TEMA PROIECTULUI:TRANSMISI PRIN

CABLURI SI LANTURI

NOTIUNI INTRODUCTIVE

Transmisii prin lant  Transmisiile prin lanţ fac parte din categoria transmisiilor mecanice indirecte şi servesc la transmiterea mişcării şi a momentului de torsiune între doi sau mai mulţi arbori paraleli.

O transmisie prin lanţ se compune din roţile de lanţ,si lanţul – care înfăşoară roţile de lanţ şiangrenează cu dinţii– dispozitive de întindere, dispozitive de ungere şi carcase sau apărători de protecţie.Lanţul este format din zale, articulate între ele, care îi asigură flexibilitatea necesară pentru înfăşurarea pe roţile de lanţ.

transmisie prin lant

       Transmisiile prin cablu sau lant se calculeaza in functie de conditiile de functionare ( grupa de functionare) si solicitarea din cablu sau lant.

Parti componente ale transmisiei prin lant

Roata de lant conducatoare Roata de lant condusa Lant Mecanism de intindere Dispozitive de ungere Aparatori

Se bazeaza pe angrenarea zalelor lantului cu rotile speciale de lant

Domenii de utilizare

• La troliile instalatiilor de foraj • La antrenarea arborilor din cutiile de

viteze • La masinile agricole • Ridicare (suspendare ,ridica si

coboara sarcini)

Tipuri de lanturi Cu zale ovale Cu eclise articulate Cu bolturi Cu bucse si role Cu carlige combinate

Lanţurile de transmisie se execută cu paşi mici, pentru reducerea sarcinilor dinamice şi cu articulaţii rezistente la uzură, pentru mărirea duratei de funcţionare

Clasificare

Lanţurile cu bolţuri (de tip Gall)- se execută din eclise şi bolţuri.

Lanţuri cu eclise dinţate- sunt formate din mai multe rânduri de eclise, care au la capete dinţi şi sunt articulate prin bolţuri.

Lanţurile cu bucşe-se compun din eclise, bolţuri şi bucşe, eclisele exterioare 1 fiind presate pe bolţurile 3, iar cele interioare 2 pe bucşele 4.

Lanţurile cu role- se deosebesc de lanţurile cu bucşe datorită rolelor 5, montate liber pe bucşe.

FORMELE ŞI CAUZELE DETERIORĂRII TRANSMISIILOR PRIN LANŢ

Uzarea articulaţiilor este principala formă de deteriorare a transmisiilor prin lanţ, cauza fiind apariţia, în timpul funcţionării, a unor presiuni pe suprafeţele în mişcare relativă (bolţuri-bucşe,bucşe-role). În urma uzării se produce o mărire a lungimii lanţului, ceea ce conduce la o angrenare incorectă a lanţului cu dinţii roţilor de lanţ. Pentru evitarea unor uzări pronunţate, între suprafeţeleîn contact trebuie să existe o peliculă de lubrifiant rezistentă, presiunea efectivă în peliculă fiind limitată la o valoare admisibilă. Calculul principal va fi la strivire a peliculei de lubrifiant din zona de contact.

Distrugerea suprafeţelor funcţionale prin apariţia de ciupituri (oboseala de contact), ca urmare a solicitării de contact, variabilă în timp, apare numai la transmisiile bine unse şi bine etanşate, la care uzura abrazivă este neînsemnată. Se evită prin alegerea unor materiale cu durităţi superficiale mari.Uzarea dinţilor roţilor de lanţ poate fi micşorată prin alegerea corespunzătoare a materialului şi tratamentului pentru acestea şi prin îmbunătăţirea condiţiilor de ungere.

Ruperea ecliselor, în dreptul găurilor pentru bolţuri sau bucşe, în cazul lanţurilor clasice, sau în zona mediană a ecliselor dinţate, apare la lanţuri puternic solicitate şi care funcţionează la viteze mari. Se impune limitarea vitezei de funcţionare şi efectuarea unui calcul de rupere statică prin tracţiune. Prin acest calcul se ţine seama şi de existenţa altor solicitări ale elementelor constitutive ale lanţului - de exemplu, forfecarea bolţului în zona de capăt a bucşelor şi încovoierea acestuia, înlimita jocului dintre bolţ şi bucşă.

Rotirea ecliselor faţă de bolţuri, respectiv faţă de bucşe, apare accidental, în cazul unei

execuţii şi montaj necorespunzătore a elementelor lanţului.

Notiuni introductiveTransmisii prin cabluri

Servesc la deplasarea pe verticala sau pe orizontala adiferitelor corpuri prin intermediul organului de tractiune flexibil numit cablu.Cablurile functioneaza prin aderenta la rolele pe care sunt infasurate . Ele sunt solicitate la tractiune, iar cu cresterea numarului de indoiri si noduri al aceleiasi portiuni de cablu in cursul unui ciclu de lucru scade durata de exploatare .

