Sergiu CiocArlan

CRONICATRAIRITOR

de Iav

CAPATTJL IT]MII

Carte tipdritd cu binecuvAntarea

lnalpreasfinlitului. PIMEN

Arhiepiscopul Sucevei gi Rdddufilor

CNIIVftA OAVMOI{ITfl

2oL9

-

J ibertatea pe care am simlit-o tot timpul firI viafa mea indiferent de necazurile gi sufe-I-lrinlele de care m-am tzbit, a fost, tr esenlfi

timpul pe#ecut in familia noastrd. Fdrd acest timp alfamiliei, eu ag fi gAndit cu totul altfel, ag fi fost cu totulaltfel. Iau in considerare aici gi posibilitatea de a mdfi ndscut intr-o altd familie gi de a fi avut o altfel deeducafie. Nu-mi dau seama cum e sd te indemne zide zi propria familie sd porfi acest neajuns, acest han-dicap fiinfial, fiindcd libertatea este o insugire a pro-priei noastre umanitdfi. Trebuie sd fie hidos, nu-miimaginez altfel. Propriul gand sd nu aibi iegire, sd fieklt timpul mdrginit de barierele uriage ale evenimen-tclor umilitoare... Atunci fdpfixa aceasta delicatd a

gdndului se zbArcegte, inlepenegte, se atrofiaz1, moa-re. Ce mai rdmdne in urma ei? Doar un automatismin virfutea cdruia rdspundem cuvinte sau acfionflm.Dar o vom face ca nigte magini, nu ca nigte oameni.

Tatdl meu avea doar patru ani gi jumdtate cAndnlama lui a murit. Buna Marieta fusese tare bolna-vtI, dar nu de sine ii pdrea rdu, ci de copiii ei dragiqi de bunul Toader. PlAngea gi il intreba pe bunul:,,(lum o sd vd descurcafl voi fdrd mine?" Bunul Toader

Sergiu CiocArlan. Cronico trdirilor de Ia capdtul lumii

tdcea gi strAngea din dinfi. O iubise mult pe buna,iar cdnd se uita la cei doi copii, la Mihai gi la soralui geamln5, vedea ln jocurile lor, in umbletul 1or,in nevinovdtialor, in zAmbetul copildresc, toatd iu-birea pe care o tdinuise in inim5, iubirea aceea plindde bunX-cuviinld ce nu se risipea niciodatd, oricAtegriji^9i treburi va fi avut prin gospoddrie.

Inainte sd treacd la cele vegnice, buna l-a che-mat pe bunul qi i-a spus:

- I-am kimis vorbd pdrintelui Gheorghe sd vindpdnd la noi...

- Vrei sd te mai impdrtdgegti o datd?- E vorba de altceva...- Ar trebui sd te odihnegti... Eqti obositd.- O sd am tot timpul sd o fac... Acum vreau sd-fi

spun ceva important. Pdrintele ili va spune gi eI...- Nu inleleg...- Toadere, vreau si-mi promili un lucru...- Uite cd vine gi pdrintele Gheorghe!- Cu atAt mai bine.Pdrintele a intrat aplecat in odaia scundd, qi-a

scos pdlXria gi a dat ziuabund. Apoi s-a apropiat debolnavd gi a binecuvAntat-o. L-a binecuvAntat gi pebunul Toader, care se strdduia din rdsputeri sd nuplAngd. ,,Epreatdndr6, pdrinte. .." .Bvrta Marieta nutrecuse de 29 de ani. Se imbolndvise de la o cdzdfi.:lrd.Plecase ia cAmp, la prdgit, gi a alunecat din cdruld.Pdruse o banald rand la genunchi gi nu-i ddduse preamare irnportanfd. Apoi a observat cd nu se vinde-cd aga usor cum crezuse la inceput. Folosise uneleleacuri, dar nu ddduserd rczultat Avea ameteli gi se

-

PaTtea I. CHEMAREA I,AUNTNICA

oimlea epaizatd. Femeile din sat, cAnd o vedeau cumse clatind pe picioare, ii cdinau tinere,tea gi frumu-sefea, care acum pdreau neputincioase in lupta cuboala. in scurt timp nu a mai reugit sd se ridice dinpat. Fdcusefebrd,, aveabuzele uscate gi o dureau taremugchii picioarelor. Pe piele ii apdruserd nigte peterogii care, dupd o zi-doud,, cdpdtau o culoare tot mailnchisd. Erau foarte dureroase. CAnd a venit mediculsA o vadd, i-a prescris un tratament pentru pneumo-nie, fiindcd tugea gi abia mai putea sd respire din ca-

uzagdtului inflamat. Dar i-a spus bunului Toader sd

se pregdteascd de ce-i mai rdu.- Asta e bubd neagr6. N-ai niciun animal bolnav?

