Transmisia prin priza de putere

Transmisia prin priza de putere ca dispozitiv folosit pentru actionarea in deplasare a masinii agricole. Din punct de vedere constructiv si functional prizele de putere se impart in :

- prize de putere cu turatie constanta ( la arborele final turatia este constanta 540 - 1000 rpm )

- prize de putere cu turatie variabila ( la arborele final turatia variaza in functie de treapta de viteza selectata )

- priza de putere mixta ( care poate functiona atat la turatie constanta - regim de functionare asincron cat si la turatie variabila - regim de functionare sincron ) Pt regimul de functionare asincron miscarea este preluata de la motor iar pt regimul sincron miscarea este preluata de la cutia de viteze.

Schema unei prize mixte avand in componenta :

-angrenaj cilindric ( rol in demultiplicarea miscarii )

-arbore principal transmisie

-dispozitivul de selectare a regimului de turatie prin deplasarea acestuia

-arbore secundar transmisie

-dispozitiv de cuplare-decuplare

-arbore final

-cutie de viteze

Pt regimul asincron miscarea se transmite astfel : motor termic - ambreiaj principal - angrenaj cilindric - arbore principal - dispozitiv de selectare a regimului de turatie - arbore secundar - dispozitiv cuplare decuplare - arbore final

Pt regimul sincron miscarea se transmite astfel : cutie de viteze - dispozitiv de selectare a regimului de turatie - arbore secundar transmisie - dispozitiv de cuplare decuplare - arbore final

Masini / utilaje pt productia agroalimentara - masini agricole

Masinile agricole plus tractorul asigura procesele din agricultura, ele trebuie sa asigure lucrari de calitate in conditii optime de lucru fiind diversificate in functie de cultura, sol, relief, specie de animale, etc.

Masinile agricole care sunt folosite pt mecanizarea proceselor de productie trebuie sa raspunda unor cerinte principale:

sa asigure lucrari de calitate, calitatea fiind exprimata prin indici de lucru calitativi

tendinta este ca masinile sa fie modulate si diversificate corespunzator sursei de energie

sa aiba caracter multifunctional pt adaptarea la diverse conditii de lucru

sa aiba capacitate mare de lucru si consumuri mici de energie

sa aiba durata mare de functionare

sa fie sigure in exploatare

sa asigure mecanizarea tuturor operatiunilor din cadrul tehnologiei

Masina agricola este masina de lucru folosita la efectuarea uneia sau mai multor lucrari in cadrul productiei din agricultura din punct de vedere agrotehnic.

Masini agricole - pt lucrat solul, semanat, stropit, recoltat, etc.

Masini agricole - stationare, semimobile, mobile

Masini agricole - ( dupa modul de cuplare ) - tractate ( se prind la tractor intr-un singur punct prin intermediul barelor de tractiune ) / semipurtate ( se prin in doua puncte prin mecanismul de suspendare ) / purtate ( se prind in trei puncte ) / autopropulsate ( sursa de energie proprie )

Masini agricole - ( dupa sistemul de actionare ) - actionate manual, actionate de la priza de putere a tractorului, actionate de la rotile proprii de sprijin, actionate de la motoare proprii.

Agregat agricol - mijlocul de baza in mecanizarea proceselor de productie din agricultura format din sursa de energie si sau una sau mai multe masini agricole utilizat pentru efectuarea mecanizata a operatiilor din cadrul tehnologiei de mecanizare.

Tehnologia de mecanizare - ansamblu de masuri tehnice, economice, organizatorice de folosire a unei sisteme de masini in conditii optime in vederea unor efecte economice maxime.

