:

- este un coeficient care se foloseste in cazul in care unghiul de infasurare al benzii pe tambur este

mai mare sau egal cu , m fiind numarul acestor tambure:

Alegem ; m=2

- este un coeficient care se foloseste in cazul in care unghiul de infasurare al benzii pe tambur este

mai mic sau egal cu , n fiind numarul acestor tambure:

Alegem: ; n=15

Obtinem:

20

Relatia pentru calculul puterii necesare pentru antrenarea transportorului este:

In care:

- este un coeficient de suprasarcina care ia in considerare rezistenta opusa de banda la trecerea

peste tamburul de antrenare ca urmare a rigiditatii benzii si a frecarilor din lagare,

Obtinem:

Calculul de verificareSe scrie pentru trasportorul dat sistemul de ecuatii:FFII = FI – ρ1H = FI – 3.75 ∙ 7FIII = kFII + Fi = 1.1 FII + 15FIV = FIII + (ρ1 + ρtc) Hg = FIII + ( 3.75 + 11.448) 9.81 ∙ 71.15 FIV = FI ∙ e0.8∙π

μ = 0.55 – coeficient de frecare

FII = FI – 26.25FIII = 1.1 FII + 7.7FIV = FIII + 1043.641.15 FIV = FI ∙ 12.35

Din rezolvarea sistemului de ecuatii rezulta :

FI = 106.82 NFII = 80.57 NFIII = 103.62 NFIV = 1147.24Fmin = 1.15 ∙ ρtc ∙ H ∙ g = 1.15 ∙ 11.448 ∙ 7 ∙ 9.81 = 904.05 NPentru a obtine forta minima din banda recomandata se pune conditia:FII > Fmin daca nu respecta conditia FII se majoreaza si se recalculeaza celelalte forteFII = 2000 NDin sistemul de ecuatii rezulta:FI = 2026.25 NFII = 2000 NFIII = 2215 NFIV = 3258.64 NLatimea benzii B se determina in functie de aria sectiunii transversale a materialului aflat pe ramura incarcata a elevatorului.

21

Forta realizata de dispozitivul de intindere al benzii cu cupe este:

Fint = FII + FIII = 2000 +2215 = 4215 N

3.6. Alegerea si verificarea rulmentilor

Comform STAS 6840-80 aleg rulmentii radiali cu bile din seria 1206 cu dimensiunile din catalog:

-dimensiuni:

-capacitatea statica de incarcare

-capacitatea dinamica de incarcare .

Capacitatea principala a scoaterii din uz a rulmentilor se datoreaza oboselii superficiale a cailor de rulare ale inelelor si a corpurilor de rostogolire.

Calculul de verificare al rulmentilor consta in stabilirea duratei de functionare ( ) care trebuie sa

fie mai mare decat durata admisibila ( ),care pentru masini agricole este de: .

Se calculeaza sarcina dinamica echivalenta preluata de fiecare rulment pe arbore:

Unde:x si y – coeficienti ai fortei radiale respectiv axiale.Ei sunt dependenti de forma si de tipul rulmentului precum si de marimea fortelor radiale si axiale preluate de rulment.

Forta axiala din rulment:

Durabilitatea efectiva se calculeaza cu relatia:

Durata efectiva de functionare se stabileste cu relatia:

Unde n turatia rolelor de sustinere

22

3.7.Arborele tamburului de antrenare:

Puterea necesara pentru antrebarea benzii este:

Unde: n este turatia tamburului de antrenare

Bibliografie:

“SISTEME DE TRANSPORT IN AGRICULTURA” , Îndrumar de proiect – LADISLAU DAVID, GHEORGHE VOICU

NOTE DE CURS- MIHAELA DAVID

23

transportor cu banda

Documents