- Nu avem decAt o vacd, dar e sdndtoas5.

- Se poate lua gi din aer, dar gi de la animale,i-aspus medicul. E un microb care otrdvegte sdngele.Apare gi la animale. De-aia te-am intrebat.

- Avem doi copii...- imi pare riu, dar dupd cum vdd mai mult de

o sdptdmAnd n-o mai duce.Acum, in oddifa slab luminatd de firicelul de lu-

nrind ce venea de la candeld, bunul Toader se uitala preot gi la Marieta lui, care abia ingdna cuvinteler,lc sleitd ce era:

- Pdrinte, a spus buna, am vrut sd fii gi mata del'afd acum cAnd o sd-i spun cu limbd de moarte sd

ruibd grijd de copiii nogtri.- E datoria mea...Pdrintele Gheorghe era doar un martor tdcut.

A oftat adAnc inainte ca buna Marieta sd spund maitlt'parte:

rg

zo Sergiu CiocArlan. Cronicq trdirilor de la capdtul lumii

- Copiii nogtri, Toadere, nu pot trdi fdrd mame.Nici tu nu poli trdi fdr5 femeie. Egti dator sd nu teintristezi peste mdsurd dupd moartea mea gi sd...

- Egti obosit5..., ii gopti bunul Toader.- Nu sunt deloc. iti vei lua femeie cu binecu-

vAntarea mea gi cununie de la pdrintele, care sd-icreascd pe copii gi sd aibd grijd de tine. Ai auzit,To-adere? O femeie cu inimd de mamd.

Apoi pdrintele Gheorghe a ieqit cu bunul Toadergi au stat aga un timp fdrd sd spund nimic. Ce mai erade spus? La cAteva zile,buna Marieta s-a prdpddit.Bunul a petrecut-o la cimitir gi a plAns-o mult. Unan de zile s-a tot dus mereu la cimitir. Abia cAnd ilvedea pe pdrintele Gheorghe, ?gi amintea de copii gipromisiunea fdcutd de a nu se intrista peste mdsurd,de a-i cregte pe cei doi gemeni scumpi ai sdi.

Pdrintele Gheorghe Borcea venise in sat cu gase

ani inainte. Era un om cam pldpAnd gi scund, darenergic. Biserica Sfinlii Voievozi Mihail qi Gavriil,la care slujea, era agezatd in mijlocul satului gi fu-sese ridicatd de curAnd. Construcfia incepuse in1906, exact la data la care el fusese numit in parohiasatului Goldgeii Noi. Trei ani se muncise intens laridicarea bisericii gi numai datoritd lui Dumnezert,Care migcase inimile oamenilor, s-a putut finaliza.insemnate donafii fuseserd fdcute de Maria gi Petru,conte de Roma, Ana gi Petre Grigorag, Dobra giVlad Novac. $i mai ales indemnurile neobosite a1e

invdtdtorului Atanasie Topor ajutaserd mult la ina-intarea lucrdrilor. Pe 13 decembrie lg}g,inprezentaarhimandritului Vartolomei Stdnescu, vicarul epi-

-=

Partea I. CHEMAREA LAUNTruCA

scopal, gi a imputernicitului episcop eparhiot Nifonnl Dundrii de jos, care se afla chiar in primul an alslLrjirii ca episcop, insolili de un sobor insemnat de

lrrcoti gi de mulfime de credinciogi, s-a fdcut sfinfi-n'a bisericii. Era in al43-1ea an de domnie a Majestd-f ii Sale Carol I al RomAniei. Pregedinte al Consiliu-lrri de minigtri era Ion I.C. Brdtianu, iar ministru al('ultelor gi Instrucliunii era Spiru C. Haret.

