transparent a

6
Transformările şi performanţele economice, alături de edificarea unui stat democratic, nu trebuie să reprezinte scopuri sociale în sine, ci premise necesare pentru dezvoltarea armonioasă şi multilaterală a cetăţeanului şi a societăţii. Spre regret, statul contemporan riscă să nu realizeze această finalitate, deoarece cetăţeanul este înghiţit de păienjenişul relaţiilor cu puterea publică şi există pericolul real ca el să simtă un deficit sau o asimetrie informaţională comparativ cu organele publice. Cetăţeanul poate să nu ştie în ce instanţe să se adreseze cu o problemă sau alta, ce acţiuni trebuie să întreprindă, ce pretenţii legale poate formula şi cine trebuie să le satisfacă. El nu se descurcă în amalgamul actelor normative sau nu le înţelege, deoarece adeseori acestea sunt scrise într-un limbaj confuz. De asemenea cetăţeanul poate să nu înţeleagă sau să nu cunoască circumstanţele ce au determinat adoptarea anumitor decizii de către organele publice. În virtutea acestor factori, precum şi a tendinţelor psihosociale deosebit de periculoase ce se manifestau acum câteva decenii la nivel global, s-a impus conceptul de administrare transparentă a societăţii. Transparenţa face parte din arsenalul principiilor democratice capabile să dezrădăcineze simptomele spiritului de turmă, care volens-nolens sunt favorizate de prevalarea conducerii şi supunerii oarbe asupra administrării autentic. Caracteristică tranşantă a actualului stil european de administrare democratică a treburilor publice, transparenţa este explicată de dicţionarul explicativ ca „ceva uşor de înţeles sau de ghicit; ceva clar, limpede“. Pentru societăţile contemporane acest concept a devenit o cerinţă indispensabilă în promovarea altor principii democratice şi valori umane la nivelul comunităţilor locale. Transparenţa este un principiu democratic care s-a manifestat pentru prima dată în societăţile civile dezvoltate şi constituie una dintre cele mai remarcabile consecinţe ale amplificării presiunii şi controlului social asupra organelor administraţiei publice. În epoca noastră informaţională, revendicările transparenţei sunt explicabile şi de schimbările importante ce se produc în mentalitatea socială: mulţi oamenii nu mai doresc să fie conduşi fără ca să înţeleagă finalităţile şi motivaţiile administraţiei. Iar în cadrul societăţilor în tranziţie, transparenţa a fost salutată ca simbolul imanent al libertăţii. Ea este în egală măsură un element primordial, acceptarea căruia trebuie să faciliteze trecerea de la un sistem al hotărârilor centralizate şi „opace“ la cel al deciziilor adoptate democratic, într-un cadru transparent. Prin urmare, dacă dorim să depăşim complexele şi stereotipurile moştenite de la regimul totalitar care a dominat România şi Republica Moldova o perioadă îndelungată trebuie să pledăm ca transparenţa în activitatea administraţiei publice să se impună ca un calificativ, ca un atribut eminamente necesar controlului democratic asupra exercitării puterii politice.