Indici de apreciere ai tehnologiilor de mecanizare

Capacitatea orara de lucru pentru:

agregatele agricole mobile : Wh= 0.1 Bl vl Kr

Bl - latimea de lucru a masinii / vl - viteza de lucru in km/h / Kr -coeficientul real de folosire al timpului de lucru

Kr = Te/Ts

agregate agricole stationare : 10 puterea a 3 * V gama / t * Kr

Capacitate de lucru pe schimb - W sch = Wh*T

Consumul specific de combustibil - O = Ch/Wh

Ch - consum orar de combustibil = ( Cl * Tl + Cg*Tg * Cs*Ts ) / Ts

Numarul necesar de agregate pt efectuarea unei lucrari Nagr= 1,1 * S/ns z Wh ts ( s- reprezinta suprafata ce trebuie lucrata de catre agregate, ns - numarul de schimburi, z- reprezinta numarul de

zile in care trebuie efectuata lucrarea )

Coeficientul de disponibilitate termica exprima fiabilitatea unui agregat - D = t/Tr > 0,98 ( t - timp mediu de buna functionare "ds/nc", Tr- timp necesar pt reparatii )

Consumul specific de forta de munca Cfm = numar muncitori / capacitate orara de lucru ( ns/Wh ) - se calculeaza in ore om / ha sau ore om / t

Investitia specifica Is= Pagr/S

Masini pentru lucrarile solului

Din aceasta grupa fac parte urmatoarele categorii principale:

-pluguri

-freze agricole

-masini de sapat solul

-masini de modelat solul

-grape

-tavalugi

-cultivatoare

-combinatoare

-masini pt afanare adanca a solulul

Prin lucrarile solului sunt imbunatatite conditiile de dezvoltare a plantelor.

Plugurile sunt masini destinate pt a efectua lucrarea de baza a solului - aratura - prin aratura se intelege taierea unor felii de sol care apoi sunt supuse maruntirii si rasturnarii. Prin lucrarea de arat se obtin o serie de efecte principale, benefice pentru cresterea si dezvoltarea plantei: aerul si apa patrund mai usor in sol, astfel se realizeaza un schimb mai usor de gaze, creste umiditatea solului, sistemul radicular se dezvolta mai bine; datorita brazdei rasturnate partea superioara se ingroapa si se ingroapa resturi vegetale;

Aratura se poate realiza in orice anotimp, se recomanta imediat dupa recoltat. Aratura de vara se realizeaza dupa culturile recoltate in vara. Aratura de iarna se face in ferestrele iernii, atunci cand stratul de zapada este redus, cand solul nu este inghetat iar aratura de primavara nu se recomanda deoarece lucrarea favorizeaza pierderea apei din sol - mai ales in conditiile din Romania.

Clasificarea plugurilor - dupa destinatie ( pentru araturi in culturile de camp, pentru vii, pentru livezi, pentru terenuri mlastinoase, pt deschis canale, etc ) dupa tipul organului de lucru ( organul activ se numeste trupita - pluguri cu trupita cu cormana, clasica, pluguri cu tripita de tip disc ) dupa adancimea de lucru ( superficiale 20cm , normale 20-30 cm, adanci 30-40 cm, f adanci 40-80cm ) dupa modul de rasturnare al brazdei ( intr-o singura parte, pluguri normale, de regula pe dreapta; succesiv pe stanga sau pe dreapta, pluguri reversibile sau balansiere pt desfundat ) cu rasturnarea brazdei pe stanga si pe dreapta ( pluguri pt vii, pt deschis canale ) dupa sursa de energie ( tractiune

mecanica, tractiune animala ).

Constructia plugurilor - trupita, cutit, scormonitoare, mecanisme de reglare, cadru, dispozitive de cuplare.

Schema unui plug normal - are un cadru, trupitele, roata pt reglare limitare adancime de lucru, cutitul plugului.

Schema unui plug reversibil - sunt prevazute 2 seturi de trupite care se monteaza pe un cadrul mobil articulat la un cadru fix - cadru fix cu dispozitiv de prindere la tractor, cadru mobil pe care se monteaza seturile de trupite, 2 roti reglare adancime, 2 cutite.

Adancimea de lucru reprezinta diferenta dintre planul de asezare al rotii si planul de asezare al trupitei.

Schema de principiu a unei trupite clasice - cu cormana - prezinta : brazdar, cormana, cormana suplimentara, prelungitor de cormana, plaz si calcai de plaz, barsa. Pe barsa sunt montate componentele trupitei si prin aceasta se realizeaza prinderea pe cadrul masinii.