Bunul Toader gi buna Marieta igi botezaserd ge-rrrcnii - Mihai gi Paraschiva. Slujba se fdcuse tot inlriscrica veche, pe la sfArqitul lui noiembrie 1909.8i-sit,ricuta veche era o modestd casd din lemn fut carer;r' slujeau sfintele slujbe de vreo unsprezece ani. inIu()fl, de Sfdnta Marie Mare, se oficiase prima SfAn-l,t l,iturghie. Era primul agezdmAnt de rugdciune al,rt't'stui sat care se infiinfase cu opt ani inainte. Satulliit't'a parte dintr-un proiect national de moderniza-rl rr RomAniei prin infiintarea de noi agezdri. in toatdl,u'.I se constifuiserd 130 de sate noi in baza acesteilrottrrAri. Denumirea de Goldgeii Noi nu era delocrrrl.unpldtoare. Lascdr Catargiu, care in acea perioa-rl,1 oc-upa portofoliul de prim-ministru al Romdnieirlirr partea Partidului Conservator, fiind la al treileant,ur{-lat, venise cu aceastd propunere dupd numelerrroq;ici sale de la Covurlui. Planul safului era unul,lrr'lrtungliular, cu ulile paralele gi colturi rectangu-l,rrr., C-uprindea 500 de gospoddrii, gi fiecare gospo-rl,lrit.ilvea o formd pdtratd ce insuma 2000 de metri.

('asa bunicilor mei avea acelaqi proiect ca gi,,.h.lirltc case din sat. Cuprindea un antreu gi doudr',nn(.r'(t. Bunul Toader considera cd era o casd trai-

zz Sergitt Ciocirlan. Cronicq trdirilor de Iq capdtul lumii

nic5, construitd numai din cdrdmidd de stat. CdrS-mida de stat era o cdrdmidd dur6., gaIben6,, foarterezistentd la umezeald gi la timp. Pdmdntul folositla prepararea ei era de pe vatra satului, insd reletaera una de stat. $i biserica noud fusese ridicatd cuastfel de cdrdmizi de o calitate apropiatd de cea agamotei. Satul aparlinea de comuna Yiziru, acolounde era qi Castelul confilor de Roma, principaliictitori ai bisericii noi, dar avea sd se dezvolte foarterepede. in anul in care s-a ndscut tatdl meu, numdraaproximativ !700 de suflete.

Tot pdrintele Gheorghe a fost cel care i-a spusbunului Toader cd in Viziru este o vdduvd cu doudfete, care are inimd de mamd. lncd de cum a intAl-nit-o, bunul gi-a dat seama cd ea va fi femeia care

va purta aldturi de el grijile familiei qi greutdfilegospoddriei. Pictura era gata atunci cAnd s-au cu-nunat in biserica noud. El avea doi copii, ea alli doi,gi le-a mai ddruit Dumnezeu incd patru. O chemaConstanla, iar eu qi sora mea obignuiam sd-i spu-nem dddica Tanla. Era o tdrancd simpld cu 4-5 cla-se, dar un adevdrat strateg. $tia sd aplaneze oriceconflict. ii pldcea sd fie bund-infelegere intre tofi aisdi qi reugea in orice situalie. Probabil pentru asta oindrdgeam tofi.

Odatd ce bunul Toader s-a recdsdtorit, a ince-put sd-gi vadd linigtit de treburile sale. Era tAmplargi avea atelier propriu. Era un om cu o disciplind amuncii pe care rar o intAlnegti in societate. Poate gi

pentru cd era cufundat in activitatea sa, pdrea mo-roc5.nos, pulin dispus sd stea de vorbd cu oamenii,

-

Partea I. CHEMAREA L-AUNTRICA

retras in lumea sa, izolat gi chiar dur. insd nu erachiar aqa. imi pldcea sd-l observ, iar el se ldsa obser-vat. AtAt timp cdt ii respectai linigtea gi frumuseleamuncii, el ifi erd un prieten adevdrat. Dar prea pu-[ini oameni gtiau sd-l descopere astfet. imi dddeamseama ci pierderea unei fiinle atAt de dragi, cum fu-sese buna Marieta, ldsase urme in fdptura sa ldun-tricd. Era un om puternic, degi mXrunt la trup, caretrecuse peste aceastd grea incercare a vielii. Totugi,peste incercdrile vielii nu treci fdrd sd gchiopdteziun pic mdcar. Dddica Tanfa, cu flerul ei, ii simtearana,nevindecatd gi il trata cu multd bldndele.