Upload: mariana-rusu

Post on 07-Nov-2015

215 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

transparenta

TRANSCRIPT

Transformrile i performanele economice, alturi de edificarea unui stat democratic, nu trebuie s reprezinte scopuri sociale n sine, ci premise necesare pentru dezvoltarea armonioas i multilateral a ceteanului i a societii. Spre regret, statul contemporan risc s nu realizeze aceast finalitate, deoarece ceteanul este nghiit de pienjeniul relaiilor cu puterea public i exist pericolul real ca el s simt un deficit sau o asimetrie informaional comparativ cu organele publice. Ceteanul poate s nu tie n ce instane s se adreseze cu o problem sau alta, ce aciuni trebuie s ntreprind, ce pretenii legale poate formula i cine trebuie s le satisfac. El nu se descurc n amalgamul actelor normative sau nu le nelege, deoarece adeseori acestea sunt scrise ntr-un limbaj confuz. De asemenea ceteanul poate s nu neleag sau s nu cunoasc circumstanele ce au determinat adoptarea anumitor decizii de ctre organele publice. n virtutea acestor factori, precum i a tendinelor psihosociale deosebit de periculoase ce se manifestau acum cteva decenii la nivel global, s-a impus conceptul de administrare transparent a societii. Transparena face parte din arsenalul principiilor democratice capabile s dezrdcineze simptomele spiritului de turm, care volens-nolens sunt favorizate de prevalarea conducerii i supunerii oarbe asupra administrrii autentic.Caracteristic tranant a actualului stil european de administrare democratic a treburilor publice, transparena este explicat de dicionarul explicativ ca ceva uor de neles sau de ghicit; ceva clar, limpede. Pentru societile contemporane acest concept a devenit o cerin indispensabil n promovarea altor principii democratice i valori umane la nivelul comunitilor locale.Transparena este un principiu democratic care s-a manifestat pentru prima dat n societile civile dezvoltate i constituie una dintre cele mai remarcabile consecine ale amplificrii presiunii i controlului social asupra organelor administraiei publice. n epoca noastr informaional, revendicrile transparenei sunt explicabile i de schimbrile importante ce se produc n mentalitatea social: muli oamenii nu mai doresc s fie condui fr ca s neleag finalitile i motivaiile administraiei. Iar n cadrul societilor n tranziie, transparena a fost salutat ca simbolul imanent al libertii. Ea este n egal msur un element primordial, acceptarea cruia trebuie s faciliteze trecerea de la un sistem al hotrrilor centralizate i opace la cel al deciziilor adoptate democratic, ntr-un cadru transparent.Prin urmare, dac dorim s depim complexele i stereotipurile motenite de la regimul totalitar care a dominat Romnia i Republica Moldova o perioad ndelungat trebuie s pledm ca transparena n activitatea administraiei publice s se impun ca un calificativ, ca un atribut eminamente necesar controlului democratic asupra exercitrii puterii politice.Transparena n activitatea administraiei publice e este un concept multidimensional, care a suscitat discuii controversate n cercul savanilor, analitilor i politicienilor din diverse societi contemporane. Aceasta nu este echivalent doar cu dreptul cetenilor de avea acces la informaie, chiar dac anume acesta reprezint latura cea mai important i mai larg deschis diverselor interpretri. n afara dreptului de a fi informat, o administrare pe deplin transparent presupune recunoaterea i respectarea drepturilor ceteanului de a nelege procesul administrativ, dreptul de a face cunoscut propria opinie i dreptul de a expune opinia altora unei critici obiective i argumentate. Din interferena acestor drepturi rezult trei domenii distincte ale unei administrri publice transparente i anume informarea, controlul i participarea cetenilor la procesul decizional.Promovarea tradiiilor i principiilor democratice presupune reforme ample pe plan social, economic i politic. Proces complex i n permanent devenire, ea nu poate fi dirijat n conformitate cu precepte i scheme teoretice universale, deoarece acestea pur i simplu nu exist. Totui edificarea durabil a unui stat democratic nu poate fi conceput fr cunoaterea de ctre ceteni a drepturilor, libertilor i obligaiilor lor. Ele trebuie recunoscute i respectate, att de societile civile, ct i de autoritile publice.Dreptul cetenilor de a fi informai i obligaia autoritilor de a informa sunt consfinite n norme constituionale, att n Romnia, ct i n Republica Moldova care oblig autoritile administraiei publice s asigure informarea corect a cetenilor asupra treburilor publice i asupra problemelor de interes personal.Dezvoltarea i corelarea dispoziiilor constituionale cu celelalte prevederi legislative ne aduce la concluziile c dreptul cetenilor de a avea acces la orice informaie de interes public nu poate fi ngrdit. Autoritile administraiei publice, n limita competenelor care le revin, sunt obligate s asigure informarea corect a cetenilor asupra treburilor publice, prevedere care se refer i la mijloacele mass-media.Informaia este oxigenul democraiei, iar democraia ar fi de