Se obtin prin Rasucire Impletire

Tipuri constructive

Rotunde Plate Cu toron rotund sau profilat Cu inima nemetalica Rasucite spre dreapta Rasucite spre stanga

Clasificarea cablurilor

    a)           dupa forma sectiunii transversale a toroanelor

          -             cabluri cu toroane rotunde

          -             cabluri cu toroane nerotunde

          b)           dupa felul contactulul dintre sarme

          -             cabluri obisnuite

          -             cabluri compound

          La cablurile obisnuite sarmele au acelasi diametru, iar pasul de infasurare a sarmelor este diferit intre straturi avand ca rezultat neparalelismul sarmelor intre straturi, deci incrucisarea sarmelor este astfel incat sarmele din stratul exterior sereazema pe cele din interior intr-o succesiune de puncte.

  c)           dupa numarul straturilor de sarma

          -             cabluri cu un strat de sarma in toroane

          -             cabluri cu doua straturi de sarma in toroane

          -             cabluri cu trei straturi de sarma in toroane

          -             cabluri cu patru straturi de sarma in toroane

            d)      dupa natura inimii

          - cu inima vegetala din sisal sau canepa imbibata in unsoare, asigurand astfel

            un suport elastic, deci cablul mai flexibil si o ungere buna in timp.

          -             cu inima metalica (un manunchi de sarme asemanatoare toronului)  asigurand astfel o rezistenta la rupere mai mari a cablului cat si o rezistenta la compresie transversala cand se pun mai multe straturi de cablu pe o toba, iar inima de canepa se striveste si se deformeaza sectiunea cablului,

          -       cu inima de azbest, cand cablurile sunt folosite la temperaturi mai ridicate decat cele normale.

 e)           dupa calitatea suprafetei sarmei

          -         cabluri mate, cu sarma asa cum rezulta din tragere

          -         cabluri zincate, folosite in medii corozive (aer liber, vapori corozivi, mediu marin)

          f)            dupa rezistenta la rupere

          -   rezistenta la rupere variaza intre 102 -  200 kg/mm2. Durabilitatea cablului   scade pe masura cresterii rezistentei

          g)           dupa felul infasurarii

          -   atat sarmele in toroane cat si toroanele pot fi:

                - cu infasurare in dreapta, notat cu "Z"

                - cu infasurare in stanga notat cu "S"

               - cu infasurare mixta

              Combinand primele doua moduri rezulta la cablurile duble doua genuri de cablari:

             cablare paralela, cand sarmele in toron si toroanele in jurul inimii sunt  acelasi sens S/S sau Z/Z

          - cablare in cruce, cand sensul de infasurare a toroanelor in jurul inimii este diferit de sensul de infasurare al sarmelor in toroane

          - cablarea mixta, o parte din toroane au sarmele infasurate in celalalt sens

          -  cablurile paralele au tendinta de desrasucire si din aceasta cauza se folosesc  cand sarcina este ghidata. Cablurile in cruce sunt utilizate cu prioritate la macarale.

                    dupa suprafata cablului

Domenii de utilizare

• Masini de ridicat si transportat

• Macarale

• Teleferice

• Ghidaje

• Transmisi mecanice

Formele si cauzele deteriorarii transmisiilor prin cablu

a) unul din toroane este deteriorat (rupt, strivit) sau cablul prezinta gatuiri, aplatisari sau indoiri

b) numarul de sarme rupte pe lungimea cablului de sase diametre sau de 60 diametre este egal sau mai mare decat cel indicat in tabelul de mai jos

    c) sarmele incep sa plesneasca la intervale repetate pe intreaga lungime a cablului

sarmele din stratul exterior, pe o portiune sau pe intreg cablul, si-au micsorat diametrul cu sau peste 40 % fata de diametrul initial.

 Automacaragiul are obligatia de a verifica zilnic la inceperea schimbului, atat aspectul cablului cat si fixarea capetelor acestuia.

Norme de securitatea si sanatatea muncii

-respectarea regulilor de depozitare si transport a pieselor,subansamblurilor si ansamblurilor;

-folosirea corecta a mijloacelor de asamblare si montaj;

-folosirea echipamentului de protectia muncii;

-verficarea permanenta a instalatiilor de ridicat si transportat;

-respectarea regulilor de manevrare a reperelor de asamblat;

-folosirea sculelor adecvate si in buna stare.

Infasurarea cablului

Schema unei transmisii cu cablu

Bibliografie

-Asamblari mecanice manual pentru clasa a XI a si a XII ruta progresiva,

-Autori: Mihaela Gabriela Ionescu, Ana Olivia, Gabriela Alice Enache, Sorina Antosica, Maria

Manole

-Organe de masini si transmisii mecanice,editura Mirton,Timisoara 2005

Autori: Mikos .I-Rădulescu, C. ş.a.: Elemente constructive ale transmisiilor mecanice prin angrenare, Editura

Mirton, Timişoara, 2000

- Imaginile si schitele sunt de pe Google sectiunea Imagini