in rest, bunul Toader, degi avea vreo 5-6 hecta-rc de pdmAnt, nu se ducea la cAmp. in permanentdse ocupa de comenzile pe care le avea la atelier. $inu erau pufine. Avea un stafut aparte in comunitateprin prisma activitdlii sale. Fafd de oamenii care nu.rveau ?ncotro, ci trebuiau sd lucreze pdrndnbul, elcra liber. Megtegugul sdu qi posibilitatea pe care ate-lit.rul i-o dddea de a desface mdrfurile obtinute prinpricepere gi hdrnicie il ridicau deasupra celorlal1i.lnvfifdtorul Atanasie Topor, care era un om stimatrrliit de cei din Goldgeii Noi, cAt gi de cei dinYiziru,ll uprrecia foarte mult gi ii prefera compania. De ase-nl(.nea, pdrintele Gheorghe Borcea se bucura cAnd ilvt.tlca in fiecare duminici gi sdrbdtoare cu intreagal,unilie, stAnd cuminte in fafa sfintelor ugi impdrd-lr';li. Nu avea in sine un orgoliu neintemeiat, ci or ,llt'ilturd apdsatd care se invald in timp 9i cu ajuto-r rrl ournenilor ce nu depind de stdpdn. Bunul Toa-r lr.r' nu se ploconise niciodatd in fala nimdnui gi nici

2?,

Sergiu CiocArlan. Cronicc trdirilor de Ia capdtul lumii

nu avea s-o facd vreodate. Mai mult de-atAt, nu asuferit niciodatd pe cei care aveau o poftd nesdjioa-sd de a umili pe al;i oameni, pe batjocoritori, pe ceicare rAdeau de sdrdcia sau de defectele semenilor.Se uita scArbit in altd parte gi scuipa ln ldrAnd cu nd-duf. ,,MamaIor!" Nu gtiu cdror imprejurdri datorabunul Toader felul sdu de a fi, dar cred cd familia ilajutase enorm. Mi-a povestit odatd cd strdbunica erao femeie de o demnitate rard. Mi-a spus-o atunci cuatdta mAndrie, incAt am rdmas pAnd astdzi cu sen-timentul cd purta in suflet icoana acelei demnitdti,aga cum o primise de la mama sa.

Mdrturisesc astfel, deoarece cred cd libertateainterioard nu apare de niciunde in viata unui om. Eun acord cu tine insufi, e adevdrat, insd aici se ajun-ge cu Br€u, intr-un mod personal, prin efort ldun-ttic, ascezd, renuntare. Bunul Toader vdzuse cevala mama lui, iar acel ceva ii cdlduzise viata intr-unanume fel. Chiar gi meseria pe care o avea, o datoraacestui fel de a fi fost educat. Fac precizarea aceas-ta pentru cd unii ar putea crede cd doar o meseriete poate face liber gi ifi poate da demnitate. E preapuliru credeti-md. E un mod de a fi educat care con-std in gansa de a intdlni la timpul potrivit un om.Evident cd, dacd tocmai acel om te naqte gi te creqte,este extraordinar. Uneori se intAmpld sd nu fie aga,iar intAlnirea sau intAlnirile cu modele de libertateinterioard se amAnd. Pentru multi, aceste intdlnirinu se mai ivesc niciodatd, iar aceasta este o adevd-ratd. tragedie de care profitd cei cu vocafie de con-chistadori 9i de stdpdri pe plantafie.

i-

Partea I. CHEMAREA TAUNTNICA

Bunul Toader construia cdrule. Era rotar, fierar;i tAmplar la un loc. Confecfiona din lemn de salcAmIonte componentele: dricul, osia, crucea carului, loi-lrca, draghina,leuca, gugletele (in care se punea nu-trcful pentru cai), cogarul, oigtea, tinjala, jugul, re-slrrul, jigla policioara, crucea profapului, vdtraiul gi

rotile. La inceput a construit pentru oamenii din sat.

Apoi, se trezea cu sdteni de prin Yiziru, Valea CAne-pii, Tufegti, Gropeni, Bordei Verde sau, gi mai de de-

l)irrte, de la miazdzi de Dundre, care ii solicitau cAte

o cilrutd. Avea programdrile sale. $i nu-i pldcea sd fiezorit. Condifiile le punea de la bun inceput. Timpultlt' lucru la o astfel de comandd era de minim o sdptd-rrrrind, iar la inceput era incasat un avans substanfial.ljt' rnai uita gi la om. Uneori (nu se intAmpla foarterlt.s), atunci cdnd vedea cd omul chiar nu are cum sd-irlt'a bani in momentul acela, accepta produse sau ilgrilsr-ria. Termenul era fixat de comun acord.

Atelierul ii aducea un venit suficient pentru a-girrrlrctine intreaga familie, o familie care s-a tot mdrit

l',irrr'l in 1928, cAnd s-a ndscut ultimul dintre cei optr'opii, unchiul Petrug. Tata imi povestea adesea cd,

,rlrrrrci cAnd a inceput sd inleleagd cdt de cdt sensulvit.!ii, avea sentimentul cd familia lor este ca echipa-

;rrl rrnei cordbii conduse foarte precis de un cdpitan

rrit'cput. Bunul Toader oferea siguranjd intr-o epo-r','l tlominatd de multe incertitudini.