neconceput fr accesul liber al publicului la informaii. Lipsa transparenei n viaa politic i n actul de guvernare reprezint unul dintre obstacolele cele mai greu de depit ctre o societate democratic, n care cetenii s aib ncredere n oamenii politici i n guvernani. Dar informaia nu reprezinta numai o necesitate pentru ceteni, ea este i un element esenial al unei bune conduceri. Istoria mai veche sau mai recent ne arat c o guvernare proast are nevoie de secrete pentru a putea rezista, dar i realitatea c secretomania i autoritarismul guvernrilor duce, n mod inevitabil, la proliferarea abuzului, corupiei i ineficienei i, n final, la falimentul regimurilor de acest tip.Cu toate acestea, majoritatea guvernelor prefer s-i administreze unele afacerile in secret. Chiar i guvernele democratice prefer s-i administreze majoritatea afacerilor la adpost de ochii publicului. i guvernele pot gsi oricnd motive pentru a pstra secrete interesele privind securitatea naional, ordinea public i interesul mai larg al publicului sunt cteva exemple in acest sens. Prea adesea guvernele trateaz informia oficial drept proprietatea lor n loc de a o privi drept un bun pe care il dein i il pstreaz in numele poporului.De aceea, accesul nengrdit al cetenilor la informaia de interes public i participarea lor la luarea deciziilor sunt considerate dou dintre premisele cele mai importante ale unei guvernri democratice i responsabile. Informaia le permite cetenilor, pe de o parte, s aprecieze n cunotin de cauz aciunile administraiei, iar pe de alt parte, s participe n mod avizat la dezbaterile i la luarea deciziilor care i privesc.Informarea publicului cu privire la drepturile sale i promovarea unei culturi de transparen guvernamental sunt eseniale pentru atingerea scopurilor legislaiei privind libertatea de informare. ntr-adevr, experiena multor ri dovedete c un corp de funcionari publici recalcitranti poate submina fie i cea mai progresist legislaie. Prin urmare, activitile de promovare reprezint o component esenial a unui regim bazat pe libertatea de informare.Activitile specifice in acest domeniu vor diferi de la o ar la alta, in funcie de diveri factori, precum modul de organizare al corpului de funcionari publici, principalele restrngeri ale liberei circulaii a informaiilor, nivelul de cultur general i msura in care publicul este contient de existena acestor informaii. Legea trebuie s prevaa acordarea unei atenii sporite i a resurselor adecvate pentru promovarea scopurilor legislaiei.Lipsa transparenei, alturi de alte carene ale activitii de reglementare, conduce la ncrederea sczut a societii n fora i importana actelor normative. Absena consultrilor face ca normele s fie frecvent modificate sau nlocuite, lucru ce determin o accentuat instabilitate legislativ i nu ofer sigurana necesar cadrului legal existent n Romnia. Aplicarea real a principiului transparenei (care acoper si procedurile, i garaniile care privesc att accesul la informaii, ct i participarea la procesul de decizie) ar duce la o mai mare ncredere n legi i reglementri, din moment ce ele au fost adoptate cu consultarea celor interesai.Transparena are rolul de a preveni aciunile care amenin integritatea public (acte de corupie) i de a evalua performana administraiei publice locale (capacitatea administrativ).La nivelul Uniunii Europene, n vara anului 2001 a fost lansat Carta Alb asupra Guvernrii Europene, document elaborat de ctre Comisia European. Pentru asigurarea unei guvernri ct mai democratice, carta propune cinci principii: deschidere, participare, responsabilitate, eficien i coeren. Participarea se regsete ntre aceste principii ntruct de exerciiul acesteia, de-a lungul ntregului proces de elaborare a politicilor comunitare, de la concepie la implementare, depinde calitatea, relevana i eficiena politicilor UE, ncrederea n rezultatele finale i n instituiile pe care le pun n practic.Modalitile prin care se operaionalizeaz transparena in de: asigurarea accesului cetenilor la informaiile de interes public, participarea cetenilor la elaborarea de acte normative i la edinele publice.Formele de participare sunt multiple i se regsesc n urmtoarele direcii: Participarea promoveaz i apr democraia deoarece ea presupune repartizarea n mod real a puterii. Participarea autorizeaz cetenii s repun n discuie, s resping sau s critice revendicri care nu au justificare. De asemenea, ea permite influenarea de ctre ceteni a politicilor pentru a se promova interesul public i nu interese restrnse, de grup sau izolate. Ea permite cunoaterea adevratelor i celor mai urgente nevoi i ateptri legitime, a diversitii opiniilor (chiar i a celor defavorizai), valorificnd experiene diverse i informaii ce s-ar putea dovedi eseniale n adoptarea deciziilor publice. Pentru a se asigura rezultate optime procesului participativ, cetenii trebuie s fie informai n avans cu privire la aciunile publice care vor face sau sunt deja obiect al deciziilor administraiei publice. Ea promoveaz i consolideaz parteneriatul ntre societatea civil i administraia public. Prin intermediul su, cetenii au