Transplantul de organeTransplantul de organe deobicei este unicul tratament in cazul in care un organ nu isi mai poate indeplini functiile normal si devine periculos pentru intregul organism. Acest process reprezinta inlocuirea sau imperecherea organului bolnav cu unul sanatos.Organele se preiau de la persoanele decedate prin cale legale si documentele necesare pentru dmonstrarea calitalii lui.Insa nu toate organelle pot fi transplantate. Cele pentru care deja exista o experienta in domeniu sunt: Rinichii:daca sunt afectati de lupus, boala polichistica renala, sau sufera de nefropatie diabetica in stadiu avansat. Rinichii sunt cei mai des transplantati. Transplantul poate fi realizat de la un donator mort sau viu, rinichii fiind organe pereche, unul putand prelua si functia celuilalt (in anumite limite, desigur); Inima: in cazurile avansate si grave deinsuficienta renala,boala coronariana ischemica, cardiomiopatii. Se poate transplanta doar de la un donator decedat; Plamanii: in cazul pacientilor cufibroza chistica,boala pulmonara cronicaobstructiva sau alte probleme de acest tip. Transplantul se poate realiza de la un decedat sau de la un donator viu; Pancreasul: poate fi transplantat in cazul pacientilor cudiabet, insa doar de la un donator decedat; Ficatul: este unul din cele mai transplantate organe, una din cauzele frecvente care au indicatie fiindciroza hepatica. Fragmente hepatice pot fi transplantate atat de la donatori decedati, cat si de la cei in viata; Pielea: este considerat a fi cel mai mare organ al omului si trebuie transplantat de cel mai multe ori post-traumatic sau dupa indepartarea unor tumori impresionante care lasa o lipsa tegumentara semnificativa; Intestinul: mai ales cand exista tumori sau traumatisme ce devitalizeaza zone extinse din intestin; Celulele stem: se pot transplanta si ele, insa aceasta este mai degraba apanajul medicinii regenerative, care isi propune ca prin implantarea lor sa stimuleze dezvoltarea de novo a organului sau segmentului care lipseste.

In prezent se poate realiza si transplant de tesut, nu doar de organ intreg. Cele mai frecvent transplantate sunt:corneea, oase, tendoane,valve cardiace,vene. Se pot realiza si mai multe transplanturi in acelasi timp, in functie de necesitatile pacientului, disponibilul de organe si stadiul bolii care impune o astfel de masura terapeutica. De exemplu, specialistii pot efectua simultan un transplant de cord si de plamani (patologia cardiaca si pulmonara fiind adesea intricata).

In ciuda faptului ca transplantul poate salva atat de multe vieti si poate corectamalformatii, anomalii, redand pacientului frumusetea vietii insasi, transplantul de organe nu poate fi facut oricui sau in orice conditii. Medicina de transplant, ramura speciala a medicinei moderne care se ocupa cu astfel de probleme, nu trebuie sa gasesasca doar o metoda prin care se va rezolva transplantul in sine, dar trebuie sa previna si rejectele, sa demonstreze compatibilitati, sa realizeze prognosticuri pentru fiecare pacient in parte.

Transplantul de organe i esuturi din Moldova are o istorie de peste 50 ani, avandu-i inceputul in anii 60, cand a fost realizat primul transplant de cornee.In anul 1982, medicul Barsan, impreuna cu colegii de la Moscova, a efectuat primul transplant de rinichi pe baza actualului Spital Clinic Republican. Operaiile de transplant de rinichi, cornee, valvule cardiace i de piele au continuat pana in anul 1999, in conformitate cu legislaia URSS.In anul 1999, a fost adoptata legea privind transplantul de organe i esuturi. Dupa aprobarea acesteia in anul 2000 au fost facuteprimele prelevari de rinichi de la donator in baza mortii cerebrale, iar in luna decembrie 2001 a fost efectuata prelevarea rinichiului donator de la mama cu transplantare ulterioara la fecior. In perioada anilor 1999 2007, in Moldova au fost realizate 16 operaii de transplant de rinichi.

Conform estimarilor, la moment, in Moldovasunt in jur de800-900 de pacienti care necesita transplant de organe. Dintre ei, 408 se afla la tratament prin hemodializa, 250 necesitand transplant renal; 300 sufera de insuficienta hepatica, iar 200 de insuficienta cardiaca.Necesitatile de transplant de maduva osoasa sunt estimate de specialisti la circa 40-50 pe an. Necesitatile de transplant de valve la aproximativ 100 de pacienti, iar de cornee la aproximativ 150. In Moldova, anual, decedeaza prematur peste 300 de persoane in rezultatul insuficientei hepatice si 40-50 de persoane in rezultatul insuficientei renale.Luand in consideraie aceste date, in ultimii ani statul a manifestat un interes activ pentru reanimarea i redresarea situaiei in domeniul transplanturilor. Astfel, in anul 2008, a fost adoptatao lege nouaprivind transplantul de organe, esuturi i celule. Aceasta prevede transplantul de rinichi de la persoane decedate in urma unui stop cardiac sau la care a refuzat creierul, precum i de la donatori vii. Donator poate fi orice cetaean al Republicii Moldova, care a trecut comisia speciala.

La 30 septembrie 2010, in temeiul uneihotarari de guverna avut loc lansarea oficiala a Agentiei de Transplant. Institutie ce organizeaza si supravegheaza, pe intreg teritoriul arii, activitatile de donare, prelevare si transplant de organe, asigurand cetatenilor acces egal la serviciile de transplant, dar i care asigura profilaxia traficului ilicit de organe, tesuturi si celule umane.

Ulterior, prin Hotarirea de Guvern a fost aprobatProgramul national de transplantpe anii 2012-2016, un document de implementare, pe termen mediu, a politicilor Guvernului in domeniul transplantului, ce cuprinde viziunea de ansamblu si principiile de baza ale dezvoltarii transplantului la noi in ara pe un termen de 5 ani. Unul din scopurile principale ale acestuia estemicsorarea numarului de decese in randul persoanelor ce sufera de insuficiente organice ireversibile cu 20-25% pana in anul 2016.Astfel, odata cu elaborarea i implementarea noilor politici din 2012, au fost efectuate 18 transplanturi de rinichi, 11 de ficat, 78 de cornee si 492 de tesut musculo-scheletal. Relansarea activitatilor de transplant in Moldova a crescut sansele de viata si calitate mai buna a vietii pentru pacientii cu insuficiente organice ireversibile si alte patologii grave ce necesita tratament prin aceasta metoda.