'l'atdl meu avea abia gapte ani cAnd RomAnia arr.rrurrtat la neutralitate qi a intrat inrdzboi de parteaArrlirntei. Acest bloc politico-militar era constituit

25

Sergiu CiocArlan. Cronics trdirilor de la capdtul lumii

de Franfa Anglia gi Rusia. Bunul Toader nu a fostatdt de entuziasmat de fncepercardzboiului. $tia cdastfel de perioade de restrigte pentru tard, afectea-zd, gi viala familiei, dar era bucuros cd nu stdm cumAinile in sAn cAnd algii furcearcd sd ne umileascd.Puterile Centrale - presupundnd Germania, Aus-tro-Ungaria, Turcia gi Bulgaria - trebuiau infrunta-te, mai ales cd autoritdlile de la tsudapesta gi Vienaii asupreau pe romenii din provinciile aflate subocupafie: Transilvani a, Ban-tat, Crigana, Maramureggi Bucovina. Acest lucru i se pdrea o nedreptate stri-gdtoare la cer, o samavolnicie. Se intdlnea destul dedes cu invdfdtorul Atanasie gi cu pdrintele Gheor-ghe gi discutau despre pdtimirea romAnilor aflalisub ocupafie, despre umilinlele pe care trebuie sdle suportdm din partea Imperiului Austro-Ungar gidespre posibilitatea de a elibera aceste pdrli suferin-de ale trupului fdrii.

Pierderea luptei de la Turfucaia adusese cu sinetrei luni de cogmar. in decembrielgl6tot sudul ldriiera ocupat. Guvernul, Regele Ferdinand gi o partetnsemnati din populalia aflatd in zona ocupatd seretriseserd tr Moldova. Brdila fusese invadatd detrupele germane. infoarte scurt timp, populafia ora-gului s-a dublat. De la 62.000 de locuitori, cdtavea inmod normaf ajunsese la 120.000. Bunul Toader pri-mea mai multe comenzi ca niciodatd. Oficialitdfilegermane rechizitionaserd multe cdrute, iar oarneniiaveau nevoie de altele pentru a se putea gospoddri.

De frevdtdturd nici nu mai putea fi vorba. Tataavea sd continue educatia gcolard abia dupd rdzboi"

-

Partea I. CHEMAREA TAUNTruCA

lncepuse gcoala primard in 19'1,6, iar in 1923 o ab-

solvea. RAdeam amAndoi, cAteodatd, de situafiaaceasta hazlie: in clasa a patra avea 14 ani. Alteoripovestea la masd, atunci cAnd se strdngea intreagafamilie gi ne simleam o singurd htnrld', avAnd incre-dere nelimitatd unul intr-altul. Degi se amluza copi-os, chipul tatdlui meu era traversat la un momentdat de o umbrd. Era amintirea acelor ani din perioa-da de rdzboigi de preocuparea pe care o avea ca nucumva gi noi sd trecem printr-o astfel de nenorocire.

De altfel, aceastd delicatefe nu avea sd i se estompe-ze niciodate, ft:I ciuda poverilor existenliale pe care

nvea sd le poarte.Bunul Toader avea o mare evlavie pentru car-

te. El nu fdcuse carte, dar gtia sd citeascd gi sd scrie.

l)estul de des achizitionacdtli din bdnufii pe care iinvea pugi deoparte, deoarece considera cd omul tre-truie sd se retragd din cAnd in cAnd gi sd citeascd. Ji-nca, in raftul fdcut de el insugi, cdtli felurite, printrecare intAlneai operele lui Cantemir, C. Negruzzi, A1.

l)onici, M. Kogdlniceanu, Cogbuc, Sadoveanu, Sla-

vici, Eminescu, Alecsandri, Creangd. Nu le cumpdraln intAmplare. lgi formase gustul acesta pentru cdr-

|ilc valoroase, sfdtuindu-se indelung cu invdfdtorulAtanasie gi cu pdrintele Gheorghe, oameni educali

iri iubitori de frumos. De asemenea, il admira foarterrrult pe Nicolae lorga, care era atunci preqedinteleAdundrii Deputalilor in RomAnia Mare.

ln primul rAnd, indignarea lui Iorga la inche-

icrea Tratatului de pace de la Buftea-Bucureqti, din7 n'tai1918, il cuprinsese gi pe bunul Toader. Era o

27