posibilitatea s neleag mecanismele guvernrii i ale administraiei, iar proiectele care iau n considerare participarea se bucur de mai mult viabilitate. Dac prerile exprimate sunt luate n considerare, cetenii vor manifesta mai mult ncredere n actul guvernrii, ceea ce creeaz un climat de adeziune i de angajare a comunitii n procesele decizionale. Participarea permite colectivitii s dein control asupra activitii administratorilor treburilor publice i favorizeaz o gestiune public mai supl, furniznd un feed-back constant, ceea ce permite administraiei identificarea sistematic a rezultatelor obinute, a lacunelor i a rezultatelor neateptate, favorabile sau nu, precum i a problemelor cheie.n Romnia, legislaia care creeaz cadrul de implementare a ceea ce am putea numi guvernare transparent i participativ este relativ nou. Principalele acte normative sunt: Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaiile de interes public, Legea nr. 215/2001 a administraiei publice locale, cu modificrile i completrile ulterioare, Legea nr. 52/2003 privind transparena decizional n administraia public i Legea nr. 161/2003 privind unele msuri pentru asigurarea transparenei n exercitarea demnitilor publice, a funciilor publice i n mediul de afaceri, prevenirea i sancionarea corupiei.Autoritile administraiei publice nu reprezint doar domeniul general de reglementare i de aplicabilitate a prevederilor celor dou legi, ci, n egal msur, subiecii direci ai prevederilor, ntruct cele dou acte normative pun n sarcina acestora toate obligaiile de a aciona, de a veni n sprijinul fructificrii drepturilor ceteanului. n baza prevederilor speciale din cadrul fiecrei legi, autoritile administraiei publice desemneaz persoane care se ocup n mod nemijlocit i rspund de satisfacerea intereselor cetenilor. Astfel, n fiecare entitate public supus dispoziiilor celor dou legi trebuie s existe cel puin o persoan cu atribuii generale de informare i relaii publice, un purttor de cuvnt cu atribuii speciale de informare i relaii cu mijloacele de informare n mas, respectiv o persoan responsabil pentru relaia cu societatea civil. Aceste trei persoane sunt subiecii nemijlocii ai prevederilor din Legile nr. 544/2001 i nr. 52/2003, n sensul c toate obligaiile dispuse n sarcina autoritilor administraiei publice trebuie duse la ndeplinire de reprezentanii acestora.De partea cealalt, observm c subiecii indireci sunt reglementai doar generic (fie persoane, fie ceteni i asociaii legal constituite), ns relativ incoerent. Astfel, Legea nr. 544/2001 reglementeaz accesul liber i nengrdit al persoanei la informaiile de interes public, dei restriciile prevzute n art.12 se refer numai la ceteni stricta interpretare a restriciilor ar duce la concluzia c aceste restricii ar duce la concluzia c aceste restricii nu se refer la celelalte categorii de persoane, cum ar fi societile comerciale, ONG-urile sau, simplu, apatrizii. Pe de alt parte, Legea nr. 52/2003 reglementeaz participarea la procesul decizional a cetenilor i asociaiilor legal constituite. Rezult c, n ciuda faptului c cetenii strini (sau apatrizii) au drept de vot n alegerile locale, nu au dreptul s participe la luarea deciziilor ntr-o edin a consiliului local pe care tocmai l-au ales; de asemenea, se poate interpreta c, dei este legal constituit i reprezint o modalitate universal recunoscut de asociere, o societate comercial pe aciuni nu poate participa la elaborarea actelor normative dac nu este afiliat unui grup asociativ de reprezentare civic.Conform Legii nr. 52/2003 privind transparena decizional n administraia public, procesul decizional are dou componente majore: elaborarea actelor normative i luarea deciziilor n edinele forurilor deliberative. Se impune a fi precizat c produsele acestui proces sunt, la rndul lor, informaii de interes public, care urmeaz s fie transmise comunitii prin intermediul mijloacelor de informare n mas.Lista bibliografic1. Constituia Romniei, Modificata i completata prin Legea de revizuire a Constituiei Romniei nr. 429/2003, Publicat n Monitorul Oficial, Partea I nr. 767 din 31/10/20032. Constituia Republicii Moldova din 29.07.1994, publicat n Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.1 din12.08.1994.3. Legea Romniei nr. 544/2001 privind liberul acces la informaiile de interes public4. Legea Romniei nr. 215/2001 a administraiei publice locale, cu modificrile i completrile ulterioare,5. Legea Romniei nr. 52/2003 privind transparena decizional n administraia public6. Legea Romniei nr. 161/2003 privind unele msuri pentru asigurarea transparenei n exercitarea demnitilor publice, a funciilor publice i n mediul de afaceri, prevenirea i sancionarea corupiei.7. Ioan Alexandru, Administraia public, Ediia a III-a, Lumina Lex, Bucureti, 20028. Transparena i relaiile cu publicul, Ghidul Primarului, Ed.Arc, Chiinu, 20019. Etic profesional i transparen n administraia public, http://facultate.regielive.ro/cursuri/drept/etica_profesionala_si_transparenta_in_administratia_publica-64717.html?in=cursuri&s=conduit10. Dicionarul explicativ al limbii romne, Bucureti, 2004