7/24/2019 Traducere-croitoru

1/2

Traducere:

Nici un fel de vreme nu-1 putea opri de la aceste drumuri. Dupa ce lucra cateva ceasuri dimineata, isi

lua palaria i, pe ploaie sau soare, urmat de Carlo, un batran prepelicar pe care-1 mostenise de la tatal

sau, pleca sa-si indeplineasca misiunea; n-as putea spune daca era manat de dragoste sau numai de

simtamantul datoriei. Cand vremea era foarte rea, surorile lui incercau sa-1 tina acasa. In asemenea

prilejuri raspundea cu un zambet deosebit, mai mult solemn decat vesel! Daca o pala de vant sau cativa stropi de ploaie ar fi in stare sa ma abata de la o sarcina atat de

usoara, ce fel de pregatire ar fi o asemenea moliciune pentru viitorul pe care mi-1 planuiesc"

Diana si #ar$ raspundeau de obicei printr-o privire si apoi ramaneau cateva

minute adancite in ganduri triste.

Dar afara de absentele lui dese, mai era o stavila in calea prieteniei noastre mi se parea ca are o fire

rece, distanta, ascunsa c%iar. &arguincios in indeplinirea datoriilor de pastor, cu o viata lipsita de orice

pri%ana, nu parea totusi sa se bucure de acea seninatate si multumire launtrica ce trebuie sa fie rasplata

oricarui adevarat crestin si a oricarui binefacator. 'desea, seara, cand sedea langa fereastra, inaintea

pupitrului si a %artiilor lui, se oprea din citit sau din scris, isi proptea barbia in maini si ramanea pe

ganduri; era insa usor sa vezi, dupa scanteierile pupilei, ca acele ganduri il macinau.(e langa asta, mai cred ca natura nu ascundea pentru el aceleasi comori de desfatare ca si pentru

surorile sale. ) data, o singura data a vorbit, fiind si eu de fata, despre farmecul aspru al colinelor si

despre dragostea lui arzatoare pentru acoperisul innegrit si zidurile pline de musc%i, pe care le numea

caminul lui; in tonul si cuvintele sale staruia insa mai multa ma%nire decat bucurie. Niciodata

nu parea sa colinde campiile mlastinoase de dragul tacerii lor alinatoare - niciodata nu cauta si nu

zabovea asupra miilor de pasnice incantari pe care le puteau darui.

*iind asa de putin comunicativ, mi-a trebuit catava vreme pana sa-mi pot da seama de inteligenta lui si

am inceput sa fac lucrul acesta in clipa cand 1-am auzit tinand o predica la biserica din #orton. 's

vrea sa va redau predica aceea, dar e peste puterile mele. Nici n-as putea descrie cu fidelitate impresia

pe care mi-a facut-o.

' inceput linistit si, intr-adevar, in ceea ce priveste tonul i inaltimea vocii, linistit a ramas pana la

capat. ) pasiune sincera, desi retinuta, se simtea in accentele raspicate i in limbajul adeseori nervos.

(asiunea aceea crescu, deveni forta - o forta stapanita, densa, controlata. Inima era infiorata si mintea

uimita de puterea predicatorului - nici una insa nu devenea mai buna. (este vorbele lui plutea o ciudata

amaraciune; se simtea lipsa unei blandeti mangaietoare; aluziile severe la dogmele calvine - alegere,

predestinare, pedeapsa - erau dese si fiecare pomenire a lor suna ca o sentinta de condamnare. Cand a

ispravit, in loc ca dupa predica lui sa fiu mai usurata, mai linistita, mai luminata, am simtit o tristete

nespusa, caci mi se parea - nu stiu daca toti au incercat acelasi simtammt - ca vorbirea aceea maiastra

tasnea dintr-un izvor de dezamagiri amare, in care dorintele neimplinite si nazuintile starnesc o

neliniste sufleteasca.

+ram sigura ca &t. o%n ivers, cu toata viata lui nepri%anita si ravna lui constiincioasa, nu-si gasise

inca acea dumnezeiasca pace mai presus de orice intelegere, fiind in aceasta asemeni mie, cea cu

sufletul sfasiat de regretele ascunse dupa idolul prabusit si raiul pierdut; de ele m-am ferit sa pomenesc

in ultima vreme, dar ma stapaneau si ma tiranizau inca fara mila. 'stfel a mai trecut o luna. Diana si

#ar$ trebuiau sa paraseasca in curand #oor-ouse si sa se intoarca in cadrul acela cu totul diferit si la

viata cu totul sc%imbata pe care aveau s-o duca in calitatea lor de guvernante intr-un oras mare din

sudul 'ngliei.