Brazdarul realizeaza in plan orizontal taierea feliei de sol si ridicarea acesteia pe suprafata cormanei. Are forma trapezoidala, cu varf ascutit, rotunjit, in functie de tipul de sol, prevazut cu o muchie taietoare, o rezerva de material la partea dorsala care sa permita revenirea la forma initiala in urma uzurii.

Cormana preia brazda de sol si o supune unor actiuni de comprimare, incovoiere, rasucire, deplasare laterala si rasturnare astfel incat in final brazda de sol sa ajunga cu partea vegetala sa fie ingropata.

Pt rasturnarea brazdei, trebuie respectat urmatorul raport K=b/a>1,27 ( b-latimea, a-adancimea ) >1,27 pt trupitele fara cormana superioara iar K > 1 pt trupitele cu cormana superioara.

Cormana poate avea forme diferite in functie de tipul de sol, respectiv: cormana cilindrica pt soluri usoare, cormana elicoidala pt soluri mlastinoase, cormana cilindrico-elicoidala : cormana universala sau culturala pt soluri mijlocii, cormana semielicoidala pt soluri mijlocii cu resturi vegetale, cormana cultural semielicoidala pt soluri grele.

Cutitul plugului are rolul de a taia brazda de sol in plan vertical pentru ultima trupita, cutitul delimiteaza latimea totala a plugului, poate fi intalnit in variantele: cutit lung / drept la plugurile balansiere sau cu tractiune animala dispus la 65 % pt taiere progresiva ( lama cutit, suport, brida de prindere ) si cutit disc intalnit la marea majoritate cu tractiune mecanica, poate fi prevazut cu taisul continu sau crestat si care se monteaza in fata varfului brazdarului de la ultima trupita mai sus de planul de asezare al trupitei, este prevazut cu un suport articulat care sa permita auto-orientarea organului de lucru.

Optional la un plug se pot intalni scormonitoare, atunci cand este necesar a fi distrus stratul de sol tasat format in profunzime. Avand drept scop refacerea regimului aero-hidric, se dispune un scormonitor la 2-3 trupite in spate si lucreaza la adancime mai mare decat trupita. Din punct de vedere constructiv poate fi scormonitor de tip dalta sau de tip sageata cu aripi inguste.

Indici calitativi de lucru la lucrarea de arat

adancimea medie a araturii - se fac cel putin 20 masuratori, se foloseste brazdometru.

am = suma cand i ia valori de la 1 la n / n - se exprima in cm

abaterea standard a adancimii medi Sa = radical din ( suma ( ai-am ) la puterea 2 ) / n-1

abaterea accidentala maxima Delta A = +- a max/min - a m

coeficientul de variatie a adancimii Ca= +- Sa/am

latimea medie a araturii - cel putin 10 masuratori - Bm = suma Bi / n

abaterea standard, abaterea accidentala maxima, coeficientul de variatie.

gradul de maruntire a solului - se foloseste rama metrica si se recolteaza intreaga cantitate de sol pe adancimea de arat care se cantareste iar aceasta cantitate de sol este trecuta printr-o sita cu ochiuri de 10 cm. Gms = suma Msci/Msti / n *100 ( Msci - masa de sol care a trecut prin sita, Msti - masa de sol totala )

gradul de acoperire cu sol a masei vegetale Gav = suma masa vegetala acoperita / masa vegetala totala / n * 100 ( se foloseste rama metrica, se dispune pe sol inaintea trecerii agregatului si se recolteaza din interiorul ramei toata masa vegetala si se obtine masa vegetala totala, apoi se trece cu agregatul si se ia masa vegetala care ramane )

gradul de afanare a solului Gas = suma Hi / Ai / n * 100 ( se iau cel putin 20 masuratori, Hi - reprezinta inaltimea cu cat s-a ridicat solul afanata fata de cel nearat, se raporteaza la adancime )

Valorile admisibile

abaterea standard a adancimii de lucru max +- 0,1

abaterea accidentala a adancimii de lucru max +- 0,2

abaterea standard max +- 0,1

coeficientul de variatie max +- 0,1

abaterea standard a latimii max +- 0,2

coeficientul de variatia a latimii max +- 0,1

gradul de maruntire a solului min 80 %

gradul de afanare a solului min 20 %