*iecare avea sa se intoarca in cate o familie unde niste oameni bogati si trufai le priveau ca pe niste

fiinte umile, ce depindeau intru totul de ei, sinc%isindu-se prea putin de alesele lor insusiri sufletesti i

7/24/2019 Traducere-croitoru

2/2

pretuind numai un anumit soi de pricepere, asa cum pretuiau indemanarea bucataresei, sau iscusinta

cameristei.

Domnul &t. o%n nu-mi vorbise inca nimic de locul pe care fagaduise sa mi-1 gaseasca, totusi, nevoia

de a-mi afla un rost devenise foarte acuta. Intr-o dimineata, ramanand pentru cateva clipe numai cu el

in salon, am cutezat sa ma apropii de coltul de langa fereastra, pe care masuta, fotoliul si pupitrul sau ii

transformasera intr-un fel de odaie de lucru; voiam tocmai sa-i vorbesc - desi nu prea stiam cum, caci eindeobste greu sa strapungi pojg%ita de g%eata cu care totdeauna se acopera oamenii de felul sau -

cand el ma scoase din incurcatura, desc%izand vorba. /azand ca ma apropii, ridica oc%ii si in aceeasi

clipa ma intreba

! /rei sa-mi spui ceva"

! Da, domnule, as vrea sa stiu daca ai auzit cumva de vreun loc pentru

mine.

! 'cum vreo trei saptamani am gasit, sau aproape gasisem ceva pentru dumneata; dar cum se pare ca

aici esti folositoare si fericita totodata, si cum surorile mele te-au indragit iar tovarasia dumitale le face

deosebita placere, m-am gandit ca n-are nici un rost sa destram aceasta fericire, pana ce plecarea

lor de la #ars%-+nd nu te va sili si pe dumneata sa pleci.! i ele vor pleca peste trei zile"

! Da; iar dupa ce pleaca ele, eu o sa ma intorc la paro%ia din #orton.

anna% ma va insoti si casa asta vec%e o s-o inc%idem.

'steptai putin, - crezand ca o sa continue ceea ce incepuse dar gandurile lui pareau a fi luat alt curs.

/azui, cercetandu-i privirea, ca nu se mai gandeste la mine si la necazurile mele. 'm fost deci silita sa-

1 readuc la o problema foarte importanta si foarte ingrijoratoare pentru mine.

! 0a ce anume slujba te gandisesi, domnule ivers" il intrebai. Nadajduiesc ca intarzierea nu va face

si mai dificila obtinerea acelui post.

! )% nu, fiindca depinde numai de mine sa ti-1 ofer si de dumneata ca sa-1

primesti.&e opri iar si paru ca nu-i dispus sa continue. Incepui sa-mi pierd rabdarea. Cateva miscari nervoase, o

privire alarmata si intrebatoare ce-i cerceta c%ipul il facura sa inteleaga starea mea, tot atat de limpede

ca si cuvintele, dar cu mai putina osteneala.

! Nu-i nevoie sa te grabesti atat ca sa afli despre ce-i vorba. *iindca, drept sa-ti spun, n-am gasit

nimic placut sau potrivit pentru dumneata. Inainte de a te lamuri, te-as ruga sa-ti amintesti ce ti-am

spus mai demult te ajut, cum ajuta orbul pe sc%iop. &unt sarac, caci dupa ce voi fi platit toate datoriile

tatii, nu-mi va mai ramane decat %ambarul asta darapanat, cu aleea de brazi din spatele lui si sfoara de

pamant pietros, cu tisa si cu ilice in fata. &unt un necunoscut. Numele de ivers o vec%i, dar doi din

cei trei ultimi reprezentanti ai neamului isi castiga painea slujind prin straini, iar al treilea se socoteste

strain in tinutul lui de bastina - atat in viata cat si in moarte. Da, si se socoteste, ba c%iar trebuie sa se

socoteasca onorat de soarta %arazita, nazuind doar catre ziua cand crucea ce-1 va desparti de legaturile

trupesti ii va fi pusa pe umeri si cand eel ce e capul bisericii luptatoare - in randurile careia el e unul

dintre cei mai umili ostasi - va da porunca 2idica- te si urmeaza-ma 2